Istanbul, numit n antichitatea greac Byzantion, apoi, dup anul 330 d.Hr.

,
Constantinopol n greac , a fost capital a Imperiului oman,
pentru dou scurte perioade dintre anii 3!"#3$%, a Imperiului oman de srit, denumit
i Imperiul Bizantin de istoriografia umanist, ntre 3$%#&!0", a Imperiului latin din
'rient, ntre &!0"#&!(&, apoi din nou a Imperiul Bizantin refcut, ntre &!(&#&"%3 i a
Imperiului 'toman p)n la proclamarea epu*licii +urcia, la &3 octom*rie &$!3.
Imperiul oman de srit a nceput a fi numit Imperiul Bizantin ncep)nd din sec. al &(#
lea prin iniiati,a istoricului umanist Hieronymus -olf. Intemeietorul legendar a fost un
anume Byzas din oraul .egara, iar atunci c)nd Constantin I#ul cel .are a trasat limitele
,iitoarei sale capitale a cuprins o arie tot apte coline ca i n cazul omei. +urcii au
construit pe fiecare colin c)te o moschee. Istanbul este cea mai mare concentrare
ur*an a +urciei i singurul megalopolis din lume ntins pe dou continente. /n ,echile
te0te rom)neti, oraul era numit arigrad, Stanbul, Stambul, nalta Poart sau
Poarta
132
. 'ficial fosta capital a primit denumirea turc de Istan*ul la !3 martie &$30,
p)n atunci pstr)ndu#i pe plan internainal numele antic i tradiional de
Constantinopol.
Cu o populaie de peste &3,3 miloane Istan*ulul este un megalopolis, precum i
principalul centru financiar, comercial i cultural al +urciei. 4e ntinde peste !5 de
districte din cele 3$ ale pro,inciei cu acelai nume, fiind una dintre cele mai mari
metropole din lume. 6ste capitala economic a +urciei i prefectura pro,inciei cu acelai
nume. 7artea european se afl situat n regiunea istoric +racia iar cea asiatic n
8natolia. 7oart numele oficial de Istan*ul din !3 martie &$!3. 8lturi de 8tena i
oma, Constantinopol#ul, adic Istan*ul#ul se claseaz printre cele mai ,enera*ile
capitale ale 6uropei. 6l a fost nscris pe lista patrimoniului mondial al 9:64C'
ncep)nd cu anul &$3%. 8semntor cu Constantinopol#ul n e,ul mediu, astzi Istan*ul
este cea mai mare aglomerare uman a 6uropei.
/n anul !0&0 metropola este declarat una din cele trei Capitale 6uropeene ale Culturii,
celelalte dou capitale culturale din !0&0 fiind 7;cs, 9ngaria, i 6ssen, <ermania.
7alatul =olma*ahce >!0 lire? e cea mai mare i mai lu0oas reedin din +urcia@ &%.000
de metri ptrai construii, 285 de camere, fr a socoti *ile, holurile i ane0ele. /n
palat se nt)lnete opulena oriental a celor ase sultani care l#au locuit >ultimii
conductori ai Imperiului 'toman? cu rafinamentul occidental. =e altfel, palatul seamn
mai mult cu o reedina imperial francez sau austriac, dec)t cu locaiile din &00& de
nopiA pentru ,izitatorul rom)n, cel mai apropiat termen de comparaie ar putea fi 7alatul
Cotroceni, de dimensiuni ns cu mult mai modeste dec)t =olma*ahce.
Poarta de intrare n Palatul Dolmabahce +urul complet ncepe prin poarta
dinspre continent, situat n ,ecintatea stadionului BeiBta, pentru a se ncheia pe
malul mrii, prin terasa palatului. /n cldirea haremului se poate aCunge i prin
culoarele interioare, dar actuala organizare muzeal impune ,izitarea separat a
respecti,ei aripi a cldirii. 7unctul culminant al unei ,izite la =olma*ahce e
intrarea n Sala Muayede, o incinta care i taie respiraia. 6 o sal at)t de nalt nc)t
su* cupola ei ar putea n!pea un blo! !u "# eta$e. =e cupola cu diametru de !% de metri
i nalt de 3( m at)rn un candela*ru de cristal de " tone si Cumtate, fa*ricat n 8nglia
n secolul DID. 6ra iniial luminat cu gaz, dar a fost modificat pentru a folosi peste ase
sute de *ecuri.
Impresia de grandoare a slii care se deschide ctre mare printr#o teras e dat de cele %(
de coloane sculptate i de pictura tridimensional care i accentueaz proporiile printr#o
ilu%ie opti!.
Interiorul palatului sultanilor /n cei !.000 de metri ptrai ai 4lii .uayede s#
au petrecut e,enimente cu rezonan istoric pentru +urcia. =e amadan, aici era adus de
la Palatul Topkapi tronul sultanului, care primea onorurile prinilor i am*asadorilor
acreditai. /n aceast sal sultanul Abdulmecid l#a primit pe mpratul Eranz Foseph i
tot aici .urad al G#lea s#a ncoronat.
=ar locul e legat i de modernizarea +urciei@ primul parlament al Imperiului 'toman
i#a inut edina inaugural su* aceeai cupol n &355, iar la proclamarea repu*licii tot
n .uayede Hall, Mustafa emal Ataturk i#a inut primul discurs n calitate de
preedinte. =iscursul a fost tiprit i nrmat pe unul din pereii slii. /n fine, la moartea
lui 8taturB n &$33, trupul nensufleit a fost depus chiar n sala .uayede astfel nc)t
admiratorii si din Istan*ul i din toat +urcia s l poat omagia pe acest mare
reformator. 9n alt element care impresioneaz orice ,izitator i trimite la
opulena oriental e scara cu balustrade din cristal care leag intrarea principal n palat
de primul ni,el. 4cara, n stil *aroc, are deasupra un uria candelabru de !accarat
>dupa numele oraului francez?. Cum imperiul otoman se ntindea p)n n zone
dintre cele mai e0otice, e0ist numeroase sculpturi n piatr sau metal care nfieaz lei
i scene de ,)ntoare. Eoarte impresionant e lampadarul creat n Curul unui filde de mari
dimensiuni ornat cu argint, un dar al gu,ernatorului pro,inciei care care se ntindea
peste 8ra*ia 4audit, 8hmet ati* 7aa, lucrat dup c)te se pare la Hondra.
' parte din *ogia sultanilor otomani se afl e0pus n spatele unor geamuri securizate,
dup tipicul oricarui muzeu. 4unt e0puse o*iecte de ,esel din aur, argint, platin,
porelan, cristal i turcoaz. '*iectele sunt doar c)te,a dintre cele &'((( de obie!te de
patrimoniu care se afl n palatul =olma*ahce. "aliful Abdulmecid a
transformat una din ncperi n *i*liotec. 4e afl aici cri n turc, ara*, francez,
german sau englez, dar i un autoportret fcut de califul cu nclinaii artistice.
7alatul#$%&MA!A"'( !on)truit ntre "*+, i "*-. de al 3&#lea sultan otoman, ne
permite ptrunderea n ,iaa de curte a acestui mare imperiu. ' sal foarte important e
sala de rugciune >.escid?, decorat cu ara*escuri i citate din Coran desenate chiar de
ctitorul 8*dulmecid. =in ta,anul camerei de rugciune at)rn un candelabru din
sticl de Murano >Italia?, iar nia care indic .ecca >echi,alentul altarului cretin? i
din care se citesc ,ersetele din Coran adpostete pe rafturi apa din f)nt)na pietrei Iaa*a
din .ecca, pe care musulmanii o nconCoar n timpul pelerinaCului Salonul
Ambasadorilor >4ufera Hall? a fost folosit nu doar pentru recepiile care i#au consacrat
numele, dar tot aici a fost pregtit de ctre ling,iti i parlamentari reformiti trecerea
n &$!3 la un nou alfa*et, *azat n cea mai mare parte pe cel latin, m*ogatit de c)te,a
semne diacritice. =at fiind c salonul a,ea o funcie de reprezentare a
imperiului n faa trimiilor strini, decoraiunile sunt a*undente i de mare ,aloare.
