UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV

FACULTATEA: INGINERIE TEHNOLOGIC I MANAGEMENT

INDUSTRIAL
SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL AFACERILOR
INDUSTRIALE
PROIECT SPDD
Energia eoliana - o solutie in dezvoltarea durabila
AN DE STUDIU: I

Cuprins
CAP.1 Motiva!a t!"!i........................................................................................... #
CAP.$ S%&t i'toi%...................................................................................................(
CAP.# D!)vo*ta!a +o,*!"ati%ii a*!'!....................................................................-
CAP.( A.a*i)a S/OT............................................................................................10
CAP.0 Sit&atia !.!1i!i !o*i!.! *a .iv!* "o.2ia*....................................................13
CAP. 4 Pot!.tia*&* !o*ia. i. Ro"a.ia.....................................................................$#
CAP.3 Va*oa!a i.v!'ti5i!i &.&i 'i't!" 2! !.!!1i! !o*ia.a *a o %a'6 2! va%a.56....$0
CAP. 7 O+i.i! +!'o.a*a 'i %o.%*&)ii.......................................................................$-
Bi,*io1a8i!...............................................................................................................#1
Capitolul 1: Motivarea temei
$
Sursele regenerabile de energie devin din ce n ce mai populare n ntreaga lume i,
prin dezvoltarea sectorului energiei eoliene, Romnia are anse s genereze energie
electric ecologic i cu emisii reduse, precum i o securitate energetic mai mare, putnd
astfel ndeplini cerinele UE cu privire la producerea de energie din surse regenerabile.
roiectul de fa i propune evidentierea energiei eoliene ca o solutie in dezvoltarea
durabila
!ema are o relevan deosebit pentru imbunatatirea efiecientei energetice,
valorificarea resurselor regenerabile de energie, dar si reducerea impactului negativ asupra
mediului avut de functionarea sistemului energetic national.
Obiectivele care au fost urmrite n cadrul proiectului au fost
urmtoarele:
Analiza SWOT a energie eoliene
nergia eoliana in !omania "# uropa "# pe plan mondial
$aloarea unei investii a unui sistem eolian la o casa de vacanta, deoarece
generarea de electricitate din vnt i alte surse regenerabile nu este doar problema
ecologitilor. Este de asemenea un viitor inevitabil al sistemului energetic naional care
trebuie s mbunteasc producia i s restabileasc capacitile e"istente cu scopul de a
satisface nevoile n cretere ale consumului. onderea fiecrei surse se va sc#imba n
structura resurselor de energie.
$ceasta este o mare provocare, nu numai pentru dezvoltatori i investitori, dar i
pentru administraia de stat i industria energiei convenionale. !oate prile interesate par s
neleag n prezent amploarea i, dei viitorul sistemul energetic este la faza incipient nc,
ne confruntm cu o ans istoric de a crea bazele durabile pentru dezvoltarea industriei
energetice moderne i ecologice pe termen lung.
$vnd n vedere nivelul ridicat de recapitalizare a infrastructurii de producie i de
transport i distribuie, nevoia de energie pe termen lung a economiei noastre i a
gospodriilor face ca industria energetic romneasc, inclusiv energia regenerabil, s fie o
zon e"trem de interesant pentru implicarea de capital global pentru deceniul viitor.
!endina cresctoare a investiiilor strine directe i de portofoliu n acest sector este astfel o
dovad tangibil.
#
Capitolul %: Scurt istoric
Energia eoliana este energia continuta de forta
vantului ce bate pe suprafata pamantului. E"ploatata, ea
poate fi transformata in energie mecanica pentru
pomparea apei, de e"emplu, sau macinarea graului, la
mori ce functioneaza cu a%utorul vantului. rin conectarea
unui rotor la un generator electric, turbinele de vant
moderne transforma energia eoliana, ce invarte rotorul, in
energie electrica.

Morile de vant
Egiptenii au fost poate primii care au folosit energia generata
de vant atunci cand au navigat pe &il in amonte, in %urul secolului '(
i.)r. este secole vasele cu panze aveau sa domine marile si
oceanele lumii, servind in principal transportului comercial, dar si in
scopuri militare si stiintifice. *arile imperii ale erei noastre foloseau
vasele cu panze pentru a controla si domina marile.
$ceste vase cu panze sunt si astazi prezente pe apa, insa
sunt construite cu ec#ipamente moderne. Utilizarea lor este, insa, cu totul alta + fie ca vase
sportive, fie ca ambarcatiuni de agrement.
Energia eoliana a fost e"ploatata pe uscat de cand
prima moara de vant a fost construita in vec#ea ersie in
secolul (''. ,e atunci morile de vant sunt folosite pentru
macinarea graului, pomparea apei, taierea lemnului sau
pentru furnizarea altor forme de energie mecanica. 'nsa
e"ploatarea pe scara larga a aparut abea in secolul --, odata
(
cu aparitia .morilor de vant/ moderne 0 turbinele de vant ce pot genera o energie de 123
pana la 433 de 5ilovati.


