COALA POSTLICEAL SANITAR de

STAT BUZAU
LUCRARE DE DIPLOM
ABSOLVENT: COSMA IZABELA


2012
1
NGRIJIREA
PACIENTULUI
CU
ABCES
PULMONAR
2
MOTTO
Viata omului este un razboi impotriva
rautatii omului.
GRACIAN
3
Motivul pentru care am ales tema ,, ngrijirea pacienilor cu abces
pulmonar este acela ca in timpul efecturii stagiului practic n secia de
boli infectioase am ntlnit frecvent aceasta afeciune .
Dei este o afeciune ce se reolva relativ uor , asistenta medicala
trebuie s acorde ngrijiri atente necesare ca n oricare alta afeciune.
n caul abcesului pulmonar trebuie s ne ndreptm atenia asupra
copiilor i vrstnicilor, categorii de vrsta la care boal se manifesta
diferit fa de persoana adult. De asemenea se are n vedere
prevenirea infeciilor care se produc uneori din vina noastr, a cadrelor
medii pentru ca nu educam pacientul, nu!l informam, dei tim foarte
bine ca este mai bine sa previi dect sa tratei.
De!a lungul stagiilor practice efectuate in secia de "oli infectioase am
nvat multe lucruri, de la asistente medicale si medici cu multa
e#periena profesionala. $n plus am avut satisfacia sa ajut muli oameni
care m!au fcut fericita cu un simplu M%&'%M()*, dar spus din toata
inima.
Datoria noastr este sa avem grija de toi pacienii, indiferent de
afeciunea pe care o au si fr sa minimaliam importanta ei.
4
CUPRINS
Motto
Motivatie
CAPITOLUL I
+.,natomia si fiiologia plamanului.
-.)emiologia plamanului.
CAPITOLUL II-ABCESUL PULMONAR.
+.Definitie.
-.(tiologie.
..Morfopatologie.
/.)imptomatologie.
0.1orme clinice.
2.(volutie.
3.Diagnostic poitiv.
4.Diagnostic diferential.
5.6rognostic.
+7.'ratament.
CAPITOLUL III
6&,8%9$&( D( $8:9$;$9( ,& 6,*$(8'$&<9 *% ,"*() 6%&M<8,9
*aul $
*aul $$
*aul $$$
CAPITOLUL IV
'(=8$*$ D( $8:9$;$9( ,6&$*,'( 6,*$(8'%&%$ *% ,"*()
6%&M<8,9.
BIBLIOGRAIE
5
*,6$'<&%& $
1.A!"#$%&" '& (&)&$*$+&" ,*"%"!-*-&.
,paratul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la
realiarea sc>imburilor de gae dintre organism si mediul e#tern.
$n plus, prin partea superioara a cavitatii naale, la nivelul mucoasei
olfactive se percepe mirosul, iar laringele, un alt segment al aparatului
respirator, datorita corilor vocale inferioare, realieaa fonatia. ,paratul
respirator este alcatuit din?
*aile respiratorii @ organe care au rol in ve>icularea aeruluiA
*avitatea naala si faringele formeaa caile respiratorii
superioareA
&aringele si bron>iile @ caile respiratorii inferioareA
6
6lamanii @ organe la nivelul carora are loc sc>imbul de gae
Bo#igen si dio#id de carbonC.
*avitatea naala este primul segment al cailor respiratorii. (a este
diviata de septul naal in doua cavitati simetrice numite fose naale.
1aringele este un organ cu dubla functie? respiratorie si digestiva.
&aringele este situat in partea anterioara a gatului, sub osul >ioid,
proeminand sub piele.
'ra>ea este un conduct fibro!cartilaginos, intins de la marginea
anterioara a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bron>ii
principale.
"ron>iile principale sunt doua conducte fibrocartilaginoase. (le ajung la
lobul pulmonar prin care patrund in plaman ramificandu!se si formand
astfel arborele bronsic.
7
6lamanii repreinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt
situati in cavitatea toracica, deasupra diafragmului. Masa medie a unui
plaman este de +.77g. )tructura plamanului este cea a unui glande
tubulo!acinoase, fiind formate dintr!un sistem de canale aeriene si dintr!o
multitudine de saci.
&obii plamanului drept Bsuperior, mijlociu, inferiorC sunt delimitati de doua
fisuri BsciuriC, in timp ce lobii plamanului stang Bsuperior si inferiorC sunt
delimitati de o singura fisura. 1iecare lob este alcatuit din segmente care
repreinta unitatile anatomice, functionale si clinice ale plamanului.
1iecare segment este format din lobuli @ unitatile morfofunctionale ale
plamanilor.
&egatura dintre plamani si peretele toracic este realiata prin pleura, o
seroasa dubla, parietala, in contact intim cu peretele toracic, si viscerala
care acopera plamanii mulandu!se pe sciurile interlobare. $ntre cele
doua foite se afla cavitatea pleurala cu presiune usor negativa si
continand o cantitate minima de lic>id. Datorita pleurei plamanii sunt
intim legati de peretele toracic urmand miscarile acestuia.
,erul patrunde prin orificiile naale, trece prin faringe si tra>ee, care in
dreptul vertebrei '/ se bifurca in cele doua bron>ii principale. &ocul unde
bron>iile patrund in plaman se numeste >il. %ltimele ramificatii ale
bron>iilor se termina la nivelul acinului, care este un conglomerat de
alveole. $n alveole au loc sc>imburile gaoase.
)istemul vascular al plamanilor este alcatuit dintr!o retea nutritiva,
formata din arterele bronsice si o retea functionala care provine din
arterele pulmonare. &a nivelul ultimelor ramuri ale arterelor pulmonare @
capilarele pulmonare @ au loc sc>imburile gaoase. 9eteaua capilara are
o suprafata de +-7!+07mD permitand ca prin plaman sa treaca in fiecare
minut 2!3l sange. $n conditii de repaus nu functioneaa toate capilarele,
8
care devin insa active in conditii de suprasolicitare Befort, procese
patologiceC. ,ceasta este reerva functionala a plamanului.
9espiratia este functia care asigura eliminarea dio#idului de carbon si
aportul de o#igen catre celulele organismului.
,ceasta functie cuprinde trei timpi? pulmonar, sanguin si tisular.
+. 'impul pulmonar @ realieaa primul moment al sc>imburilor
gaoase. &a nivelul membranei alveolo!capilare o#igenul trece din
aerul alveolar in sange, iar dio#idul de carbon in sens invers.
-. 'impul sanguin @ realieaa transportul gaelor intre plaman si
tesuturi, care consuma o#igenul si elimina dio#idul de carbon.
.. 'impul tisular @ repreinta al treilea moment al sc>imburilor
gaoase @ respiratia interna. &a nivelul tesuturilor o#igenul
patrunde in celule iar dio#idul de carbon @ produsul reidual al
catabolismului, este eliminat.
9
9ealiarea timpului pulmonar presupune mai multe procese, care
repreinta etape ale respiratiei pulmonare? ventilatia, difuiunea si
circulatia.
Eentilatia este o succesiune de miscari alternative de inspiratie si
e#piratie care repreinta deplasarea unor volume de aer. $n timpul
inspiratiei se aduce pana la nivelul alveolei aer atmosferic, bogat in
o#igen si practic aproape lipsit de dio#id de carbon, iar in timpul e#piratiei
se elimina aerul pulmonar sarac in o#igen si bogat in dio#id de carbon.
$mpulsurile acestei activitati ritmice pornesc din centrul respirator bulbar,
care sufera influenta dio#idului de carbon din sange, dar si influenta
scoartei cerebrale.
$nspiratia repreinta patrunderea aerului in plamani ! se realieaa prin
marirea diametrelor cavitatii toracice datorita interventiei musc>ilor
respiratori. *u fiecare inspiratie obisnuita patrunde in plamani un volum
de aer de apro#imativ 077ml. ,celasi volum de aer paraseste plamanul
prin e#piratie. ,cesta este aerul respirator curent. 6entru fiecare individ
ventilatia poate creste pana la o anumita limita, numita ventilatie ma#ima,
ce depinde de capacitatea vitala si de frecventa optima.
*apacitatea vitala este volumul de aer care poate fi e#pulat din plamani
in cursul unei e#piratii fortate, care urmeaa unei inspiratii de asemenea
fortata. Ealoarea normala este de .!0l, dar poate varia in circumstantele
fiiologice si mai ales patologice. $n componenta sa intra?
! diferenta dintre presiunile partiale ale o#igenului si dio#idului de
carbon, de o parte, si de alta a membranei alveolo!capilare, deci dintre
alveole si capilareA
! structura membranei alveolo!capilare si procesele patologice care
ingroasa membrana, ingreuneaa trecerea libera a gaelorA
! suprafata activa a membranei alvelo!capilare, care poate varia in
limite mari B-7!-77mDC.
10
*irculatia pulmonara @ debitul sanguin pulmonar este egal cu debitul
circulatiei generale, dar presiunile si reistentele din areterele pulmonare
sunt mult mai mici. ,ceasta caracteristica, esentiala pentru respiratie,
tine de marea distensibilitate si capacitate a circulatiei pulmonare.
Datorita acestor proprietati, circulatia pulmonara tolereaa mari cresteri
de debit fara modificari de presiune, fenomene care nu se intampla in
circulatia generala.
Easculariatia plamanului cuprinde vase functionale si vase nutritive.
Easele functionale sunt repreentate de totalitatea arterelor si venelor
care alcatuiesc mica circulatie. Mica circulatie incepe cu artera
pulmonara, care ia nastere din ventricolul drept, si se termina cu venele
pulmonare, care se varsa in atriul stang. Easele functionale transporta
sangele venos incarcat cu dio#id de carbon de la inima dreapta la
alveolele pulmonare. ,ici are loc sc>imbul de gae.
8ervii plamanului provin din sistemul nervos vegetativ simpatic si
parasimpatic. (i formeaa doua ple#uri nervoase?
6le#ul pulmonar anterior, situat inaintea bron>iei principale
6le#ul pulmonar posterior, situat inapoia bron>iei principale
1ibrele nervoase parasimpatice provin din nervul vag, iar cele simpatice
din ganglionii simpatici toracali. (le inerveaa bron>iile, vasele sanguine,
acinii pulmonari si pleura. 9olul pleurei este de a asigura alunecarea
plamanilor pe peretii cavitatilor in care se gasesc in timpul miscarilor
respiratorii.
11
2.SEMIOLOGIA PLAMANULUI
SIMPTOME UNCTIONALE
6rincipalele tulburari functionale provocate de o afectiune pulmonara
sunt? dispneea, durerea toracica, tusea, e#pectoratia, >emoptiia,
sug>itul si tulburarile vocii.
Dispneea este dificultatea de a respira. )pre deosebire de respiratia
normala,care este involuntara, respiratia dispneica este constienta,
voluntara, penibila.
"olnavul resimte o Fsete de aerG. *u alte cuvinte, bolnavul dispneic
simte pe de o parte necesitatea de a respira, iar pe de alta ca efortul
respirator pe care!l face este insuficient.
)e stie ca, in stare normala, miscarile respiratorii au o frecventa
constanta, o amplitudine egala si un ritm regulat, in timp ce in stari
patologice aceste caracteristici se modifica si apare dispneea.
Dupa circumstantele de aparitie se deosebesc? dispneea permanenta
Binsuficienta cardiaca avansata, pneumotora#C, dispneea de efort
Bprocese pleuro!pul!monare care scad ventilatia pulmonara, insuficienta
cardiacaC, dispneea de decubit Bbolnavul nu poate sta culcat, fiind obligat
sa sadaC si dispneea paroxistica, intalnita in astmul bronsic si in
insuficienta ventriculului stang Bastmul cardiac si edemul pulmonar acutC.
