FACULTATEA UNIVERSITSTEA BUCURESTI

SPECIALIZAREA: ASISTENTA SOCIALA

TEMA: STADIILE DEZVOLTARII PSHICE
(Dezvoltarea copilului in primul an de viata si prima copilarie).

Coordonator prof.univ.drd. Student
DUMITRASCU HANIBAL DUMITRU ALEXANDRU-CRISTIAN
An II ID

2007-2008

STADIILE DEZVOLTARII PSHICE


Stadiile dezvoltarii psihice
Cel care este considerat ca psihologul cel mai centrat pe psihologia vrstelor (mai ales cele adulte) este Carl
Gustav Jung. Sugereaza idee unei dezvoltari continue n care viata sociala si institutiile, religia si miturile ocupa un
loc de seama. El a sesizat faptul ca n jurul vrstei de 40 ani are loc un evident proces de individuatie.
O interesanta descriere a ciclurilor umane a efectuat-o E. Erikson. El considera ca dupa stadiile freudiene de
dezvoltare (oral, anal, falic si genital) exista stadiile psihosociale ale dezvoltarii eului. A emis ideea existentei unor
componente duale (pozitive si negative) aflate n opozitie n fiecare din cele 8 stadii sau cicluri ale vietii.
Primul an de viata (stadiul oral) - ncredere versus nencredere (dependenta copilului de calitatea ngrijirii paterne).
Stadiul 1 - 3 ani - autonomia si emanciparea versus simtul rusinii si al ndoielii.
Stadiul 4 - 5 ani - constituirea initiativei versus vinovatia. n cazul n care initiativa nu este ngradita, ea devine
caracteristica psihica.
Stadiul 6 - 11 ani - srguinta versus inferiorizarea.
Stadiul 12 - 18 ani - constientizarea identitatii eului versus confuzia rolurilor.
Debutul vietii

nca nainte de nastere, fiinta umana parcurge un lung proces de crestere, formare, aceasta influentnd dezvoltarea
ulterioara a sa. Perioada intrauterina - cea mai intensa crestere si dezvoltare a fiintei umane.
Flagelul spermatozoidului, patrunznd n peretii ovulului, se elibereaza aproape instantaneu 23 de cromozomi
constituind zestrea ereditara masculina. n acelasi timp, nucleul ovulului emite tot 23 de particule cromozomi -
zestrea ereditara feminina. Cei 23 de cromozomi de la tata cu cei 23 cromozomi de la mama formeaza materialul
genetic care are 46 cromozomi si este unic pentru fiecare individ. Exista o infinitate de combinatii posibile ntre 2
posibili parinti. Procesul de fertilizare poarta numele de misotis. Cromozomii sunt formati din gene. Genele sunt
particule complexe continnd codul genetic. Genele au aranjamente specifice lineare n cromozomi si contin ADN si
ARN.
Oul ncepe sa se divida n progresie geometrica la trei ore din momentul n care a avut loc fecundatia. Creste n
volum si avanseaza spre uter, se hraneste 2-3 zile din rezervele proprii pe care le epuizeaza cnd ajunge in
cavitatea uterina.
Se fixeaza n uter prin intermediul unor radacini embrionare ce se implanteaza n celulele uterului, lund contact cu
vasele sangvine din uter.
Embrionul se dezvolta foarte repede - volumul lui creste de 8000 ori, iar diametrul de 20 de ori.
Faza germinala (0-3 luni) - crestere masiva a masei celulare prin producerea a doua tipuri de celule: germinale si
celule exterioare (de protectie). Se formeaza sistemul nervos, la 3 saptamni se formeaza maduva spinarii.
Perioada fetala timpurie (3-6 luni) - se realizeaza diferentierea celor trei straturi: ectoderm > celulele pielii, sistemul
glandular, unghiile, parul, organele senzoriale si sistemul nervos; mezoderm > sistemul circulator si excretor,
muschi, straturi interne profunde ale pielii; endoderm > mare parte dintre organele interne. Are loc dezvoltarea
sistemului osos, a tesuturilor, a sistemului nervos, se formeaza sexul si coardele vocale. Are loc o ncetinire a
cresterii explozive dupa 5 luni.
Faza fetala tardiva (6-9 luni) - fatul creste n marime, i se dezvolta motilitatea ,organele de simt.
- 6 luni - se diferentiaza amprentele digitale, se formeaza pleoapele, glandele sebacee, sudoripare. Are loc o
ncetinire a cresterii explozive dupa 5 luni.
Multi copii nascuti nainte de termen supravietuiesc deoarece au hormoni proprii de crestere ( STH, etc), chimism
intern al circulatiei sangvine, finctii de adaptare.
Miscari ce se pot surprinde n viata intrauterina: agitatie motorie difuza - 9 saptamni, bataile cordului - 10
saptamni, miscari respiratorii - 12 saptamni, miscari pozitionale slabe, nchide minile - 12-14 saptamni, miscari
ale tractului digestiv - 16 saptamni, misca picioarele, pleoapele - 16-20 saptamni, tipete slabe la 24 saptamni.

