Sunteți pe pagina 1din 15

ANOMALII CONGENITALE

LARINGOMALACIA
Laringomalacia reprezinta o elasticitate crescuta a scheletului laringian supraglotic care
determin prolabarea acestuia n lumen n cursul inspirului conducnd la producerea stridorului.
Patogeneza
Cauza este data de un metabolism anormal al calciului care determina o fragilitate a
scheletului laringian supraglotic, in special la nivelul epiglotei.
Simptomatologie
Dispneea i stridorul inspirator apar imediat sau in timpul primelor saptamani postpartum,
de cele mai multe ori insotite de cianoza. Simptomatologia se inrautateste in timpul alimentatiei.
ocea ramane neschimbata.
Diagnosticul ! este stabilit prin bronho"laringoscopie.
#ste important de studiat structura intregului laringe pentru a depista posibilele anomalii
asociate cum ar fi stenoza subglotica congenitala.
Tratamentul" consta in atenta observatie a copilului si linistirea parintilor. Cartila$ul
creste in consistenta in cursul unui numar de saptamani sau luni astfel incat
simptomatologia se remite treptat. %raheotomia se realizeaza in cazuri e&ceptionale.
DIAFRAGML LARINGIAN
'deziunea dintre corzile vocale false sau adevarate este intalnita ocazional.
Simptomatologia depinde de gradul de inchidere al glotei. 'lipirile de mici dimensiuni pot fi
asimptomatice dar plansul disfonic si tusea pot fi intalnite.
Diagnosticul " este stabilit prin laringoscopie directa.
Tratament
'sfi&ia si cazurile severa de dispnee sunt preintampinate prin divizarea endoscopica a
diafragmului sau traheotomie in perioada imediata postpartum.
Chirurgia laser endolaringiana se realizeaza cu rezultate foarte bune.
STENO!A S"GLOTICA
(nferior corzilor vocale se afla regiunea laringiana subglotica. )rice ingustare a cailor
aeriene subglotice poarta denumirea de stenoza subglotica. 'cest termen nu include
deformarile inflamatorii sau tumorale ale lumenului.
De obicei este vorba de prezenta unei anomalii situate la nivelul cartila$ului cricoid.
Simptomatologie ! stridor inspirator sau e&pirator fr afectarea vocii*
Diagnosticul ! este stabilit prin laringoscopie directa.
Tratament " traheotomia poate fi necesara in cazul obstructiilor respiratorii severe.
Copiii sunt tinuti sub observatie pana cand interventia chirurgicala este posibila.
#EMANGIOML
#ste o tumora vasculara.
Simptomatologie+
" stridor inspirator la nastere sau in momentele imediat urmatoare*
" aceste tumori pot cauza raguseala sau obstructie respiratorie*
" sangerarea spontana cu aspiratia de sange poate obstrua cile respiratorii*
" biospia nu trebuie niciodata realizata datorita hemoragiei care poate fi fatala.
,-
Diagnostic+
" laringoscopie directa
" C%
Tratament+ " este chirurgical si include criochirurgie sau chirurgie laser* in obstructiile respiratorii
sau sangerarile spontane, traheotomia este necesara.
LARINGOCELL
.oate fi intern sau e&tern.
Laringocelul intern se afla in interiorul laringelui la nivelul vestibulului.
Laringocelul e&tern este o prelungire a ventricolului prin membrane tirohioida* apare sub
forma chistica, palpabil la nivelul cervical.
Simptomatologie ! dispneea si disfonia sunt prezente.
Diagnostic ! este stabilit prin laringoscopie, palpare si C%.
Tratamentul ! este chirurgical.
TL"RARI FNCTIONALE
'cestea au cause+ nervoase, miogenice, articulare sau functionale. Sunt caracterizate prin
modificari ale vocii cum ar fi disfonia sau afonia si prin dispnee.
Corzile vocale prezinta diferite pozitii in timpul functionarii sau in paraliziile relative fata de o
linie de referinta imaginara a a&ului sagital glotic.
/iziologic pozitia mediala este adoptata in fonatie. .ozitia laterala a abductiei apare in
inspir.
.ozitiile paramediane sunt observate in paraliziile de nerv recurrent+
Din punct de vedere clinic cea mai importanta paralizie este cea produsa bilateral de lipsa
functiei nervului recurent. Datorita traseului sau mai lung nervul laringian recurrent stang
este paralizat in 012 din cazuri, cel drept in -3 2 si amandoua in 3 2.
.aralizia corzilor vocale este un semn de boala si nu un diagnostic. 4arbatii sunt afectati de 1"
-5 ori mai rar decat femeile.
#tiologie " poate fi o afectarea pulmonar malign, trauma chirurgical, inflamatorie, trauma
nonchirurgicala sau neurologica etc.