Dupa ritmul respirator, se deosebesc bradipneea sau dispneea cu ritm
rar Bprocese obstructive ale cailor respiratoare, astm bronsic C si
polipneea sau tahipneea - Bdispnee cu cresterea frecventei miscarilor
respiratorii, depasind /7Hmin.C Bmajoritatea bolilor pleuro!pulmonare si
cardio!vasculareC.
Dupa timpul respiratiei care este tulburat, se intalnesc dispneea
inspiratorie Bedem al glotei, corp strain in laringeC, dispneea expiratorie
Bastmul bronsic si emfiemul pulmonarC si dispneea mixta, in care
dificultatea intereseaa atat inspiratia cat si e#piratia si care se intalneste
12
atat in pleureiile cu lic>id mult, cat si in pneumonia masiva. in unele stari
patologice pot aparea tulburari ale ritmului respirator, intalnind in acest
sens mai multe tipuri de respiratii B-C.
Respiratia de tip Cheyne-Stokes este o respiratie periodica, caracteriata
prin alternante de polipnee si apnee. 9espiratiile cresc progresiv in
amplitudine si frecventa, ating un apogeu, apoi descresc pana ce
inceteaa. 6erioada de apnee dureaa +7 pana la -7 de secunde, dupa
care ciclul reincepe. ,cest tip de respiratie se intalneste in insuficienta
cardiaca stanga, in ateroscleroa cerebrala, in tumori si accidente
vasculare cerebrale, uremii etc.
Respiratia de tip Kussmaul este o respiratie in patru timpi? inspiratie!
paua!e#piratie!paua. Miscarile respiratorii sunt profunde si
gomotoase. ,pare in coma diabetica.
Respiratia de tip Biot se caracterieaa prin cicluri de respiratii intrerupte
de perioade de apnee de 0 pana la -7 de secunde. (ste o respiratie
agonica.
in practica curenta, dispneea este e#presia unei afectiuni a aparatului
respirator sau cardio!vascular.
Durerea poate sugera deseori diagnosticul, dar nu orice durere toracica
e#prima o boala a aparatului respirator. )e disting dureri? pleurale
Bjung>iul din pleureie, durerea atroce din pneumotora#ul spontanC,
parenc>imatoase pulmonare Bjung>iul din pneumonie, durerea violenta
din embolia pulmonara, gangrena pulmonaraC, parietale Bfracturi si
neoplasme costale, >erpesul oster, cancerul sau tuberculoa vertebrala,
boli reumatismale etcC, toracice, de origine cardio!vasculara, abdominale
iradiate la nivelul toracelui Bdureri veiculare, pancreatita acutaC.
%nele caractere particulare ale durerilor pot da indicatii pretioase. <
durere vie, atroce, care imobilieaa toracele si opreste respiratia,
insotita de stare de colaps, se intalneste in pneumotora#ul spontan si in
13
embolia pulmonara. ;ung>iul toracic este o durere vie, localiata, acuta
si superficiala, e#agerata de tuse si de respiratie profunda. )e intalneste
in pleuri te, pleureii, pneumonii, congestii pulmonare etc. Durerea in
umarul drept poate proveni de la o pleurita diafragmatica sau de la o
afectiune a veiculei biliare. Durerea care se amplifica cu miscarile
respiratorii sugereaa o fractura costala. Durerile accentuate prin
compresiunea punctului dureros sunt de obicei parietale. Tusea este un
act refle# sau voluntar, care are drept reultat e#pularea violenta a
aerului si in unele cauri a corpurilor straine din caile respiratorii. *a
mecanism general, actul tusei cuprinde o faa inspiratorie, in care aerul
patrunde in plamani, o faa de compresiune, prin inc>iderea glotei, si o
faa de brusca e#pulie a aerului prin contractia musc>ilor abdominali,
ridicarea violenta a diafragmului si desc>iderea fortata a glotei. in cursul
celui de!al treilea timp, odata cu coloana de aer, sunt proiectate in afara
si e#pectoratia, mucoitatile sau corpurile straine. ,ceste trei fae
repreinta o secusa de tuse. 'usea poate fi? uscata, fara e#pectoratie
Bpleurite, faa initiala a bronsitelor acute sau a tuberculoei pulmonareC
sau umeda, urmata de e#pectoratie. ,cesta este semnul unui proces
bronsic sau parenc>imatos pulmonar Bbronsita acuta sau cronica,
supuratii bronsice sau pulmoanre, pneumonie etcC.
'usea seaca este vatamatoare, deoarece poate raspandi infectia, poate
epuia cordul drept si tulbura somnulA de aceea trebuie combatuta.
(#ista si alte tipuri de tuse? tusea cvintoasa, care se intalneste in
afectiunea denumita tuse convulsiva si se caracterieaa prin mai multe
e#piratii puternice si gomotoase, urmate de o inspiratie fortata, numita
repriaA tusea bitonala ! in doua tonuri ! tradeaa o paraliie a nervului
recurent stangA tusea latratoare, gomotoasa, apare in adenopatii tra>eo!
bronsice si tumori mediastinaleA tusea surda, ragusita, voalata, survine in
afectiuni laringieneA tusea emetianta, urmata de varsaturi alimentare,
14
este intalnita in tusea convulsiva. %neori, tusea apare in anumite poitii,
care favorieaa eliminarea continutului unor cavitati Bca in tuberculoa
pulmonara, dilatatia bronsicaC sau in anumite momente ale ilei. ,stfel,
tusea poate surveni noaptea Bde obicei in afectiuni cardiaceC, poate fi
matinala Bsupuratii bron>o!pulmonare cu secretie abundentaC, vesperala
sau de seara Bin special in tuberculoaC.
Dupa etiologie, tusea poate fi? faringiana Bfaringite acute si croniceC,
laringiana Blaringite sau tumori laringieneC, bronsica Bbronsite, dilatatii
bronsice, cancer bronsicC, pulmonara Bpneumopatii acute sau croniceC,
pleurala BpleuriteC, mediastinala Btumori, insuficienta cardiaca,
pericarditeC.
,sistenta medicala trebuie sa urmareasca si sa stie sa interpretee
tusea. 'rebuie sa linisteasca tusea de iritatie Blaringita, bronsitaC,
obisnuind bolnavul sa!si stapaneasca tusea si recomandandu!i sa evite
fumatul, discutiile, desc>iderea gurii in inspiratie, aerul uscat sau
temperatura prea ridicata, sa tuseasca cu batista la gura etc. De
asemenea, trebuie sa asee bolnavul in poitia care permite e#pectoratia
si, la nevoie, sa utiliee tusea artificiala, aspiratia bronsica etc.
!xpectoratia este procesul prin care se elimina produsele formate in
caile respiratorii. in mod curent, prin e#pectoratie se inteleg atat actul de
e#pulie, cat si produsele eliminate BsputaC. (#pectoratia repreinta, fara
indoiala, materialul patologic cel mai periculos, fapt pentru care trebuie
luate masuri de asepsie riguroasa. (ste contraindicat sa se fumee sau
sa se ia masa, fara deinfectarea mainilor care au venit in contact cu
scuipatoarea. (#pectoratia are o valoare fundamentala din punct de
vedere diagnostic, mai ales daca este recenta. 'rebuie preciate
totdeauna
cantitatea, aspectul, culoarea si mirosul. (#pectoratia apare cand
e#sudatul alveolar sau secretia bronsica creste, declansand tusea.
15
,deseori femeile si copiii nu stiu sa e#pectoree, ing>itind sputa
eliminata prin tuse. Dupa cum am mentionat, e#pectoratia are mai multe
caractere, de care trebuie sa se tina seama.
Cantitatea" in mod obisnuit nu se elimina dupa fiecare tuse mai mult de 0
ml. in unele boli Bdilatatie bronsica, abces si gangrena pulmonara,
tuberculoa pulmonara avansataC, cantitatea creste, uneori c>iar pana la
.77 ! /77 mlH-/ de ore.
< varietate speciala de e#pectoratie este vomica" 6rin acest termen se
intelege e#pularea brutala a unei colectii purulente situate in
parenc>imul pulmonar sau in vecinatate, prin desc>iderea in caile
respiratorii. ,pare in abcese pulmonare, pleureii purulente, abcese
subfrenice.
Culoarea poate furnia de asemenea unele indicatii. ,stfel, sputa din
cancerul bron>o!pulmonar este rosie!gelatinoasaA in infarctul pulmonar,
negricioasaA in pneumonie, ruginieA in tuberculoa pulmonara si unele
dilatatii bron>ice, >emoptoica.
#irosul poate fi fetid in abcesul pulmonar si in dilatatia bronsica si putrid,
respingator, in gangrena pulmonara.
$spectul expectoratei este uneori foarte revelator. )puta mucoasa este
vascoasa, aderenta si aerata. )e intalneste in bronsita acuta si in astmul
bronsic. in aceasta ultima afectiune, sputa poate fi perlata, numita asa
din caua dopurilor mici si opalescente de mucina din care este
constituita.
)puta purulenta este cremoasa, alcatuita e#clusiv din puroi. )ugereaa o
supuratie bron>o!pulmonara Bdilatatie bronsica, abces pulmonar,
tuberculoa pulmonara cavitara, c>ist >idatic suprainfectat etcC, evacuata
prin bron>ie. )puta muco!purulenta este netransparenta, galbena!
veruie si o intalnim in infectii ale cailor aeriene Bbronsite, dilatatii
bronsiceC. )puta sero!muco!purulenta se deosebeste de precedenta prin
16
adaosul de seroitate. 9ecoltata intr!un pa>ar de sticla, se dispune in
patru straturi? un strat purulent grunjos la baa, unul seros mai abundent
deasupra, apoi un strat mucos si, la suprafata, un altul spumos. )e
constata in dilatatii bronsice si abcese pulmonare. )puta
pseudomembranoasa contine multa fibrina sub forma de membrane. )e
intalneste in unele bronsite.
9olul asistentei medicale consta in a face educatia bolnavilor asupra
modului cum trebuie sa e#pectoree si cum sa utilieae scuipatorileA sa
invete femeile si copiii sa e#pectoree si sa lupte impotriva reistentei
acestora fata de utiliarea scuipatorilor, sa remarce si sa obisnuiasca
bolnavul cu utiliarea poitiei in care sa e#pectoree cu mai multa
facilitate si abundenta, sa stearga cu tampoane de vata montate pe
pensa, sputele adunate pe gura si dintii bolnavului. De asemenea,
trebuie sa stranga si sa masoare ! in eprubete sau pa>are gradate !
e#pectoratia abundenta. Deinfectarea scuipatorilor este o regula
absoluta.
6entru deobstruarea cailor aeriene se foloseste, uneori provocarea
tusei artificiale. )e comprima brusc si sacadat, ventral, baa toracelui !
bolnavul aflandu!se in poitie semi!seanda ! dupa o inspiratie fortata, in
timp ce bolnavul face un efort de tuse. (#ista doua contraindicatii
speciale? traumatismele craniene si fractura de coloana. in acelasi scop
se efectueaa uneori bolnavului ! in poitie seanda !compresiuni bruste
si sacadate la baa toracelui, la sfarsitul unor inspiratii fortate, urmate de
eforturi de tuse.
%emoptiia este eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind
din caile aeriene inferioare. *and sangele provine de la nivelul
rinofaringelui, eliminarea poarta denumirea de epistaxis& cand provine de
la nivelul gingiilor ! de'in'ivora'ie& de la nivelul stomacului ! de
hematemea" ,ceste caue trebuie eliminate, deoarece, cu e#ceptia
17
epista#isului, cand sangele se elimina de obicei prin nas, in celelalte
cauri, sangele este eliminat tot pe gura.