+a,anul e mp)nzit cu stucaturi din gips poleite cu aur, iar cele patru eminee sunt
nrmate n porelan european i au cristal lucrat manual n partea inferioar.
Lampadar din filde decorat cu argint | Pat cu baldachin
/n =olma*ahce e0ist i dou apartamente pri)ate ale sultanului i suitei sale. Cu un
parchet splendid, apartamentul sultanului era folosit pentru tre*urile de peste zi, dar i
pentru rugciunile i mesele de sear din timpul amadanului. +eologi din tot imperiul
erau in,itai aici pentru a susine prelegeri pe teme alese de 4heiBulislam >echi,alentul
musulman al unui patriarh?, prelegeri care s i deslueasc sultanului taine ale religiei
islamice.
Vedere spre Bosfor !aia sultanului >Hamam? e alctuit din trei ncperi n care
intri printre dou lampadare din cristal de Boemia. Cea de#a doua ncpere e strCuit de o
cortin roie cu monograma sultanului 8*dulmecid, ceea ce semnific intrarea ntr#un
spaiu pri,at n care accesul e interzis. 7ereii *ii propriu#zise sunt placai cu alaba)tru,
o marmur egiptean, iar pardoseala e din marmur de .armara. +a,anul menine
perforaiile tradiionale ale unei *i turceti, n timp ce nclzirea se face prin duumea
cu aCutorul unui sistem ingenios.
Turnul cu ceas de la intrarea n palat Camera sultanului din cadrul
haremului e denumit i Salonul *iiniu, pentru tapetul din mtase i tapieria n
nuane de rou i grena. 8ici sultanul i primea soiile i copiii, precum i ali mem*ri
ai dinastiei. Culoarea esturilor care acoper lam*riurile a fost aleas personal de
sultanul 8*dulmecid. =ecoraiunile sunt tri*utare stilului neoclasic >ro!o!o?. /n miClocul
slii se afl o mas din a*anos acoperit cu o un strat de porelan lucrat n relief.
emineul uria e o com*inaie de *aroc i stil imperial. 'aremul sultanului era
format din !0#!% de femei, preferata sultanului *eneficiind de o camer special, foarte
lu0oas. 8ici poate fi admirat un mo*ilier foarte special, lucrat dup o tehnic local,
care presupune lipirea unor *uci milimetrice de lemn de di,erse esene ntr#un desen
care amintete de tehnica mozaicului.
.oscheea 8l*astr, o capodoper a arhitecturii otomane clasice
7alatul =ogilor, splendoarea goticului ,ene ian
4f)nta 4ofia, replica mpratului Iustinian la +emplul lui 4olomon
=olma*ahce 7alace, the architectural treasure of the sultans
7alatul Bel,edere, lu0 i ocultism la Gatican
=omurile in cascada si cele sase minarete ale Moscheei Albastre >sau .oschee
4ultanahmet? domina linia orizontului in orasul Istan*ul. In secolul al DGII#lea, 4ultanul
8hmet a dorit sa construiasca un loc de rugaciune care sa ri,alizeze cu Hagia 4ofia iar
moscheea rezultata primeste numele lui. Cele doua minuni arhitectonice stau acum una
langa cealalta in principala piata a orasului. 6ste la latitudinea ,iziatorilor sa determine
care dintre ele este mai impresionanta.
.oscheea 8l*astra a fost comandata de 4ultanul 8hmet atunci cand el a,ea doar &$ ani.
8 fost construita langa Hagia 4ofia pe locul in care se gasea un ,echi hipodrom si un
palat imperial *izantin >ale carui mozaicuri in .uzeul .ozaicului din apropiere?.
Constructia incepe in &(0$ si dureaza sapte ani. .oscheea 8l*astra este conceputa de
catre arhitectul .ehmet 8ga, dupa ce predecesorii lui fusesera e0ecutati, in incercarea de
a finaliza cladirea. 4ultanul 8hmet a fost atat de nera*dator de a#si ,edea creatia
completa, incat a asistat personal la derularea lucrarii. =in pacate, sultanul moare la doar
un an dupa finalizarea moscheei, la ,arsta de !5 de ani. 6l este inmormantat in afara
moscheei, impreuna cu sotia si cei trei *aieti ai lui. Comple0ul initial al moscheei
cuprindea o madrasa, un spital, un han, o scoala primara, o piata, un imaret si mormantul
fondatorului. .aCoritatea acestor cladiri au fost demolate in secolul DID.
9na dintre caracteristicile nota*ile ale moscheei se poate ,edea de la foarte mare distanta.
6ste ,or*a despre cele sase minarete, dispunere unica pentru o moschee, datorita faptului
ca, in general, constructiile religioase musulmane nu au decat patru. 7otri,it unor legende
locale, sultanul a comandat minarete de aur, in lim*a turca JaltinJ, cu,antul aur fiind
confundat cu JaltiJ, corespondentul numarului ( in lim*a turca. Indiferent de originea
acestei caracteristici, constructia celor sase minarete a pro,ocat, la ,remea respecti,a, un
scandal destul de mare. Cea mai sfanta moschee din lume >Haram? se afla la .ecca si
a,ea tot sase minarete. Intr#un final, sultanul a trimis arhitectii la .ecca si a adaugat un al
saptelea minaret. 9n alt detaliu iz*itor al e0teriorului .oscheei 8l*astre este frumoasa
cascada de domuri care par ca se re,arsa de sus, din domul principal. 8rcadele de su*
fiecare din aceste domuri adauga, de asemeni, un ritm ,izual propriu. :imic din e0terior
nu este al*astru. :umele ,ine de la gresia al*astra din interior.
7rincipala intrare din partea de ,est este frumos decorata si merita sa ,a aruncati o
pri,ire. Cu toate acestea, ,izitatorii si oamenii de alte religii decat cea musulmana sunt
o*ligati sa foloseasca intrarea din partea de nord, de langa hipodrom. 8gatate de aceasta
poarta, sunt lanturi sim*olice, care incuraCeaza pe toata lumea, chiar si pe sultanul ,enit
calare pe cal, sa aplece capul inainte de a intra. In interior, ta,anul inalt este captusit cu
!0.000 de placi din gresie al*astra, caracteristica ce da numele de .oscheea 8l*astra.
60emplele de gresie fina IzniB din secolul al DGI#lea prezinta aranCamente florale, ar*ori
si modele a*stracte. 6fectul general confera moscheei un aspect incantator, unul din cele
mai frumoase din Istan*ul. 7lacile de gresie IzniB pot fi ,azute in galerii si pe peretele din
partea de nord, deasupra intrarii. Celelalte placi de gresie, cu un design mai putin delicat,
au fost facute in IKtahya.Interiorul este luminat de !(0 de ferestre, in prezent replici
inferioare ale ,itraliilor din secolul al DGII#lea.In serile de ,ara, la ora !&@00, la
.oscheea 8l*astra se desfasoara spectacole de lumini si prezentari istorice narati,e.
