Universitatea TransilvaniaBraov

Facultatea de tiina i ingineria Materialelor

Specializarea Ingineria i Managementul Materialelor Avansate



Proiect la Alegerea Materialelor


Tema : Reductor de turatie- Piesa reper :Roata dintata
Student : Frunz Anca
Grupa : IMMA 3721







I.Analiza stadiului actual al produsului
Reductoarele de turaie sunt mecanisme cu roi dinate, montate n carcase nchise,
utilizate pentru reducerea turaiei, concomitent cu amplificarea momentului de torsiune transmis
la intrare.
Reductoarele de turaie sunt utilizate deoarece este necesar obinerea la arborele de
ieire a unor viteze care s corespund regimului de funcionare al mainii antrenate, viteze mai
mici dect a motoarelor care le antreneaz transmisia, dar i diferite de turaiile obinuite ale
motoarelor electrice uzuale.
Avantajele reductoarelor de turaie cu roi dinate:
asigur un raport de transmisie constant,
au durabilitate i siguran mare n funcionare,
au capacitate mare de transmitere a sarcinii,
au randament ridicat,
necesit ntreinere uoar n timpul exploatrii.
Dezavantajele reductoarelor de turaie cu roi dinate:
necesit prelucrare i montaj precis a pieselor componente.
transmit ocuri i vibraii,
funcionaez cu zgomot.
Clasificarea reductoarele de turaie cu axe fixe:
dup numrul treptelor de reducere a turaiei:
reductoare cu o treapt,
reductoare cu dou trepte,
reductoare cu trei trepte,
reductoare cu mai multe trepte.
dup tipul angrenajelor componente:
reductoare cilindrice,
reductoare conice,
reductoare melcate,
reductoare combinate:
o conico-cilindrice,
o cilindro-melcate,
o melcato-cilindrice.
dup poziia planului care conine axele arborilor:
reductoare cu axe n plan orizontal,
reductoare cu axe n plan vertical:
o cu arborii n poziie orizontal,
o cu arborii n poziie vertical.
reductoare cu axe n plan nclinat,
reductoare cu axe n mai multe plane.
Schemele structurale ale principalelor tipuri de reductoare cu axe fixe, precun i
caracteristicile acestora sunt prezentate n tabelul urmtor:
Prin aceast lucrare de laborator se urmrete luarea la cunotin de construcia
reductoarelor de turaie cu roi dinate cu axe fixe i se vor determina unele caracteristici
cinematico-geometrice ale acestora.

Tipul
angrenajului
(angrenajelor)
Poziia
planului
axelor
arborilor
Schema structural Caracteristici
0 1 2 3
1. REDUCTOARE CU O TREAPT




Cilindri
c




Orizontal





i
max
=8, pentru
dantur dreapt;
i
max
=10 pentru
dantur nclinat.
La viteze i
sarcini mici, se
folosesc roi cu
dantur dreapt.
La viteze i
sarcini mari, se
folosesc roi cu
dantur nclinat
sau n V




Conic




Orizontal

i
max
=5 pentru
dantur dreapt;
i
max
=6 pentru
dantur curb;
v
max
23 m/s
pentru dantur
dreapt;
v
max
3540 m/s
pentru dantur
curb.
Transmit micare
ntre arbori
concureni, de
obicei
perpendiculari.
Cu arborele melcului jos i
max
=80;

















Melcat
















Cu arborele
melcului
orizontal


v
max melc
=20 m/s.
Transmit micare
ntre arboi
ncruciai,
unghiul dintre
proieciile axelor
arborilor fiind
90
0
.
Se utilizeaz
pentru puteri
mici i medii.
Sunt transmisii
ireversibile.
= 0,97.0,45
(randamentul
scade cu
creterea
raportului de
angrenare i
crete cu mrirea
numrului de
nceputuri ale
melcului)



Cu arborele melcului sus






Cu arborele
melcului
vertical


Funcioneaz
silenios. La
viteze mici
(v<45 m/s),
melcul se
monteaz sub
roata melcat,
asigurnd
ungerea
angrenajului, la
viteze mai mari,
melcul se
monteaz
deasupra roii
melcate.
2. REDUCTOARE CU DOU TREPTE


















Cilindrice


















Orizontal

i
max
=50.
Reductoarele
obinuite
necesit arbori
rigizi,deoarece
amplasarea
asimetric a
roilor pe arbori
duce la
repartizarea
neuniform a
sarcinii pe
lungimea
dinilor.