=ematemea are unele caractere particulare? apare in timpul unui efort
de varsaturaA sangele este in general mai abundent, neaerat, mai inc>is
la culoare, amestecat cu c>eaguri de sange si uneori, cu alimenteA
incepe si se termina de obicei bruscA in orele urmatoare bolnavul are
deseori dureri, iar a doua i melena Bscaun negru, moale si luciosC. in
unele cauri diagnosticul este dificil? in caul unei tuse refle#e care
insoteste >ematemea, al unei tuse emetiante insotite de >emoptiie si
al ing>itirii sangelui in cursul unei >emoptiii. =emoragia de origine
bucala Bstomatoragia, gingivoragiaC sau rinofaringiana Bepista#isC poate fi
luata in discutie in caul sputei >emoptoice. in aceste cauri, sputa este
striata cu sange sau alcatuita din sange neaerat, amestecat in mucus.
)e elimina in cantitati mici, de obicei dimineata la treire si fara eforturi
de tuse. %neori, sunt necesare e#amene de specialitate B<.9.&. etcC.
Caractere distincte" =emoptiia poate aparea pe neasteptate, dar de
obicei este precedata de prodroame? senatie de caldura retrosternala,
gust usor metalic, sarat, >ema respiratorie insotita de stare de teama,
gadilitura laringiana, care preceda imediat tusea. (liminarea sangelui
este brusca. "olnavul preinta o cria de tuse, in cursul careia elimina
sange curat, rosu!viu, aerat, spumos, cantitatea variind intre +77 si .77
ml.
)emnele generale constau in paloare, transpiratie, dispnee, ta>icardie,
(liminarea sangelui se poate repeta peste cateva ore sau in ilele
urmatoare, cand apar in sputa si c>eaguri de sange, care pot fi
negricioase. De obicei, dupa cateva ore bolnavul nu mai preinta decat
spute >emoptoice, care persista -!. ile. 6ot aparea insa si >emoptiii
masive, fulgeratoare Btuberculoa pulmonara, dilatatie bronsica etcC,
cand, de obicei fara prodroame, bolnavul elimina o mare cantitate de
18
sange si moare prin asfi#ie. 1orma minima a >emoptiiei este sputa
>emoptoica, fie striata cu sange, fie rosie sau negricioasa.
Cauele hemoptiiei pot fi multiple, dar sase domina prin frecventa?
tuberculoa pulmonara, cancerul bronsic, dilatatia bron>iilor, c>isturile
aeriene, stenoa mitrala si infarctul pulmonar. *elelalte caue sunt rare.
in tuberculoa pulmonara, >emoptiia poate aparea? la un bolnav care se
ignoreaa, ca in care se numeste >emoragia de alarmaA la un bolnav
cunoscut, in timpul unui puseu evolutivA la un bolnav stabiliat, cu
tuberculoa fibroasa, sau in unele forme de tuberculoa cavitara, cu
caracter fulgerator. in cancerul bronsic, >emoptiia este putin abundenta,
dar frecventa. in
dilatatia bron>iilor si in c>isturile aeriene apar spute >emoptoice. in
infarctul pulmonar apare sub forma de spute >emoptoice, vascoase,
aderente, inc>ise la culoare. *elelalte caue, desi numeroase, sunt rare?
sindroame >emoragice, supuratii pulmonare tra>eobronsice, tumori
benigne, micoe si spiroc>etoe bronsice, astm, bronsite alergice,
pneumoconioe, traumatisme toracice etc.
Tratamentul hemoptiiei urmareste? repaus absolut la pat, in poitie semi!
seanda, daca este posibil pe partea leiuniiA repaus vocal absolut. in
primele ore sau ile, alimentatie formata e#clusiv din lic>ide reci Bcompot,
sirop, limonada, lapteCA punga cu g>eata pe >emitoracele presupus
bolnav sau pe stern. *a medicatie? clorura de calciu B+7 ! .7 ml solutie
+7I, i.v. lentC, vitamina* ! 077 mg i.m. sau i.v.A Eenostat, vit. J,
DicKnone, ,drenostain, *lauden, *oagulen sau Manetol B+!/ fioleHiC. in
ca de >emoragii mai severe, cu stare de soc, mici transfuii repetate de
sange proaspat B07 ! +77 mlC, trombina in aerosoli, :landuitrin B+ fiola,
i.m. sau i.v. la / oreC, 8ovocaina +I B+7 ml., i.v. foarte lent, dupa testarea
sensibilitatii cu + mls.cC. 8u se administreaa ergotina, deoarece
agraveaa >emoptiia. in situatii speciale !>eparina Bcoagulare
19
intravasculara diseminataC, sangerare sau 6endiomid B>emoptiii
persistente din stenoa mitralaC, o#igen s.c. BpneumoperitoneuC, Micoren.
,sistenta medicala are rolul sa calmee pe bolnav si pe cei din anturajul
acestuia, sa!+ debrace cu blandete si sa!+ asee in pat, in poitie semi!
seandaA sa!i asigure iolarea, semiobscuritatea, aerisirea, temperatura
moderata B+2LCA sa!i impuna imobilitate absoluta si tacere, sa recomande
bolnavului sa nu tuseasca, sa inspire lent si profundA sa!i curete gura de
c>eaguri si sa!i administree bucati de g>eataA sa nu recomande
alimentatie si bauturi timp de -/ de ore.
Su'hitul este o contractie a diafragmului, provocata de iritatia nervului
frenic. )e intalneste in tumori cerebrale si meningite, dar si in unele
pleureii, tumori pulmonare, peritonite, iritatii gastrice si esofagiene si in
sarcina. 6oate fi si nevrotic. )e trateaa prin unele mijloace empirice
Baplicarea unei lovituri neasteptate pe spatele bolnavului, gargara
prelungita, sugerea unei bucati de a>ar sau g>eata, provocarea unui
refle# de stranut sau de varsatura, orpirea respiratiei, presiune pe globii
oculariC sau medicale( ingestii de bicarbonat de sodiu in apa calduta,
spalaturi gastrice repetate, 6legomain ! foarte eficace B-0 ! 07 mg i.m.
sau i.v.C, 9eglan B+ !- fiole i.v.C, perfuii venoase de #ilina B-7 ml +I, in
-07 ml ser glucoat 0IC si dupa ca, ,lgocalmin Bi.v.C, Mialgin Bi.v.C,
aminofenaona, morfina, apomorfina B0 mg s.cC, c>inidina etc.
Tulburarile vocii BdisfoniaC apar sub urmatoarele forme? voce ragusita
stinsa ! in laringita acuta sau cronicaA voce naonata ! in astuparea
foselor naaleA voce bitonala ! in leiunile nervului recurent stang.
20
*,6$'<&%& $$
ABCESUL PULMONAR
2.1. DEINITIE
,bcesul pulmonar este o colectie purulenta, de obicei unica, localiata in
parenc>imul pulmonar. ,ceasta colectie se evacueaa prin caile
respiratorii, in urma desc>iderii acestora in bron>ii, sub forma de
e#pectoratii mucopurulente. $maginea radiologica este >idro!aerica.
2.2. ETIOLOGIE
(ste in cea mai mare parte bacteriana, 47!57I din infectiile pulmonare
necroante fiind provocate de bacterii anaerobe B"acteroides,
6eptostreptococcus, *lostriduim etc.C.
1lora anaeroba este polimicrobiana, asociind -!. specii sau c>iar mai
multe.
21
"acteriile aerobe sunt? 6neumococi, )tafilococi, )treptococi etc.
bacteriile aerobe produc rar abcese pulmonare tipice, de obicei se
asociaa cu cele anaerobe.
6atogenea abcesului pulmonar anaerobic presupune intotdeauna
implicarea a doi factori?
aC sursele de infectie?
!infectii bucodentare Bparadontoe, gingivite, abcese, granuloameCA
!abdominale Bapendicita, peritonita, perforatii apendiculare, avorturi
septice, piosalpin# etc.CA
bC ve>icularea germenilor pana la parenc>imul pulmonar, fie pe cale
bronsica, prin aspiratie din caile aerodigestive superioare, fie pe cale
>ematogena ! diseminarea din focarele e#trapulmonare, uneori pe cale
limfatica, alteori in cadrul unei stari septicemice severe.
Mai rara este propagarea prin contiguitate Bde la abcese >epatice
amebiene, plagi toracice infectate si alteleC.
1actori favorianti?
! alcoolismulA
! diabetulA
! frigulA
! obosealaA
! pneumopatiile cronice Bbronsiectaii, pneumonii etc.C.
Din punct de vedere patogenic, abcesele pulmonare sunt de doua feluri?
! primitive, care se devolta pe teritorii pulmonare normale fiind infectii
produse de bacterii anaerobe Bnu se cunoaste mecanismul de
producereCA
22
! secundare, care sunt complicatii ale unei leiuni locale pree#istente
Bcancer, corpi straini, c>isturiC, ce apar dupa interventii c>irurgicale, in
cursul septicemiilor, bron>opneumopatiilor, pneumoniilor abcedate etc.
2... ANATOMIE PATOLOGICA
,bcesul pulmonar este constituit de obicei din trei structuri?
! o cavitate care contine puroi de aspect galben!verui BpiogeniC, grunji
galbeni BmicoeC sau ciocolatii BamoebeCA
! un perete mai mult sau mai putin ingrosat, aparand uneori ca o
membrana Bmembrana piogenaCA
! o ona de reactie inflamatorie in jur.
23
2./. SIMPTOMATOLOGIE
*lasic in desfasurarea abcesului pulmonar se admit trei fae?
)" *aa de debut" ,bcesul pulmonar se instaleaa in medie dupa +!. ile
de la aspiratia sursei infectante.
Debutul este brutal cu stare generala alterata? febra .5M!/7M*A frisoaneA
tuse seaca la inceput, apoi cu e#pectoratie mucoasaA jung>i toracicA
dispnee moderataA facies palid, reistenta organismului la antibioticeA
>iperleucocitoa si sindrom de condensare pulmonara incomplet
Bsubmatitate si raluri subcrepitanteC.
+" *aa de deschidere BvomicaC. Dupa 3!+7 ile de la debut si in absenta
tratamentului antiinfectios, brusc bolnavul preinta? tuse violenta, urmata
de evacuarea unei cantitati mari de puroi fetid, intre /77!277 ml BvomicaC.
,stai vomica este inlocuita cu bron>oree purulenta in cantitati medii si
mai multe reprie B07!27 mlHrepriaC.
Eomica presupune efractia bronsica si prin tuse, evacuarea brutala a
colectiei purulente.
(a se asociaa cu?
24
! febra neregulata, sau de tip oscilantA
! paloareA
! anore#ieA
! slabire.
Eomica se anunta prin accentuarea durerii toracice, cresterea febrei
>iperpire#ie ,bundenta e#pectoratiei determina dispnee, iar uneori
asfi#ie @ deces.
,"*aa de supuratie cronica" )e caracterieaa prin?
! febra neregulataA
! bron>oree purulenta in jur de +77!.77 mlH-/ >A
! paliditateA
! anore#ieA
! scadere ponderalaA
! degete >ipocroticeA
! raluri subcrepitante localiate.
25
2.0. E1AMENE PARACLINICE '& DE LABORATOR
a- !xamenul radiolo'ic
(ste foarte important deoarece confirma diagnosticul. (l evidentiaa in
faa de formare @ opacitate omogena, ovalara sau rotundaA in faa de
desc>idere BvomicaC @ imagine >idroaericaA in perioada de cicatriare @
fibroa stelara.
b- !xamenul sputei
)puta este purulenta, fetida B07IC, flora microbiana polimorfa si preenta
fibrelor elastice Bdistrugerea peretilor alveolariC.
c- !xamenul bronhoscopic
(ste obligatoriu, mai ales la barbatii trecuti de /7 ani. ,ceasta confirma
supuratia, sediul sau tumora pulmonara necroata si infectata avand
caracter de abces.
d- !xamenul hematolo'ic
! >iperleucocitoa B-7!.7777Hmm
.