Nasterea

La specia umana nasterea are loc, la ~ 267-280 de zile de la data fecundarii
Exista 4 etape ale nasterii:
dilatarea canalului cu angajarea capului fetusului n canalul dilatat;
expulzarea fatului;
expulzarea placentei si a membranelor;
contractari si expulzari ulterioare nasterii.
La primipare etapa dilatarii canalului cu angajarea capului fetusului n canalul dilatat poate dura 12-20 ore, a doua
etapa cca. 1-2 ore si ultima 1 ora. La multipare este de regula mai dureroasa etapa expulzarii fatului si urmatoarele
desi de cele mai multe ori nasterea este mai scurta.
Nasterea este traita n mod subiectiv si relativ obiectiv ca un adevarat soc, att pentru mama, ct si pentru copil.
Pentru copil, nasterea este n mod cert o schimbare radicala a conditiilor de existenta. Mama traieste socul sub
forma depresiei postnatale.
Prima reactie la copil dupa nastere este tipatul (Freud l considera o expresie a traumatismului primar uman,
eveniment ce marcheaza existenta umana).

Primul an de viata

nfatisarea generala a nou-nascutului normal este specifica. ntregul corp este pliabil si are tendinta naturala de a
sta pliat (pozitie embrionara).
Capul este mare si dispune de 6 fontanele. Membrele sunt relativ scurte, pielea este rosiatica si usor tumefiata.
Sistemul nervos este imperfect, prezentnd programe reduse.
Primele 3-5 zile - scadere fiziologica din greutatea initiala cu 150-300 grame.
Dupa 4-5 zile - scaderea greutatii se opreste, apoi ncepe recuperarea greutatii pierdute.
Organismul dispune la nastere de o capacitate senzoriala generala relativ bine dezvoltata, dar de o capacitate de
reactii intentionale si coordonate aproape nule.
Somnul nou - nascutului este polimorf si la cei mai multi copii se extinde pe 4/5 din 24 ore, deoarece apare
fenomenul de epuizare rapida si intensa energetica. Raportul dintre orele de somn si cele de veghe se va modifica
treptat.
1 an - copilul va avea nevoie pentru recuperare de 15-16 ore de somn zilnic, desi activitatea sa din orele de veghe
va fi mult mai densa si consumurile mai intense.
Aceste momente de veghe vor deveni calme, active, spre deosebire de caracterul lor agitat din primele zile.

Pentru a se controla greutatea pe care copilul trebuie sa o aiba ntre 1-6 luni, se nmulteste numarul lunilor cu
600 si la cifra obtinuta se adauga greutatea de la nastere.
Cresterea n greutate ntre 7-12 luni se calculeaza nmultind numarul de luni ale copilului cu 500, plus greutatea de
la nastere.
Controlul cresterii n naltime se face nmultind numarul de luni cu cu 2,5 si se adauga naltimea de la nastere (pna
la 6 luni). ntre 7 si 12 luni, calculul se efectueaza nmultind numarul lunilor copilului cu 2 , la care se adauga
valoarea naltimii de la nastere.
Cresterea este foarte intensa dupa nastere.
Perimetrul cranian este de aproximativ 34,5 cm la nastere; la un an de circa 45cm; la 3 ani, de 47 cm.
Cresterea creierului se exprima prin marirea perimetrului cranian cu 12 cm n primul an, cu 2 cm n al doilea an. La
1 an, volumul creierului este de 3/5 fata de creierul adult, iar la 2 ani, de 4/5 fata de acesta.
Perimetrul toracic este de 32 cm la nastere, deci mai redus dect cel cranian, apoi creste la 45 cm la 1 an si l
egaleaza pe cel cranian. Perimetrul toracic l ntrece pe cel cranian cu 1-2 cm. Se considera ca n copilarie aceasta
distantare ntre cele doua masuri creste cu cte un cm. pe an.