PARALI!IA NILATERALA A NER$LI RECRENT
Simptomatologie ! include disfonia in fazele acute, cu o imbunatatire a vocii in etapele
urmatoare. 6u e&ista o obstructie respiratorie apreciabila. .acientul nu mai poate canta.
Larinoscopia prezinta coarda vocala imobilizata in pozitia paramediana pe partea afectata.
Tratament
Daca boala cauzala nu poate fi tratata in mod satisfacator pacientului i se recomanda tratament
foniatric, cu realizarea apropierii compensatorii a corzilor vocale prin actiunea corzii vocale care
este inca in functiune.
.entru cei care folosesc vocea in profesie tratamentul const n in$ectare de %eflon.
PARALI!IILE "ILATERALE ALE NER$LI RECRENT
.ot fi paralizii bilaterale cu corzile vocale n abduc7ie sau n adduc7ie.
Paraliziile %ilaterale &n a''uc(ie
'cestea sunt frecvent intalnite dupa tiroidectomie, celelalte cauze sunt rare.
,8
Simptomatologie
ocea este normala dar e&ista dispnee de efort, suprapunerea unei inflama7ii acute poate pune
viata in pericol fiind necesara traheostomia.
Tratament
%raheotomie pentru dificultatile respiratorii.
Tratament c)irurgical 9aritenoidectomie, aritenoidope&ie, cordectomie i cordope&ie: +
.rin procedee clasice pe cale e&tern*
#ndoscopic ! cu laserul
Paralizii %ilaterale &n a%'uc(ie
#ste in general reprezentata de afonia isterica, mai putin comune sunt cauzele organice 9afectare a
sistemului nervos central cum ar fi paralizia bulbara:.
TRAMATISMELE LARINGELI
/unctia laringelui poate fi afectata de catre traumatisme e&terne sau interne, corpi straini, efort
vocal, to&ine chimice.
TRAMATISME E*TERNE
;andibula prote$eaza laringele de in$uriile directe frontale e&ceptand cazurile in care capul se
afla in e&tensie. Leziunile laringiene prin strivire determina fractura cricoidului si a cartila$ului tiroid.
Loviturile pot cauza lezarea mucoasei endolaringiene. .oate apare si sublu&atia laringelui de la nivelul
traheei. )rganele invecinate, nervi si vase pot fi de asemenea afectate. 'ceste leziuni sunt urmarea
accidentelor rutiere, lovirilor, n atentatele de strangulare etc.
<rmatoarele simptome indica prezenta unei afectari a structurii laringiene+
" dispnee si stridor*
" disfonie sau afonie, tuse, hemoptizie, dureri cervicale*
" disfagie si odinofagie.
Semnele clinice distinctive care indica o leziune laringiana sunt+
" deformarea regiunii cervicale cu alterarea conturului si tumefiere*
" emfizem subcutanat*
" sensibilitate laringiana*
" crepitatii la nivelul structurilor laringiene.
Diagnosticul ! se bazeaza pe urmatoarele + laringoscopie directa si indirecta* radiografie
cervicala si toracica, C% scan.
Tratmentul
%ratamentul conservator este recomandat cand sunt afectate tesuturile moi si include+ repaus
vocal, umidifierea aerului, repaus la pat si steroizi administrati sistemic.
%raheotomia este masura de management preferata la acesti pacienti.
Cricotirotomia poate fi indicata in cazul unei urgente.
#&plorarea chirurgicala este indicata in orice leziune a regiunii cervicale cu simptome de
stridor, voce modificata si emfizem cervical.
/ractura cartila$ului laringian ca oricere alt tip de fractura trebuie redusa si imobilizata.
SPRASOLICITAREA $OCALA
.oate fi acuta sau cronica.
Suprasolicitarea +ocala acuta
#ste cauzata de abuzul vocal.
,=
Simptomatologie ! include disfonia sau afonia, durerea la vorbire. Laringoscopia directa sau indirect
evidentiaza hiperemia sau inflamatia corzilor vocale si sangerare subepiteliala 9mici hematoame pe
corzile vocale:.
Suprasolicitarea +ocala cronica
Determina aparitia nodulilor la cantareti si la copii si profesorii care trebuiesc sa vorbeasca mai mult.
6odulii cantaretilor sunt datorati unei tehnici de cantat nesatisfacatoare.
Simptomatologie
ocea este ragusita. Cntatul se face cu dificultate sau este imposibil. Laringoscopia directa sau
indirecta evidentiaza prezenta nodulilor la $onctiunea dintre treimea anterioara si mi$locie a corzilor
vocale, unde se gaseste punctual de ma&ima amplitudine a vibratiilor corzilor vocale. Sunt frecvent
bilaterali.