CA
! anemieA
! E.).=. crescut.
1orme clinice particulare?
!abcesul supraacut intalnit la bolnavii tarati, alcoolici, diabeticiA
!abcesul subacut sau Nabcesul pulmonar decapitat printr!un tratament
insuficientA
!abcesul cu determinare pleurala sero!fibrinoasa sau purulentaA
!abcesul lobului inferior se insoteste frecvent de simptome
toracoabdominale si determina leiuni bronsiectaticeA
26
!supuratii pulmonare difue, tot mai rar intalnite in era antibioticelorA
pneumonia cu agenti patogeni anaerobi ce se poate e#cavaA supuratii
pulmonare difue cu germeni anaerobi cu caracter prurid Ngangrena
pulmonara cu evolutie gravaA pneumoniile de aspiratie Baspiratia
continutului gastricC.
2.2. EVOLUTIE
Dupa introducerea antibioterapiei se constata cresterea ratei de
vindecare si rarirea complicatiilor locale si generale. *roniciarea se
datoreaa depistarii tardive.
2.3. COMPLICATII
*omplicatiile sunt de doua feluri?
locale sau pulmonareA
e#trapulmonare.
aC *omplicatiile locale sunt?
>emoptiiiA
gangrena pulmonaraA
piopneumotora#A
bronsiectaiiA
tuberculoa pulmonara etc si sunt numeroase si grave.
bC *omplicatiile e#trapulmonare, sau care manifesta la distanta de
plamani sunt?
abcese metastaticeA
flebiteA
27
endocardite septice etc.
2.4. PROGNOSTIC
Eindecandu!se, boala nu lasa urme, 57I din cauri se vindeca si 0I
necesita tratament c>irurgical.
2.5.DIAGNOSTICUL POZITIV
)e baeaa in principal pe?
tabloul clinic de debutA
febraA
vomicaA
sputa purulenta si fetidaA
leucocitoa cu polinucleoaA
preenta fibrelor elastice si a germenilor in sputaA
lipsa bacilului Joc>A
imagine >idroaerica.
28
2.10. PROILA1IA
6revenirea abcesului pulmonar implica urmatoarele masuri?
tratarea corecta a bolilor infectocontagioase la gravide,
generatoare de malformatii congenitale fetaleA
tratarea complicatiilor bron>opulmonare din cursul rujeoleiA
tratarea tusei convulsive si gripei la copiiA
tratarea supuratiilor pulmonare si tuberculoei la adultiA
asanarea focarelor de infectie rino!buco!faringieneA
tratarea bolilor generale Bdiabetul a>arat, alcoolismul s.a.CA
antibioterapie de protectie in interventiile c>irurgicale
Bamigdalectomie, bron>oscopie etc.C.
29
2.11. TRATAMENT
'ratamentul este?
igieno!dieteticA
medicalA
c>irurgical.
'ratamentul impune?
! repaos la pat, cel putin 2 sapatamaniA
!un regim complet Bproteine, glucide, vitamine, cu lic>ide
abundenteC.
Tratamentul medical consta in?
aC ,ntibiotice @ in doe mari si asociate pe cale generala
BparenteralC si locala Bendobronsic, in cauri specialeC.
'ratamentul se incepe cu 6enicilina :, +7!-7 mil. %.$.Hi, in - perfuii $.E.,
asociata cu 6robenecid cp. 077 mg # /Hi, pentru cresterea concentratiei
sanguine a antibioticului, prin reducerea e#cretiei renale a acestuia.
Dupa diminuarea fenomenelor acute si a bron>oreei, in continuare se
administreaa 6enicilina :, .!/ mil. %.$.Hi, in -!/ injectii $.M., pana la
disparitia supuratiei si stabiliarea imaginii radiologice Bin medie 2!4
saptamaniC. Majoritatea bacteriilor anaerobe sunt sensibile la 6enicilina
B47IC. .n ca de penicilinoreistenta, aceasta se inlocuieste cu
,mpicilina /!2 gHi sau se asociaa cu :entamicina 47 mg # .Hi, sau
30
Janamicina 077 mg O -Hi, $.M. sau $.E., sau se administreaa antibioticul
indicat de antibiograma sputei.
.n abcesele pulmonare cu fungi se administreaa )tamicina sau
,mfotericina ".
.n abcesele pulmonare amebiene se administreaa Metronidaol -!. gHi
sau 1asigKn +.0!- gHi, +7 ile.
bC Drenajul postural si bron>oabsorbtia @ la .!3 ile sunt utile in abcesul
pulmonar, pentru evacuarea puroiului din focarul septic, urmata de
introducerea locala a antibioticelor Bcu ajutorul sondei MetrasC.
'ratamentul c>irurgical Blobectomie sau pneumectomieC, este indicat
dupa .!2 luni, cand tratamentul medical este ineficace, abcesul pulmonar
s!a croniciat BpioscleroaC sau a recidivat.
31
CAPITOLUL III
PLANURILE DE INGRIJIRE A
PACIENTIILOR CU ABCES PULMONAR
32
CAZUL I
33
PLAN DE NGRIJIRE
I. CULEGEREA DATELOR
SURSE DE INORMA6IE :
+6acienta
-1oaia de observaie
..1amilia pacientului
I.DATE RELATIV STABILE:
NUME ?6.
PRENUME ? $.
SE1 ? masculin
V7RST ?.3 ani
NA6IONALITATE ? 9omn
OCUPA6IE ?lacatus mecanic
STARE CIVIL ? cstorit
RELIGIE ? <rtodo#
PROTEZE ? 8u preint
ALERGENI ? 8u preint
ASPECTUL CAVIT6II BUCALE :
34
"ue palide, uscate
&imba nu preinta depoite
Dentiie complet
:ingii ro aderente dinilor
ASPECTUL ACIESULUI : 6alid, an#ios, transpiraii reci
ACUITATE VIZUAL : normal
ACUITATE OLACTIV : normal
ACUITATE AUDITIV : n limite fiiologice
ACUITATE TACTIL : $ntegr
ACUITATE DUREROAS : !ormala.
SEMNE PARTICULARE : nu preint
MOBILITATE ARTICULAR: normal
SISTEM OSOS : $ntegru
R.O.T. : preente bilateral
GRUP SANGUIN:, $$ 9> BPC
II.DATE VARIABILE
DOMICILIU :;udeul "uu,str.1rasinet,bl."-,sc.,,ap.+0
CONDI6II DE LOCUIT:
Pacientul locuieste intr!un apartement cu . camere cu sotia si tatal
lui,locuinta salubra, incalita cu gae.
GRAD DE AUTONOMIE? dependen.
EC8IPA DE SUS6INERE:!este viitat in fiecare i de sotie,neavand copii
si la o saptamana de tatal si sora lui dandu!i speranta in procesul de
vindecare.
DATA INTERNRII:
DATA E1TERNRII:
35
III.ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE :
ANTECEDENTE 8EREDO-COLATERALE?!tatal!'"* in urma cu +7
ani.
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:-bolile infectioase ale
copilariei.
ANTECEDENTE PERSONALE C8IRURGICALE:in anul -77-
apendicectomie.
IV.M$#&9e*e &!#e:!;:&& :
!febra ridicata .5
7
*
!frisoane
!jung>i toracic
!tuse seaca
!dispnee moderata
V.ISTORICUL BOLII :
6acientul relateaa ca pe parcursul noptii a facut febra insotita de
frisoane repetate si ca preinta tuse fara e#pectoratie, ce accentueaa o
durere la nivelul toracelui. 6acientul s!a preentat la triajul spitalului
judetean pentru stabilirea diagnosticului si conduita terapeutica.
VI.E1AMENUL CLINIC GENERALPE APARATE SI SISTEME:
Te+-%e!#e <& %-=$"'e :uscate,normal colorate.
S&'#e% +"!+*&$!"::nepalpabili,superficiali.
S&'#e% %-'=-*": ? normoton, normoQinetic.
36
S&'#e% $'#e$!":#&=-*": ? integru.
6e'-# =$!>-!=#&9 "d&,$' ? slab repreentat.
APARATUL RESPIRATOR :
-torace astenic.
!sonoritate poitiva,totala.
!murmur veicular preent.
!9R+5rHmin
APARATUL CARDIO-VASCULAR :
!cord in spatiul 0 intercostal stang pe &M*.
!gomote cardiace ritmice.
!'.,.R+/7H47 mm=:
!,.ER+73 bHmin.
APARATUL DIGESTIV :
!abdomen suplu,mobil,nedureros spontan si la palpare.
!splina,ficat!in limite normale.
APARATUL UROGENITAL :
!loje renale libere, nedureroase.
!miciuni fiiologice.
S.N.C.:
-pacient ec>ilibrat psi>ic.
!orientat temporo!spatial.
37
!9.<.'.!preente bilateral.
VII.OBISNUINTE ALIMENTARE:
De . saptamani pacientului i s!a diminuat treptat pofta de mancare.
!pacientul fumeaa!+ pac>et pe i
!cafea!- cafele pe i.
!consuma alcool!ocaional.
!preferinte alimentare?!ciorbe de aravat.
!sosuri,piure de legume,peste slab, meeluri.
!dulciuri!prajituri de cofetarie.
!lic>ide?!lapte si derivate din lapte,ceaiuri, apa
minerala,sucuri.
VIII.ELEMENTE DE IGIEN:
6acient dependent in efectuarea ingrijirilor igienice ilnice.6reinta
tegumente curate, parul curat,barbierit,ung>ii curate si scurte.
I1.ELIMINRI:
SCAUN
!frecventa!+ scaun la -!. ile.
!orarul !dimineata.
!cantitatea!.77!.07 gr.
!consistenta!dura.
!culoare!brun inc>is.
!miros!fetid.
URINA
!frecventa?0 mictiuni H-/ ore.
!diurea?++77 mlH-/ ore.
!ritmul?/ mictiuniHi,+ mictiuneHnoapte.
!culoare!galben inc>is.
!miros!de bulion.
38
!aspect de urini concentrate.
VARSATURI:nu preinta.
E1PECTORATII:-preinta fetiditate.

1.DATE ANTROPOMETRICE:
:reutateR20 Qg.
$naltimeR+,24 m.
1I.DIAGNOSTIC LA INTERNARE:
,"*() 6%&M<8,9
II.ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR :
I.A.PROBLEME ACTUALE:
+.Dispnee de efort.
-.'use greu productiva cu spute >emoptoice.
..De>idratare.
/.*onstipatie.
0.1ebra moderata .4,5 grade *.
2.1rison.
3.'ranspiratii abundente.
4.$napetenta.
5.<boseala.
+7.)labiciune.
++.$ntoleranta la efort.
+-.$nsomnie.
II.B.PROBLEME POTENTIALE:-:&'= de =$%,*&="#&&:
+.9isc de alterare a tegumentelor si mucoaselor.
-.9isc de aparitie a complicatiilor.
39
..9isc de complicatii tromboembolice.
/.9isc de case#ie.
0.9isc de septicemie.
2.9isc de a deveni o sursa de infectie.
NEVOI PERTURBATE:
+.8evoia de a respira si a avea o buna circulatie.
-.8evoia de a bea si a manca.
..8evoia de a elimina.
/.8evoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.
0.8evoia de a dormi si a se odi>ni.
2.8evoia de a se misca se a avea o buna postura.
3.8evoia de a invata cum sa!ti pastrei sanatatea.
4.8evoia de a evita pericolele.
DIAGNOSTIC DE NURSING LA INTERNARE:
1.Ne9$&" de " :e',&:" '& " "9e" $ ?-!" =&:=-*"#&e.
!alterarea ritmului respirator cauat de procesul infectios pulmonar ,
manifestat prin tuse, e#pectoratie cu spute >emoptoice, dispnee de efort.