Comentariile sunt oferite in lim*ile turca, engleza, franceza si germana, in functie de
seara. %rar+ in fiecare zi 0$@00 # &3@00 cu e0ceptia orelor de
rugaciune >30 de minute, de % ori pe zi? si ,ineri la pranz Preturi+ gratuit
Palatul Topkapi, cel mai vizitat muzeu din Turcia
+imp de patru secole reLedinMa oficial a sultanilor otomani, ncep)nd cu .ehmed
Cuceritorul, Li, totodat, centrul administrati,, educaMional Li cultural al unuia dintre cele
mai puternice imperii ale lumii, 7alatul +opBapi constituie, fr doar Li poate, una dintre
principalele atracMii ale oraLului Istan*ul. 7alatul
+opBapi, ,zut din +urnul <alata 7otri,it raportrilor .inisterului +urismului Li
Culturii din +urcia, 7alatul +opBapi surclaseaz, ca popularitate, at)t .uzeul 8yasofya
din Istan*ul, c)t Li toate celelalte muzee Li situri istorice de pe cuprinsul Mrii. 7alatul
+opBapi este situat n cel mai nalt punct al promontoriului dintre Cornul de 8ur Li .area
.armara, de unde str)mtoarea Bosfor se dez,luie n ntreaga sa splendoare. 7alatul
+opBapi, 8yasofya Li .oschea 8l*astr, ,zute dinspre mare .rginit de mare la est
Li sud, iar la ,est Li sud de 7arcul <Klhane, fosta <rdin Imperial, 7alatul +opBapi este
nconCurat de ziduri de aprare, n care sunt deschise trei porMi principale de acces@ Poarta
Imperial, 7oarta 'tluB Li 7oarta =emir, precum Li alte c)te,a porMi secundare. 7oarta
Imperial, 7alatul +opBapi ConstrucMia 7alatului +opBapi a nceput n &"(0, la
iniMiati,a sultanului .ehmed Cuceritorul, Li a fost finalizat n &"53, n timpul domniei
lui Baiazid al II#lea. /n urmtorii "00 de ani, palatul a fost e0tins, prin adugarea de noi
cldiri indi,iduale, n funcMie de necesitMi. +ransformat n muzeu cu nou decenii n
urm, palatul se prezint su* forma unui ansam*lu arhitectural, alctuit din grdini Li
curMi, mpreCmuite de c)te,a zeci de cldiri de mici dimensiuni, cu cel mult dou ni,eluri,
ndeplinind funcMionalitMi diferite >conducerea afacerilor statului, depozitarea +ezaurului
Imperial Li a elic,elor 4finte ale 7rofetului .ohamed, pstrarea arhi,elor imperiale,
reLedinMa sultanilor etc?. 8rhitectura 7alatului +opBapi este complet diferit de cea a
palatelor europene. /n timp ce la e0terior cele mai multe dintre cldirile palatului se
prezint neatrgtor, decoraMiunile interioare, e0trem de ela*orate, sunt de o frumuseMe
de#a dreptul copleLitoare. 7rintre sectoarele palatului care se *ucur de cea mai mare
atenMie din partea pu*licului ,izitator se numr@ +ezaurul Imperial, elic,ele 4finte,
Haremul, Consiliul Imperial, Camera de 8udienMe Li, nu n ultimul r)nd, +erasa
Imperial. 7rincipala cale de acces n palat o reprezint Poarta Imperial >/ab0i
12ma3un?, ridicat su* domnia lui .ehmed Cuceritorul. 7oarta Imperial, 7alatul
+opBapi
7rin 7oarta Imperial se ptrunde n Prima curte a palatului >4la3 5e3dani6, numit Li
"urtea "eremoniilor. 7rima curte a palatului +opBapi 7e drumul care face
legtura ntre Poarta Imperial Li cea de a doua poart a palatului, Poarta Salutului
>/ab02) Selam?, plecau la rz*oi sultanii otomani, erau nt)mpinaMi am*asadorii strini Li
se distri*uia *acLiL n timpul ceremoniilor de urcare pe tron a sultanilor.
Cea mai larg curte a palatului, "urtea "eremoniilor, adposteLte at)t cldiri *izantine,
c)t Li construcMii dat)nd din perioada otoman.
7rima curte a palatului +opBapi, cu =rumul 4ultanului 8ceast curte, unde a,eau loc
diferite ceremonii Li procesiuni, era singurul loc din palat n care accesul populaMiei era
permis. 8ici se gseau cldirile ser,iciilor e0terne, maCoritatea disprute n decursul
timpului. Gedere din prima curte a palatului +opBapi spre 7oarta 4alutului
/n apropiere de Poarta Salutului se gsea Pa)ilionul Peti,iilor >7ea8i 9a)ri?, unde, prin
intermediul unui ,izir, se puteau face zilnic reclamaMii Li depune petiMii adresate
=i,anului. 7oarta 4alutului, 7alatul +opBapi >prima curte?!iserica Sf-nta Irina >43a
:rini? este una dintre puMinele structuri destinate ser,iciilor e0terne palatului, pstrate
p)n astzi. 6dificiul de cult se numr printre primele *iserici *izantine ridicate n
timpul domniei mpratului Constantin I. Biserica 4f)nta Irina, 7alatul +opBapi >7rima
curte? efcut n urma unui incendiu de,astator, !iserica Sf-nta Irina a funcMionat n
decursul timpului ca depozit de armament, muzeu de arheologie Li muzeu militar. /n
prezent, construcMia, care dispune de o ascustic e0cepMional, gzduieLte concerte de
muzic clasic n perioada Eesti,alului .uzicii, organizat anual la Istan*ul. /n Prima
curte se poate intra Li prin Poarta o.bek/ileri, deschis spre parcul <Klhane Li .uzeul
de 8rheologie. 7rin Poarta Salutului 0 sim*ol al fastului Li mreMiei Imperiului 'toman
Li, totodat, imaginea 7alatului +opBapi, se ptrunde n "ea de a doua curte a
palatului, unde are loc ,erificarea *iletelor de acces n muzeu Li controlul de securitate
cu raze D. Cele dou turnuri, care strCuiesc Poarta Salutului# au fost construite su*
domnia sultanului 4oliman >4Kleyman? .agnificul >&%!0#&%((?. 8ccesul clare pe su*
Poarta Salutului era permis e0clusi, sultanului. +otuLi, intrarea Li ieLirea trsurilor
imperiale prin aceast poart era admis.
"ea de a doua curte a palatului, numit Li "urtea "onsiliului Imperial >7i8an
5e3dani? sau "urtea $i)anului, gzduieLte cldirea "onsiliului Imperial, locul n care
statul era reprezentat Li se e0ercita funcMia administrati, a acestuia. =estinat
ntrunirilor, care a,eau loc patru zile pe sptm)n Li erau prezidate de .arele Gizir,
actuala cldire a Consiliului Imperial, strCuit de Turnul 1usti,iei, a crei piatr de
temelie a fost pus su* .ehmed Cuceritorul, dateaz din timpul domniei sultanului
4oliman >4Kleyman? .agnificul. Cldirea Consiliului Imperial, strCuit de +urnul
FustiMiei, Li fosta cldire a +rezoreriei >dreapta?, 7alatul +opBapi >a doua curte? Cea mai
nalt construcMie din 7alatul +opBapi N Turnul 1usti,iei >4dalet 9a)ri?, este amplasat
ntre cldirea Consiliului Imperial Li Harem. Turnul 1usti,iei sim*olizeaz importanMa
deose*it acordat de sultan dreptMii, cea mai preMuit dintre ,irtuMile morale. +urnul
FustiMiei Li .onumentul nchinat lui 4uBhum, 7alatul +opBapi >a doua curte? /n st)nga
"ur,ii $i)anului, pot fi ,zute dou f)nt)ni, construite n timpul lui 8hmed al III#lea, iar
n dreapta, numeroase fragmente de coloane din perioada *izantin. emarca*il este Li
prezenMa ta,anului Cisternei *izantine, amplasate pe =rumul 4ultanului, care leag
Poarta Salutului de Poarta 2ericirii. "urtea "onsiliului Imperial este str*tut de
$rumul *i.irului, care duce la cldirea "onsiliului Imperial >7i8an0i 12ma3un? Li la
cea de a treia poart a palatului, Poarta 2ericirii >/ab02) Saade?. 'aremul constituia
reLedinMa sultanului, a mamei acestuia, a soMiilor, fiicelor, fiilor, femeilor cu funcMii de
rspundere n administrarea pro*lemelor gospodreLti, a sute de sluCitoare Li eunuci negri.
4ingurii *r*aMi, crora le era permis accesul n reLedinMa sultanilor, erau eunucii,
sluCitorii care asigurau paza femeilor Li rspundeau de menMinerea disciplinei n Harem.
