1

SIRURI

IN SPATII METRICE
Fie (X, d) un spat iu metric.
Denit ie. Se numeste sir o aplicat ie f : N X, f(n) = x
n
.
Vom folosi pentru sirul (x
0
, x
1
, ..., x
n
, ...), notat ia (x
n
)
n0
sau (x
n
).
Denit ie. Un sir de puncte (x
n
) din spat iul metric (X, d) este convergent catre a X,
daca > 0, n afara bilei B(a, ) se gaseasc un numar nit de termeni ai sirului.
Notat ie: lim
n
x
n
= a, sau x
n
a.
Denit ia data se poate da si sub forma echivalenta:
x
n
a > 0, exista un rang n

N astfel ncat n > n

sa avem d(x
n
, a) < .
Deoarece d(x
n
, a) < pentru n > n

, putem spune ca x
n
a, daca si numai daca
lim
n
d(x
n
, a) = 0.
Denit ie. Un sir (x
n
) din spat iul metric (X, d) se numeste sir Cauchy sau sir fundamental,
daca > 0, exista un rang n

N astfel ncat n, m > n

sa avem d(x
n
, x
m
) < .
Observat ie. Pentru a demonstra ca (x
n
) este sir Cauchy este sucient sa aratam ca exista un
sir de numere reale pozitive (
n
), convergent la zero, astfel ncat d(x
n+p
, x
n
)
n
, n, p N.
Denit ie. Un spat iu metric (X, d) se numeste spat iu metric complet, sau spat iu Banach,
daca orice sir Cauchy (x
n
) X
N
este convergent catre un element din X.
Exemplu. Spat iul numerelor rat ionale (Q, d) cu metrica euclidiana d(x, y) = |x y| nu este
spat iu metric complet, deoarece sirul (x
n
) cu termenul general x
n
=

1 +
1
n

n
este sir de
numere rat ionale, este sir Cauchy, dar lim
n
x
n
= e / Q.
TEOREMA DE PUNCT FIX A LUI S.BANACH
Fie (X, d) si (Y, ) doua spat ii metrice.
Denit ie. Aplicat ia f : X Y se numeste contract ie, daca (0, 1) astfel ncat
(f(x), f(y)) d(x, y).
Denit ie. Punctul x
0
X este punct e al aplicat iei f : X X, daca f(x
0
) = x
0
.
Teorema lui S.Banach
Daca (X, d) este spat iu metric complet (Banach), iar aplicat ia f : X X este contract ie,
atunci ea are un punct x, unic.
Demonstrat ie. Fie x
0
X un punct oarecare. Formam prin recurent a sirul
(x
n
) X
N
: x
n+1
= f(x
n
), n = 0, 1, ...
Demonstrat ia cuprinde patru etape.
1. Aratam prin indut ie ca d(x
k
, x
k+1
)
k
d(x
1
, x
0
), k N.
Pentru k = 0, d(x
0
, x
1
) d(x
1
, x
0
), deci relat ia este vericata.
Presupunem ca proprietatea are loc pentru k : d(x
k
, x
k+1
)
k
d(x
1
, x
0
) si demonstram ca
are loc si pentru k + 1 : d(x
k+1
, x
k
)
k+1
d(x
1
, x
0
).

Intr-adev ar, folosind recurent a si faptul ca f este contract ie, avem

d(x
k+1
, x
k+2
) = d(f(x
k
), f(x
k+1
)) d(x
k
, x
k+1
)
k+1
d(x
1
, x
0
).
2. Aratam ca (x
n
) este sir Cauchy. Aplicand n mod repetat inegalitatea triunghiului si apoi
punctul unu al demonstrat iei, avem
d(x
n+p
, x
n
) d(x
n+p
, x
n+p1
) +d(x
n+p1
, x
n
) ...
d(x
n+p
, x
n+p1
) +d(x
n+p1
, d(x
n+p2
) +... +d(x
n+1
, x
n
)

n+p1
+
n+p2
+... +
n

d(x
1
, x
0
) =
2
=
n

1
p
1
d(x
1
, x
0
)

n
1
d(x
1
, x
0
).
Deci
d(x
n+p
, x
n
)

n
1
d(x
1
, x
0
), unde
n
0 pentrun .
Rezulta ca (x
n
) este sir Cauchy. Deoarece X este spat iu metric complet, rezulta ca (x
n
) este
convergent si x

= lim
n
x
n
X.
3. Aratam ca x

este punctul x al aplicat iei f.

