DREPTUL DE AUTOR

Plagiatul
- referat -
2014 -
Plagiatul se definete, confor DE!, ca fiind o o"er# literar#,
artistic# sau tiin$ific# a altcui%a, &nsuit# integral sau "ar$ial
i "re'entat# dre"t crea$ie "ersonal#( Originea terenului de
plagiat "ro%ine de la latinescul "lagiarius , care definea "e cei
care r#"eau oaeni, "e care a"oi &i %indeau ca scla%i( Ast#'i,
terenul de "lagiat se refer# nuai la )r#"irea* "rodusului
intelectual al altei "ersoane, &nsuirea +unurilor ateriale
"urt,nd denuirea de "iraterie(
Plagiatul acadeic
Plagiatul re"re'int# o for# de fraud# acadeic# i face "arte
din conte-tul eticii acadeice, re"re'ent,nd o "ro+le# de
educa$ie etic#(
.rauda acadeic# re"re'int# un conce"t ai larg, care
cu"rinde/ falsificarea unor date sau infora$ii "ro%enite din
"rocesul de cercetare0 sa+otarea lucr#rilor altora "rin
&"iedicarea acestora s#-i finali'e'e lucrarea0 &nelarea sau
coru"erea &n %ederea o+$inerii unor a%anta1e acadeice0
fa%oritisul a"licat unei "ersoane &n dauna alteia(
2n legisla$ia aerican# referitoare la dre"turile de autor,
"lagiat se consider# utili'area re"etat# a ai ult de 3
cu%inte, f#r# "reci'area sursei originale, consider,nd c# &n
acest fel, lucrarea "lagiat# este "re'entat# ca o lucrare
original#( A f#cut aceast# "reci'are "entru a failiari'a "e
cei care utili'ea'# surse de docuentare "ro%enite din
aceast#$ar# asu"ra consecin$elor(
Plagiatul "oate fi in%oluntar, "rin utili'area unor idei sau
cu%inte, f#r# a "reci'a sursa, citarea greit# a sursei, f#r#
inten$ie 4gra+a de a reali'a un aterial nu re"re'int# o scu'#5,
sau %oluntar, c,nd ideile i6sau re'ultatele cercet#rii sau
uncii altei "ersoane sunt &nsuite contient de c#tre "lagiator(
Liita dintre "lagiat i o lucrare ela+orat# de cine%a este de
ulte ori neclar#i nu &ntotdeauna se "oate 1udeca "lagiatul
nuai cu DA i 7U( Aici inter%in o serie de factori de care
tre+uie $inut cont, tre+uie facut# o distinc$ie &ntre "lagiatul
%oluntar i cel in%oluntar, care de cele ai ulte ori este
datorat necunoaterii unor reguli i "rinci"ii(
8nainte de a"ari$ia internetului acest ti" de &nel#torie
re"re'enta ai ult o "ierdere de ti", c9iar dac#i &n acea
"erioad# "lagiatul e-ista, deoarece necesita consultarea unui
nu#r liitat de resurse, aterialul tre+uia scris de ,n#, iar
"osi+ilitatea detectarii era ult ai are, tocai din aceste
oti%e(
Odat# cu de'%oltarea noilor te9nologii 4internetul5, nu#rul
ca'urilor de "lagiat a crescut +rusc( O cretere lent# i redus#
a a"#rut "rin anii 30:, ti" de a"ro-iati% 3 ani,urat# de o
cretere +rusc# &nainte de anul 1;;0, cretere care a durat
ti" de a"roa"e 10 ani, du"# care a &nce"ut o sc#dere a
nu#rului de ca'uri, &n are "arte datorit# i de'%olt#rii
etodelor de de"istare a "lagiatului, "rin crearea unor soft-
uri s"eciali'ate, aceasta re"re'ent,nd o alt# fa$et# a
a%anta1elor i de'a%anta1elor internetului (
Dre"tul de autor
2n legisla$ia $#rii noastre, cadrul 1uridic "ri%ind dre"tul de
autor i dre"turile cone-e este regleentat de Legea nr(