/n forma n care se prezint astzi, comple0ul rezidenMial destinat sultanilor n 7alatul
+opBapi a suferit numeroase modificri, restaurri Li e0tinderi. 7lanul de *az al acestuia
const, ns, din mai multe curMi consecuti,e, nconCurate de spaMii de locuit, camere,
pa,ilioane Li cldiri ane0, intercalate ntre acestea. 8partamentele prinMului moLtenitor
>e0terior?, ,zute din Curtea Ea,oritelor, Harem, 7alatul +opBapi
7otri,it nregistrrilor scriitorului otoman 6,liya Oele*i, aripa corespunztoare
Haremului a fost adugat palatului a*ia spre finele secolului al DGI#lea. Ha scurt timp
dup ridicarea palatului +opBapi, ,echiul palat, situat n cartierul Bayezid din Istan*ul, a
nceput s fie folosit e0clusi, ca Harem, n timp ce noul edificiu a de,enit sediu al
gu,ernului Li administraMiei pu*lice, care mpreun au constituit aLa#numitul )elaml;<.
4ultanul 4oliman >4Kleyman? .agnificul a adus#o la 7alatul +opBapi doar pe soMia sa,
HKrrem, mutarea haremului din ,echiul palat realiz)ndu#se a*ia n timpul domniei lui
.urad al III#lea >&%5"#&%$%?. 7erioada n care 4oliman >4Kleyman? .agnificul s#a
mutat n 7alatul +opBapi, mpreun cu HaseBi >Pfa,oritaQ? HKrrem Li familia sa a
reprezentat apogeul dez,oltrii Haremului 7alatului +opBapi. 60tins pe mai *ine de (5!0
mp, Haremul 7alatului +opBapi grupeaz cldiri cu 3#" etaCe, totaliz)nd !%$ camere, "(
de toalete, &! spaMii de depozitare pentru articole nealimentare, 3 *i, 3 holuri de intrare,
un spital, ! dormitoare, " *uctrii, ( cmri pentru alimente Li un *azin de not. Intruc)t
populaMia din harem a crescut simMitor odat cu finele secolului al DGI#lea, aici au fost
ridicate etaCe Li construite cldiri ane0, pentru a e0tinde dormitoarele ser,itoarelor Li
apartamntele soMiilor sultanului. 4ectoarele din Harem destinate ser,iciilor includeau@
*uctria, pi,niMa pentru depozitarea alimentelor, *ile, spltoria, spitalul, precum Li
dormitoarele ser,itoarelor Li ale eunucilor negri. Eiecare grup a personalului de ser,iciu
Li grup ierarhic din harem a,ea propriul spaMiu de locuit dispus n Curul unei curMi.
8partamentele erau ocupate de eunuci, eunucul Lef, concu*ine, mama sultananului,
prinMii moLtenitori Li fa,orite. Cele mai frumoase camerele erau ocupate de mamele
sultanilor >=alide?, care deMineau puterea suprem n Harem, n timp ce alte camere erau
destinate fiilor sultanilor, concu*inelor, eunucilor Li altor categorii de ser,itori.
.aCoritatea sluCitoarelor din Harem erau fete de religie creLtin sau iudaic, ,or*itoare de
lim*a rus, greac, s)r*, georgian Li al*anez, capturate n rz*oaie, cumprate din
pieMele de scla,i sau primite n dar de conductorii otomani. /ndeose*i, fetele din
Circassia, teritoriu cunoscut astzi ca <eorgia Li 8rmenia, erau e0trem de cutate, fiind
apreciate pentru frumuseMea lor iz*itoare. =eparte de imaginea idilic, oglindit n
reprezentrile unor mari artiLti europeni ai secolelor DGI#DID, pe c)nd accesul strinilor
n Pcasa fericirii sultanuluiQ din 7alatul +opBapi era interzis, ,iaMa n 'arem a
sluCitoarelor su,eranilor otomani nu era deloc de in,idiat. 'dat intrate n 'arem, fetele
erau n,Mate s scrie, s citeasc, s c)nte, s danseze Li, nu n ultimul r)nd, s#l fac
fericit pe sultan. =intre acestea, ns, foarte puMine aCungeau n iatacul imperial, de regul,
cu aCutorul Lefului eunucilor negri, care reprezenta cea de a treia putere n sistemul
opresi, otoman, dup sultan Li .arele Gizir. /ntruc)t naLterea unui copil, implica
automat do*)ndirea unui statut superior, iar ,isul fiecrei fete era s aCung ,iitoarea
=alide N puterea suprem n 'arem, competiMia era e0trem de str)ns. =ac nou#
nscutul era *iat, e0ista posi*ilitatea ca acesta s de,in c)nd,a su,eran, n dinastia
otoman tronul fiind accesi*il oricrui fiu al sultanului. Gitralii din interiorul
8partamentelor prinMului moLtenitor, Harem, 7alatul +opBapi .iza fiind e0trem de
mare, nu de puMine ori, ri,alitatea dintre mamele fiilor sultanului ducea la ,iolenMe
mpinse p)n la e0trem, otr,iri Li nCungheri. =atorit mutilrilor fizice Li psihice la care
erau supuse, cu timpul, unele dintre ele de,eneau ,indicati,e Li corupte, sf)rLind, nu n
puMine cazuri, pe fundul Bosforului. InterdicMia ,izitrii acestui sector al 7alatului
+opBapi, fapt care a generat numeroase legende, menite s nfier*)nte imaginaMia
*r*aMilor din ntreaga 6urop, a durat p)n n timpul domniei sultanului 4elim al III#lea,
c)nd pentru prima dat n istorie, soMiilor diplomaMilor strini li s#a permis accesul n
cldire. 8stzi, intrarea n 'arem se face printr#o poart, aflat n spatele "ldirii
"onsiliului Imperial, care ser,ea n trecut drept cale de acces pentru eunuci Li pentru
trsurile ce asigurau transportul ne,estelor sultanului. /n &$&0, Haremul 7alatului
+opBapi Li#a pierdut funcMia iniMial, din ordinal 4ultanului .ehmed al G#lea. =up ce a
fost restaurant, Haremul este astzi deschis pu*licului larg spre ,izitare. 4ituat n
continuarea cldirii Consiliului Imperial, cldirea fostei Tre.orerii Imperiale gzduieLte
n prezent colec,ia de arme a sultanilor otomani. 8ici pot fi ,zute at)t arme primite de
sultani n dar, armele personale deMinute de .ehmed II, Baiazid II, 4oliman .agnificul,
4elim II Li 8hmed II, precum Li arme ale marilor ,iziri Li ale altor demnitari. .area
di,ersitate a colecMiei se datoreaz Li faptului c, potri,it tradiMiei, armele aparMin)nd
personalitMilor in,inse n lupte erau aduse la palat ca prad de raz*oi. 7rintre e0ponate se
afl Li sa*ia lui Rtefan cel .are. 7este drum de cldirea "onsiliului Imperial, se gsesc
!uctriile palatului >Sara3 5ut>a<lari?, construite n secolul al DG#lea Li refcute mai
t)rziu de .imar 4inan, potri,it cerinMelor ,remii. 8stzi, o parte din cldirile
!uctriilor palatului funcMioneaz ca muzeu, e0pun)nd o impresionant colecMie de
porMelanuri din China Li Faponia, primite n dar de sultanii otomani, precum Li ,ase din
cupru, porMelan Li ceramic, utilizate n *uctriile palatului. 9n magazin de su,eniruri,
situat n st)nga intrrii n "ea de a doua curte a palatului, ofer ,izitatorilor@ farfurii
pictate manual, n nuanMe de al* Li al*astru, eLarfe din mtase de Bursa, semne de carte
Mesute manual, pahare de ceai Li c)te Li mai c)te. 7reMurile sunt e0agerat de mari. Poarta
2ericirii >/ab02) Saade? face trecerea din "urtea $i)anului n "ea de a treia curte a
palatului, care gzduieLte "amera de Audien,e >4r% ?da)i?, !iblioteca Imperial
>@nderun 92t2pAane)i?, Moschea Aghas >4Balar Camii?, precum Li "amera sultanului
