Academia de Studii Economice

PROIECT
ECONOMETRIE



Badulescu Lucian Constantin
FABBV, anul II, seria A, grupa 1523




Bucuresti
2010



REGRESIE SIMPLA
Se cunosc urmatoarele date cu privire la evolutia veniturilor fiscale si a PIB-ului in
Regatul Unit pe o perioada de18 ani (1990-2007).


Anul Total
Venituri
fiscale
(mil lire)
PIB
(mil.lire
sterline)
1990 205872.16 1033025.3
1991 208335.07 1070022.6
1992 210263.04 1107810.8
1993 214576.29 1114698.8
1994 231457.66 1154733.07
1995 252976.77 1194599.9
1996 268913.74 1227251.2
1997 289702.81 1267425.4
1998 316476.72 1323654.2
1999 338057.72 1367966
2000 362293.74 1441372
2001 376032.70 1497185
2002 378598.53 1548555
2003 398911.10 1594814
2004 425010.63 1660189
2005 454659.32 1726068
2006 490410.06 1806430.4
2007 512592.52 1894646.1


Sursele datelor din tabel: http://epp.eurostat.ec.europa.eu http://stats.oecd.org






Forma modelului

Modelul se identifica printr-o functie liniara.
Relatia dintre variabila efect Y si variabila cauza X studiata de regresia simpla
descrisa de modelul:

y
i
=
0
+
1
x
i
+
i

Y- variabila dependent
X-variabila independent

0
=518612.1

1
=2.644492
t
tab
=2.119905 (t
tab
provine tabelul special)
R
2
=0.9914 de aici rezulta ca 99,14% din variatia PIB-ului se explica prin variatia
veniturilor fiscale.



Testarea parametrilor
(pentru testarea parametrilor vom folosi testul t).
Pentru
0
: H
0
:
0
=0
H
1
:
0
0
Se observa ca t>t
tab
se accepta H
1
iar
0
este semnificativ diferit de 0 . Din date se observa ca
24.62>2.11 .
Pentru
1
: H
0
:
1
=0
H
1
:
1
0
De asemenea 43.18>2.11 si de asemenea
1
este semnificativ diferit de 0 (acceptam ipoteza H
1
).

Interpretare economica
Din ecuatia y=
0
+
1
x se observa ca in cazul in care valoarea veniturlor fiscal este egala
cu 0 atunci valoarea PIB-ului va fi egala cu 518612.1.
Daca valoarea veniturilor fiscal se mareste cu un million GBP atunci valoarea PIB-ului
creste cu 2.644492 milioane GBP.
Determinarea intervalelor de incredere

0
-t
/2,n-2
*s
0
<

0
<

0
+t
/2,n-2
*s
0

518612.1-2.11*21062.78<

0
<518612.1+2.11*21062.78
474169.6<

0
<563054.6

1
-t
/2,n-2
*s
1
<

1
<

1
+t
/2,n-2
*s
1
2.644492-2,11*0,06<

1
<2.644492+2,11*0,06
2.517892<

1
<2.771092




Testarea validitatii modelul



(pentru validitatea modelului se va folosi testul F)
H
0
:modelul nevalid statistic
H
1
: modelul valid statistic
Valoarea teoretica pentru n prag de semnificatie =0,05 si k(1), respectiv n-k-1 ( 16
grade de libertate ), preluata din tabelul repartitiei Fisher
F
,k,n-k-1
=4,49
Dupa cum observam F-statistic>F
calc
(1865.366>4.49) rezulta ca se respinge ipoteza
nula adica modelul este valid.
Ipoteza de heteroscedasticitate
(Pentru depistarea heteroscedasticitatii vom utiliza Testul White).
Acest test statistic pleaca de la explicitarea erorilor observate in raport cu una sau mai
multe variabile exogene.
Intrucat prob (F
stattistic
) =0,419395>0,05 rezulta ca nu exista heteroscedasticitate.