361;;<, odificat# i co"letat# "rin ur#toarele acte
norati%e/
Legea nr( 23=62004, Ordonan$a de Urgen$# nr( 12>6200=,
odificat# i co"letat# "rin Legea nr( >2;6200<(
Dre"tul de autor este definit, confor actelor norati%e
en$ionate, ca fiind dre"tul )asu"ra unei o"ere literare,
artistice sau tiin$ifice, "recu i asu"ra altor o"ere de crea$ie
intelectual# este recunoscut i garantat &n condi$iile "re'entei
legi( Acest dre"t este legat de "ersoana autorului i co"ort#
atri+ute de ordin oral i "atrionial*(
?alitatea de su+iect al dre"tului de autor re'ult# din
dis"o'i$iile art( > din Legea nr( 361;;< "ri%ind dre"tul de autor
i dre"turile cone-e, astfel/
415 Este autor "ersoana fi'ica sau "ersoanele fi'ice care au
creat o"era(
425 8n ca'urile e-"res "re%#'ute de lege, "ot +eneficia de
"rotec$ia acordat# autorului "ersoanele 1uridice si "ersoanele
fi'ice altele decat autorul(
Ra"ortat la o+iectul dre"tului de autor, art( @, literele 4a5 i
4+5, "recu i art( 3 din Legea nr( 361;;< "ri%ind dre"tul de
autor i dre"turile cone-e, cu odific#rile i co"let#rile
ulterioare, definete o+iect al dre"tului de autor Ao"erele
originale de creatie intelectuala in doeniul literar, artistic sau
stiintific, oricare ar fi odalitatea de creatie, odul sau fora
de e-"riare si inde"endent de %aloarea si destinatia lor, cu
sunt/
a5 scrierile literare si "u+licistice, conferintele, "redicile,
"ledoariile, "relegerile si orice alte o"ere scrise sau orale,
"recu si "rograele "entru calculator0
+5 o"erele stiintifice, scrise sau orale, cu ar fi/ counicarile,
studiile, cursurile uni%ersitare, anualele scolare, "roiectele si
docuentatiile tiin$ifice0
.#r# a "re1udicia dre"turile autorilor o"erei originale,
constituie, de aseenea, o+iect al dre"tului de autor o"erele
deri%ate care au fost create "lec,nd de la una sau ai ulte
o"ere "ree-istente, si anue/
a5 traducerile, ada"t#rile, adnot#rile, lucrarile docuentare,
aran1aentele u'icale si orice alte transforari ale unei
o"ere literare, artistice sau tiin$ifice care re"re'inta o unca
intelectuala de crea$ie0
+5 culegerile de o"ere literare, artistice sau stiin$ifice, cu ar
fi/ enciclo"ediile si antologiile, colectiile sau co"ilatiile de
ateriale sau date, "rote1ate ori nu, inclusi% +a'ele de date,
care, "rin alegerea sau dis"unerea aterialului, constituie
crea$ii intelectuale(A
Legea nr( 361;;< "ri%ind dre"tul de autor i dre"turile cone-e,
cu odific#rile i co"let#rile ulterioare, definete clar
con$inutul dre"tului de autor su+ as"ectul dre"turilor
orale "e care tre+uie s# le de$in# autorul unei o"ere, acestea
const,nd &n/
a5 dre"tul de a decide dac#, &n ce od si c,nd %a fi adus#
o"era la cunostin$a "u+lic#0
+5 dre"tul de a "retinde recunoaterea calit#$ii de autor al
o"erei0
c5 dre"tul de a decide su+ ce nue %a fi adusa o"era la
cunotin$a "u+lic#0
d5 dre"tul de a "retinde res"ectarea integrit#$ii o"erei i de a
se o"une oric#rei odific#ri, "recu si oric#rei - atingeri
aduse o"erei, daca "re1udicia'# onoarea sau re"uta$ia sa0