>1a) ?da?. /n timpul ceremoniilor de urcare pe tron, precum Li cu ocazia sr*torilor
religioase, su,eranii otomani pri,eau din faMa Por,ii 2ericirii festi,itMile ce a,eau loc n
"urtea "onsiliului Imperial. "ea de a treia curte a palatului reprezint sectorul din
7alatul +opBapi cel mai cutat de ,izitatori, n mare parte Li datorit e0poziMiilor
permanente gzduite n cldirile de aici. Curtea 7alatului Interior, care acoper o
suprafaM de cca 3300 mp, cuprinde@ "amera de Audien,e, !iblioteca lui Ahmed al III3
lea# Te.aurul Imperial, 4coala (nderun >@nderDn 5e<tebi?, Pa)ilionul 2atih >EFtiA
9GH<2?, "amera sultanului >1a) ?da?, precum Li numeroase dormitoare. 4ituat
imediat n spatele Por,ii 2ericirii# pentru a masca intrarea n "ea de a treia curte a
palatului# "amera de Audien,e 54r% ?da)i? este o cldire cu aspect de pa,ilion,
nconCurat de !! de coloane, care susMin un acoperiL larg. =ecoraMiunile acesteia dateaz
din timpul domniei lui 4oliman >4Kleyman? .agnificul. /n "amera de Audien,e,
cunoscut Li su* numele de "amera Peti,iilor, sultanul i primea personal pe ,iziri,
precum Li pe am*asadorii Li oficialii strini. Gizirii, care Li prezentau aici sultanului
rapoartele indi,iduale, nu Ltiau niciodat dac a,eau s ias din cldire teferi. /n funcMie
de rezultatele acti,itMii, aceLtia erau fie rspltiMi cu daruri de preM sau funcMii nalte, fie
daMi pe m)na eunucilor, pentru a fi omor)Mi prin sugrumare. Cele dou uLi din faMa
"amerei de Audien,e erau destinate ,izitatorilor, n timp ce o a treia uL, duc)nd n
spatele cldirii, era rezer,at sultanului. /n dreapta intrrii principale n "amera de
Audien,e se gseLte o mic f)nt)n, dat)nd, de asemenea, din timpul domniei lui
4oliman >4Kleyman? .agnificul. 8mplasat strategic la intrarea n "amera de
Audien,e# pentru ca zgomotul produs de cderea apei s mpiedice ascultarea
con,ersaMiilor din interior, f)nt)na reprezenta, totodat, sim*olul sultanului, considerat
Si%8orul genero%itIiiJ dreptIii Hi marea bine>a!erilorP. =arurile aduse de am*asadori
sultanului erau aLezate n faMa ferestrei situate ntre cele dou intrri din faMa cldirii.
Intrarea din st)nga, prin care darurile erau introduse n Curtea 7alatului Interior, este
cunoscut su* numele de Poarta Pe6che6ului >PiH<eH 9api)i?,. In spatele "amerei de
Audien,e, pe latura estic, se afl fostul $ormitor Seferli, care gzduieLte n prezent
"olec,ia costumelor imperiale, cuprinz)nd peste !%00 de piese, cele mai multe dintre
acestea fiind caftane ale sultanilor otomani. ColecMia, alctuit at)t din ,eLminte de zi cu
zi, c)t Li din costume de gal, destinate ceremoniilor, ofer informaMii preMioase pri,ind
e,oluMia Mesturilor produse n perioada otoman. !iblioteca lui Ahmed al III3lea#
situat imediat n spatele "amerei de Audien,e, constituie un e0emplu semnificati,
pentru arhitectura otoman a secolului al DGIII#lea. 60poziMia dedicat Te.aurului
Imperial# gzduit n fostul Pa)ilionul 2atih, una dintre cele mai ,echi cldiri ale
7alatului +opBapi, cuprinde o ,ast colecMie de o*iecte de art Li *iCuterii, create de
meLterii artizani ai palatului, alturi de daruri pro,enite din toate colMurile lumii, primite
de sultani cu ocazia anumitor e,enimente. 7rintre e0ponate se remarc@ armura
sultanului .ustafa al III#lea, decorat cu aur Li ncrustat cu pietre preMioase, tronul din
a*anos al sultanului .urat al IG#lea, o cutie muzical din aur, de pro,enienM indian,
dat)nd din secolul al DGII#lea, pahare ornate cu pietre scumpe, diamante Li smaralde,
tronul din lemn de nuc al lui 8hmed I, cu ncrustaMii de sidef, tronul din aur aparMin)nd lui
.ahmud I, decorat cu perle Li smaralde, dou sfeLnice din aur, ornate cu *riliante,
c)ntrind nu mai puMin de "3 Bg fiecare, Li, nu n ultimul r)nd, 'angerul Topkapi Li
$iamantul 7n form de par, piesele de rezistenM ale colecMiei. 60ponatele din aceast
secMiune a muzeului sunt nepreMuite, acestea conMin)nd, pe l)ng ,aloarea istoric Li
artistic, Li o deose*it ,aloare sentimental. /n cea mai important structur din
perioada otoman, "amera sultanului >1a) ?da?, dat)nd din secolul al DG#lea,
adpostind n prezent 8elic)ele Sfinte >5u<adde) @manetler 7aire)i?, sunt e0puse@
mantia 7rofetului .ohamed, fire de pr din *ar*a 7rofetului .ohamed, urma piciorului
Li sa*ia 7rofetului .ahomed, toiagul lui .oise, sa*ia lui =a,id, armele Li armurile
primilor califi ai Islamului. .rginit la nord de cldirea care adposteLte n prezent
Te.aurul Imperial, fostul $ormitor al ser)itorilor sultanului, care funcMioneaz acum
ca sal de e0poziMii, prezint o colecMie impresionant de portrete ale sultanilor otomani.
9ltima curte a 7alatului +opBapi, cunoscut su* numele de Sofa3i '9may9n sau "ea de
a patra curte a palatului, destinat e0clusi, sultanului Li familiei sale, cuprinde sectorul
unde se afla Terasa imperial sau Terasa de marmur p)n la nceputul secolului al
DGII#lea, moment n care acolo au fost construite noi pa,ilioane. Cele mai importante
cldiri din "ea de a patra curte a palatului# unul dintre cele mai frumoase locuri din
7alatului +opBapi, sunt@ Pa)ilionul 8e)an 5:ere)an? Li Pa)ilionul !agdad, ridicate n
cinstea ,ictoriilor nregistrate de sultanul .urad al IG#lea la Tere,an >&(3(? Li Bagdad
>&(3$?, Pa)ilionul Iftar Li "amera circumci.iilor. Pa)ilionul 8e)an 5:ere)an? Li
Pa)ilionul !agdad sunt amplasate pe Terasa imperial 3 o ntins teras din marmur,
cu ,edere spre Cornul de 8ur. /ntre Pa)ilionul !agdad Li "amera circumci.iilor se
gseLte Pa)ilionul Iftar. Pa)ilionul Iftar sau ;mbrarul Iftar >K>tari3e 9GH<2UK>tari3e
9ameri3e)i? atrage ca un magnet turiLtii dornici s#Li imortalize ,izita la 7alatul +opBapi,
at)t datorit aspectului su e0otic, amintind de unele construcMii tradiMionale de pe
continentul 8siatic, c)t Li datorit pri,eliLtii de e0cepMie oferite spre Cornul de 8ur Li
.area .armara. 8mplasat pe marginea terasei, pa,ilionul cu acoperiL din *ronz aurit
era folosit n postul amadanului, c)nd, dup apusul soarelui, sultanul lua la adpostul
acestuia singura mas din zi. "amera circumci.iilor >S2nnet ?da)i?, destinat
ceremonialului circumciziunii, la care erau supuLi tinerii prinMi, este decorat la interior Li
la e0terior cu plci de faianM, care au mpodo*it odinioar faMadele cldirilor ridicate n
timpul domniei lui 4oliman >4Kleyman? .agnificul. EaMada Camerei circumciziilor,
m*rcat n plci de faianM cu moti,e florale, dat)nd din timpul lui 4oliman >4Kleyman?