Folosind inegalitatea triunghiului, recurent a si apoi faptul ca f este contract ie, avem:
0 d(x

, f(x

)) d(x

, x
n
) +d(x
n
, f(x

)) =
= d(x

, x
n
) +d(f(x
n1
), f(x

)) d(x

, x
n
) + d(x
n1
, x

).
Deci
0 d(x

, f(x

)) d(x

, x
n
) + d(x
n1
, x

) 0, pentru n .
Cum metrica nu poate negativa, rezulta ca d(x

, f(x

)) = 0, adica x

= f(x

), deci x

este punct x pentru f.

4. Aratam c a punctul x este unic.
Presupunem ca f are doua puncte xe x

si x

, deci f(x

) = x

si f(x

) = x

. Avem:
d(x

, x

) = d(f(x

), f(x

)) d(x

, x

)
sau
(1 ) d(x

, x

) 0.
Cum 1 > 0, rezulta ca d(x

, x

) = 0, deci x

= x

.
Metoda folosita pentru determinarea punctului x se numeste metoda aproximat iilor
succesive, MAS. Din inegalitatea d(x
n+p
, x
n
)

n
1
d(x
1
, x
0
), trecand la limita pentru
p , obt inem
d(x

, x
n
)

n
1
d(x
1
, x
0
), n N,
deci aproximarea punctului x x

este cu atat mai buna cu cat n este mai mare.

Teorema. Fie I este un interval compact al axei reale. Daca f : I R este o funct ie
derivabila astfel ncat |f

(x)| M < 1, x I, atunci ecuat ia f(x) = x are o solut ie unica

ce se poate determina prin MAS.
Demonstrat ie. Fie x, y I, oarecare. Aplicand teorema de medie a lui Lagrange funct iei f,
rezulta ca c (x, y) astfel ncat
|f(x) f(y)| = |f

(c)(x y)| M |x y| .
Deci f este contract ie si se aplica n continuare teorema lui Banach.
Exemplu. Sa se aproximeze prin metoda aproximat iilor succesive radacina din intervalul
[0, 1] a ecuat iei x
4
+ 6x 6 = 0.. Sa se determine cu o precizie mai mare de 10
3
solut ia
acestei ecuat ii.
Solut ie. Scriem ecuat ia sub forma x = 1
x
4
6
. Consideram funct ia
f : [0, 1] [0, 1], f(x) = 1
x
4
6
si aproximam prin MAS solut ia ecuat iei f(x) = x. Avem |f

(x)| =

2
3
x
3

2
3
. Conform
teoremei precedente, ecuat ia f(x) = x are solut ie unica. Construim sirul aproximat iilor
succesive (x
n
) :
x
0
= 0, x
n+1
= 1
x
4
n
6
, n = 0, 1, ...,
3
care converge spre solut ia ecuat iei. La ecare pas, eroarea aproximarii solut iei x