Vas fenician Vas american
entru ca vantul este o sursa de energie curata si
interminabila, turbinele de vant sunt instalate in tarile dezvoltate si
acolo unde intensitatea vantului permite puterii eoliane sa poata fi
e"ploatata, pentru a suplini sursele traditionale de energie
electrica, precum caldura dega%ata de arderea carbunilor.
'mbunatatirile aduse rotoarelor si elicelor, combinate cu o
crestere a numarului de turbine instalate, a dus la o marire a
puterii energiei eoliene cu circa 6237 din 6883. 'n 6889, de
e"emplu, piata mondiala a energiei eoliene manipula in %ur de 4
miliarde de dolari.

*oara de vnt este strmoul generatoarelor eoliene. Ea a
aprut n Evul *ediu n Europa. Ea a funcionat la nceput cu a" vertical.
0
Imagine a dou mori de vnt
*ai trziu, morile se orientau dup direcia vntului i au fost puse pnze pentre a capta
mai bine energia vntului.
Imagine a unei mori de vnt cu pnze
rima moar de vnt cu pale profilate a aprut n secolul doisprezece. :#iar dac era
foarte simpl, este totui vorba de prima cercetare aerodinamic a palelor. $cestea au fost
utilizate n principal pentre pomparea apei sau pentru mcinarea grului.
4
;n perioada Renaterii, inventatori celebrii ca <eonardo da (inci s+au interesat
foarte intens de morile de vnt, ceea ce a condus la numeroase inovaii, uneori inutile. ,e
atunci, morile s+au nmulit n Europa.
Revoluia industrial a oferit un nou nceput pentru morile de vnt, prin apariia de
noi materiale. ;n consecin, utilizarea metalului a permis modificare formei turnului i
creterea considerabil a mainilor pe care le numim pe scurt =eoliene=.
Moar de vnt (Germania de Nord)
Evoluia electricitii n secolul -- a determinat apariia primelor eoliene moderne.
Este studiat profilul palelor, iar inginerii se inspir dup profilul aripilor de avion.
Eolian modern
3
;n prezent, eolienele sunt, aproape n totalitate cu a" orizontal, cu e"cepia modelelor
cu a" vertical ca cele cu rotor Savonius i ,arrieus, care sunt nc utilizate, dar sunt pe cale
de dispariie.
Ultimele inovaii permit funcionarea eolienelor cu vitez variabil, respectiv reglarea
vitezei turbinei eoliene n funcie de viteza vntului.

Stocare
acumulatori
Energie
cinetic
vnt
Energie
mecanic
rotor
Energie
electric
generator
Reea de distribuie