%ratamentul este prin microchirurgie endolaringiana cu logopedie postoperator.
LE!INILE POSTINT"ATIONALE
.ot fi acute sau cronice
Leziunile postintu%ationale acute
(ntubatiile repetate sau incorrect e&ecutate, folosirea unui tub cu o dimensiune necorespunzatoare,
folosirea unor presiuni respiratorii intermitent pozitive, hipere&tensia conduc la aparitia paraliziilor
miogene sau neurogene, uscaciunea mocoasei datorata premedicatiei faciliteaza lezarea mucoasei.
Complicatiile laringiene apar la adult dupa mai putin de >1 de ore dupa intubatie in timp ce la copii
mici leziunile mucoasei se manifesta in medie intre zilele ="0 postintubatie.
Simptomatologie ! este reprezentata de disfonie, atacuri de tuse, durere si hemoptizie. Laringoscopia
evidentiaza hematom subepitelial, leziuni mucosae superficiale si profunde si poate evidentia
eventuale rupturi de coarda vocala sau sublu&atii ale cartila$ului aritenoid. ?ranulomul
postintubational este de obicei bilateral si localizat la nivelul procesului vocal al cartila$ului aritenoid.
Tratament
Leziunile mucoase superficiale se pot vindeca spontan in cateva zile. @uptura corzii vocale sau
sublu&atia cartila$ului aritenoid presupune efectuarea unei interventii chirurgicale.
Leziunile postintu%ationale cronice
Dupa o intubatie incorecta, dupa folosirea unui tub de diametru prea mare sau prea rigid pot apare
leziuni care includ hiperemii si edeme endolaringiene sau subglotice, defecte mucoase ischemice cu
membrane fibrinoase, leziuni de necroza si ulceratii care conduc mai tarziu la leziuni de ulceratie,
granulatie, pericondrite, necroza cartilaginoasa, sinechii si stricturi.
Simptomatologia ! este reprezentata de disfonie sau dispnee laringiana care apare intre cea de a 8"a si
a 1 !a saptamana dupa intubatie.
Tratament" este chirurgical* granulomul este indepartat prin microchirurgie endolaringiana sau laser
cu logopedie postoperator.
INFLAMATIILE LARINGELI
LARINGITELE ACTE
@eprezint inflama7ia acut nespecific a mucoasei laringiene cu sau fr afectarea muchilor vocali.
Etiologie
'fectiunea este des asociata cu sau apare secundar unei inflamatii acute a nasului, gatului sau
sinusurilor paranazale. #ste frecvent cauzata de adenovirus si influenza viruses. Suprainfec7ia conduce
la aparitia unei infectii bacteriene secundare. 4acteriile implicate cel mai frecvent sunt Streptococcus
pneumoniae, Aaemophilus influenzae si streptococul hemolitic.
,>
Simptomatologie
Simptomele includ raguseala, afonia durere la nivelul laringelui, atacuri de tuse.
Diagnosticul ! se pune pe baza anamnezei si e&aminarii tractului respirator. 'nestezia Laringoscopia
evidentiaza corzi vocale eritematoase si inflamate.
.rezenta unei mucoase ingrosate si a unei secretii purulente este patognomonica pentru infectia
bacteriana pentru care este necesar un tratament agresiv.
Tratament
.rezenta unei infectii bacteriene este frecvent indicatie pentru administrarea unui tratament antibiotic
9peniciline cu spectru larg sau do&iciclina:.
Steroizii sunt de asemenea indica7i la copiii care prezint edem marcat. ;asurile generale includ
administrare de lichide oral, aspirina si aerosoli.
Laringita mem%ranoasa
Laringita membranoasa este o forma rara de laringita , numita si crup.
Etiologie Crupul difteric cauzat de CorBnebacterium diphtheriae este rar prezent. 'stazi cauzele
comune de laringite membranoase sunt de streptococii, .seudomonas aeruginosa.
Simptomatologie
.acientul prezinta febra moderata, anore&ie si sete. Deglutitia este dureroasa iar tusea este de obicei
frecventa. ;ai tarziu poate apare stridorul datorita spasmului laringian si obstructia prin edem sau prin
prezenta membranelor obstructive.
Laringoscopie ! prezenta membranelor gri"albicioase la nivelul laringelui* indepartarea acestora este
urmata de sangerare.
(nvestigatiile bacteriologice vor stabili diagnosticul si vor face diferentierea de celelalte forme de
laringita.
Tratament
-: 'ntito&ina*
8: 'ntibiotice ! in functie de sensibilitatea microorganismelor*
=: %raheotomia se realizeaza in cazurile cu dispnee sever.