.agnificul, Cele mai ,echi dintre acestea, dat)nd din &%!$, n tonuri de al* Li al*astru,
pot fi ,zute pe faMada cldirii. /n st)nga, se gseLte un al treilea pa,ilion, ridicat de
sultanul I*rahim I, n aceeaLi etap cu "amera circumci.iilor< 4u* *alconul acestei
cldiri, cu ,edere spre 7a,ilionul Bagdad Li 7a,ilionul Iftar, se dechide un *azin, a,)nd
n centru o f)nt)n artezian. 7a,ilionul Bagdad Li f)nt)na de pe +erasa de marmur,
7alatul +opBapi . =in aceast curte se co*oar spre o alt teras, care gzduieLte +urnul
medicului Lef Li 7a,ilionul Iara .ustafa 7aLa. 7e cea mai Coas teras, cu ,edere la
.area .armara, se gsesc Pa)ilionul Mecidiye, Camera GeLmintelor Li .oschea 4ofa,
construit de sultanul 8*dulmaCid n &3%3. Pa)ilionul Mecidiye >5e!idi3e 9GH<2? este
una dintre ultimele cldiri adugate ansam*lului architectural al 7alatului +opBapi, n
&3"0. 8cesta a fost construit din dispoziMia sultanului 8*dKl .ecid I, ca sal de recepMii Li
loc de odihn, datorit poziMiei, care ofer o pri,eliLte uluitoare at)t asupra .rii
.armara, c)t Li asupra Bosforului. Cldirea, care reflect o m*inare a stilului european
cu stilul tradiMional otoman, gzduieLte astzi, ocazional, oaspeMii strini. /n ciuda faptului
c, odat cu mutarea la 7alatul =olma*ahce, n cea de a doua Cumtate a secolului al
DID#lea, gloria de altdat a 7alatul +opBapi a apus, acesta nu Li#a pierdut nicidecum
semnificaMia istoric. /n fiecare a DG#a zi a amadanului, sultanii Li familiile lor ,izitau
7a,ilionul 4fintei .antii, iar ceremoniile dedicate urcrii pe tron Li funeraliilor au
continuat aici p)n n &$!3. /ncep)nd din perioada domniei sultanului 8*dulmaCid
>&33$#&3(&?, e0punerea o*iectelor de mare ,aloare, pstrate n +rezoreria Imperial,
oficialitMilor strine de rang nalt a de,enit o tradiMie. =in &$!", 7alatul +opBapi
funcMioneaz ca muzeu, iar n anul &$3% a fost nscris n patrimoniul mondial al
9:64C'.
.uzeul 7alatului +opBapi este deschis de miercuri p)n luni, ntre orele $.00 N &$.00, n
perioada &% aprilie # & octom*rieU $.00 N &5.00, n perioada & octom*rie N &% aprilie. /n
zilele de marMi, muzeul este nchis.
+a0a de ,izitare este de 25 T8: >echi,alentul a &0 V? . +a0a nu include ,izitarea
Haremului, pentru care se cumpr *ilet separat >=5 T8:>.

Catedrala Sfanta Sofia din Istanbul
Biserica 4fanta 4ofia,>!0 lire? aflata in Istan*ul # ,echiul Constantinopol # este o fosta
*iserica crestina, si o fosta moschee musulmana, in prezent ser,ind doar pe post de
muzeu. Biserica 4fanta 4ofia este recunoscuta mondial drept una dintre cele mai mari si
impresionante cladiri din lume. Biserica este cunoscuta su* denumirea de JHaghia
4ophiaJ sau J4fanta IntelepciuneJ.Sfanta Sofia 3 prima mare capodopera a stilului
bi.antin =in pacate, nimic nu a mai ramas din prima *iserica ridicata pe acest loc, in
secolul al IG#lea, de catre imparatul Constantin cel .are. Constantin a fost primul
imparat si crestin si intemeietorul orasului care ii poarta numele # Constantinopol.
Imparatul isi numea orasul si cu numele de J:oua omaJ. Biserica 4fanta 4ofia este una
dintre multele *iserici ridicate de catre imparat pe intreg cuprinsul imperiului sau. Ha
scurt timp dupa daramarea primei *iserici, o a doua a fost ridicata de catre fiul sau,
Constantiu si de catre imparatul +eodosie cel .are. 8ceasta *iserica nu a a,ut nici ea o
istorie prea lunga, fiind arsa intr#un incendiu din timpul re,oltelor rascoalei :iBa, in anul
%3!. =in aceasta *iserica se mai pastreaza doar unele fragmente, e0puse astazi in muzeul
catedralei.Sfanta Sofia 3 marturia e)la)iei imparatului 1ustinian 4fanta 4ofia a fost
construita maret, in forma ei actuala, intre anii %3! si %35, su* purtarea de griCa a
imparatului Fustinian I. Iustinian a inceput constructia ei in anul %3!, pe unul din dealurile
orasului Constantinopol. 7entru a construi *iserica, Iustinian a importat materiale speciale
de constructie, de pe tot cuprinsul Imperiului. .armura al*a si gal*ena au fost aduse pe
,ase, iar sculptori, tamplari, zidari si mozaicari au inceput sa lucreze pentru a crea aceasta
*iCuterie a crestinatatii in numai cinci ani. Cand *iserica a fost terminata, cupola si
ta,anul sau au fost in intregime poleite cu aur, a carui sralucire se reflecta in fiecare
suprafata lustruita. +onalitatile coloanelor de marmura erau atat de delicate, incat l#au
facut pe un istoric al timpurilor, 7rocopius, sa le asemene cu o paCiste inflorita.
4plendoarea *isericii s#a diminuat treptat, de#a lungul istoriei, insa in momentul ei de
apogeu, dupa terminarea acesteia, se spune ca imparatul Fustinian ar fi e0clamat
urmatoarele@ J4olomone, te#am intrecutWJ.8rhitectii impresionantei *iserici sunt Isidor de
.ilet si 8nthemiu de +ralles, care indeplineau si functia de profesori de geometrie la
9ni,ersitatea din Constantinopol. 8ceasta este unul dintre cele mai *une e0emple ale
arhitecturii *izantine, a*undand in mozaicuri, coloane de marmura si ,estminte.Basilica
lui Fustinian este, in acelasi timp, culmea dez,oltarii arhitecturii antice tarzii, si prima
capodopera a noului stil *izantin. Influentele intalnite in compozitia acesteia, atat cele
liturgice cat si cele arhitecturale, au aCuns, in scurt timp, sa fie larg raspandite in lumea
crestina rasariteana, romano#catolica, dar si musulmana.7entru mai *ine de $00 de ani,
Biserica 4fanta 4ofia a fost folosita drept scaun episcopal de catre 7atriarhul 'rtodo0 de
Constantinopol. +otodata, *iserica a gazduit si cele mai mari sinoade *isericesti si
ceremonii imperiale. 4tructura acesteia a fost gra, a,ariata de catre o serie de cutremure
de pamant. =omul original al acesteia s#a surpat in urma unui cutremur de pamant din
anul %%3, urmatorul dom picand si el in anul %(3. 8lte surpari au mai a,ut loc si in anii
$3$ si &3"(. In anul &!0", mareata Biserica 4fanta 4ofia a fost Cefuita si dez*racata
complet de podoa*ele sale de catre cruciati. 8cest e,eniment, care a lipsit *iserica
constantinopolitana de relic,e foarte pretioase, a tensionat si mai mult relatiile dintre cele
doua Biserici # de asarit si de 8pus. .ulte dintre *ogatiile furate de catre cruciati din
*iserica 4fanta 4ofia pot fi ,azute astazi in interiorul Basilicii 4fantului .arcu din
Genetia. 4e spune ca sluC*ele tinute in 4fanta 4ofia erau atat de grandioase incat
participarea la una din aceste sluC*e a determinat delegatia cneazuluiGladimir I sa opteze
pentru crestinarea rusilor de catre 7atriarhia de Constantinopol. Sfanta Sofia 3 minunata
biserica scapa nedaramata# dar a?unge moschee In pofida tuturor greutatilor prin care
a trecut cladirea, Biserica 4fanta 4ofia a functionat pe post de *iserica pana in ziua de
marti, !$ mai &"%3, cand sultanul .ohammed al II#lea # Cuceritorul # a intrat triumfator
in orasul Constantinopol. 4ultanul a ramas uimit de frumusetea Bisericii 4fanta 4ofia,
hotarand transformarea *isericii in moschee imperiala. Cuceritorul a tratat cu respect
4fanta 4ofia # se spune ca inainte de a intra pentru prima oara in *iserica, .ohammed si#
a turnat o mana de tarana pe cap, in semn de umilinta. Inauntru, a contemplat maretia
*isericii si, ,azand cum un soldat spargea pardoseala de marmura, l#a lo,it cu sa*ia.