Autocorelarea erorilor

(Pentru depistarea autocorelatiei erorilor vom folodi testul Durbin Watson).





d
1
=1,16 iar d
2
=1,39 (tabel) iar Durbin Watson statistic este 1.43. Datorita faptului ca
Durbin Watson statistic d1<(1.43)<4-d
2,
deci se accepta ipoteza nula.



(De asemenea pentru depistarea autocorelatiei erorilor vom folosi testul Breusch
Godfre.)




Aadar, se observ c Prob(Obs*R-squared)=0.011568 mai mica dect , ceea ce
nseamn c la un prag de semnificaie de 5%, nu este respectata ipoteza de autocorelare a
erorilor.




REGRESIE MULTIPLA

An
PIB total
(mil. GBP)
Imp. indirecte
(mil. GBP)
Imp. directe
(mil. GBP)
1990 1033025.3 63871.7 80980.19
1991 1070022.6 69445.02 78424.98
1992 1107810.8 73405.44 75893.76
1993 1114698.8 75886.74 75232.54
1994 1154733.07 81772.466 83158.44
1995 1194599.9 89458.45 93124.78
1996 1227251.2 95370.57 98497.48
1997 1267425.4 100441.4 107082.1
1998 1323654.2 104613.1 123074.3
1999 1367966 111447.6 130022.2
2000 1441372 115230.9 141597.3
2001 1497185 117510.2 149186.9
2002 1548555 122614.3 144125.6
2003 1594814 129931 145887.5
2004 1660189 135667.2 156077.4
2005 1726068 137775.6 174098.2
2006 1806430.4 142760.9 194313.4
2007 1894646.1 149856.3 201675.7


Forma modelului
Modelul este unul multifactorial de forma :

(y PIB

impozite indirecte

impozite directe).
n=18





(Folosind metoda celor mai mici ptrate n Eviews), rezult c vom avea urmtoarele
valori ale parametrilor

0
,

1
i

2
:

0
= 455658,8

1
= 4,839205

2
= 3,352588
t
calc
=2.13 t
calc
=2.131449 (pentru a calcula t
calc
am folosit functia TINV)


Testarea parametrilor
Pentru
0
:
H
0
:
0
= 0
H
1
:
0
0
t
statistic
= 10,11 (din output) nu apartine (-2.13; 2.13) asadar se accepta H
1
, deci parametrul

0
este semnificativ diferit de 0.
Pentru
1
:
H
0
:
1
= 0


H
1
:
1
0
t
statistic
= 3.57 (din output) nu apartine (-2.13; 2.13) asadar se accepta H
1
, deci parametrul

1
este semnificativ diferit de 0.



Pentru
2
:
H
0
:
2
= 0
H
1
:
2
0
t
statistic
= 3.76 (din output) nu apartine (-2.13; 2.13) asadar se accepta H
1
, deci parametrul

2
este semnificativ diferit de 0.
Interpretarea economic a parametrilor estimai

Dac valorile impozitelor directe i indirecte sunt egale cu 0, atunci valoarea PIB-ului va
fi egal cu 455658.8 mil lire sterline(GBP).
Dac valoarea impozitelor indirecte crete cu 1 mil GPB iar cea a impozitelor directe
rmne constant, valoarea PIB-ului se mrete cu 4.839205 mil GBP.
Dac valoarea impozitelor directe se mrete cu 1 mil GBP iar cea a impozitelor indirecte
nu se modific, valoarea PIB-ului crete cu 3.352588 mil GBP.


Testarea validitatii modelului

Testul lui Fisher

R
2
=V
2
x
/V
2
y
=(-)
2
/(y-)
2
H
0
:
2
y/x

2

u

F= (V
2
x
/k)/ (V
2
u
/(n-k-1))= (R
2
/(1- R
2
))*(n-k-1/k)

H
1
:
2
y/x
>
2


Din tabel, F
0.05;2;15
= 3,68, iar F= 488.2205
Se observa ca F> F
0.05;2;15
, asadar se accepta ipoteza H
1,
deci modelul este
valid, adica variatia explicata de model este semnificativ mai mare decat
variatia explicata de ceilalti factori.