Laringitele acute su%glotice
Laringitele acute subglotice sunt afectiuni foarte severe. /recven7a ma&ima se situeaz intre primul si
al cincilea an de viata.
Etiologie
#tiologia nu este pe deplin elucidata dar afectiunea este frecvent asociata cu infectarea cu virus
influenza. (nfectiile recurente ale nasofaringelui si obstructia nazala datorata adenoiditelor hipertrofice
si amigdalitelor sunt importante in etiologie. remea rece pare sa duca la o crestere a morbiditatii.
Patogenie
;odificarile principale intralaringiene, constand intr"o inflama7ie substantiala a mucoasei, sunt
observate la nivelul regiunii subglotice.
Simptomatologie
#pisoadele acute de laringita acuta subglotica au un debut brusc la copiii cu infectie respiratorie nalt.
Copilul este practic trezit din somn de o tuse uscata si cu un stridor rapid crescator. %abloul clinic
complet se realizeaza intr"un timp scurt si alarmeaza. ocea este aspra, tusea uscata inrautatindu"se
rapid* e&ista de asemenea stridor i corna$ inspirator, e&pirator sau mi&t ce conduce la o obstruc7ie
repiratorie severa i apari7ia cianozei, palorii periorale si inrautatirii simptomelor datorita fricii de
asfi&ie . Laringoscopia evidentiaza edemul mucoasei subglotice sau formarea de cruste.
,,
Tratament
Datorita supresiei refle&elor respiratorii , sedativele nu ar trebui niciodata administrate copiilor. Se
administreaza cortizon sistemic. Se recomand aerosoli cu adrenalin.
'ntibioticele sunt administrate pentru prevenirea infectiilor secundare.
(n urgente se poate practica intubarea endotraheala care de obicei este limitata la -"8 zile.
%raheostomia este folosita in obstructiile severe si atunci cand se formeaz cruste.
Epiglotita acuta
#ste inflama7ia epiglotei care se e&tinde la nivelul vestibulului laringian.
Etiologie
#ste cauzat de Aaemophilus influenzae tip 4. 'fectiunea a fost observata la copii dar se intalneste si
la adulti.
Simptomatologie
Debuteaza cu o infectie la nivelul cailor respiratorii superioare i cu febr mare.
La deglutitie pacientul prezinta o durere severa care il face sa refuze alimentatia, fapt care poate
conduce la deshidratare si colaps circulator.Dispneea se agraveaz rapid. Laringoscopia evidentiaza
epiglota tumefiat i congestiv. 'psarea limbii cu spatula poate cauza un spasm glotic fatal.
Tratament
#piglotita acuta este o urgenta. .acientul trebuie internat si tratat cu steroizi administrati intravenos ,
antibiotice cu spectru larg in doze crescute.
(n zilele noastre traheostomia este rar practicata ca o procedura de urgenta, deoarece intubatia
orotraheala este folosita n prim intentie.
Diagnosticul 'i,erential cu alte laringite acute.
Laringotra)eo%ronsitele acute
Laringotraheobronsitele reprezinta o infectie acuta a tractului respirator inferior e&istand o e&tindere a
infectiei de la nivelul laringelui la nivelul subdiviziunilor mici ale arborelui bronsic.
Etiologie ! este determinate probabil de prezenta unui virus 9.arainfluenza tip -">:* Aaemophilus
influenzae, streptococci, stafilococi si pneumococi. 'fectiunea apare frecvent la copii intre varsta de
-"= ani.
Patogenie ! e&tinderea inflamatiei la mucoasa care captuseste tractul respirator inferior, urmat de
congestie, edem si e&sudatie.
Simptomatologie ! apare ca o simpla receala, e&cepatnd prezenta tusei latratoare. (n timp scurt apare
raguseala si stridorul inspirator. 'nore&ia si febra sunt intalnite in stadiile incipiente. 6elinistea,
deshidratarea si oboseala pot fi sesizate mai tarziu.
'gitatia si pulsul crescut 9pana la ->5Cminut: si frecventa respiratorie crescuta 915Cmin: sunt semne ale
cresterii nivelului de dio&id de carbon. Dn stadiile terminale apare paloarea si cianoza i diminuarea
zgomotelor respiratorii
Tratament
-: 'ntibiotice 9ampicilina ! -,5mgCEgCzi:*
8: Corticosteroizi*
=: )&igen*
>: %raheotomia sau intubatia nasotraheala*
,3
,: <midifierea aerului*
3: /luide administrate parenteral*
0: Sedarea este contraindicat.
LARINGITELE CRONICE
)rice afectiune inflamatorie cronica nespecifica a mucoasei laringiene cu o durat de peste =
luni poate fi catalogata drept o laringita cronica.