este data
de
|x
n
x

2
3

n
1
2
3
|x
1
x
0
| = 3

2
3

n
.
Punem condit ia |x
n
x

| 3

2
3

n
< 10
3
si rezolvam aceasta inegalitate. Obt inem

2
3

n
<
1
3 10
3
n lg
2
3
< lg 3 3 n >
3 + lg 3
lg 3 lg 2
= 19, 75...
Rezulta c a dupa 20 de pasi se obt ine precizia dorita.
TOPOLOGIA UNUI SPATIU METRIC
Fie (X, d) spat iu metric, a X xat si r > 0. Reamintim ca bila deschisa cu centrul
n a de raza r este mult imea
B(a, r) = {x X|d(x, a) < r }
Denit ie. O mult ime V X este vecinatate a punctului a X, daca r > 0 astfel ncat
B(a, r) V.
Notat ie: V
a
= mult imea vecinatat ilor lui a.
Teorema - Proprietat ile vecinatat ilor. Fie (X, d) spat iu metric.
1. Daca V V
a
a V.
2. Daca V V
a
si V U U V
a
.
3. Daca V
1
, V
2
V
a
V
1
V
2
V
a
.
4. Daca a, b X, a = b, atunci V V
a
si W V
b
astfel ncat V W = .
Denit ie. Mult imea D X se numeste deschisa, daca a D, r > 0 astfel ncat
B(a, r) D.
Din denit ie, rezulta ca D V
a
, a D. Deci o mult ime deschisa este vecinatate pentru
orice punct al sau.
Observat ie. X si sunt mult imi deschise.
Denit ie. F X este nchisa daca are complementara deschisa.
Deci F este nchisa C
X
(F) este deschisa.
Observat ie. X si sunt nchise.
Teorema - Proprietat ile mult imilor deschise.
Fie (X, d) spat iu metric.
1. X, sunt mult imi deschise.
2. Orice reuniune de mult imi deschise este mult ime deschisa.
3. Orice intersect ie nita de mult imi deschise este mult ime deschisa.
Demonstrat ie.
1. X este deschisa: a X, r > 0 astfel ncat B(a, r) X.
4
2. Daca D
i
, i I sunt deschise
?

iI
D
i
deschisa.
Fie
a
iI
D
i
i I astfel ncat a D
i

D
i
deschise
r
i
> 0 astfel ncat B(a, r
i
) D
i
B(a, r
i
)
iI
D
i

iI
D
i
este deschisa
3. Daca D
1
, D
2
sunt deschise
?
D
1
D
2
este deschisa.
Fie
a D
1
D
2
a D
1
si a D
2
.
Cum D
1
, D
2
sunt deschise
r
1
, r
2
> 0 astfel ncat B(a, r
1
) D
1
si B(a, r
2
) D
2
.
Fie r = min {r
1
, r
2
} .
B(a, r) D
1
D
2
D
1
D
2
este deschisa.
Teorema - Proprietat ile mult imilor nchise
Fie (X, d) spat iu metric.
1. X, sunt nchise.
2. Orice intersect ie de mult imi nchise este mult ime nchisa.
3. Orice reuniune nita de mult imi nchise este mult ime nchisa.
Demonstrat ie.
1. Avem C
X
(X) = este deschisa X este nchisa.
C
X
() = X este deschisa este nchisa.
2. Fie F
i
, i I mult imi nchise C(F
i
), i I sunt deschise
iI
C(F
i
) este deschisa. Dar
folosind legile lui Morgan avem

iI
C(F
i
) = C(
iI
F
i
) deschisa
iI
F
i
nchisa.
3. Fie F
1
, F
2
mult imi nchise C(F
1
), C(F
2
) sunt deschise C(F
1
) C(F
2
) este deschisa

Morgan
C(F
1
) C(F
2
) = C(F
1
F
2
) este deschisa F
1
F
2
este nchisa.
Exemplu. Fie (R, d) spat iul metric al numerelor reale. Intervalele (a, b), b > a, (a, )
sunt mult imi deschise.

Intr-adevar x (a, b) > 0 astfel ncat (x , x +) (a, b).
[a, b] este mult ime nchisa, deoarece C([a, b]) = (, a) (b, ) este deschisa.
[a, b) nu este nici deschisa nici nchisa.
Denit ie. Fie X o mult ime nevida. O familie de submult imi ale lui X cu proprietat ile:
1. X,
2. G
i
, i I
iI
G
i

5
3. G
1
, G
2
G
1
G
2

se numeste topologie pe X.
Perechea (X, ) se numeste spat iu topologic. Rezulta ca mult imile deschise dintr-un spat iu
metric formeaza o topologie.