Biserica 4fanta 4ofia a fost folosita pe post de moschee imperiala a orasului Istam*ul
timp de aproape %00 de ani. 8ceasta a fost folosita drept model pentru ulterioarele
moschei din Istam*ul # .oscheea 8l*astra, .oscheea 4uleiman, .oscheea 4hehzade si
.oscheea ustem 7asha. Ha inceput, turcii nu au modificat multe lucruri in mareata
*iserica. 7entru transformarea *isericii in moschee, ei au adaugat, pentru inceput, doar un
Jmihra*J >o nisa de rudaciune, pe peretele ce indica directia spre orasul .ecca?, un
Jmin*arJ >am,on? si un minaret de lemn. =upa oarecare ,reme, toate imaginile
reprezentate in mozaicurile *isericii au fost acoperite cu tencuiala, ca urmare a unui ordin
islamic de interzicerea a reprezentarilor artistice ale persoanelor. 4ultanul .ohammed al
II#lea a construit o JmadrasaJ >o scoala religioasa? in apropierea moscheei. 8daugiri
ulterioare au a,ut loc su* urmatorii sultani. ' serie de restaurari masi,e au fost conduse
de catre .imar 4inan, in timpul domniei sultanului 4elim al II#lea, acum luand forma
HoCa Imperiala si un nou minaret. .imar 4inan a construit si mausoleul lui 4elim al II#
lea, situat in sud#estul moscheei, in anul &%55, iar mai apoi, in anul &(00, mausoleele
sultanilor .urad al III#lea si .ohammed al III#lea, care se afla in apropierea primului
mentionat. .ahmud I a ordonat si el restaurarea moscheei in anul &53$, tot acum
adaugandu#se acesteia si o fantana pentru spalarile ritualice, o scoala Boranica, o
*ucatarie si o li*rarie. =in acest moment, moscheea aCunge sa fie ,azuta drept un
important centru social. Cea mai importanta restaurare a moscheei # Biserica 4fanta
4ofia # a a,ut loc intre anii &3"5 si &3"$, cand sultanul 8*dulmecid al II#lea a apelat la
aCutorul arhitectilor suedezi <aspare si <uiseppe Eossati. Cei doi frati au consolidat
domul si *oltile, au indreptat coloanele, restaurand si decoratiile interioare si e0terioare.
=escoperirea minunatelor mozaicuri ale Bisericii 4fanta 4ofia a fost aCutate si de catre cei
doi frati Eossati, care au scos la lumina o parte din mozaicuri, curatandu#le si descriindu#
le in caietul lor de lucarari. Eratii Eossatis au adaugat si rondelurile caligrafice care se mai
pot o*ser,a si astazi atarnand in cladire # ele au inlocuit altele mai ,echi. 8ceste cercuri
au fost realizate de caligraful IazasBer Izzet 6fendi. Sfanta Sofia 3 seculari.area
moscheei si infiintarea actualului mu.eu In anul &$3", su* presedintele turc Iemal
8taturB, Biserica 4fanta 4ofia a fost secularizata si transformata in muzeu # .uzeul
4fanta 4ofia sau J.uzeul 8yasofyaJ. Co,orasele liturgice folosite pentru rugaciune au
fost indepartate, scotand la lumina minunata marmura a podelei. Cu toate acestea,
mozaicurile nu au fost *agate prea mult in seama, cladirea ramanand, inca o *una *ucata
de ,reme, nu foarte ingriCita. 9nele dintre cercurile caligrafice au fost mutate in alte
moschei, dintre acestea ramanand in Biserica 4fanta 4ofia doar opt la numar. In anul
&$$3, o comisie 9:64C' aCunsa in +urcia a ramas profund intristata ,azand proasta
stare a acestei minunate *iCuterii mondiale@ tencuiala se descprindea de pe pereti,
marmura era murdara, ferestrele erau pe alocuri sparte, ta*lourile si mozaicurile afectate
intr#o masura mai mica sau mai mare, iar acoperisul foarte prost izolat impatri,a apei.
Curatarea *isericii, a acoperisului si intreaga lucrare de restaurare a cladirii are loc si
astaziA multi dintre ,izitatori au intalnit in plin centrul *isericii o uriasa schela ce atinge
,arful domului. Sfanta Sofia 3 indra.neata arhitectura a lui Isidor si Anthemiu
Chiar in fata intrarii in Biserica 4fanta 4ofia se afla o serie de ghiulele de tun din piatra.
8ceste pietre sunt chiar cele folosite de catre .ohammed Cuceritorul in lupta sa
,ictorioasa din anul &"%3, in urma careia a cucerit orasul. Biserica 4fanta 4ofia are un
plan clasic de *asilica. 7lanul de *aza al *isericii are o latime de 50 de metri si o lungime
de 5% de metri. 8ceasta suprafata este acoperita de un dom cu diametrul de 3& de metri #
acest dom este doar cu foarte putin mai mic decat cel al 7anteonului din oma. Cupola
centrala este o ade,arata minune arhitectonica, atat prin marimea ei >diametrul de 3& de
metri?, cat si prin inaltimea la care e ridicata >%" de metri?, datorita careia pare suspendata
in ,azduh. 9riasul dom este luminat de cele "0 ferestre aflate la *aza ei. 9riasul dom este
sustinut de patru sectiuni triunghiulare de piatra care rezol,a pro*lema spriCinirii *azei
sale rotunde pe o forma patrata. Eiecare dintre aceste triunghiuri care spriCina domul sunt
impodo*ite cu cate un serafim. <reutatea domului se trasmite prin miClocirea acestor
triunghiuri celor patru coloane uriase situate in colturile a*sidelor. =atorita acestei tehnici
arhitecturale, domul pare ca pluteste deasupra a patru arce uriase. In capetele ,estice si
estice, deschizaturile arcuite sunt e0tinse in semi#domuri. 7eretii plati ai interiorului sunt
numiti timpane, fiecare dintre ei purtand &! ferestre largi asezate pe cate doua randuri,
sapte in randul de Cos si cinci in randul de sus. +oate suprafetele interiorului sunt
captusite cu *ucatele de marmura policroma # ,erde, al*a, purpurie si aurie. In e0terior,
peretii simplu tencuiti arata mai *ine multimea comasata a *oltilor si a domurilor.