2.Ne9$&" de " ?e" '& " %"!=".
!alimentatie inadecvata prin deficit, cauata de impregnarea bacilara
manifestata prin scadere ponderala.
..Ne9$&" de "-'& %e!#&!e #e%,e:"#-:" =$:,-*-& &! *&%&#e !$:%"*e.
!>ipertermie cauata de procesul infectios pulmonar manifestata prin
febra moderata .4,5 grade *.
/.Ne9$&" de " e*&%&!".
40
!constipatia!cauata de diminuarea mobilitatii, >idratare inadecvata
manifestata prin absenta scaunului de . ile.
0.Ne9$&" de " d$:%& '& " 'e $d&@!&.
!dificultate de a se odi>ni cauata de tuse , dispnee , manifestata prin ore
insuficiente de somn.
2.Ne9$&" de " 'e %&'=" '& " "9e" $ ?-!" ,$'#-:".
!refuul de a efectua activitati fiice cauata de adinamie, intoleranta la
efort,manifestata prin reticenta in care incearca sa efectuee miscari.
3.Ne9$&" de " &!9"#" =-% '"-#& ,"'#:e)& '"!"#"#e".
!lipsa de cunostiinte, cauata de inaccesibilitatea la informatii,
manifestata prin cunostiinte ineficiente asupra bolii, a diagnosticului
midical , a tratamentului , a covalescentei.
4.Ne9$&" de " e9&#" ,e:&=$*e*e.
!incapacitatea de a!si mentine sanatatea , cauata de lipsa de
cunoastere a obiceiurilor sanatoase de viata manifestata prin lipsa de
interes.
41
EVALUAREA FINAL
De comun acord cu pacientul, medicul a hotrt externarea acestuia n data de
!!!!!!!
ASISTENTA MEDICAL :
pre"te#te documentele necesare medicului
pre"te#te pacientul #i anun$ %amilia asupra datei externrii
STAREA PACIENTULUI LA EXTERNARE :
&indecat!
GRADUL DE AUTONOMIE :
pacientul #i poate ndeplini sin"ur ne&oile dar nu are &oie s depun
e%ort %i'ic #i psihic!
se poate reintegra socio!profesional
69
CAZUL II
70
PLAN DE NGRIJIRE
I. CULEGEREA DATELOR
SURSE DE INORMA6IE :
+6acienta
-1oaia de observaie
..1amilia pacientului
I.DATE RELATIC STABILE:
NUME ?,
PRENUME ? M
SE1 ? masculin
V7RST ?/- ani
NA6IONALITATE ? 9omn
OCUPA6IE ?sofer
STARE CIVIL ? cstorit
RELIGIE ? <rtodo#
PROTEZE ? 8u preint
ALERGENI ? 8u este alergic la nici un medicament sau ali alergeni din
mediu
ASPECTUL CAVIT6II BUCALE :
"ue palide, uscate
&imba nu preinta depoite
Dentiie complet
:ingii ro aderente dinilor
71
ASPECTUL ACIESULUI : 6alid, an#ios, transpiraii reci
ACUITATE VIZUAL : normal
ACUITATE OLACTIV : normal
ACUITATE AUDITIV : n limite fiiologice
ACUITATE TACTIL : $ntegr
ACUITATE DUREROAS : normala.
SEMNE PARTICULARE : nu preint
MOBILITATE ARTICULAR: normal
SISTEM OSOS : $ntegru
R.O.T. : preente bilateral
GRUP SANGUIN:". 9> BPC
72
II.DATE VARIABILE
DOMICILIU :;udeul "uu,str.'raian Euia, nr.-+.
CONDI6II DE LOCUIT:
6acientul locuiete mpreun cu familia ntr!o cas spaioas, cu 0
camere, salubr, nclire cu lemne, iluminat electric.
GRAD DE AUTONOMIE? dependen.
EC8IPA DE SUS6INERE:!este viitat in fiecare i de sotie,neavand copii
si la o saptamana de tatal si sora lui dandu!i speranta in procesul de
vindecare.
DATA INTERNRII:
DATA E1TERNRII:
73
III.ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE :
ANTECEDENTE 8EREDO-COLATERALE?!nu preinta

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:-bolile infectioase ale
copilariei.
ANTECEDENTE PERSONALE C8IRURGICALE:nu preinta.

IV.M$#&9e*e &!#e:!;:&& :
! febra moderata .4,0
7
*
!frisoane
!jung>i toracic
!tuse seaca
!dispnee moderata, cefalee
V.ISTORICUL BOLII :
6acientul relateaa ca in urma cu o i starea sa de sanatate a inceput sa
se inrautateasca acuand febra moderata insotita de frison, tuse seaca
insotita de jung>i toracic. )!a preentat la medicul de familie iar acesta i!
a dat bilet de trimitere la spitalul judetean pentru diagnostic si conduita
terapeutica.
74
VI.E1AMENUL CLINIC GENERALPE APARATE SI SISTEME:
Te+-%e!#e <& %-=$"'e :uscate,normal colorate.
S&'#e% +"!+*&$!"::nepalpabili,superficiali.
S&'#e% %-'=-*": ? normoton, normoQinetic.
S&'#e% $'#e$!":#&=-*": ? integru.
6e'-# =$!>-!=#&9 "d&,$' ? slab repreentat.
APARATUL RESPIRATOR :
-torace astenic.
!sonoritate poitiva,totala.
!murmur veicular preent.
!dispnee.
!9R-/rHmin
APARATUL CARDIO-VASCULAR :
!cord in spatiul 0 intercostal stang pe &M*.
!gomote cardiace ritmice.
!'.,.R+07H30 mm=:
!,.ER+77 bHmin.
APARATUL DIGESTIV :
!abdomen suplu,mobil,nedureros spontan si la palpare.
!splina,ficat!in limite normale.
APARATUL UROGENITAL :
!loje renale libere, nedureroase.
!miciuni fiiologice.

S.N.C.:
-pacient ec>ilibrat psi>ic.
!orientat temporo!spatial.
!9.<.'.!preente bilateral.
75
VII.OBISNUINTE ALIMENTARE:
,petit diminuat
,limente evitate ?fructe, legume
,limente preferate ? cele bogate in grasimi,dulciurile.
&ic>ide preferate ? berea
*onsum lic>ide ? apro#imativ +477!-077 mlH i
VIII.ELEMENTE DE IGIEN:
6acient dependent in efectuarea ingrijirilor igienice ilnice.6reinta
tegumente curate, parul curat,barbierit,ung>ii curate si scurte.
I1.ELIMINRI:
SCAUN
!frecventa!+ scaun la -!. ile.
!orarul !dimineata.
!cantitatea!.77!.-0 gr.
!consistenta!dura.
!culoare!brun inc>is.
!miros!fetid.
URINA
!frecventa?/ mictiuni H-/ ore.
!diurea?+777 mlH-/ ore.
!ritmul?. mictiuniHi,+ mictiuneHnoapte.
!culoare!galben inc>is.
!miros!de bulion.
!aspect de urini concentrate.
76
VARSATURI:nu preinta.
E1PECTORATII:-spute >emoptoice temporare.
!preinta fetiditate.
1.DATE ANTROPOMETRICE:
:reutateR00 Qg.
$naltimeR+,27 m.
1I.DIAGNOSTIC LA INTERNARE:
,"*() 6%&M<8,9
II.ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR :
I.A.PROBLEME ACTUALE:
+.Dispnee de efort.
-.De>idratare.
..1ebra moderata .4,2 grade *.
/.1rison.
0.'ranspiratii abundente.
2.$napetenta.
3.<boseala.
4.)labiciune.
5.$ntoleranta la efort.
II.B.PROBLEME POTENTIALE:-:&'= de =$%,*&="#&&:
+.9isc de alterare a tegumentelor si mucoaselor.
-.9isc de aparitie a complicatiilor.
..9isc de complicatii tromboembolice.
/.9isc de septicemie.
0.9isc de a deveni o sursa de infectie.
77
NEVOI PERTURBATE:
+.8evoia de a respira si a avea o buna circulatie.
-.8evoia de a elimina.
..8evoia de a bea si a manca.
/.8evoia de a dormi si a se odi>ni.
0.8evoia de a invata cum sa!si pastree sanatatea.
DIAGNOSTIC DE NURSING LA INTERNARE:
1.Ne9$&" de " :e',&:" '& " "9e" $ ?-!" =&:=-*"#&e.
,lterarea functiei respiratorii cauata de procesul infectios pulmonar
manifestata prin tuse seaca neproductiva, >emoptiie medie.
2.Ne9$&" de " e*&%&!".
,lterarea tranitului intestinal cauat de alimentarea si >idratarea
inadecvata manifestata prin constipatie, dureri abdominale, balonari.
..Ne9$&" de " ?e" '& " %"!=".
,limentatie inadecvata prin deficit,cauata de impregnarea bacilara
manifestata prin scadere in greutate.
/.Ne9$&" de " d$:%& '& " 'e $d&@!&.
,lterarea somnului cauata de an#ietate,tuse,manifestata prin insomnie,
treiri repetate.
0.Ne9$&" de " &!9"#" =-% '"-'& ,"'#:e)e '"!"#"#e".
78
Deficit de cunostinte cauat de lipsa de informatii suficiente privind
starea sa de boala manifestat prin lipsa de interes, dificultate de a
intelege informatia, interpretare gresita a informatiei.
EVALUAREA FINAL
De comun acord cu pacientul, medicul a hotrt externarea acestuia n data de
!!!!!!!
ASISTENTA MEDICAL :
pre"te#te documentele necesare medicului
pre"te#te pacientul #i anun$ %amilia asupra datei externrii
STAREA PACIENTULUI LA EXTERNARE :
&indecat!
GRADUL DE AUTONOMIE :
pacientul #i poate ndeplini sin"ur ne&oile dar nu are &oie s depun
e%ort %i'ic #i psihic!
se poate reintegra socio!profesional
79
CAZUL III
80
PLAN DE NGRIJIRE
I. CULEGEREA DATELOR
SURSE DE INORMA6IE :
+.6acientul
-.1oaia de observaie
..1amilia pacientului
I.DATE RELATIC STABILE:
NUME ?6
PRENUME ? 6
SE1 ? masculin
V7RST ?0- ani
NA6IONALITATE ? 9omn
OCUPA6IE ?mecanic auto.
STARE CIVIL ? cstorit
RELIGIE ? <rtodo#
PROTEZE ? 8u preint
ALERGENI ? 8u este alergic la nici un medicament sau ali alergeni din
mediu
ASPECTUL CAVIT6II BUCALE :
"ue palide, uscate
&imba nu preinta depoite
Dentiie incomplet
81
:ingii ro aderente dinilor
ASPECTUL ACIESULUI : 6alid, an#ios, transpiraii reci
ACUITATE VIZUAL : normal
ACUITATE OLACTIV : normal
ACUITATE AUDITIV : n limite fiiologice
ACUITATE TACTIL : $ntegr
ACUITATE DUREROAS : normala.
SEMNE PARTICULARE : nu preint
MOBILITATE ARTICULAR: normal
SISTEM OSOS : $ntegru
R.O.T. : preente bilateral
GRUP SANGUIN:". 9> BPC
82
II.DATE VARIABILE
DOMICILIU :;udeul "uu,com.6adina.
CONDI6II DE LOCUIT:
6acientul locuiete mpreun cu familia ntr!o cas spaioas, cu /
camere, salubr, nclire cu lemne, iluminat electric.
GRAD DE AUTONOMIE? dependen.
EC8IPA DE SUS6INERE:!este viitat in fiecare i de sotie, copii .
DATA INTERNRII:
DATA E1TERNRII:
III.ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE :
ANTECEDENTE 8EREDO-COLATERALE?!nu preinta

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:-bolile infectioase ale
copilariei.