Reductoarele
coaxiale
orizontale au
dimensiuni mici
n lungime i
asigur ungerea
corespunztoare
a celor dou
trepte, prin
cufundarea n
ulei aproximativ
agal a roilor
dinate conduse

Coaxial











Conico-
cilindric










Orizontal

i
max
=45.
Treapta conic se
folosete
totdeauna ca
treapt rapid,
angrenajele
conice avnd o
capacitate de
ncrcare mai
micdect cele
cilindrice la
acelai gabarit.
Pentru angrenajul
conic, trebuie s
se prevad
posibilitatea
reglrii jocului
din angrenaj,
ceea ce complic
construcia.
Montarea n
consol a
pinionului conic
duce la o
repartiie
neuniform a
sarcinii pe
lungimea
dintelui.

3. REDUCTOARE CU TREI TREPTE



Cilindrice



Orizontal

i
max
=250.
Necesit msuri
de construcie
deosebite pentru
asigurarea
ungerii prin
barbotare a
tuturor
angrenajelor.

Elementele principale a unui reductor, indiferent de tip sunt urmatoarele:
-carcasa (corp+capac);
-angrenajele;
-arborii si lagarele
Carcasa se executa in general din fonta rin turnare. Este prevazuta cu nervuri care au
urmatoarele scopuri: mareste rigiditatea ansamblului, reduc zgomotul si vibratiile, mareste
suprafata de racire a reductorului.
La reductoarele de dimensiuni mari, netipizate si la unicate se utilizeaza cu succes carcase
sudate.
Carcasele trebuie sa asigure pozitii relativ corecte a arborilor prin intermediu lagarelor si
rotilor dintate, servind si ca baie de ulei.
In planul de separatie corpul si capacul reductorului se prelucreaza finit si se acopera, inainte
de asamblare cu lacuri, vopsele sau sticla solubila pentru asigurarea etanseitatii. Suprafata de
separatie corp-capac poate fi prevazuta cu canale de ungere care sa impiedice iesirea
lubrifiantului in afara si sa-l ghideze spre lagare.
Corpul reductorului este prevazut la partea inferioara cu un dop de golire a uleiului uzat,
dupa rodaj sau dupa timpul normal de utilizare.
Capacul reductorului are prevazut, in partea superioara, un orificiu de vizitare acoperit cu un
capac metalic sau transparent. Prin capacul de vizitare se urmareste periodic starea angrenajelor
si se introduce lubrifiant in reductor.
Carcasa compusa din corp si capac se asambleaza prin suruburi si se centreaza cu ajutorul
unor stifturi cilindrice sau conice.
In dreptul lagarelor sunt prevazute capace care se pot monta prin fixare cu suruburi pe
carcasa sau in niste locasuri prevazute anume in peretii carcasei.
Angrenajele constituie partea functionala principala a unui reductor.
Cele mai frecvent utilizate in constructia de reductoare sunt: -cilindrice cu: -dintii drepti;
-dintii inclinati;
-in V;
-conice cu: -dintii drepti;
-dintii inclinati;
-dintii curbi;
-melc-roata melcata:
In functie de cerintele locului de utilizare se va alege angrenajul sau combinatia de angrenaje
care sa intruneasca cele mai multe avantaje
La reductoarele cu mai multe trepte se impune impartirea rationala a rapoartelor de
transmitere pe fiecare treapta, in vederea obtineri unor conditii de gabarit optime, ungere
satisfacatoare a tuturor treptelor, etc.
Arborii pe care sunt fixate angrenajele sunt arbori dreptii. Ei sunt proiectatii cat mai scurt
pentru a avea o rigiditate cat mai mare care este foarte importanta in functionare si a asigura o
constructie compacta a reductoarelor.
Orice reductor are un arbore de intrare si un arbore de iesire. La reductoarele cu mai multe
trepte exista si arbori intermediarii. Arborii pot fii verticali sau orizontali in functie de tipul si
pozitia relativa a angrenajelor, locul de utilizare a reductorului, etc. Existe constructii de
reductoare cu doua capete de cuplare la iesire sau cu iesire pe arbori intermediari.
Lagarele sunt in marea majoritate a cazurilor cu rulmentii. Tipul si marimea rulmentilor vor
fi in functie de valoarea si sensul fortelor ce solicita arborii, tipul constructiei alese, etc.
In afara de aceste elemente principale orice reductor mai are o serie de elemente auxiliare
strict necesare pentru buna functionare a reductorului si anume:
-elemente de etansare;
-elemente pentru masurarea si controlul nivelului de ulei di baia reductorului (joje, vizoare);
-elemente pentru deplasarea si transportul reductorului (inele de ridicat, umeri de ridicat);
-elemente pentru fixarea si pozitionare rulmentilor si rotilor dintate pe arbori si in carcase
(capace laterale, piulite si saibe de siguranta pentru rulmentii, placute de reglare, bucse si inele
de distantare, pene, etc.)
-aerisitoare, pentru a se evita crearea unei suprapresiuni in interiorul reductorului, care ar
perturba in primul rand ungere corespunzatoare a rotilor dintate si rulmentilor si ar forta sistemul
de etansare.
Ungerea reductoarelor de uz general se face cu uleiuri. Metoda de ungere se alege in functie
de viteza periferica a rotilor dintate, in primul rand.
Pentru viteze periferice pana la 1215m/s ungerea angrenajelor se face prin barbotare.
La angrenajele cilindrice, nivelul uleiului la roata mare trebuie sa treaca peste dinti cu 0,75
din latimea lor dar nu mai putin de 10 mm.
Rotile de turatie mica de pe treapta a doua sau a treia se pot scufunda pana la 1/3 din
diametrul exterior al lor.
La angrenajele conice roata mare va fii scufundata in ulei pe toata inaltimea dintelui cel
putin.
Limita maxima de scufundare in ulei este tot de 1/3din diametrul exterior al rotii.
Melcul se recomanda a fii scufundat in ulei pe o inaltime de 2,34 m
x
. Daca roata melcata este
cea care se afla in ulei, se vor aplica recomandarile de la angrenajele cilindrice sau se va opta
pentru solutia ungerii prin presiune.
Rulmenti reductoarelor se ung in general prin barbotarea uleiului de catre rotile dintate. La
viteze sub 4 m/s rulmentii se vor unge cu unsori consistente, prevazandu-se in astfel de cazuri
elemente de protectie pentru a evita patrunderea produselor de uzura in rulmenti si spalarea
unsori.
Elemente pentru etansare utilizarea mai frecvent in constructia reductoarelor sunt
mansetele de etansare cu buza de etansare si inele de pasla.
Dispozitivele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungeri cu ulei sau unsori consistente a
rulmentilor, uneori chiar a angrenajelor cand nici una din rotile dintate nu ajunge in baia de ulei.
Conducere lubrifiantului la locul de ungere se realizeaza folosind diverse constructii de
dispozitive de ungere: canale de ungere, ungatoare, roti de ungere, inele de ungere, lant de
ungere, etc.
Capacele servesc la fixarea si reglarea jocurilor din rulmenti, la asigurarea etansari, fiind
prinse in peretele reductorului cu ajutorul unor suruburi.
Indicatorul nivelului de ulei din reductor, in cele mai multe cazuri, este executat sub forma
unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim, respectiv minim al uleiului, sau sub forma unor
vizoare montate pe corpul reductorului. Exista si indicatoare care functioneaza pe principiul
vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub transparent care comunica cu baia de ulei.
Elementele pentru ridicarea reductorului si manipularea lui sunt realizate sub forma unor
inele de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate in carcasa prin asamblare filetata. Uneori,
tot in scocul posibilitati de ridicare si transportare a reductorului, pe carcasa se executa niste
umeri de ridicare (inelare sau tip carlig). La reductoarele de dimensiuni mari intalnim ambele
forme inele de ridicare in capacul reductorului si umeri de prindere pe corp.