Etiologie
Laringitele cronice afecteaza in general barbatii de varsta medie. ;ulti factori, e&ogeni sau endogeni,
au fost incriminati ca agenti cauzali. 'fectiunea este datorata to&inelor e&ogene cum ar fi fumatul,
clima, aerul poluat dar i suprasolicitarea vocala la vorbitorii profesionisti, obstructia nazala, diabetul,
hipotiroidismul si hipovitaminoza '.
Simptomatologie
.acientii acuza raguseala si uneori tuse uscata. 'cestea persista cateva saptamani sau luni.
Laringoscopia evidentiaza mucoasa laringiana hiperemica. Corzile vocale pierd coloratia alba si devin
roz sau rosii.
@elatia dintre modificarile epiteliale cronice din laringita cronica 9Eeratoza, leuEoplazia, pahidermita,
hiperplazia celululor scuamoase: si carcinomul laringian a fost demonstrata.
Tratament
%ratamentul principal consta in eliminarea to&inelor e&ogene cum ar fi tutunul. Se recomand repausul
vocal si daca este necesar corectia deviatiei de sept pentru restabilirea respiratiei nazale. 'ntibiotice cu
spectru larg administrate pe cale oral. Controalele laringoscopice. ;icrolaringoscopia si biopsia
trebuie effectuate cnd afec7iunea treneaz sau cnd se bnuie malignizarea, fiind singura metoda de
detectare timpurie a malignitatii.
PERICONDRITELE LARINGIENE
'ceste afectiuni sunt cauzate de infectie 9tuberculoza, sifilis, laringita septica:, traumatismele,
traheotomia inalta, radioterapia, neoplasmul cu infectie secundara.
.ericondritele conduc la abcese subpericondriale, nacroza cartilaginoasa si stenoze tardive.
Simptomatologie
,0
.oate avea un debut insidios sau brusc cu febra si astenia, durere si sensibilitate locala, raguseala,
tuse, disfagie, dispnee.
Laringoscopia evidentiaza o mucoasa palida, edematiata in special la nivelul epiglotei si cartila$elor
aritenoide. #&ista o inflamatie intra si e&tra laringiana cu fistule si sechestre cartilaginoase.
Tratament ! antibiotice administrate sistemic, traheotomia si drena$.
TMORILE LARINGELI
PSEDOTMORI
Tumori c)istice
Chisturile laringelui pot fi congenitale sau dobndite. 'cestea pot fi localizate la nivelul corzilor
vocale, a benzilor ventriculare, a faldurilor ariepiglotice, la nivelul ventriculilor sau a epiglotei.
Simptomatologie - const n apari7ia disfoniei pot apare.
Diagnosticul este pus pe baza e&aminrii indirecte i confirmat prin endoscopie.
Tratament - chirurgical clasic sau cu laserul.
E'emul Rein.e
@eprezint edema7ierea submucoasei corzilor vocale.
Etiologie
Cauza edemului @einEe nu este cunoscut. <n rol ma$or l $oac probabil alergia, infec7iile
si mai ales irita7iile locale. #demul afecteaz de obicei, persoanele care i folosesc n mod intens
vocea.
Simptomatologie
Dngroarea vocii. ocea devine monotonal. #&ist frecvent o tuse uscat.
Laringoscopia eviden7iaz o inflama7ie edematoas bilateral a corzilor vocale.
Tratament const n microchirurgie i logopedie dup 8"= sptmni.
,1
TMORI "ENIGNE
Polipii corzilor +ocale
@eprezint cea mai frecvent tumor benign a corzilor vocale. 4oala afecteaz brba7ii cu
vrsta cuprins ntre =5",5 ani.
(nflamarea laringelui, suprasolicitarea vocal i disfunc7iile vocale hiperEinetice reprezint
factorii predispozan7i.
Simptomatologie
Simptomatologia este reprezentat de rgueal, afonie, atacuri de tuse. Dispneea apare n czul
polipilor de mari dimensiuni.
Laringoscopia eviden7iaz un polip seroedematos sau hemoragic care se ntinde de regul de la
marginea liber a corzilor vocale i care poate fi pediculat sau sesil.
Tratament
.olipul poate fi indeprtat prin laringoscopie indirect sau direct prin microchirurgie laringian.
No'ulii +ocali /no'ulii c0nt1re(ilor2 9vezi i suprasolicitarea vocal cronic:
Etiologie
6odulii vocali pot fi cauza7i de+
" suprasolicitare vocal + 7ipete 9copii:, voce gros 9adul7i:, tehnici grite 9cntre7i:.
" al7i factori+ alergie, infec7ii respiratorii nalte, sinuzite, tutun, alcool.