Trebuintele de alimentare, somn, apa sunt ciclice. Trebuintele de aparare, orientare, investigare sunt permanente.
ntre 10 si 12 luni apar aspecte legate de dentitie. nti se contureaza incisivii laterali, iar ntre un an si 18 luni ncep
sa creasca primii 4 molari. ntre 16-28 luni apar caninii.
Trebuintele de aparare (supravietuire) devin active si ncep sa se exprime prin miscare si tipat n cazuri de
disconfort si prin somn n caz de oboseala. Trebuinta de miscare se intentionalizeaza primar, fiind legata de
explorari ale mediului. Se constituie si trebuinte psihologice, cum ar fi aceea de a forta prezenta adultilor si
relationarea cu acestia.
Trebuinta de hrana si apa, aer, temperatura echilibrata, somn, vocalizare, comunicare si relationare sunt cele mai
importante si implicate n crestere si dezvoltare. Ele se vor socializa treptat.
Somnul - Aproximativ 80% din timp, copilul doarme pna la un an, cu o descrestere n ultimul trimestru spre 50%.
Se modifica pe acest interval ritmul si calitatea somnului.
Trebuinta de eliminare - este reflexa la copilul mic. La 8 saptamni, copilul are cca 2 scaune pe zi si unul dupa ce
ncepe sa mearga; dificil este controlul mictiunii.
Foamea si setea - n ontogeneza timpurie, foamea provoaca o stare generala de agitatie si tensiune. Aceste
trebuinte sunt implicate n nvatarea si comunicarea timpurie. n primele 10-12 zile, sunt necesare cam 6-8
alimentari n 24 ore. Dupa 4 saptamni, acestea se pot reduce la 5-6.
Trebuinta de afectiune se realizeaza prin intermediul structurii relatiilor si regulilor incluse n structura familiei
>"foamea" de prezenta adultului. Primul an de viata este si perioada de cstig a bazelor independentei prin 3 serii
de conduite achizitionate n experienta ontogenetica timpurie. Acestea sunt: apucarea si mnuirea elementara a
obiectelor, mersul si rostirea primelor cuvinte.


Perioada primelor 30 zile se divide n:
o perioada scurta (7-10 zile) > este critica si dificila ca adaptare;
o perioada mai lunga > marcheaza organizarea ritmurilor circadiene si a unui echilibru primar functional biologic.
1 luna la 3 luni > se formeaza reflexe conditionate simple si catenare, se dezvolta orientarea vizuala si auditiva, se
manifesta gnguritul ecolalic si vocalizari.
de la 3 la 6 luni > formarea perceptiei la 3 luni, apoi curiozitatea, crearea unui spatiu proximal (30-50 cm) acoperit
de cmpul atentiei auditive vizuala, tactila.
Emotionalitatea se ncarca de afectiuni, de dependenta, gelozie, antipatie, simpatie, cu mimici corespunzatoare =
forme de comunicare nonverbala.
ntre 6 si 9 luni sunt caracteristice deplasarea prin trre, mers n 4 labe sau cu scaunelul tras. Apar manifestari de
inteligenta adaptativa practica. Imitatia este activa, afectiunea se complica, copilul manifesta nsusiri de sesizare a
dispozitiei mamei (empatice), ncearca sa capteze atentia si bunavointa, rosteste cuvinte scurte bisilabice cu rol de
propozitie (holofraze), gesturi cu functii de comunicare (salut, cere mncare). Traieste empatic dispozitiile mamei.
De la 9 la 12 luni, copilul se ridica si merge pe lnga obiecte sau de mna, se joaca mimnd jucariile. ntelegnd
interdictia, mustrarea, apelul, rugamintea, spune cteva cuvinte.