I.1.Analiza reperului ales Roata dintata
Rotile dintate sunt foarte raspandite in industria constructoare de masini, ele intalnindu-se in
aproape toate 333g64d transmisiile mecanice. Se intalnesc in majoritatea subansamblelor, cum
sunt : cutiile de viteza avand diverse destinatii.
Rotile dintate pot transmite miscarea intre doua axe de rotatie paralele sau incrucisate .
Partile componente ale rotilor dintate sunt:
- coroana
- butuc
- disc
- spite
Deoarece rotile dintate se proiecteaza si se executa intr-o mare diversitate, atat in ceea ce
priveste forma lor constructiva, cat si in ceea ce priveste forma danturii, clasificarea lor se face
dupa mai multe criterii, avand in vedere forma geometrica a piesei care determina de cele mai
multe ori si particularitati tehnologice de prelucrare.
Rotile dintate utilizate in constructia de masini pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
Dupa forma si pozitia dintilor:
- cu dantura dreapta interioara sau exterioara
- cu dantura inclinata exterioara sau interioara
- cu dantura in V sau VV
- cu dantura profil evolventic
- cu dantura profil cicloidal, arc de cerc, octoidal, spirala arhimedica
- cu dinti bombati
- cu dinti curbi
- cu dinti cu sectiunea variabila (conici)
- cu dinti din bolturi
Dupa tipul de angrenaj pe care poate sa-l formeze, in functie de pozitia relativa a axelor:
- angrenaje cu axe paralele
- angrenaje cu axe concurente
- angrenaje cu axe incrucisate la unghiul de 90