Simptomatologie
6odulii vocali provoac rgueal. Laringoscopia indirect eviden7iaz la nivelul $onc7iunii dintre
treimea anterioar cu cea medie, de obicei bilaterale, noduli albi, fermi.
Tratament
#&cizia microlaringoscopic sau vaporizarea laser urmat de logopedie 9consilierea prin7ilor i
reabilitare psihoterapeutic pentru copii:.
Granulomul intu%a(ional (+ezi 3i suprasolicitarea +ocal1 acut12
?ranulomul intuba7ional este cauzat de intuba7ie endotraheal. 'pare numai la adul7i iar inciden7a este
mai mare la femei 9>C-:.
,F
Simptomele includ rgueal i uneori dispnee. Laringoscopia indirect eviden7iaz invariabil
prezen7a granulomului la nivelul afofizei vocale aritenoide.
Tratament + e&cizia chrurgical sau mai eficient, vaporizarea laser microlaringoscopic.
Papilomul
#ste cea mai frecvent tumor benign a laringelui.
#&ist dou forme de papiloame ! forma $uvenil n care papiloamele sunt frecvente i de obicei
regreseaz dup pubertate i o form a adultului n care papiloamele sunt unice i nu regreseaz
spontan. /orma ntlnit la adult tinde s degenereze malign.
Etiologie 4 .apiloamele sunt suspectate de a avea origine viral.
Simptomatologia ! include rgueala i obstruc7ia respiratorie. 'fonia sau plnsul cu intensitate
sczut sunt frecvent primele semne la copii. Dispneea este prezent. Laringoscopia eviden7iaz
prezen7a nodulului solitar sau papiloamelor e&tinse de la nivelul corzilor vocale pn n spa7iul
subglotic, trahee i bronhii. Suprafa7a lor este de culoare galben pai spre rou, granular cu vilozit7i i
adesea are aspect muriform.
Tratament
@egresia spontan poate apare n copilrie.
%ratamentul este chirurgical. 'u tendin7a marcat de recidiv i malignizare la adult. %raheotomia este
necesar ocazional.
L#G(<6( L'@(6?(#6# 4#6(?6#
L#G(<6#' L)C'L(G'@# .'@%#' %@'%';#6%
CA(S%<@( #piglota, faldul ariepiglotic uni" sau bilateral #&cizie clasic sau laser
#D#; @#(6H# Corzi vocale bilateral Stripping sau microchirurgie
.)L(.(( Corzi vocale unilateral microchirurgie
.'.(L)';# #ndolaringe tot 'ntiviral"chirurgie
6)D<L(( Corzi vocale bilateral #&cizie
L'@(6?)C#L<L entricul unilateral Chirurgie
?@'6<L);<L
.)S%(6%<4'I(#
'ritenoid ,52 bilateral #&cizie sau laser
35
TMORILE MALIGNE
6eoplasmul de laringe reprezint apro&imativ -"8 2 din tumorile maligne i apro&imativ >,
2 din carcinoamele capului i gtului.
) caracteristic a carcinomului laringian este frecven7a mare la brba7i care sunt de , ori mai
afecta7i dect femeile. (nciden7a ma&im se nregistreaz ntre ,, i 3, ani. Carcinomul
scuamocelular este cel mai frecvent neoplasm al laringelui 9F, 2 din cazuri:. 'lte forme include+
adenocarcinomul verucos i sarcomul.
/actorul predispozant cel mai important este fumatul. /umtorii sunt de > ori mai mai e&pui
dect nefumtorii.
Consumul de alcool ac7ioneaz sinergic cu fumatul, crescnd riscul de cancer. /umtorii
alcoolici sunt de -3 ori mai e&pui riscului dect nefumtorii. #&punerea la azbest reprezint de
asemenea factor predispozant.
;etodele de e&aminare ale laringelui sunt+
" palparea 7esuturilor cervicale moi, cartila$elor laringelui i baza limbii*
" e&aminarea indirect a laringelui cu a$utorul oglinzii i directe cu a$utorul laringoscopului*
" laringoscopia direct i biopsia*
" radiografie cervical i toracic i testele radiologice speciale 9politomografia, C%, @;6,
laringografia cu substan7 de contrast:.
Clasi,icare 3i sta'ializarea TNM !dup Comitetul 'merican pentru stadializarea cancerului i pentru
raportarea rezultatelor finale.
