Curs 12-Jean Jacques Rousseau

Rousseau(1712-1778) a scris mult, 3 lucrari care au relevanta: Discurs desre stiinta si

arta! 17"#, Discurs asura ori$inii si ine$alitatii dintre oameni! 17%", Contractul social! 1772&
'ra(a de de)ut din Contractul social: * +mul s-a nascut li)er dar retutindeni este in lanturi*,
,ra(a care oate ,i citita in c-eie revolutionara entru contemoranii sai&
Rousseau sune ca omul se naste ca ,iinta li)era, iar solutia colectivitatii se instituie rin
li)ertate&
.i)ertatea in traditia de $andire a lui Rousseau , vine rin colectivitate, e cand in ca(ul
li)eralilor clasici sau a li)ertarienilor contemorani li)ertatea vine rin ma/imi(area s,erei
rivate si minimi(area interventiilor costran$atoare asura indivi(ilor&
0entru Rousseau e/ista o solutie de vindecare a ranilor lasate de lanturile care distru$
li)ertatea naturala&.anturile nu disar insa se metamor,o(ea(a , iar aceasta solutie este data de
$asirea unei ,orme de asociatii care sa aere si sa rote1e(e cu toata ,orta comuna ersoanele si
)unurile ,iecarui asociat si in cadrul careia ,iecare dintre ei unindu-se cu toti sa nu asculte totusi
decat de el insusi si sa ramana tot atat de li)er&
2enul acesta de solutie se o)tine in vi(iunea lui Rousseau rin intermediul instrainarii
sale a ,iecarei asociatii cu toate dreturile sale, in ,olosul unei conumitati, in conditiile in care
,iecare se daruieste e sine&
'ormula Contractului social rousa de Rousseau * 'iecare din noi une in comun
ersoana si toata uterea lui su) conducerea surema a vointei $enerale si rimim in cororare
e ,iecare mem)ru ca arte indivi(i)ila a intre$ului&
3i(iunea lui Rousseau desre e$alitate: aceasta este o alta tema imortanta la Rousseau
reocuarea entru e$alitate tre)uie cultivata, ea nu sta inscrisa n natura umana&
4ocietatile asa cum le cunoaste Rousseau sunt societati marcate de ine$alitati, ine$alitatea este o
sursa a su,erintei5 su,erinta vine din comaratie si concurenta&
+ societate cu oameni ne,ericiti crede Rousseau ca este o societate a e$alilor, rin
li)ertate do)andim e$alitate, rin e$alitate do)andim ,ericire&
De aceea ro)lema rorietatii aare la Rousseau ca ,iind o tema imortanta 5 raul considera
Rousseeau ca vine odata cu aaritia rorietatii&
* 0rimul om care a imre1muit un teren s-a incumetat sa suna * acesta este al meu &6n roiectul *
0entru Corsica * in lucrare scrisa de Rousseau ne este reci(at unctul de vedere ractic le$at de
ro)lematica rorietatii si a ine$alitatii&
*Dearte de a voi ca statul sa ,ie sarac, as vrea dimotriva ca el sa ai)a totul si ca ,iecare sa-si
ai)a artea sa din )unurile comune nu mai roortional cu serviciile sale& 7u tre)uie distrusa in
mod a)solut rorietatea articulara, ci inc-isa in limitele cele mai stramte&
0rorietatea statului sa ,ie cat mai mare, cat mai uternica&
0actul social in loc sa distru$a e$alitatea naturala tre)uie sa o inlocuiasca rintr-o
e$alitate morala si le$itima, toata e$alitatea ,i(ica si le$itima dintre oameni&
Desi este re(entat ca un autor literal, $andirea li)erala este tocmai ca o ,orma de ne$atie sociala
rusoista
*7imeni nu isi une in comun ersonalitatea si toata uterea lui, nimeni nu detine vointa
surema, ca o ,orma $enerala si nimeni nu oate ,i arte ilu(orie a unui colectiv va(ut ca un
intre$ omul$en&
Concetul de stare naturala a lui Rousseau
6n concetia lui Rousseau , omul este i$norant dar ,ericit , este sal)atic dar inocent , acest
lucru datorandu-se ,atului ca nevoile sale sunt utine, limitate&
8ste re(entat ca o ,ire li)era, tematoare reocuata de autoconservare si din acest motiv este
,ricoasa&
Contractul social este calea rin care omul redevine )un, li)er si ,ericit&
0entru a ne ,eri de ervertirea din sec& $rele este nevoie instaurarea vointei&
0entru Rousseau suveranitatea oorului traieste doar nemi1locit&
Rere(entativitatea ca rinciiu olitic , e o convertire oli$ar-ica a democratiei&
3ointa $en caruia indivi(i s-au an$a1at sa i se suuna este autoritatea surema a reu)licii , adica
autoritatea suverana&
Carac& sale sunt ilaniena)ilitatea , indivi(i)ilitatea , carac& a)solut in,aili)ilitatea&
Ca este in,aili)ila, in sensul ca nu oate ,i niciodata instrainata si ca suveranul nu oate ,i rer&
decat rin el , insusi&
Democratia nu oate ,unctiona decat in mi1locie, este indiv& in sensul in care oorul nu
oate ,i imartit R& resin$e searanta uterilor&
3ointa $enerala nu oate ,i limitata&
* 9t& cand vointa $en& te o)li$a ,ea nu te oate o)li$a sa ,ii li)er&*
R& e convins ca dreturile o)tinute de cetateni in dretul lor olitic sunt si$ure at&cand
statul este uternic cand vointa $enerala este incontesta)ila si identi,ica)ila cu statul uternic&
R& v) in contractul social de o reli$ie civila alcatuita din do$me simle recum e/istenta
unei divinitati uternice, inteli$ente, reva(atoare si care $arantea(a s,intenia contractului social
si al le$ilor&
R& e reocuat de notiunea de le$e ca ,iind e/resia o,iciala a vointei $enerale si care are
in vedere doar lanul $eneral, alica)il tuturor&
R& este considerat autorul notiunii * stat de dret* &
*7umesc reu)lica orice stat re$lementat rin le$i caci numai rin le$i interesul u)lic
$uvernea(a&*