- angrenaje cu axe incrucisate in spatiu
- angrenaje cu axe fixe sau mobile
- angrenaje cu cremaliera
Dupa forma rotilor componente ale angrenajelor, care la randul lor sunt clasifi- cate in:
- angrenaje cilindrice
- angrenaje conice
- angrenaje melcate
- angrenaje hiperboloide
- angrenaje necirculare cu roti avand dinti eliptici, spirali, parabolici.
Dupa forma constructiva:
- roti dintate monobloc
- roti dintate baladoare (formate din 2,3 si 4 roti dintate)
- coroane dintate
- roti dintate formate din mai multe bucati
- roti dintate cu un numar minim de dinti (1-2) si cu un numar de dinsi nelimitat
(cremaliere)
Dupa materialele din care sunt confectionate rotile dintate:
- din aliaje feroase
- din aliaje neferoase
- din materiale plastice
- din textolit, ebonita
- din cauciuc vulcanizat
- din lemn de esenta tare
Dupa modul de obtinere a danturii, rotile dintate pot fi realizate:
- prin turnare
- prin presare
- prin stantare
- prin trefilare
- prin deformare plastica superficiala
- prin presarea pulberilor metalice sau a carburilor metalice
- prin aschiere
- prin electrocoroziune
- prin coroziune chimica
- prin procedee combinate
Dupa felul contactului in angrenare si dupa raportul de transmitere:
- cu contact liniar
- cu contact punctiform
- cu raport de transmitere variabil

II.Analiza oportunitatii realizarii produsului
Reductoarele de turaie sunt utilizate n majoritatea transmisiilor mecanice ale mainilor
i utilajelor.

III.Analiza functionala si constructiva a reperului roata dintata.
Pentru prelucrarea rotilor dintate, se folosesc materiale foarte diferite , cum ar fi: oteluri,
fonte, bronzuri, alame, materiale plastice, materiale lemnoase.
Aceste conditii formeaza un complex de criterii care trebuie sa stea la baza deciziei
asupra alegerii materialelor din care trebuie realizate rotile conjugate, respectiv angrenajul.






Principalele elemente geometrice ale rotii dintate si angrenajului

fig. 1
- Inaltimea dintilor h
Este limitata spre varf de cercul exterior cu raze R
e
> R
b
, iar in interior,
de cercul interior R
i
< R
b
. Diferenta R
b
- R
i
= c se numeste joc de fund.
- Cercul de rostogolire trece aproximativ pe la jumatatea distantei dintre cercul de baza si
cel exterior.
- Capul dintelui reprezinta distanta a dintre arcul de rostogolire si cel exterior.
- Piciorul dintelui reprezinta distanta b dintre cercul de rostogolire si cel interior.
Intre aceste marimi exista relatia a + b = h
Deoarece flancul dintelui coboara putin sub cercul de baza b > a, zona activa a flancului
dintelui este cuprinsa intre D
b
si D
e
.
- Pasul circular p se obtine prin masurarea lungimii cercului pe cercul de rostogo- lire
(numit cerc de divizare de raza R
r
) intre flancurile de acelasi sens a doi dinti alaturati.
- Modulul m, numit si pas diametral, numarul de dinti z al fiecarei roti dintate sunt
parametrii de baza in calculul mecanismelor cu roti dintate.
Modulul se alege conform STAS 822 - 61
- Raportul de transmitere i poate fi exprimat prin raportul numerelor de dinti al celor doua
roti z
1
si z
2
.
Distanta dintre axele arborilor rotilor dintate A = R
r1
+ R
r2
poate fi exprimata prin
parametrii de baza.
Schema de angrenare a unei perechi de roti dintate cilindrice cu dinti drepti

In aceasta figura s-au introdus dupa STAS 915 - 50 urmatoarele notatii:

fig. 2
O
1
, O
2
- centrele respectiv axele de rotatie ale celor doua roti dintate

1
,
2
- vitezele unghiulare ale celor doua roti dintate
K
1
, K
2
- linie de angrenare, pe care se face contactul intre dinti si de-a lungul careia
actioneaza forta ce se transmite de la o roata la cealalta.
- unghiul de angrenare
c
1
, c
2
- cercurile de baza ale danturii
R
b1
, R
b2
- razele cercurilor de baza (cercul exterior)
R
i1
, R
i2
- razele cercurilor picioarelor dintilor (cercul interior)
P - punctul primitiv, in care linia de angrenare intersecteaza linia centrelor si care este
determinata pentru raportul de transmitere.
c
r1
, c
r2
- cercurile primitive (de rulare) care trece prin punctul p si care permit reprezentarea
miscarii rotilor dintate, prin rostogolirea celor doua cercuri.
R
p1
, R
p2
- razele cercurilor primitive
Raportul de transmitere al angrenajului poate fi scris sub forma:

S
1
, S
2
- punctele de pe linia de angrenare, delimitate de cercurile exterioare.
Detalii constructive
Formele constructive si tehnologia fabricatiei rotilor dintate depind in mare masura de
dimensiunile rotilor.
a). Cand diametrul pinionului este mic, in loc ca el sa se fixeze pe arbore prin presare sau
cu pene, se executa dintr-o bucata cu arborele.
Prin aceasta constructie se evita prelucrarea suprafetelor cilindrice de presare si a
locasurilor pentru pene, asigurand si o centricitate mai buna. Nu se pot folosi materiale diferite
pentru roata dintata si pentru arbore, ceea ce duce la risipa de material, iar uneori arborele lung
ingreuneaza prelucrarea danturii.
b). Cand diametrul rotii dintate este sub 500 mm, rotile dintate se executa prin forjare sau
matritare.
Cand se depaseste diametrul de 500 mm se pot folosi roti dintate turnate ceea ce reduce
valorile rezistentelor admisibile fata de constructiile forjate.
Pentru economisirea otelurilor aliate deseori se folosesc constructii cu bandaje aplicate
peste corpul executat din otel obisnuit sau din fonta; bandajele sunt presate sau frezate peste cap
si asigurate contra deplasarii prin pene sau prin suruburi.
La latimi mai mari decat 500 mm se folosesc bandaje duble, ceea ce simplifica operatia de
presare si permite folosind dintii inclinati, sa se evite fortele axiale.
In unele cazuri, in locul danturii exterioare se foloseste dantura interioara care prezinta
avantaje in ceea ce priveste gabaritele transmisiei si posibilitatile de incarcare mai ridicate pe
unitatea de latime a rotii.
Fabricatia rotilor cu dantura interioara este insa mai dificila, ceea ce franeaza inca
raspandirea lor pe scara larga in constructiile de masini.
TABEL 1. Materiale utilizate in constructia rotilor dintate si caracteristicile lor mecanice
Materiale pentru roti dintate Recomandari de folosire
Felul materialului Marca STAS Tipul angrenajului. Conditii de folosire.
Oteluri de uz
general pentru
constructii
OL 50 500/
2-80
Roti dintate foarte putin solicitate, la viteze periferice
mici sau moderate.
OL 60
OL 70
Oteluri carbon de
calitate pentru
tratament termic,
destinate
constructiei de
masini
OLC10
OLC 15
880-80 Roti dintate putin solicitate, la viteze
periferice moderate (6.12 m/s) si sarcini cu soc
OLC 45
OLC 50
OLC 55
OLC 60
Roti dintate putin solicitate, la viteze periferice mici
(< 6 m/s). Marcile de calitate superioara si continut
controlat de sulf pot fi folosite pentru roti dintate
mediu solicitate, la viteze periferice moderate (6.12
m/s) si sarcini cu soc.
Oteluri aliate
pentru tratament
termic, destinate
constructiei de
masini
15 Cr 8 791-80 Melci. Roti dintate puternic solicitate, la viteze
periferice mari si sarcini cu soc.
18 MnCr 10
21 MoMnCr
Roti dintate puternic solicitate, la viteze periferice
mari (> 12 m/s) si sarcini cu soc. Melci.
21TiMnCr12
28TiMnCr12
Roti dintate pentru masini grele, la viteze periferice
mari (> 12 m/s) si sarcini cu soc.
40 Cr 10
33 MoCr 11
Roti dintate mediu solicitate, la viteze periferice mici-
medii (4. 12 m/s).
Otel carbon turnat
in piese
OT 40-3
OT 50-3
Roti dintate de dimensiuni mari, foarte putin
solicitate.
Otel aliat turnat
in piese
T35Mn14
T30SiMn12
1773-76 Roti dintate de dimensiuni mari, mediu solicitate.
Bronz cu staniu
turnat in piese
CuSn 14
CuSn 12Ni
197/
2-76
Roti melcate, pentru viteze de alunecare > 5 m/s.

IV.Alegerea materialului prin metoda valorilor optime
VI.1.Alegerea preliminara a materialului
Materialul pentru roti dintate se alege in functie de conditiile in care lucreaza angrenajul.
Din acest punct de vedere trebuie sa se cunoasca bine fortele care solicita angrenajul, viteza
periferica, caracterul solicitarilor (constante sau cu socuri), conditiile de functionare fara zgomot,
conditiile de mediu.
In functie de solicitari, se recomanda:
1) pentru roti dintate cu incarcari si viteze periferice reduse, cuprinse intre 0,5 si 2 m/s se
recomanda folosirea aliajelor neferoase pe baza de zinc sau cupru, materiale termoplastice si
aliaje feroase: otel si fonta;
2) pentru roti dintate cu incarcari si viteze periferice medii, cuprinse intre 2 si 8 m/s se
recomanda oteluri semidure nealiate sau slab aliate, precum si fonte. Aceste roti se intalnesc la
reductoare de dimensiuni mari , la unele masini de ridicat si transportat, la masini agricole,
combine miniere etc.;
3) pentru roti dintate cu incarcari si viteze periferice ridicate, cuprinse intre 8 si 16 m/s, cu
incarcari mari pe dinte, cu socuri in functionare, se recomanda oteluri aliate si nealiate. In cazuri
de solicitari deosebit de mari, se recomanda folosirea otelurilor inalt aliate, de cementare, de
tipul Cr-Ni, Cr-Ni-Mn, Cr-Ni-W. Aceste roti se intalnesc in cutiile de viteza de la masinile-
unelte, nave autovehicule, avioane, turbine.
In vederea inlocuirii materialelor scumpe si deficitare , se folosesc pulberi metalice ale
unor materiale mai ieftine, semifabricatele obtinandu-se prin metalurgia pulberilor.
Se utilizeaza pulberi ale unor metale pure, compusi chimici ai metalelor, sau amestecuri
metalice, care prin presare si sinterizare asigura formarea semifabricatelor pentru roti
dintate.
Calitatea materialelor metalice folosite la realizarea unei masini sau unei constructii
determina alaturi de conceptia de proiectare si de tehnologia de fabricatie nivelul performantelor
tehnico-economice pe care aceasta le poate atinge.
Pe plan mondial asistam la o sporire continua a preocuparilor pentru utilizarea rationala a
materialelor in general avand ca obiectiv cresterea eficientei si competitivitatii masinilor,
utilajelor si constructiilor.