Tumora primar1
%& tumor a primar nu poate fi evaluat
%o tumora primar nu poate fi precizat
%is carcinoma in situ
Regiunea supraglotic1
%- tumor localizat de partea afectat, corzi vocale cu mobilitate normal
%8 tumora invadeaz regiunea supraglotic adiacent sau glota fr fi&are
%= tumora limitat la laringe cu fi&are iC sau e&tensie cu invadarea ariei postcricoide, peretelui medial sau
sinusului piriform, sau spa7iului preepiglotic
%> tumor masiv, cu e&tensie dincolo de laringe la nivelul orofaringelui, 7esuturilor moi ale gtului, sau
distruc7ia cartila$ului tiroid
Regiunea glotic1
%- tumora limitat la coarda vocal cu mobilitate pstrat 9include invadarea comisurii anterioare sau
posterioare :
%-a tumora limitat la una dintre corzile vocale
%-b tumora invadeaz ambele corzi vocale
%8 tumora se e&tinde supraglotic iC sau subglotic cu mobilitatea corzilor vocale normal sau
3-
%= tumora limitat la laringe cu fi&area corzilor
%> tumor masiv cu distruc7ie cartila$ului tiroid i Csau e&tensie dincolo de limitele laringielui
Regiunea su%glotic1
%- tumora limitat la regiunea subglotic
%8 e&tensia tumorilor la corzile vocale cu mobilitatea corBilor normal sau
%= tumora limitat la laringe cu fi&area corzilor
%> tumor masiv cu distruc7ie cartilaginoas i Csau e&tensie dincolo de limitele laringielui, sau amndou
(nvadarea nodulilor limfatici
6& " in+azia nu poate ,i e+i'en(iat1
65 lipsa ganglionilor clinic pozitivi
6- nodul clinic pozitiv unic ipsilateral , cu diametru de =cm sau mai pu7in
68 nodul clinic pozitiv unic ipsilateral , cu diametru mai mare de =cm dar mai mic de 3, sau noduli multipli
ipsilterali clinic pozitiv , nici unul mai mare de 3 cm n diametru , sau noduli prezen7i clinic bilateral sau
contralateral, cu diametru mai mic de 3 cm
68a nodul pozitiv clinic unic, ipsilateralcu diametru mai mare de = cm darn u mai mare de 3 cm n diametru
68b noduli mulptipli clinic pozitivi bilateral, cu diametru nu mai mare de 3 cm
6= nodul pozitiv clinic mai mare de 3 cm n diametru
Metastaze la 'istan(1
;& nu poate fi eviden7iat
;o nu se cunosc metastaze la distan7
;- metastaze la distan7 prezente ! se specific localizarea
Clasi,icarea sta'ial1
Stadiul ( %-6o;o
Stadiul (( %86o;o
Stadiul ((( %=6o;o
38
%-"%=6-;o
Stadiul ( %>6o;o
)rice % 68"= ;o
)rice % )rice 6 ;-
Simptomatologie
Simptome ma$ore+
" disfonia ! este cel mai important simptom al cancerului laringian glotic*
" dispnea i stridorul sunt simptome cardinale ale cancerului laringian subglotic*
" disfagia sau dificultatea la nghi7it pentr localizarea supraglotic*
Simptome minore+
" durerea !irita7ie la nivelul gtului sau otalgie refle& ipsilateral*
" tuse cronic i hemoptizie
'lte simptome+
" tumefac7ie la nivel cervical 9metastaze la nivelul nodulilor limfatici:*
" halitoz ! datorit necrozei tumorale*
" pierdere n greutate datorit nutri7iei deficitare*
" sensibilitate laringian " necroz tumoral sau supura7ie*
Carcinomul glotic
Carcinomul glotic apare la nivelul corzilor vocale care sunt acoperite de epiteliu pavimentos. %umora
invadeaz comisura anterioar deseori e&tinzndu"se sub corzile vocale i dincolo de laringe, anterior
prin membrane cricotiroidian prin canalele vasculare i de asemenea lateral prin conul elastic.
#&tensia vertical a carcinomului glotic la regiunea subglotic i supraglotic pare s apar mai
frecvent dect e&tensiacontrolateral.
/i&area corzilor vocale implic invazia profund cu implicarea muchiului tiroaritenoidian.
Carcinomul supraglotic
@egiunea supraglotic cuprinde vrful epiglotei incluznd marginile libere, corzile false i ventriculul
laringian.
3=
Dn mod obinuit carcinomul supraglotic intereseaz epiglota* tumora invadeaz aproape intotdeauna
cartila$ul.
Carcinomul cu punct de plecare benzile ventriculare este mai pu7in frecvent. 'ceste tumori tind s se
e&tind superficial pe suprafa7a mucoas a epiglotei i pe faldurile ariepiglotice. /oarte important este
e&tensia n spa7iul paraglotic.
Carcinomul su%glotic
Spa7iul subglotic ncepe la -5 mm sub marginea liber a corzilor vocale i inferior de marginea
inferioar a cartila$ului cricoid.