n ontogeneza timpurie sunt mai pregnante functiile primare biologice att ale senzorialitatii de contact (miros,
gust) apoi tact, ct si aceleia de distanta (vaz, auz).
Perceptia se structureaza sub forma a doua modele nrudite: un model perceptiv contemplativ - prezent la doua luni
- si un model perceptiv ce are o consecinta actionala si se constituie la 3 luni. Dupa 4 luni, perceptia devine forma
de baza a informatiei senzoriale, iar apucarea obiectelor suportul ei principal.
Aspectele fundamentale ale perceptiei vizuale (forma, adncimea si perspectiva) se formeaza treptat n
primii ani. Pna la 10 saptamni copilul priveste nepreferential un cerc (doua dimensiuni) si o sfera. Dupa 3 luni
vocalizeaza, apoi gngureste spre persoana concreta, niciodata spre fotografia ei.
Inteligenta. Se manifesta "conduita suportului" la 9 luni. Aceasta apare n situatiile n care, daca se flutura o batista
deasupra fetei copilului, dupa ce el ncearca de cteva ori sa o prinda, se opreste si apuca mna care misca batista.
"Conduita sforii", descrisa ca activa la 11 luni si 7 zile, consta in ridicarea jucariei tragnd de sfoara pe mnerul unui
fotoliu, dupa ncercari de a ajunge la jucarie prin aplecare. "Conduita baston" pune n evidenta faptul ca spre
sfrsitul primului an de viata copilul rezolva situatii-problema, manifestnd o inteligenta practica, inventie si
flexibilitate. Copilul de 12 luni exprima conduite prin care dovedeste intentionalitati complexe, si pune caciulita ca sa
indice ca vrea sa iasa la plimbare etc.
n ce priveste emotiile, copiii sub 3 luni le au sub forme de disconfort fizic convertit n psihic (de foame, n special).


Dintre expresiile cele mai complex dezvoltate sunt cele de echilibru implicat n cstigarea pozitiei verticale si a
primilor pasi.
Exista o componenta psihologica importanta a mersului si a miscarilor n genere. n contextul acestei componente
actioneaza perechea bipolara emotionala de intentii (ca dorinta de a merge si teama de cadere ce poate ajunge
anxietate).
Comunicarea adaptativ-afectiva. Comunicarea se realizeaza prin vorbire si prin reactii nonverbale (CNV) n care se
includ gestica, mimica, postura si paralimbajul. La 3-4 saptamni se manifesta zmbetul ca expresie a CNV. La 2
luni se contureaza destule momente n care copilul si ntrerupe suptul pentru a zmbi, ca raspuns la discursul
afectiv al mamei. La 2,5 luni, vocea mamei va produce mai putine zmbete din partea copilului, dar sunt mai
frecvente reactii de vocalizare sau gngurit ca un fel de schema de comunicare. La 3-4 luni, zmbetul devine mai
mult reactie la contactul vizual, la sursul mamei.
Dupa 4-5 luni, copilul decodifica numeroase aspecte din mimica adultului. Pe locul al doilea n contextul CNV se afla
gestica minilor. La copilul mic, gestica minilor este mai densa dupa 6-7 luni n intentii afective, refuz, situatii
ceremoniale nvatate pentru ocazii de contact social (salut).

Comunicarea verbala
Gnguritul = materia prima a vorbirii, cuprinznd nti vocale neclare, apoi acestea devin clare.
4 luni > se produc articulari de vocale cu consoane si diferentiere a consoanelor.
5 luni > ncepe procesul de lalatiune ca faza superioara a gnguritului.
Lalatiunea = expresie articulata. Consta dintr-o intensa emisie repetata de silabe.
Sfrsitul lunii a 10-a > atentia copilului este evident ndreptata spre cuvinte.
La 11-12 luni > copilul face rapid progrese de ntelegere a vorbirii adresate si foloseste mai circumcis holofrazele.
Fata de adulti si de copiii mai mari gradul de sociabilitate este evident. Fata de copiii mai mici sociabilitatea este
redusa.