La alegerea materialului proiectantul trebuie sa gaseasca solutia optima avand in vedere
unul sau mai multe din urmatoarele considerente :
a) valorificarea experientei proprii in realizarea pieselor cu destinatie similara;
b) utilizarea materialelor economice si usor procurabile;
c) valorificarea maxima a proprietatilor tehnologice ale materialului astfel incat sa se
compenseze caracteristicile de rezistenta, mai reduse ale acestuia;
d) dotarea si experienta tehnologica din intreprinderea in care se va realiza piesa.
a) Valorificarea experientei proprii in realizarea de piese cu destinatie similara. Acest
sistem s-a raspandit tot mai mult datorita urmatoarelor elemente:
1. Ofera proiectantului o siguranta tehnica si psihologica mai mare ca urmare a folosirii
unui material cunoscut si verificat.
2. Se permite o standardizare a materialelor folosite pentru anumite domenii de utilizare.
3. Se permite o unificare si standardizare a tehnologiei utilizate in intreprinderile
constructoare de masini.
4. Este usurata activitatea de aprovizionare.
b) Promovarea si utilizarea materialelor economice si usor procurabile
La stabilirea gamelor de materiale se tine cont de domeniul de utilizare si economic.
c) Valorificarea maxima a proprietatilor tehnologice ale materialului
TABEL 2. Compozitia chimica a otelurilor pe probe din metal lichid
Compozitie chimica %
Marca de otel C Mn Si Cr Ni Mo Alte
elemente
OLC 45 0,42.0,50 0,50.0,80 0,17.0,37 - - - -
OLC 60 0,57.0,65 0,50.0,80 0,17.0,37 - - - -
15 Cr 08 0,12.0,18 0,40.0,70 0,17.0,37 0,70.1,00 - - -
18 MoCrNi 13 0,15.0,21 0,50.0,80 0,17.0,37 0,80.1,10 1,20.1,50 0,15.0,30 -
21 MoMnCr 12 0,18.0,24 0,80.1,20 0,17.0,37 1,00.1,40 - 0,20.0,30 -
38 MoCrAl 09 0,35.0,42 0,30.0,60 0,17.0,37 1,35.1,65 - 0,15.0,30 Al =
0,70.1,10
41MoCr11 0,38.0,45 0,40.0,80 0,17.0,37 0,90.1,30 - 0,15.0,30 -

TABEL 3. Influenta elementelor de aliere asupra caracteristicilor materialelor
Proprietate

Element
de aliere
Duritate
Alungire la
rupere
Rezilienta
Rezistenta la
uzare
Rezistenta la
coroziune
Mangan - - -
Crom
Nichel - - -
Aluminiu = - - =
Molibden -
Cobalt -
Siliciu -









TABEL 4. Caracteristici mecanice ale otelurilor pentru piese tratate termic
Marca
otelului
Densitate
[kg/dm
3
]
Rezistenta
la
coroziune
[mm/an]
Rezistenta
la
tractiune
[kgf/mm
2
]
Rezistenta
la rupere
[N/mm
2
]
Duritatea
[HB]
Alungirea
la rupere
[%]
Rezilienta
KCU
[Hgfm/cm
2
]
OLC 45 7.8 0.2 62 610 197 18 6
OLC 60 7.8 0.2 71 700 229 14 4
15 Cr 08 7.8 1 70 690 179 12 7
18 MoCrNi 13 7.8 0.1 95 930 217 10 9
21 MoMnCo
12
7.8 0.1 110 1180 217 8 7
38 MoCrAl 09 7.8 0.1 100 980 229 15 9
41MoCr11 7.8 0.2 95 730 217 11 8