e5 dre"tul de a retracta o"era, des"#gu+ind, dac# este ca'ul,
"e titularii dre"turilor de utili'are, "re1udiciati "rin
e-ercitarea retract#rii(A
2n ceea ce "ri%ete durata "rotec$iei dre"tului de autor, art( 24
din actul norati% sus en$ionat sti"ulea'# c#/
415 Dre"tul de autor asu"ra unei o"ere literare, artistice sau
tiintifice se nate din oentul cre#rii o"erei, oricare ar fi
odul sau fora concret# de e-"riare(
425 Dac# o"era este creat#, &ntr-o "erioad# de ti", &n "#r$i,
serii, %olue i &n orice alte fore de continuare, terenul de
"rotec$ie %a fi calculat, "otri%it alin( 415, "entru fiecare dintre
aceste co"onente(
Legiuitorul liitea'# e-ercitarea dre"tului de autor &n art( >>
din Legea nr( 361;;< "ri%ind dre"tul de autor i dre"turile
cone-e, cu odific#rile i co"let#rile ulterioare, &n sensul c#
Asunt "erise fara consi$#,ntul autorului i f#r# "lata
%reunei reunera$ii, utili'#ri ale unei o"ere aduse anterior la
cunotinta "u+lic# cu condi$ia ca acestea sa fie confore
+unelor u'ante, sa nu contra%ina e-"loat#rii norale a o"erei
i s# nu il "re1udicie'e "e autor sau "e titularii dre"turilor
de utili'areA(
Legea cadru "ri%ind regleentarea dre"tului de autor i a
dre"turilor cone-e "re%ede astfel i #suri te9nice de
"rotec$ie a dre"turilor de autor, definind la art( 1>3= alin( 2
#surile te9nice ca fiind utili'area oricarei te9nologii, a unui
dis"o'iti% sau a unei co"onente care, &n cadrul function#rii
sale norale, este destinat# s# "re%in# sau s# &"iedice actele
care nu sunt autori'ate de titularii dre"turilor recunoscute
"rin "re'enta lege( Aceste #suri te9nice de "rotec$ie sunt
instituite de c#tre autorii en$iona$i la alin( 415 din "re'entul
articol(
Aceast# lege cadru se rearc# dealtfel i su+ as"ectul
eficien$ei #surilor te9nice de "rotec$ie instituite de c#tre
titularii de dre"turi, #suri ce constau &n Aa"licarea unui cod
de acces sau a unui "rocedeu de "rotectie, "recu cri"tarea,
codarea, +ruierea sau orice transforare a o"erei ori a altui
o+iect al "rotectiei sau "rintr-un ecanis de control al
co"ieriiA, du"# cu "reci'ea'# e-"res dis"o'i$iile alin( 4>5 i
445 din art( 1>3=(
?u "ute &"iedica a"ari$ia "lagiatului
8n "riul r,nd tre+uie s# ne g,ndi dac# terenul "lagiat
este cunoscut i &n$eles &n counitatea noastr# acadeic#( Este
uor de sanc$ionat un "lagiat , dar &n acest ca' tre+uie s# fii
sigur c# autorul res"ecti% tie ce &nsean# acest lucru(
Bine&n$eles c#i acest lucru este greu de deonstrat, cele ai
ulte ca'uri de "lagiat in%oluntar a%,nd dre"t cau'#
ignoran$a &n acest doeniu( ?ea ai si"l# etod# este de a
&nce"e educa$ia etic# c,t ai de%ree, &nc# din "riii ani de
studiu(
Din "#cate, "lagiatul nu este detectat &n toate ca'urile( Uneori
"oate fi rearcat atunci c,nd se face o docuentare asu"ra
unei tee i acest lucru se "oate &nt,"la du"# c,$i%a ani de
la "u+licare(
Aa cu de'%oltarea internetului a "eris o cretere a
"lagiatului, fiind la un oent dat %or+a de un fenoen, la