n primul an de viata exista o organizare complexa atitudinala de ordin primar a afectelor ce apare n adaptarea si
reactiile copilului la viata reala.
Freud e de parere ca ele se constituie ca structuri relativ complexe situationale (efecte psihice nedirijate de
constiinta si reglate inconstient printr-o entitate numita imago).
n galeria primelor complexe ontogenetice se manifesta complexul sevrajului - fixeaza relatia si situatia de
dependenta a alaptarii si este legat de imagoul matern.
Sevrajul se fundamenteaza pe emotiile arhaice si stabile ce unesc copilul cu mama sa si se constituie n primele
luni, persistnd mai intens sau mai slab n toate conduitele de dependenta ca un fel de cerinta continua de
"lactatie".
Tot n ontogeneza timpurie se constituie complexul de intruziune care se manifesta n variantele de gelozie.
De la 2 luni la 2 ani, copilul se confrunta cu cuplul si cu grupul fratreriei n atasamentul dintre el si mama.
Complexul exprima implicatia introducerii unui altreilea personaj ntr-o relatie afectiva duala intensa. Acest
complex are un rol important n identificarea si intuirea fortei lui alter si a lui ego. Pentru acesta din urma, are loc la 7
luni "gasirea n oglinda", moment de trecere spre un nivel de inteligenta instrumentala, dar si de constituire a
structurii narcisiste a sinelui.
Separatia de mama pe o perioada mai mare de o luna, la 7 luni, duce la o adevarata depresie.
Plnsul copiilor sanatosi are o evolutie specifica. Astfel, n primele luni, majoritatea copiilor plng fara lacrimi, cu
tipete concomitente. ntre 3-6 luni, plnsul este nsotit de miscari si agitatie. Dupa 6 luni copiii plng fara sa se
agite.


Prima copilarie
Aceasta reprezinta etapa constituirii primare coerente, a trairii experientei de viata curenta. Copilul ncepe sa fie
integrat n interrelatiile grupului familial si a celor ce frecventeaza familia. ncepe sa sesizeze regulile, interdictiile,
orarul si stilul de viata al familiei, traind conflicte si stari de confort psihic sau de euforie conditionate de cele din jurul
sau.
Experienta de viata devine impregnata de nvatarea comunicarii verbale. La nceputul acestei perioade, vorbirea
copilului este restrnsa, inconsistenta si ncarcata de mari dificultati de pronuntie. La 3 ani copilul vorbeste relativ
fluent.
Copilul este angajat n perioada anteprescolara n cautarea de mijloace de a si consolida autonomia prin
perfectionarea deplasarii si a deprinderilor de mnuire de obiecte.
nca de la nastere a existat o amprenta evidenta a individualitatii biologice. n timpul primului an, copilul a traversat
un important impact biologic si un evident soc social. Treptat nsa a nceput sa acumuleze o experienta vasta si
complicata prin repetari auditive, prin facila raportare la obiecte si situatii noi.
Procesul de adaptare are loc n cercuri concentrice, dintre care cel de la 1 la 3 ani este cel mai important, prin
umanizarea ampla a trebuintelor, intentiilor, atitudinilor si a conduitelor de baza. Unii autori sunt de parere ca pna
la 3 ani, omul achizitioneaza 60% din experienta fundamentala de viata.
12-18 luni - caracteristica este consolidarea mersului si o mai buna percepere a mediului nconjurator. La 15 luni
devine deosebit de nestatornic si instabil.
18-28 luni - perioada se caracterizeaza printr-o accentuata dezvoltare a comunicarii verbale si folosirea de solutii noi
n diferite situatii de viata. Spre sfrsitul etapei, copilul redevine nervos.
Dupa 2 ani jumatate se dezvolta o mai larga conciliere cu adultii , un echilibru usor meditativ. Copilul este preocupat
de aspectele evaluative ale actiunilor si demersurilor sale, devine sensibil fata de cei din jur, se antreneaza n jocuri,
uneori cu un partener.