VI.2.Stabilirea rolului functional al piesei prin delimitarea suprafetelor si clasificarea lor in
functie de rolul pe care il indeplinesc in realizarea si exploatarea piesei
TABEL.5.Stabilirea suprafetelor
Nr.crt.
Tipul
suprafetei si
nr.
Conditii tehnice impuse
Tipul
suprafetei
Tehnologia
de executie
Rugozitatea Abateri
de
forma si
de
precizie
Dimensiune
si abateri
Duritatea
HB
1. S1 Plana 0.8 +0.03 60 Tehnologica Strunjire
2. S2 Cilindrica 6.3 - 60 Functionala Frezare
3. S3 Cilindrica 6.3 - -0.03 65 Functionala Frezare
4. S4 Plana 0.8 +0.03 60 Tehnologica Rectificare
plana
5 S5 Cilindrica 0.8 +0.03 65 Functionala Brosare

VI.3.Stabilirea factorilor analitici ai ecuatiei de alegere a materialului optim luand in considerare
intreg ansamblul cuprinzand proprietati functionale, tehnologice,economice.
TABEL.6.Stabilirea factorilor analitici ai ecuatiei de alegere a materialului optim
Proprietate

Marca
otelului
D
e
n
s
i
t
a
t
e

[
k
g
/
d
m
3
]

R
e
z
i
s
t
e
n
t
a

l
a

c
o
r
o
z
i
u
n
e

[
m
m
/
a
n
]

R
e
z
i
s
t
e
n
t
a

l
a

t
r
a
c
t
i
u
n
e

[
k
g
f
/
m
m
2
]

R
e
z
i
s
t
e
n
t
a

l
a

c
o
m
p
r
e
s
i
u
n
e

R
e
z
i
s
t
e
n
t
a

l
a

i
n
c
o
v
o
i
e
r
e

R
e
z
i
s
t
e
n
t
a

l
a

r
u
p
e
r
e

[
N
/
m
m
2
]

D
u
r
i
t
a
t
e
a

[
H
B
]

A
l
u
n
g
i
r
e
a

l
a

r
u
p
e
r
e

[
%
]

R
e
z
i
l
i
e
n
t
a

K
C
U

[
H
g
f
m
/
c
m
2
]

OLC 45 7.8 0.2 62 B B 610 197 18 6
OLC 60 7.8 0.2 71 FB FB 700 229 14 4
15 Cr 08 7.8 1 70 B B 690 179 12 7
18 MoCrNi 13 7.8 0.1 95 FB FB 930 217 10 9
21 MoMnCo
12
7.8 0.1 110 FB FB 1180 217 8 7
38 MoCrAl 09 7.8 0.1 100 FB FB 980 229 15 9
41MoCr11 7.8 0.2 95 FB FB 730 217 11 8

TABEL.7.Notarea valorilor proprietatilor
Proprietate Gama de variatie Nota
Densitatea [kg/dm
3
]
7.8-8.00 3
8.00-8.5 2
8.5-9.0 1
Rezistenta la coroziune
[mm/an]
0.1-0.2 3
0.3-0.5 2
0.5-1 1
Rezistenta la tractiune
[kgf/mm
2
]
90-120 3
70-90 2
60-70 1
Rezistenta la compresiune
FB 3
B 2
S 1
Rezistenta la incovoiere FB 3
B 2
S 1
Rezistenta la rupere
[N/mm
2
]
800-1200 3
700-800 2
600-700 1
Duritatea [HB]
210-230 3
190-210 2
170-190 1
Alungirea la rupere [%]
15-20 3
10-15 2
5-10 1
Rezilienta KCU
[Hgfm/cm
2]
8-10 3
5-8 2
2-5 1

TABEL.8.Alegerea solutiei optime
Proprietati

Material
P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 Suma
t
k
d
k

v1 t1 v2 t2 v3 t3 v4 t4 v5 t5 v6 t6 v7 t7 v8 t8 v9 t9 -
OLC45 7.8 3 0.2 3 62 1 B 2 B 2 610 1 197 2 18 3 6 2 1.8
OLC60 7.8 3 0.2 3 71 2 FB 3 FB 3 700 2 229 3 14 2 4 1 2.45
15Cr8 7.8 3 1 1 70 2 B 2 B 2 690 1 179 1 12 2 7 2 1.8
18MoCrNi13 7.8 3 0.1 3 95 3 FB 3 FB 3 930 3 217 3 10 2 9 3 2.9
21MoMnCo1
2
7.8 3 0.1 3 110 3 FB 3 FB 3 1180 3 217 3 8 1 7 2 2.75
38MoCrAl09 7.8 3 0.1 3 100 3 FB 3 FB 3 980 3 229 3 15 3 9 3 3
41MoCr11 7.8 3 0.2 3 95 3 FB 3 FB 3 730 2 217 3 11 2 8 3 2.75
Pondere d1=0.0
25
d2=0.0
25
d3=0.2 d4=0.2 d5=0.1
5
d6=0.15 d7=0.1 d8=0.1 d9=0.0
5