Cercurile infatisand caligrafii islamice, care atarna de Cur#impreCurul maretului dom inca
din secolul al DID#lea, fac un contrast intererant cu fundalul de mozaicuri crestine scoase
la lumina. :umele inscrise in aceste opt cercuri din lemn caligrafiate sunt urmatoarele@
8llah si .uhammad >flancand a*sida centrala?, primii patru califi 8*u BaBr, 9mar,
9thman si 8li >situate in cele patru colturi ale domului? si cei doi nepoti ai lui
.ohammed, Hasan si Husayn >atarnand in na,a?. Sfanta Sofia 3 minunatele mo.aicuri
de )aloare mondiala .ozaicurile *izantine, de o frumusete impresionanta, sunt scoase
la lumina treptat, pana acum ,azand lumina doar cele din registrele superioare, la care se
poate aCunge doar urcand imensele scari din *iserica. 8cest lucru se datoreaza repulsiei
islamice fata de crestinism. .usulmanii nu ,or sa scoata la lumina mozaicurile din na,a
si din incaperile centrale pentru a nu predomina fata de elementele lor islamice. Cladirea,
fiind folosita pe post de moschee timp de %00 de ani, are inca multe orgolii, impiedicand
astfel scoaterea la lumina a unor *ogatii mondiale. In perioada in care Biserica 4fanta
4ofia era folosita pe post de locas de cult, atat de catre crestini, iar mai apoi de catre
musulmani, punctul ei central il constituia a*sida estica, crestinii a,and altarul mereu
indreptat spre est, iar musulmanii indreptat spre orasul .ecca # fata de Istam*ul, orasul
.ecca este situat spre est, deci am*ele altare au fost situate in acelasi loc. Cele mai
frumoase panorame ale uriasei cladiri se intind inaintea pri,itorului din acest loc care
aduna in el multe *eneficii. Ha ni,elul inferior al *isericii, cele mai multe dintre
reprezentarile artistice dateaza din perioada islamica. In a*sida centrala se pastreaza inca
un frumos Jmihra*J de marmura, care indica directia spre .ecca. 4carile ce urca putin
mai sus, care pornesc din dreapta mihra*#ului, duc spre un am,on din care se predica la
unele sluC*e. In stanga mihra*#ului se afla HoCa Imperiala, construita de catre fratii
Eossati, care au restaurat in intregime Biserica 4fanta 4ofia, in anii &300. 7ri,ind in sus,
din acest loc, se poate ,edea un minunat mzaic ce o infatiseaza pe Eecioara .aria cu
7runcul. In partea dreapta se ,ede inca 8rhanghelul <a,riil, partial a,ariat. <a,riil, aflat
in partea dreapta, tre*uia sa corespunda 8rhanghelului .ihail, aflat in partea stanga, insa
acesta din urma este aproape in intregime pierdut. Cele mai cunoscute mozaicuri din
Biserica 4fanta 4ofia sunt cele aflate in registrele superioare, in galerii. <aleria 4udica,
unde se afla mozaicurile mari, era folosite pentru sinoadele *isericesti. In ,remea in care
Biserica 4fanta 4ofia era folosita pe post de moschee, aceste galerii erau folosite de catre
femei, in ,remea sluC*elor acestea nea,and ,oie sa stea laolalta cu *ar*atii. 8stazi, aceste
galerii # *alcoanele si etaCele laterale # ofera ,izitatorilor o foarte *una pri,eliste asupra
na,ei, din toate unghiurile acesteia, cat si o foarte *una ,edere a unora dintre cele mai
renumite mozaicuri *izantine din lume. Cel mai cunoscut mozaic din Biserica 4fanta
4ofia este scena numita J=eisesJ # ugaciune # acesta fiind primul dintre cele aflate in
<aleria 4udica, in care se aCunge trecand prin 9sa de .armura. 4ceana ni#H infatiseaza
pe Hristos 7antrocrator, flancat de catre Eecioara .aria si de catre 4fantul Ioan
Botezatorul. In capatul <aleriei 4udice se afla doua mozaicuri *iznatine suflate cu aur. In
partea stanga se ,ad infatisati imparatul Contantin al ID#lea .onomahul si imparateasa
Xoe, intre care sta asezat Hristos, iar in partea dreapta se ,ad infatisati imparatul Ioan al
II#lea Comnenul si imparateasa Irina, in miClocul carora sta asezata Eecioara .aria cu
7runcul. 9sa de iesire din Biserica 4fanta 4ofia, una moderna astazi, este numita
JGesti*ulul az*oinicilorJ # numele ii ,ine de la faptul ca in timpul in care imparatul
statea la sluC*e, aici stateau garzile sale imperiale. In registrul superior, in spatele
,izitatorului ce se indreapta spre iesire, se infatiseaza in toate splendoarea lui un minunat
mozaic cu Eecioara .aria si imparatii Constantin si Fustinian. Imparatul Constantin cel
.are ii inchina Eecioarei .aria modelul orasului pe care l#a infiintat aici #
Constantinopol, iar imparatul Fustinian ii inchina acesteia Biserica 4fanta 4ofia, pe care
acesta a reconstruit#o din temelie. 8cest mozaic dateaza pro*a*il din secolul al D#lea.
estaurarile si reparatiile din Biserica 4fanta 4ofia continua si astazi. Intre timp,
,izitatorii pot admira interiorul, care este in mare masura la fel cum era cand a sluCit drept
*iserica ultima oara. 8ceasta s#a intamplat in seara zilei de !3 mai &"%3, cand imparatul
Constantin al DI#lea a primit 4fanta Impartasanie pentru ultima oara. Intuia ca in cate,a
ore miile de turci condusi de .ehmet al II#lea ,or escalada zidurile orasului pentru a#l
cuceri.
'ipodromul este localizat in fata .oscheei 8l*astre este ,echiul 'ipodrom, una dintre
cele mai faimoase zone in Constantinopolul Bizantin care era folosit ca loc de intalnire
pentru politicieni, pentru curse de car si alte acti,itati atletice. 'ipodromul a fost
contruit original de imparatul roman Septimius Se)erus in !03 d.H. cand a reconstruit
orasul Byzantium dar Constantin cel .are a fost cel care i#a oferit cea mai mare
importanta si a ordonat sa fie reno,at. 4e estimeaza ca 'ipodromul lui "onstantin a,ea
apro0imati, "%0m lungime si &30 m latime, cu o capacitate de &00000 de spectatori.In
timpul domniei otomane hipodromul a fost folosit in acelasi scop ca in timpul Bizantin .
8stazi este un parc al orasului numit 8t .eydani >+aramul Cailor? si prezinta 3
monumente care merita ,izitate.
Monumentele 'ipodromului +
3%beliscul lui Theodosius
6ste un o*elisc egiptean construit de 7haraoh +utmosis III >&%"$#&%03 i.H.?. '*eliscul
este contruit din granit roz si inaltimea sa este de &5 m. 'riginal a,ea !5m inaltime si
&0m inaltime mai mult decat astazi si cantarea 300 tone.'*eliscul prezinte inscriptii
heroglifice descriind ,ictoria faraonului si sacrificial catre zeul soarelui 8mon#
a.'*eliscul a fost adus in Constantinopol in 3$0 d.H. de imparatul +heodosius I si a stat
pe o *aza de piatra rectangulara pe " picioare de *ronz.
"oloana lui "onstantin a fost ridicata in secolul IG si reparata de Imparatul Constantin
7orphyrogenitus in secolul D. Coloana se afla la capatul hipodromului..onumentul a
fost acoperit complet cu placi de *ronz, dar in timpul in,aziei latine in &!0" in timpul
celei de a#"#a cruciada placile au fost indepartate.
"oloana lui Serpentine este una dintre cele mai ,echi monumente din Istan*ul. 8 fost o
domatie catre templul lui 8pollo la =elphi de 3& de orase state grecesti pentru ,ictoria sa
asupra persanilor in lupta de la 7latte.
"oloana a fost adusa in Istan*ul de catre Constantin cel .are la templul lu 8pollo in !3"
d.H. 'riginal, coloana a,ea o inaltime de 3 m si era in forma de 3 capete de serpi cu un
cazan de aur spriCinit de capul acestora. =oar doua dintre aceste capete au fost gasite,
unul dintre ele fiind in .uzeul 8rheologic din Istan*ul si cel de#al doilea in .uzeul
Britanic.
2antana @ermana +
Construita in &3$3 a fost un cadou de la imparatul Iaiser -ilhelm II catre sultanul
otoman 8*dulhamit cand acesta a ,izitat Istan*ulul. Eantana este decorata cu mozaicuri
de aur si se afla in fata .oscheei 8l*astre.