Carcinomul subglotic primar este rar i de obicei unilateral. 'ceste tumori se e&tend ntotdeauna 9prin
conul elastic: ctre regiunea glotic i invadeaz rapid pericondrul tiroidului i cartila$ul cricoid.
Metastazele lim,oganglionare
Limfaticele de la nivelul laringelui pot fi impartite intr"o retea supraglotic si una subglotica, separate
de corzile vocale care prezinta un drena$ limfatic minim.
'cest lucru e&plica incidenta scazuta de metastaze limfatice pentru tumorile localizate la nivelul
corzilor vocale.
;etastazele limfoganglionare sunt evidentiate in 852 din carcinoamele subglotice, in $ur de >52 din
carcinoamele supraglotice si in $ur de >52 din carcinoamele transglotice.
Durata simptomatologiei, dimensiunea si localizarea tumorii si diferentierea histologica influenteaza
frecventa metastazelor in ganglonii limfatici.
Laringoscopia in'irecta+ tumorile regiunii supraglotice sunt frecvent ulcerative* tumorile glotei au
aspect conopidiform si sunt incon$urate de o arie hiperemica. Leziunile glotice tind sa fie proliferative
mai frecvent decat ulcerative.
%umorile subglotice sunt difuze si prezinta ulceratii superficiale.
Diagnosticul definitiv este realizat prin laringoscopie microscopica directa si biopsie. #valuarea
tractului aerodigestiv superior prin bronhoscopie si esofagoscopie trebuie realizata deoarece mai mult
de -, 2 dintre pacientii cu tumori maligne ale capului si gatului prezinta o tumora secundara sincrona
sau metacrona.
@adiografia cervicala, politomografia, laringografia, stroboscopia laringiana, C% 9computer a&ial
tomographB:, @;6 9magnetic resonance imaging: sunt alte e&aminari necesare. C% scan"ul este cea
mai utila investigatie paraclinic, dar d pu7ine date despre afectarea osoas si cartilaginoas.
3>
Diagnosticul 'i,erential
(nclude+ papiloame, leucoplazia si displazia, polipii corzilor vocale, laringite cronice.
Tratament
Contraindicatiile includ prezenta metastazelor la distant, varsta avansata, conditia generala precara si
boala in stadiul avansat.
(ndicatiile pentru radioterapie sau tratament chirurgical depinde de localizarea si stadiul tumorii.
.entru carcinoamele laringiene incipiente 9%-: rata de supravietuire la , ani este anticipat la F52 .
Tratamentul c)irurgical
" decorticarea corzilor vocale este indicata pentru displazia severa si unele carcinoame in situ*
" cordectomia este indicata pentru carcinomul unei corzi vocale localizat n treimea sa fr a interesa
comisurile, coarda avnd mobilitatea pastrata*
" laringectomia partiala verticala si orizontala este folosita pentru carcinoamele in care cordectomia
nu este posibila datorita e&tensiei sau localizarii tumorale, dar pentru care laringectomia totala nu
este necesara. Laringectomia partiala prezerva functia vocala si un flu& aerian normal.
" laringectomia totala este indicate pentru tumorile care nu pot fi indepartate prin laringectomie
partiala sau pentru tumorile e&tinse in structurile invecinate cum ar fi limba, hipofaringe, galnde
tiroida si traheea, sau tumori care au prezentat recurenta dupa radioterapie sau proceduri partiale.
%ratamentul chirurgical include evidarea ganglionar cervicala cu sau fara prezervarea muschiului
sternocleidomastoidian, venei $ugulare, nervului spinal accesor. Dupa aceasta interventie
chirurgicala respiratia este posibila prin traheostomie, vocea este produsa fie prin vorbire
esofagiana sau prin crearea unei neoglote sau de catre un laringe electronic e&tern.
Ra'ioterapia prezinta aceleasi rezultate ca si chirurgia pentru tumorile glotice %-65 si unele tumori
%865.
" @adioterapia trebuie de asemenea folosita la pacientii cu tumori inoperabile sau la cei care refuza
interventia chirurgicala.
" #&tensia carcinomului laringian la nivelul hipofaringelui este o indicatie pentru .
Complicatiile postradioterapie includ persistenta edemului datorat condroradionecrozei, disfagia,
tumori recurente sau metastaze limfoganglionare.
Combinarea rezectiei chirurgicale cu terapia cu radiatii ofera avanta$e ma$ore in leziunile de
mari dimensiuni. Chirurgia urmata de radioterapie diminua incidenta recurentelor si a metastazelor la
distanta.
(nductia chimioterapica a fost utilizata cu unii agenti precum metotre&at, cisplatinium si
bleomicina pentru a reduce masa tumorala, pentru a elimina posibilele metastaze microscopice la
distanta si pentru controlul metastazelor regionale.
3,