Bun,aici tre sa scrii la fiecare material proprietatile si valorile(v) si nota(t) si sa dai tu o pondere
la fiecare proprietate dupa cum crezi tu ca is importante (d)totalu la d tre sa fie 1..dupa asta faci
la fiecare material t1*d+t2*d+.... si iti da suma aia si cea mai mare suma iti arata materialu optim

V.Analiza valorii
Functiile cu caracter general si cele specifice pentru produsul roata dintata sunt:
a.Functia A Transmite miscarea;
b.Functia B - Preia forte;
c.Functia C Asigura reducerea frecarii;
d.Functia D Permite turatii de lucru determinate;
e.Frunctia E Asigura precizie de montaj;
f.Functia F Necesita si permite lubrifiere;
g.Functia G Are durabilitate;
h.Functia H Este fiabil;
i.Functia I Este interschimbabil.
TABEL.9.Enuntarea functiilor
Simbolul functiei Denumirea functiei Clasificarea functiei
A Transmite miscarea Functie principala
B Preia forte Functie principala
C Asigura reducerea frecarii Functie principala
D Permite turatii de lucru determinate Functie principala
E Asigura precizie de montaj Functie principala
F Necesita si permite lubrifierea Functie auxiliara
G Are durabilitate Functie principala
H Este fiabil Functie principala
I Este interschimbabil Functie auxiliara


TABEL.10.Stabilirea importantei relative a functiilor
Nr.crt. Subiect
investigat
NiA NiB NiC NiD NiE NiG NiH
1 S1 7 6 4 1 5 3 2
2 S2 6 7 2 5 3 4 1
3 S3 3 1 5 2 4 6 7
4 S4 1 7 5 6 4 2 3
5 S5 5 6 3 7 1 2 4
6 S6 7 3 4 2 6 5 1
7 S7 7 6 5 3 4 2 1
8 S8 5 6 1 4 2 7 3
9 S9 4 7 5 3 1 6 2
10 S10 7 4 6 5 3 1 2
11 S11 6 5 3 7 2 1 4
12 S12 7 6 5 1 4 3 2
13 S13 6 5 4 3 7 2 1
14 S14 7 5 3 4 2 6 1
15 S15 7 6 2 1 3 5 4
Total 85 80 57 54 51 55 38
Media 27.98 5.66 5.33 3.8 3.6 3.4 3.66 2.53
Ponderea 100 20.22 19.04 13.58 12.86 12.15 12.87 9.04
Ordinea
importantei
1 2 3 5 6 4 7

Aici...e de fapt un sondaj pt fiecare functie principala (NiA,NiB..) si eu am ales 15 sub da poti si
mai putini..si dai tu note acolo cum doresti- faci total la fiecare si apoi media pt fiecare exemplu
85/15=5.66..80/15=5.33...etc la sf le aduni pe toate -27.98 la mine
Ponderea aia e 5.66*100 /27.98=20.22 si tot asa..totalu tre sa fie 100
No si asta iti arata ce functii is mai importante

TABEL.11.Costurile produsului final
Nr.crt. Denumire produs Cheltuieli materiale
(RON)
Cheltuieli
manopera si
masina
(RON)
Cheltuieli
regie de
fabricatie
(RON)
Total cost
fabricatie
(RON)
1. Roata dintata 294 60.12 42.078 396.198

TABEL.12.Costuri manopera
Operatia Timp Nr.muncitori Cost RON/h Total RON/tot
Debitare 0.3 2 4.2 2.52
Incalzire 0.5 1 6 3
Matritare 1 2 8 16
Tratament termic
primar
0.3 1 6 1.8
Prelucrare
mecanica
1 2 8 16
C.T.C. 0.3 1 8 2.4
Tratament termic
secundar
1 2 8 16
C.T.C. 0.3 1 8 2.4
Total 60.12

TABEL.13.Repartizarea cheltuielilor materiale pe functii aci faci simplu ponderea aia ce ti-a
dat pt fiecare functie din total ex;20.22/100 *294=59.44 si tot asa
Nr.crt. Denumire produs Total
(RON)
Functii produs
A B C D E G H
1. Roata dintata 294 59.44 55.977 39.925 37.81 35.721 37.84 26.58




TABEL.14.Repartizarea cheltuielilor cu manopera si regia de fabricatie pe functii
Nr.crt. Denumire produs Total Functii produs
(RON) A B C D E G H
1. Roata dintata 102.198 20.664 19.46 13.88 13.142 12.42 13.152 9.24

TABEL.15.Repartizarea costurilor totale pe functii
Nr.crt. Denumire produs Total
(RON)
Functii produs
A B C D E G H
1. Roata dintata 396.198 80.111 75.44 53.803 50.951 48.14 51 35.82






Bibliografie