Se observa ca niciunul dintre interval nu contine valoarea 0, asadar
parametrii estimati sunt semnificativ diferiti de 0.
Testarea ipotezei de heteroscedasticitate utilizand testul White

Prob(F-statistic)=0.44>0,05 rezulta ca se respinge ipoteza nula modelul fiind homoscedastic.
Testarea ipotezei de autorcorelare a erorilor folosind Testul Durbin-
Watson



d
1
=1,05 iar d
2
=1,53 (table) iar Durbin Watson statistic este 1.43. Datorita faptului ca
Durbin Watson statistic d1<(1.43)<d
2,
testul nu este concludent.




Pentru depistarea autocorelatiei erorilor vom folosi testul Breusch
Godfre.







Aadar, se observ c Prob(Obs*R-squared)=0.000028 mai mica dect , ceea ce
nseamn c la un prag de semnificaie de 5%, nu este respectata ipoteza de autocorelare a
erorilor.



Ipoteza de mulicoliniaritate utilizand Testul Klein




Pentru datele din tabel se observa ca intre variabila y si variabilele x
1 ,
x
2
exista o relatie
de dependenta liniara directa puternica.


Verificarea ipotezei de distributie normala a rezidurilor- Testul
Jarque-Bera






Ipoteze:
H
0
: S

= 0 i K=3 (seria rezidurilor urmeaz o repartiie normal)
H
1
: S 0 sau K 3 (seria nu este normal repartizat)
Aplicnd testul Jarque-Bera putem observa c probabilitatea Prob(Jarque-
Bera)=0,470345, fiind aadar mai mare ca 0,05. Astfel, conform ipotezelor testului mentionate
mai sus, putem accepta ipoteza nul(H
0
), rezultnd c seria rezidurilor este repartizat normal.
















SERII DE TIMP
Fie seria de timp: indicele pretului de consum intre anii 2007-2009(Regatul Unit)
exprimate lunar.






Corelograma in schimb are forma specifca unui proces AR(1).
(Pentru a determina tipul de nonstationaritate vom utiliza testele Unit Root).

1. Testele Unit Root ADF (pentru determinarea tipului de nonstationaritate si alegerea
metodei corecte de stationarizare)



a). Trend si intercept


Datele de mai sus sugereaza faptul ca seria nu necesita detrendare intrucat prob trendului
>0,05 si deci seria este de tip DS.
Dar datorita faptului ca prob (ADF) >0,05 seria necesita stationarizare.
Stationarizarea se realizeaza prin diferentiere in eviews:
series drata=d(rata)
In urma retestarii obtinem urmatorul output




Se observa ca probabilitatea ADF este mai mica decat 0,05 deci seria este stationara.


Analizam corelograma seriei stationarizate


Estimam un model AR(4) si un model MA(4):

equation eq_arma3.ls drata c ar(1) ar(2) ar(3) ar(4)











equation eq_ma3.ls
drata c ma(1) ma(2)
ma(3) ma(4)












Valorile criteriilor AIC, SIC sunt mai mici pentru modelul MA(4), deci acesta este mai
bun pentru modelarea seriei:
equation eq_fin_ma3.ls d_ip ma(1) ma(4)












Cointegrare
(Teste pentru determinarea cointegrarii. Testul Engle Granger).
Fie doua serii de timp: consumul si venitul pentru perioada 2000-2008, date trimestriale.
Ambele serii de timp sunt integrate de ordinul 1, I(1). Prezentam mai jos corelogramele pentru
fiecare serie:


















Rulam regresia de cointegrare:

Salvam seria rezidurilor acestei ecuatii in seria U. Efectuam testul Unit Root asupra
acesteia:




Si gasim ca este stationara (respingem ipoteza nula, seria nu are radacina unitate), deci
este I(2) cele doua serii initiale sunt cointegrate. Acest lucru este sugerat si de graficul celor
doua serii :