ANTECEDENTE PERSONALE C8IRURGICALE:ulcer gastro!duodenal.

IV.M$#&9e*e &!#e:!;:&& :
! febra ridicata .5,.
7
*
!frisoane
!jung>i toracic global
83
!tuse seaca
!dispnee moderata
V.ISTORICUL BOLII :
6acientul relateaa ca de apro#imativ / ore preinta durere toracica ce
se accentueaa la tuse si frisoane repetate. Datorita faptului ca starea sa
s!a agravat, s!a preentat la triajul spitalului judetean pentru stabilirea
diagnosticului si conduita terapeutica
VI.E1AMENUL CLINIC GENERALPE APARATE SI SISTEME:
Te+-%e!#e <& %-=$"'e :uscate,normal colorate.
S&'#e% +"!+*&$!"::nepalpabili,superficiali.
S&'#e% %-'=-*": ? normoton, normoQinetic.
S&'#e% $'#e$!":#&=-*": ? integru.
6e'-# =$!>-!=#&9 "d&,$' ? slab repreentat.
APARATUL RESPIRATOR :
- miscari respiratorii ampleA
! murmur veicular preentA
! torace normal repreentatA
! dispneeA
! frecventa respiratorie -/ resp.Hminut.
APARATUL CARDIO-VASCULAR :
! matitate cardiaca normalaA
! soc ape#ian in spatiul E intercostal stangA
!puls 40 bataiHminut,
84
! '.,. R +.7H37 mm=g.
APARATUL DIGESTIV :
! abdomen nedureros la palpareA
! tranit intestinal normalA
!ficat si splina in limite fiiologice.
APARATUL UROGENITAL :
!loje renale libere, nedureroase.
!miciuni fiiologice.
S.N.C.:
-pacient ec>ilibrat psi>ic.
!orientat temporo!spatial.
!9.<.'.!preente bilateral.
VII.OBISNUINTE ALIMENTARE:
,petit diminuat
,limente evitate ?fructe, legume
,limente preferate ? cele bogate in grasimi,dulciurile.
&ic>ide preferate ? berea
*onsum lic>ide ? apro#imativ +477!--77 mlH i
VIII.ELEMENTE DE IGIEN:
6acient dependent in efectuarea ingrijirilor igienice ilnice.6reinta
tegumente curate, parul curat,barbierit,ung>ii curate si scurte.
I1.ELIMINRI:
SCAUN
!frecventa!+ scaun la -!. ile.
!orarul !dimineata.
!cantitatea!.77!.-0 gr.
85
!consistenta!dura.
!culoare!brun inc>is.
!miros!fetid.
URINA
!frecventa?/ mictiuni H-/ ore.
!diurea?++77 mlH-/ ore.
!ritmul?. mictiuniHi,+ mictiuneHnoapte.
!culoare!galben inc>is.
!miros!de bulion.
!aspect de urini concentrate.
VARSATURI:nu preinta.
E1PECTORATII:-preinta fetiditate.
1.DATE ANTROPOMETRICE:
:reutateR0- Qg.
$naltimeR+,37 m.
1I.DIAGNOSTIC LA INTERNARE:
,"*() 6%&M<8,9.
II.ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR :
I.A.PROBLEME ACTUALE:
+.Dispnee de efort.
-.De>idratare.
..1ebra moderata .4,2 grade *.
/.1rison.
0.'ranspiratii abundente.
2.$napetenta.
3.<boseala.
4.)labiciune.
86
5.$ntoleranta la efort.
II.B.PROBLEME POTENTIALE:-:&'= de =$%,*&="#&&:
+.9isc de alterare a tegumentelor si mucoaselor.
-.9isc de aparitie a complicatiilor.
..9isc de complicatii tromboembolice.
/.9isc de septicemie.
0.9isc de a deveni o sursa de infectie.
NEVOI PERTURBATE:
+.8evoia de a respira si a avea o buna circulatie.
-.8evoia de a!si mentine temperatura corpului in limite normale.
..8evoia de a!si proteja tegumentele si mucoasele.
/.8evoia de a se misca si a avea o buna postura.
0.8evoia de a evita pericolele.
DIAGNOSTIC DE NURSING LA INTERNARE:
1.Ne9$&" de " :e',&:" '& " "9e" $ ?-!" =&:=-*"#&e.
,lterarea functiei respiratorii cauata de procesul infectios pulmonar
manifestata prin tuse seaca ,senatie de sufocare.
2.Ne9$&" de "-'& %e!#&!e #e%,e:"#-:" =$:,-*-& &! *&%&#e !$:%"*e.
Dificultatea de a!si mentine temperatura corpului in limite normale
datorita procesului infectios pulmonar, manifestata prin cresterea
temperaturii corpului peste valorile normale, transpiratie, tegumente
umede, igiena deficitara, sete moderata.
87
..Ne9$&" de "-'& ,:$#e>" #e+-%e!#e*e '& %-=$"'e*e.
$giena deficitata cauata de procesul infectios pulmonar manifestata prin
transpiratii, tegumente umede, imposibilitatea de a!si efectua igiena
singur.
/.Ne9$&" de " 'e %&'=" '& " "9e" $ ?-!" ,$'#-:".
Disconfort fiic cauat de boala in caua manifestat prin slabiciune,
ameteli, stare generala alterata.
0.Ne9$&" de " e9&#" ,e:&=$*e*e.
9isc de transmitere a infectiei cauat de preenta agentului patogen
manifestat prin eventuala contaminare a familiei, a personalului medical.
88
EVALUAREA FINAL
De comun acord cu pacientul, medicul a hotrt externarea acestuia n data de
!!!!!!!
ASISTENTA MEDICAL :
pre"te#te documentele necesare medicului
pre"te#te pacientul #i anun$ %amilia asupra datei externrii
STAREA PACIENTULUI LA EXTERNARE :
&indecat!
GRADUL DE AUTONOMIE :
pacientul #i poate ndeplini sin"ur ne&oile dar nu are &oie s depun
e%ort %i'ic #i psihic!
se poate reintegra socio!profesional
69
CAPITOLUL IV
TE8NICI DE INGRIJIRE APLICATE PACIENTULUI CU
ABCES PULMONAR
1.PERUZIA.
Pe:(-)&" &!#:"9e!$"'; - introducerea pe cale parenteral, pictur cu
pictur, a soluiei medicamentoase pentru reec>ilibrare
>idroelectrolitic, >idroionic i volemic a organismului.
S=$,
>idratarea i mineraliarea organismului
administrarea medicamentelor la care se urmrete efect
prelungit
depurativ, dilund i favorind e#creia din organism a
produilor to#ici
completarea proteinelor sau a altor componente sanguine
alimentarea pe cale parenteral
%"#e:&"*e
+. materiale pentru deinfecia de tip $$ ? deinfectante R alcool
iodatA tampoane sterile Bse cur pielea cu tamponul mbibat n
deinfectant, apoi cu un tampon steril A se aplic nc o dat
deinfectantul i se terge pielea cu tamponul steril, durata de
aciune fiind de .7sec.C
-. materiale pentru puncia venoas
de protecie!pern elastic pentru sprijinirea braului, muama, aleA
instrumentar i materiale sterile ! seringi i ace de unic folosinBse
verific integritatea ambalajului, valabilitatea sterilirii, lungimea i
diametrul acelorC ! n funcie de scopA pense, mnui c>irurgicale,
tampoane
70
alte materiale!garou sau band (smarc>, fiole cu soluii
medicamentoase, soluii perfuabile, tvi renal
perfuor R trus de perfuie Bambalat de unic ntrebuinareC
pomp de perfuie automat!cu reglare programat a volumului i
ratei de flu#
robinete cu dou sau mai multe ci
branulBcateter i.v.C
flutura
beni de leucoplast pentru fi#area acului BcanuleiC i a tubului
perfuorului de pielea bolnavului
)e calculea rata de flu# dup formula?
cant" tot" de sol" # fact"picur/tor ,
nr"ore # 01min.
unde factorul picurtor este ?
la copii BmicroC ! 27 picturiHminut
la adult BmacroC ! +0 pic.Hmin.
)nge @ +7pic.Hml
A==&de!#e
hiperhidratarea Bla cardiaci poate provoca edem pulmonar acutC
! se reduce ritmul sau se ntrerupe perfuia, se administrea
tonicardiace
embolia 'aoas/ ! prin ptrunderea aerului n curentul circulator
Batenie la utiliarea perfuiilor sub presiune, cnd se folosete
para de cauciucC
rev/rsarea lichidului n esuturile perivenoase poate da natere
la flebite, necroe
coa'ularea s2n'elui pe ac sau canul/ ! se previne prin
perfuarea lic>idului cu soluie de >eparin
71

2.O?'e:9":e" <& !$#":e" :e',&:"A&e&
S=$,-*:evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al
evoluiei bolii,al apariiei unor complicaii i al prognosticului.
Re',&:"#&" repreinta nevoia fiintei umane de a capta o#igenul din
mediul inconjurator,necesar proceselor de o#idare din organism,si de a
elimina dio#idul de carbon reultat in urma arderilor celulare.
E*e%e!#e de ",:e=&"#:tipul respiraiei,amplitudinea micrilor
respiratorii,ritmul,frecvena.
M"#e:&"*e !e=e'":e:ceas cu secundar,pi# de culoare verde,foaie de
temperaturHcarnetel individual.
I!#e:9e!A&&*e "'&'#e!#e&:aearea pacientului n decubit dorsal,fr a
e#plica te>nica ce urmea a fi efectuat.
S6lasarea minii cu faa palmar pe suprafaa toracelui.
S8umrarea inspiraiilor timp de un minut.
S*onsemnarea valorii obinuite printr!un punct pe foia de
temperaturBfiecare linie oriontal a foii repreint o respiraieC.
S%nirea cu o linie a valorii preente cu cea anterioar pentru
obinerea curbii.
Sn alte documente medicale se poate nota cifric valoarea
obinut,ct i caracteristicile respiraieiAe#?9dR-7 resp.Hmin
9sR+4 resp.Hmin
S,precierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin
simpla observare a micrilor respiratorii.
I!#e:,:e#":e" :e)-*#"#e*$::
!frecvena micrilor respiratorii varia n funcie de se#,vrst,poiie,
temperatura mediului ambiant,starea de veg>e sau somn.
72
!n stare fiiologic,curba respiratorie merge paralel cu cea a
temperaturii i a pulsului
!n stare patologic!respiraia dificilBsete de aerC?
+.dispnee cu accelerarea ritmului respirator!ta>ipneeBpolipneeC
-.dispnee cu rrirea ritmului respirator!bradipneeB+-!+7!4 resp.HminCA
..dispnee cu perturbarea ritmic i periodic a respiraiei!dispnee
*>eKne!)toQes!respiraii cu amplitudini crescnd pn la apnee ce
durea +7!-7 secunde.
/.Dispnee Jusmaul!respiraie n patru timpi a inspiraiei profunde,
urmat de o scurt pau i o e#piraie scurt gomotoas,dup care
urmea o alt pau.
E,&<9$ 8<9M,&( , 19(*E(8'($ (9)6$9,'<9$$
!la nn!.7!07 rHmin
!la doi ani!-0!.0rHmin !la +- ani!+0!-0 rHmin
!adult !+/!+2!+4 rHmin !varstnic!+0!-0 rHmi
73
..M;'-:":e" <& !$#":e" ,-*'-*-&
S=$,:evaluarea funciei cardio!vasculare.
E*e%e!#e de ",:e=&"#:ritmicitate,frecven,celeritate,amplitudine.
L$=-:&*e de %;'-:"#:msurarea se face la artera radial sau aceeai
succesiune de timp la alte artere?temporala,carotida,
cubitala,>umerala,radiala, femurala,poplitee,tibiala posterioar,pedioasa.