ntre 1 si 3 ani, ritmul cresterii este nca foarte intens si multilateral, cu o usoara ncetinire spre limita superioara a
etapei.
Pna la 3 ani, perimetrul toracic ntrece pe cel cranian cu aproximativ 2 cm. Capul, cam de 1/3 din statura copilului
la 1 an, ajunge la (parte din corp) la 3 ani. La 2 ani proportia devine de 1/5 (abia la 8 ani raportul va deveni de
1/6). Pna la 3 ani se completeaza treptat dentitia provizorie (la 1 an copilul poseda 8 incisivi).
Cresterea ponderala nsumeaza 4,5 kg pe ntreaga perioada. ntre 1 si 3 ani continua dezvoltarea corpului celular al
neuronilor, pigmentatia lor, ramificatiile dendritice si sinapsele se nmultesc, continua procesul de nuclearizare. La 3
ani, creierul devine asemanator cu cel adult n ceea ce priveste reliefurile sale exprimate n circumvolutiuni si
scizuri.
La 18 luni poate duce la gura lingura cu supa (varsnd o parte din continutul ei). ncepe sa mestece
alimentele, la 20-22 luni masticatia este curenta. La 30 de luni tine cana cu ambele mini si bea. La 3 ani poate
mnca cu furculita bucatele de alimente. La 2-3 ani controlul sfincterian este evident. La 17 luni copilul imita si astfel
si nsuseste o vasta experienta.
Cerinta subiectiva a comunicarii este constituita la 16 luni. ntre 18 si 24 luni are loc formarea vorbirii n
propozitii, iar ntre 48 si 60 luni are loc organizarea sintaxei. Dupa 1 an, copilul construieste propozitii simple de 2,
apoi de 3 cuvinte. El ncepe sa foloseasca propriul nume in referintele despre sine, dupa modelul luat de-a gata de
la ceilalti (vorbeste despre sine la persoana a treia o perioada de 2-3 luni).
La 2 ani se manifesta faza de acuta insistenta la ntrebarea "ce este asta ?". Se considera acest moment ca un fel
de "mare identificare" a lumii obiectuale. Dorinta de comunicare devine intensa.
La 2 ani persista nca planul mental, caracterul autist si animist al gndirii copilului si o dificultate structurala de a
sesiza diferentele dintre interdependenta, cauzalitate, determinismul fenomenelor etc. la 3 ani atentia se deplaseaza
usor spre relatiile dintre fenomene si obiecte, activeaza curiozitatea copilului si ncarca mijloacele de investigatie cu
strategii noi (interogatia "de ce?"), schemele mentale sunt nca relativ rigide. O forma a curiozitatii la 3 ani este
legata de atractia interdictiei.

Desi dupa vrsta de 1 an dispozitia generala a copilului este din ce n ce mai buna, planul afectiv este instabil
si arzator, copilul se supune legii celei mai mari tentatii.
La 18 luni, rezonanta afectiva creste, copilul este mai impresionabil si intuieste dispozitia mamei, reactioneaza la o
melodie trista.
La 1 an si jumatate, atasamentul fata de mama sau de persoana care o nlocuieste devine acaparant. Se manifesta
gelozia.
Timiditatea fata de persoanele straine, simpatia antipatia ncep sa fie nuantate.
Spre 2 ani, tatal este admirat si devine favoritul copilului.
Dupa 2 ani, copilul devine impulsiv si nentelegator, instabil din nou.
La 2 ani jumatate, cucerirea propriei identitati se realizeaza prin opozitie cu ceilalti.
n copilaria timpurie exista doua feluri de anxietate: cea fata de persoane si situatii straine si cea de separatie.
Treptat se constituie si anxietatea morala ca teama de pedeapsa si traire a sentimentului de vinovatie.














Bibliografie



1.Tratat de pediatrie - Petru Maila, 1988
2. Adolescent psychiatry - Scherman C. Feinstein, 1971
3.. Creterea copilului de la o zi la ase ani (Manualul prinilor) - Anne Bacus, Teora
1995
4. Adolescent psychiatry. Developemental and clinical studies (vol.18) - Scherman C.
Feinstein, 1992
5. Psihologie clinic - G. Ionescu, Editura Academiei, 1985
6. Copiii sunt din Rai - Dr. John Gary, Editura Venus, 1999
7. Dicionar de psihiatrie - Editura Univers Enciclopedic
Copilul maltratat - Karl Killm, Editura Euro High Risk infants and children - Daniel 8.Sterm, Editura Academic Press, 1980
9.Terapia de familie - Iolanda Mitrofan, Editura Sper, 2001