ora actual# tot el este cel care liitea'# aceast# fraud#( E-ist#
Ce+siteuri care sunt dedicate studierii acestui fenoen,
"recu i &"iedic#rii r#s",ndirii lui(
8n "ri%in$a re%istelor, "riul contactD si "osi+ila e%aluare a
unui "lagiat, &l constituie "rocesul de peer review, care dac#
ridic# sus"iciuni, "oate %erifica "rin interediul internetului
4softuri s"eciali'ate de detectare a "lagiatului5, confirarea
sau infirarea "lagiatului(
Ur#rind a"loarea "e care "lagiatul a luat-o &n ultiele 2
decenii, doi cercetatori de la Eout9Cestern Fedical ?enter de
la Te-as Uni%ersitG , Founir Errai i Harold Iarner, cu
a1utorul unui "rogra 4eTBLAET5, au cercetat +a'a de date
Fedline, care cu"rinde re'uatele a 1@ ilioane articole
"u+licate( ?ercet,nd siilitudinile e-istente &ntre cele @
ilioane de articole studiate,cel ai des citate, au constatat
@0(000 de ca'uri de ase#nare, care e-tra"olate i ra"ortate la
totalul +a'ei de date re"re'int# a"ro-iati% 200(000 ca'uri,
a"roa"e >J( ?ei doi cercetatori au decis s# "u+lice re'ultatele
cercet#rii "e un site &n s"eran$a c# 1ena de a fi noinali'at ca
"lagiator, %a face ca nu#rul celor care folosesc aceast#
etod# s# se reduc#(
Pentru a "re%eni "lagiatul este necesar s# se cunoasc# c,t ai
ulte lucruri referitoare la acest su+iect i s# se res"ecte o
serie de reguli si"le/ citarea te-tual# a cu%intelor e-"riate
de altcine%a se %a "une &ntotdeauna &ntre g9iliele i %a fi
&nso$it# de o referin$# co"let#, relatarea ideii altei "ersoane
%a fi &nso$it# de o referin$# co"let#( ?9iar dac# un te-t este
"relucrat i cu%intele sunt &nlocuite "rin sinonie, citarea
sursei este o+ligatorie( Dac# e-ist# du+ii &n "ri%in$a sursei, a
originii ei, c9iar daca citatul sau ideea ar fi util#,
recoandarea este de a se renun$a la ea( ?itatele care cu"rind
ai ult de c,te%a r,nduri succesi%e, se trec &n te-t cu alte
caractere i cu s"a$iere diferit#, iar dac# de"#esc o "agin# se
utili'ea'# ane-ele(
7u constituie "lagiat folosirea unor sintage sau defini$ii
scurte considerate ca a"ar$in no$iunilor de +a'# din
s"ecialitatea res"ecti%#, sau folosirea unor no$iuni de cultur#
general# (
Plagiatul re"re'int# o for# gra%# de fraud# acadeic#,
solu$ia &n a1oritatea ca'urilor fiind foarte si"l# i se refer#
la recunoaterea "aternit#$ii lucrarilor originale care au
constituit +a'a docuentarii, "rin s"ecificarea e-act# a sursei,
recunosc,nd astfel, onest, eritul autorilor lucr#rilor studiate(
Eurse de docuentare/
1( DE!-Dictionarul e-"licati% al li+ii roane
2( Barrie KF, Presti DE, Digital "lagiaris -T9e Ce+ gi%et9
and t9e Ce+ s9all taLet9, K Fed 8nternet Res 2000
>( Basso L, Et9ics in +io-edical "u+lis9ing/ "lagiaris and
self-"lagiaris, E8??R org
4( Doctor P, 8n Ot9er MordsN(Plagiaris in t9e neC age(
Asian Etud Fed K 200>
<( Fi9aela Firoiu ,Ana Bulai,Daniela ?uta, Li%iu
Andreescu,Daniela 8on, Etica 2n Uni%ersit#$i, Proiect, A?u
este i cu ar tre+ui s# fie - ?ercetare i ?odA
@( Purdue Uni%ersitG ?aluet, Acadeic 8ntegritG
3( TG"es of Plagiaris, Plagiaris(org