P-*'-* repreinta e#pansiunea ritmica a arterelor,sincrona cu sistola
ventriculara ce ia nastere in urma conflictului dintre sangele e#itent in
sistemul arterial si cel trimis de catre inima in timpul sistolei.
M"#e:&"*e !e=e'":e:ceas cu secundar,pi# de culoare roie,foaie de
temperaturaHcarnetel individual.
I!#e:9e!A&&*e "'&'#e!#e&:
!pregtirea psi>ic a bolnavului
!asigurarea repausului fiic i psi>ic al bolnavului timp de +7!+0 min.
!splarea pe mini
!reperarea arterei
!fi#area degetelor palpatoare pe traiectul arterei
!e#ercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor.
!numrarea pulsaiilor timp de un minut
!consemnarea valorilor obinute printr!un punct pe foaia de
temperatur,innd cont c fiecare linie oriontal a foii repreint /
pulsaii
!unirea valorii preente cu cea anterioar cu o linie,pentru obinerea
curbei
!*onsemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a
caracteristicilor pulsului?e#?6dR47 bHmin
74
6sR57 bHmin!puls regulat
I!#e:,:e#":e" (:e=9e!Ae& ,-*'-*-&
1recvena pulsului varia fiiologic dup vrst,emoii i efort.
,CEariaia fiiologic a frecvenei pulsului?
!6ulsul ta>icardicBacceleratCn?ortostatism,efort fiic i psi>ic,emoii
puternice n cursul digestiei.
!6ulsul bradicardicBrritCn?decubit,stare de repaus,linite psi>ic
"CEariaia patologic a calitii pulsului?
!frecvena!pulsul ta>icardic Bmai rapidCsau bradicardicBmai rritC
!ritmicitate!puls ritmic sau aritmic
!amplitudine!puls cu amplitudine mic,filiform sau puls cu amplititudine
crescut
!volumBtensiuneaC!puls dur sau puls moale
!celeritate!puls sltre sau puls tardBcdere lentC
E,&<9$ 8<9M,&( ,&( 19(*E(8'($ 6%&)%&%$
!la nn!+.7!+/7 pHmin !adult!27!47pHmin
!la copilul mic +77!+-7pHmin !varstnic!47!57 pHmin
!la +7 ani 57!+77 pHmin
75
/.M;'-:":e" <& !$#":e" #e%,e:"#-:&&
S=$,:evaluarea funciei de termoreglare i termogene.
L$=-* de %;'-:"#:
!caviti seminc>ise?a#ila,plica ing>inal,cavitatea bucalA
!caviti nc>ise?rect,vagin.
Te%,e:"#-:"Breultatul proceselor o#idative din organism,generatoare
de caldura prin deintegrarea alimentelor energetice.
Te:%$:e+*":eBfunctia organismului care mentine ec>ilibrul intre
producerea calduriiBtermogeneaCsi pierderea calduriiBtremoliaC pentru
pastrarea valorilor constanteB>omeotermieC.
M"#e:&"*e !e=e'":e:
termometru ma#imal,casoleta cu tampoane de vat i comprese
sterile,recipient cu soluie deinfectantBcloramin +!0 IC,tvia
renal,flacon cu alcool medicinal,ceas,foaie de observaie,pi# de culoare
albastra,carnetel individual.
I!#e:9e!A&&*e "'&'#e!#e&
!6regtirea materialelor lng bolnav.
!6regtirea psi>ic a bolnavului.
!)plarea pe mini.
!)e scoate termometrul din soluia deinfectant,se cltete i se terge
cu o compres prin tamponare,se scutur.
!)e verific dac este n reervor mercur.
,C6entru msurarea n a#il?
!)e aea pacientul n poiie de decubit dorsal sau n poiie send.
!)e ridic braul bolnavului.
!)e terge a#ila prin tamponare cu prosopul pacientului.
76
!)e aea termometrul cu reervorul de mercur n centrul a#ilei,paralel
cu toracele.
!)e apropie braul de trunc>i,cu antebraul flectat pe suprafaa anterioar
a toracelui.
!&a pacienii slbii,agitai,precum i la copii,braul va fi meninut n
aceast poiie de ctre asistent.
!'ermometrul se menine timp de +7 min.
"C6entru msurarea n cavitatea bucal
!)e introduce termometrul n cavitatea bucal,sub limb sau pe latura
e#tern a arcadei dentare.
!6acientul este rugat s nc>id gura i s respire pe nas.
!)e menine termometrul timp de 0 min.
*C6entru msurarea rectal?
!)e lubrefia termometrul.
!)e aea pacientul n decubit lateral,cu membrele inferioare n
semifle#ie,asigurandu!i intimitatea.
!)e introduce tubul termometrului n rect,prin micri de rotaie i nainte.
!'ermometrul va fi inut cu mna tot timpul msurrii
!)e menine termometrul timp de trei minute.
!Dup terminarea timpului de meninere,se scoate i se terge cu o
compres.
!)e spal termometrul,se scutur.
!)e introduce n recipientul cu soluia deinfectant.
!)e notea valoarea obinut pe foaia de temperatur.
!8otarea unui punct pe vertical,corespuntoare datei i timpului
ilei,scond pentru fiecare linie oriontal,dou diviiuni de grad.
!)e unete valoarea preent cu cea anterioar,pentru obinerea curbei
termice.
!n alte documente medicale se notea cifric.
77
I!#e:,:e#":e" :e)-*#"#e*$:
'emperatura normalBfiiologicCR.2!.3L *!afebril
Ealori patologice?aC>ipertermie .3!.4L * !subfebrilitate
.4!.5L * !febr moderat
.5!/7L * !febr ridicat
/7!/+L * !>iperpire#ie
bC>ipotermie T.2L *
Re=$%"!d;:&
Msurarea temperaturii dimineaa ntre orele 3!4 i seara ntre orele
+4!+5.
)usinerea termometrului la copii,btrni,incontieni,agitai i msurarea
n cavitile seminc>ise.
n situaia unor valori prea ridicate sau scute,neprvute,repetai
msurarea temperaturii sub supraveg>ere.
'ermometrul se menine n timpul indicat n cavitate,altfel nregistrarea
nu este real.
78
0.M;'-:":e" <& !$#":e" #e!'&-!&& ":#e:&"*eCTAD
SCOP-evaluarea funciei cardio!vasculareBfora de contracie a inimii
determinat de elasticitatea i calibrul vaselorC.
Te!'&-!e" ":#e:&"*"Bpresiunea e#ercitata de sangele circulant asupra
peretilor arteriali,determinata de / factori?
+Cdebitul cardiac
-Cforta de contractie a inimii
.Celasticitatea si calibrul vaselor de sange
/Cvascoitatea sangelui
ELEMENTE DE APRECIAT:
!tensiunea arterial sistolicBma#imaC
!tensiunea arterial diastolicBminimaC
MATERIALELE NECESARE:
!aparat pentru msurarea tensiunii arteriale cu manometru
!stetoscop biauricular
!tampon de vat
!tavita renala
!alcool
!creion rou sau pi# cu min roie
!foaia de temperaturaHcarnetel individual
INTERVEN6IILE ASISTENTEI:
!pregtirea psi>ic a bolnavuluiA
!asigurarea repausului fiic i psi>ic timp de +0 minuteA
!splarea pe miniA
!se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului,sprijinit i n
e#tensieA
79
!se introduc olivele stetoscopului n urec>i dupa ce se
deinfecteaa cu tampoane cu alcoolBinclusiv membrana
stetoscopuluiC
!se pompea aer n maneta pneumatic,cu ajutorul pompei de
cauciuc pn la dispariia gomotelor pulsatileA
!se decomprim progresiv aerul din manet prin desc>iderea
supapei,pn cnd se percepe primul gomot arterialBcare
repreint valoarea tensiunii ma#imeCA
!se reine valoarea indicat de acul manometrului pentru a fi
consemnatA
!se continu decomprimarea gomotelor arteriale devenind mai
deseA
!se reine valoarea indicat de acul manometrului n momentul n
care gomotele dispar,aceasta repreentnd tensiunea arterial
minimA
!se notea n foia de temperatur valorile obinute cu o linie
oriontal de culoare roie,socotindu!se pentru fiecare linie a foii o
unitate coloan de mercurA
!se unesc liniile oriontale cu linii verticale i se >aurea spaiul
reultat.
E,&<9$ 8<9M,&( ,&( '(8)$%8$$ ,9'(9$,&(?
+!. ani 30!57H07!27 mm=g
/!++ ani 57!++7H27!20 mm=g
+-!+0 ani +77!+-7H27!30 mm=g
,dult +-7!+/7H30!57 mm=g
Earstnic U+07HU57 mm=g
80
2.RECOLTAREA SPUTEI.
De(&!&#&e
)puta este un produs ce repreinta totalitatea secretiilor ce se
e#puleaa din caile respiratorii prin tuse.

S=$,
(#plorator @ pentru e#aminari macroscopice, citologice, bacteriologice,
paraitologice, in vederea stabilirii diagnosticului.
P:e+"#&:&
M"#e:&"*e:
! sterile? cutie 6etri, pa>ar conic, scuipatoare speciala Bsteriliata fara
substanta deinfectantaCA
! nesterile? pa>ar cu apa, servetele sau batiste de unica folosinta.
P"=&e!# E ,:e+"#&:e" ,'&@&=":
! se anunta si i se e#plica necesitatea e#ecutarii e#aminariiA
! se instruieste sa nu ing>ita sputaA
! sa nu o imprastieA
! sa e#pectoree numai in vasul datA
! sa nu introduca in vas si saliva.
EFe=-#&e
! i se ofera pa>arul cu apa sa!si clateasca gura si faringeleA
! i se ofera vasul de colectare in functie de e#amenul cerutA
! se solicita pacientului sa e#pectoree dupa un efort de tuseA
! se colecteaa sputa matinala sau adunata din -/ ore.
81
Re=$*#":e" ',-#e& ,:&! (:$#&- (":&!+&"! '& *":&!+&"!
! se umeeste tamponul de vata cu apa distilata sterilaA
! se apasa limba cu spatulaA
! se introduce tamponul in faringe cerand pacientului sa tuseascaA
! sputa eliminata se prinde pe tamponul de vata care se introduce
imediat in eprubeta sterilaA
! frotiul faringian se recolteaa de medic patrunand cu tamponul in
laringe sub control laringoscopic.
Re=$*#":e" ',-#e& ,:&! ',"*"#-:" +"'#:&="
! se introduce sonda B(in>orn sau 1auc>erC, in stomac, dimineata, pe
nemancateA
! se introduc prin sonda -77 ml apa distilata, bicarbonatata, calduta, care
este evacuata imediat sau e#trasa cu seringaA
! lic>idul recoltat se trimite imediat la laborator deoarece germenii cautati
pot fi distrusi daca stau mai mult timp in contact cu mediul acid al sucului
gastricA
! daca recoltarea se face pentru insamantare si lic>idul trebuie trimis la
laborator, sucul obtinut poate fi neutraliat cu bicarbonat de 8a.
82
Re=$*#":e" ',-#e& ,:&! ',"*"#-:" ?:$!'&="
! se utilieaa la pacientii cu '"* cavitara, care nu e#pectoreaaA
! se pun in evidenta bacili incapsulati in submucoasa, care nu apar in
mod obisnuit in sputaA
! se introduc in recipientul de aerosoli 0 ml ser fiiologic sau / ml solutie
teofilina .I cu + ml solutie de stricnina +VA
! pacientul in>aleaa de cateva ori prin inspiratii adanci, repetate, urmate
de e#piratii scurteA
! se face o scurta paua de /!0 secunde si se repeta pana la
aerosoliarea intregii cantitati de lic>idA
! dupa aspiratii, pacientul incepe sa tuseasca c>iar daca nu a tusit pana
atunciA
! sputa e#pectorata se recolteaa intr!un vas steril, recoltarea se repeta
ilnic, in urmatoarele / ile, in vase separate.
6regatirea produselor pentru laborator
se acopera recipienteleA
se etic>eteaaA
se trimit la laborator.
8otarea in foaia de observatie
83
3.OBSERVAREAGMASURAREA SI NOTAREA
E1PECTORATIEI

EF,e=#$:"#&eBactul de eliminare pe gura,dupa tuse,a produselor formate
in caile respiratorii!sputa sau e#pectoratia.
S=$,Bobtinerea de informatii privind calitatile sputei,ele avand o mare
valoare in stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei unor afectiuni
pulmonare.
M"#e:&"*e !e=e'":e:scuipatoare,tampoane pe porttampon,vas
gradat,tavita renala,foaie de observatieBtemperaturaC,pi# sau creion de
culoare rosie.
6regatirea bolnavului psi>ica si fiica?
!bolnavul va fi educat cum sa e#pectoree?sa tuseasca cu gura
inc>isaAsa colectee sputa in scuipatoareAsa nu stropeasca in jurul,sa nu
arunce in scuipatoarele corpuri straineBmucuri de tigari,>artiiCA
!se va insista in educarea femeilor care au tendita de a ingera sputa.
!se va asea bolnavul in poitia care!i permite sa e#pectoree cu
usurinta,fara sa oboseascaA
!se va sprijini capul bolnavului Bdaca o cere starea generalaC.
8otarea grafica?
!se noteaa in foaia de temperatura cu culoare rosie,identic cu notarea
diureei,cantitatea de sputa colectata in vasul gradat.
*uratirea mucoasei bucale?
!se pregatesc tampoane de tifon de porttampon
!se curata mucoasa bucala si dintii cu tampoane pe porttampon
!se aruca tampoanele in tavita renala.
84
<bservarea
calitatilor sputei
*uloarea !rosie,sangvinolenta,aerata si spumoasaBin >emoptiia
din tuberculoa,cancer pulmonarC
!>emoptoica sau sputa striata cu sange
!ruginieBca sucul de prune,in debutul din pneumonieC
!rosie!bruna cand sangele stagneaa in plaman
inainte de a fi evacuat
!rosie!gelatinoasa in cancerul pulmonar
!ro in edemul pulmonar
!galbena!veruie in supuratiile pulmonare
!albaHalba!cenusie in inflamatia bron>iilor si in astm
bronsic
!neagra in infarct pulmonar
Mirosul !fetid in dilatatia bronsica,caverne tuberculoase
!fetiditate penetranta,in gangrena pulmonara
!mirosul pamantului sau al paiului umed in supuratii
pulmonare
*onsistenta )pumoasa,aerata,gelatinoasa,viscoasa,lic>ida
1orma sputei
!perlata! in astm
!numulara! in caverne pulmonareBmase
grunjoase,iolate in salivaC
!mulaje bronsice
85
*ompoitiaBasp
ectul sputeiC
!mucos!in astm bronsic,inflamatia bron>iilorC
!purulentBin supuratii pulmonare,in caul desc>iderii
unei colectii purulente intr!o bron>ie din vecinatatea
plamanuluiC
!muco!purulent
!serosBin staa,edem pulmonarC
!pseudomembranosBin difteria laringiana,bronsita
difterica,bronsita pseudomembranoasaC
!sangvinolentBin edem pulmonar,cancer
pulmonar,infarct pulmonarC.
*antitatea
sputei
!07!+77 mlH-/ >?in bronsita
catarala,pneumonie,tuberculoa,incipienta
!pana la +777mlH-/ oreBin gangrene pulmonare,edem
pulmonarC!vomicaReliminarea unor colectii masive de
puroiBin abces pulmonar,c>ist >idaticC
86
4.Ad%&!&'#:":e" %ed&="%e!#e*$: ,:&! ,e:(-)&eCPEVD
De(&!&A&e: prin perfuie se nelege introducerea pe cale
parenteral,pictur cu pictur a soluiilor pentru reec>ilibrare
>idroelectrolitic,>idroionic i volemic a organismului.
S=$,-*:>idratarea i mineraliarea organismului,administrarea
medicamentelor la care se urmrete un efect prelungit,depurativ!dilund
i favorind e#creia din organism a produilor to#ici,completarea
proteinelor sau a altor componente sanguine,alimentaia pe cale
parenteral.
M"#e:&"*e !e=e'":e:tava medical acoperit cu un cmp steril,trusa
pentru perfuat,soluii ambalate steril,soluii >idratante n sticle sau pungi
riguros steriliate i nclite la temperatura corpului,garou,tvi
renal,stativ pentru fi#area flacoanelor,+!- seringi de 0!+7 cm cu ace
pentru injecii intramusculare i intravenoase,o pern tare,muama,o
pens >emostatic,tampon cu alcool,romplast.
P:e+;#&:e" %"#e:&"*e*$:G&!'#:-%e!#e*$: <& ",":"#-*-& de ,e:(-)&e
!)e pregtesc instrumentele i materialele necesare.
!)e scoate celofanul steril de pe flacon,se desprinde parafina de pe
suprafaa dopului,care se deinfectea cu alcool.
!)e ndeprtea teaca protectoare de pe trocar i se ptrunde cu ei prin
dopn flacon.
!)e nc>ide cu pensa >emostatic,imediat sub ac,tubul de aer,se
ndeprtea teaca protectoare de pe ac i se ptrunde cu acesta n
flacon prin dopul de cauciuc,fr s se ating trocarul.
!)e suspend flaconul de suport.
!)e fi#ea tubul de aer la baa flaconului cu o band de romplast,avnd
grij s depeasc nivelul soluiei sau al substanei medicamentoase.
87
!)e ndeprtea teaca protectoare de pe capacul port ac al tubului,se
ridic deasupra nivelului substanei medicamentoase din flacon i se
desc>ide uor prestubul,lsnd s curg lic>idul n dispoitivul de
perfuie,fr ca picurtorul s se umple cu lic>id.
!)e coboar progresiv portacul,pn cnd tubul se umple cu lic>id,fiind
eliminate complet bulele de aer.
!)e ridic picurtorul n poiie vertical i se nc>ide prestubul,aparatul
rmnnd atrnat de stativ.
P:e+;#&:e" (&)&=; <& ,'&@&=; " ,"=&e!#-*-&
!)e anun pacientul,convingndu!l de importana te>nicii.
!)e aea pacientul n pat,n decubit dorsal,ct mai comod,cu
antebraul n e#tensie.
!)ub braul ales se aea o pern tare acoperit cu muama.
E(e=#-":e" ,e:(-)&e&
-)plarea pe mini cu ap i spun.
-,sistenta mbrac mnui pentru evitarea contaminrii cu snge.
-)e e#aminea calitatea i starea venelor.
-)e aplic garoul la nivelul braului.
-)e deinfectea plica cotului cu alcool.
-)e cere pacientului s strng pumnul i se efectuea puncia venei
alese.
-De preferin se ncepe ct mai periferic.
-)e verific poiia acului n ven,se ndeprtea garoul i se
adapteaa
amboul aparatului de perfuie la ac.
-)e desc>ide imediat prestubul,pentru a permite scurgerea lic>idului n
ven i se reglea vitea de scurgere cu ajutorul prestubului la 27
pic.Hmin sau n funcie de necesiti.
-)e fi#ea cu beni de romplast amboul acului i poriunea tubului n
88
vecintate cu acesta,de pielea pacientului.
-nainte ca flaconul s se goleasc complet,se nc>ide prestubul pentru a
mpiedica ptrunderea aerului n perfuor i se racordea aparatul de
perfuie la noul flacon,dac este necesar.
-Dup terminarea perfuiei se e#ercit o presiune asupra venei
puncionate cu un tampon cu alcool i printr!o micare,brusc n direcia
a#ului vasului,se e#trage acul din ven.
Re$:+"!&)":e" *$=-*-& de %-!=;
-)e arunc la co deeurile materialelor folosite.
-)e notea n foaia de temperatur data i cantitatea de lic>id perfuat.
A==&de!#e
!=iper>idratarea prin perfuie n e#ces,la cardiaci,poate determina edem
pulmonar acut,manifestat prin?tuse,e#pectoraie,polipnee,creterea '.,.
!(mbolia gaoas prin ptrunderea aerului n curentul circulant.
89
5.RADIOGRAIA PULMONARA
S=$,
)tudierea morfologiei si functionalitatii plamanilor, a modificarilor de
volum si de forma ale inimii, pentru stabilirea diagnosticului Btumori
pulmonare, atelectaii, modificari topografice si de calibru ale bron>iilor,
etcC.
6regatirea pacientului pentru radioscopie, radiografie
P:e+"#&:e" ,'&@&=" " ,"=&e!#-*-&
! se anunta pacientul, e#plicandu!i!se conditiile in care se va face
e#aminarea Bcamera in semiobscuritateCA
! pacientul va fi condus la serviciul de radiologieA
! se e#plica pacientului cum trebuie sa se comporte in timpul
e#aminariiBva efectua cateva miscari de respiratie, iar radiografia
se va face in apnee, dupa o inspiratie profundaC.
P:e+"#&:e" (&)&=" " ,"=&e!#-*-&
! se debraca complet regiunea toracica Bparul lung al femeilor se va
lega in crestetul capuluiCA se indeparteaa obiectele radioopaceA
! se aseaa pacientul in poitie ortostatica cu mainile pe solduri si
coatele aduse inainte Bfara sa ridice umeriiC in spatele ecranului cu
pieptul apropiat de ecran sau de caseta care poarta filmulA
! cand poitia verticala este contraindicata se aseaa pacientul in poitie
seand sau in decubitA
! in timpul e#amenului radiologic se ajuta pacientul sa ia poitiile cerute
de medic.
90
)ugarii si copii mici se fi#eaa prin infasare pe un suport de scanduri
sau se suspenda in >amuri Bpentru a nu se iradia persoana care
l!ar sustineC.
$ngrijirea pacientului dupa e#amen
! pacientul va fi ajutat sa se imbraceA dupa terminarea e#amenului
radiologic, va fi condus la patA
! se noteaa in foaia de observatie e#amenul radiologic efectuat,
data.
91
BIBIOGRAIE
+. "9(E$,9 D( '%"(9*%&<W,, (ditura Medicala, +555, "ucuresti @
<vidiu "ercea, 6uiu 6ang>eaA
-. M,8%,& D( M(D$*$8, $8'(98,, (ditura ".$.*. ,&&. ).9.&., +554,
"ucuresti @ *orneliu "orundelA
.. M$*, (8*$*&<6(D$( D( "<&$ $8'(98(, +554, "ucuresti @
:>eorg>e MogosA
/. M(D$*$8, $8'(98,, (ditura Medicala, +535, "ucuresti @ ,cad. 6rof.
Dr. $. "rucQnerA
0. 69$8*$6$$ 1%8D,M(8',&( ,&( $8:9$;$9$$ "<&8,E%&%$, (ditura
'>ird 6rint, +550 @ Eirginia =endersonA
2. M,8%,& D( M(D$*$8, $8'(98, 6(8'9% )*<&$&( D(
,)$)'(8'( M(D$*,&(, (ditura Medicala, +52-, "ucuresti ! *onf. *.
6aunescuA
3. 68(%M<&<:$( *&$8$*,, (ditura %niversitatii &ucian "laga, +555,
)ibiu @ 6rof. Dr. Marcel 6opescuA
4. M,8%,& D( $8:9$;$9$ )6(*$,&(, (ditura Eiata Medicala
9omaneasca, -777, "ucuresti @ &ucretia 'itirca
92