Sarcini izolate
>e"? sate izolate@

Energia de origine eolian face parte din energiile regenerabile. $ero+generatorul
utilizeaz energia cinetic a vntului pentru a antrena arborele rotorului su? aceasta este
transformat n energie mecanic, care la rndul ei este transformat n energie electric de
ctre generatorul cuplat mecanic la turbina eolian.
$cest cupla% mecanic se poate face fie direct, dac turbina i generatorul au viteze de
acelai ordin de mrime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de vitez. ;n
sfrit, e"ist mai multe posibiliti de a utiliza energia electric produs? fie este stocat n
acumulatori, fie este distribuit prin intermediul unei reele electrice, fie sunt alimentate
sarcini izolate.
Sistemele eoliene de convesie au i pierderi. $stfel, se poate meniona un randament
de ordinul a 28 7 pentru rotorul eolienei, 8A7 al multiplcatorului. !rebuie luate n
considerare, de asemenea, pierderile generatorului i ale eventualelor sisteme de conversie.
:#iar dac turbinele eoliene moderne au intrat pe pia, clasicele sisteme de
producere a energiei sunt folosite n special n regiunile izolate i sunt deosebit de eficiente n
localitile mici.
7
Capitolul : Dezvoltarea proble!ati"ii alese
P#r$ile "o!ponente ale unei turbine
Compunerea sistemului:
1& Pale
+ Borma si conceptia lor este esentiala
pentru a asigura forta de rotatie
necesara. $cest design este propriu
fiecarui tip de generator electric.
%& Nacela
+ :ontine generatorul electric asigurand si o
protectie mecanica
'& Pilon
+ $sigura strucura de sustinere si
rezistenta a ansamblului superior.
(& Fundatie
+ $sigura rezistenta mecanica a
generatorului eolian.
)orme constructive
E"ist mai multe tipuri de eoliene. Se disting ns dou mari familii? eoliane cu a"
vertical i eoliene cu a" orizontal.
Eoliene cu ax orizontal 0 sunt cele mai raspandite
Buncionarea eolienelor cu a" orizontal se bazeaz pe principiul morilor de vnt. :el
mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece
astfel se obine un bun compromis ntre coeficientul de putere, cost i viteza de rotaie a
captorului eolian, ca i o ameliorare a aspectului estetic, fa de rotorul cu dou pale.
Eolienele cu a" orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor
aerodinamic este superior celui al eolienelor cu a" vertical, sut mai puin supuse unor
solicitri mecanice importante i au un cost mai sczut.
-
Imaginea unei eoliene cu ax orizontal i a unei mori de vnt
E"ist dou categorii de eoliene cu a" orizontal?
C Amonte? vntul sufl pe faa palelor, fa de direcia nacelei. alele sunt rigide, iar rotorul
este orientat, cu a%utorul unui dispozitiv, dup direcia vntului.
Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte
19
C Aval? vntul sufl pe spatele palelor, fa de nacel. Rotorul este fle"ibil i se auto+
orienteaz.
Schema unei eoliene cu ax orizontal aval
,ispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizat, deoarece este mai simpl i d
cele mai bune rezultate la puteri mari? nu are suprafee de direcionare, eforturile de
manevrare sunt mai reduse i are o stabilitate mai bun.
alele eolienelor cu a" orizontal trebuiesc totdeauna, orientate n funcie de direcia i
fora vntului. entru aceasta, e"ist dipozitive de orientare a nacelei pe direcia vntului i
de orientare a palelor, n funcie de intensitatea acestuia..
;n prezent, eolienele cu a" orizontal cu rotorul de tip elice, prezint cel mai ridicat interes
pentru producerea de energie electric la scar industrial.
11
Modul de asamblare al nacelei
lementele constructive ale nacelei *reprezentare '+,
Legend
6 0 elice 66 0 bra de ridicare
1 0 suportul elicelor 61 0 cilindru de divizare
4 0 elementele de fi"are 64 0 semiforma inferioar
D 0 arbore principal 6D 0 turnul
2 0 generator secundar 62 0 controlul alunecrii
A 0 cutia de viteze 6A 0 angrena% cu biel
9 0 frn cu discuri 69 0 inelul alunecrii
E 0 rcitor cu ulei 6E 0 angrena%ul alunecrii
8 0 arborele cardanic 68 0 unitatea primar de control
63 0 generator principal 13 0 unitatea #idraulic
1$
Sc-ema func.ional a unei turbine
1#
Cum functioneaza o turbina eoliana /
Sistemul se bazeaza pe un principiu simplu. (antul pune in miscare palele care la
randul lor actioneaza generatorul electric. Sistemul mecanic are in componenta si un
multiplicator de viteza care actioneza direct a"ul central al generatorului electric.
:urentul electric obtinut este, fie transmis spre imagazinare in baterii si folosit apoi cu
a%utorul unui invertor ,:+$: in cazul turbinelor de mica capacitate , fie livrat direct retelei de
curent alternativ > $:@ spre distribuitori.
1(
Capitolul (: Analiza SWOT
Analiza SWOT privind valorificarea energiei eoliene
0uncte tari 0uncte slabe
Energie curata
Reducerea semnificativa a cantitatilor de
:F1, SF1 si &F- produse de catre
centarlele electrice pe baza de
combustibili fosili
Reducerea utilizarii combustibililor fosili
Este scumpa> constructia turbinelor
eoliene, mentenanta si procesul 5noG+
#oG@
Hgomoti si efecte vizuale
'mpactul asupra peisa%ului si a
#abitatulelor naturale, flora si fauna
Oportunitati Amenintari
,ezvoltarea zonelor locale
:rearea de noi locuri de munca
'mbunatatirea instalatiilor
$tingerea tintelor nationale
retul terenurilor din %ur ar putea scadea
I#eata
(ant puternic
'ncendii
Avanta1ele si dezavanta1ele energiei eoliene
Avanta1e:
'n primul rand este o sursa inepuizabila de energie. Ea va e"ista atat timp cat
amantul va primi energie de la SoareJ
Emisii zero de substante poluante si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se
ard combustibiliJ
roducerea de energie eoliana nu implica generarea nici unui fel de deseuriJ
!urbinele produc energie, in medie, peste un sfert din timp, cel mai mult iarna, cand
sunt vanturi mai puterniceJ
:osturi reduse pe unitate de energie produsa. :ostul energiei electrice produsa in
centralele eoliene moderne a scazut substantial in ultimii ani, a%ungand in S.U.$. sa fie
c#iar mai mici decat in cazul energiei generate din combustibiliJ
:osturi reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele nucleare, unde
costurile de scoatere din functiune pot fi de cateva ori mai mari decat costurile
10
centralei, in cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din functiune, la
capatul perioadei normale de functionare, sunt minime, acestea putand fi integral
reciclate.
+ezavanta1e:
Resursa energetica relativ limitata, datorita variatiei vitezei vantului si numarului redus
de amplasamente posibile. Un e"emplu? potentialul Romaniei de productie de energie
eoliana este de 6D.333 megaGati. ana in prezent, e"ista cereri pentru o capacitate de
63.333 de megaGati, din care au fost aprobate cele pentru 1.333 de megaGati.
oluarea sonora >sunt prea zgomotoase@.
Riscul mare de distrugere in cazul furtunilor, daca viteza vantului depaseste limitele
admise la proiectare. Fricat de mare ar fi limita admisa, intotdeauna e"ista
posibilitatea ca ea sa fie depasita.
Capitolul 2: Situatia energiei eoliene la nivel mondial
14
Energia eolian s+a stabilit acum ca o surs convenional de energie electric i
%oac un rol central n planurile de energie imediate i pe termen lung pentru din ce n ce mai
multe ri. ,up 62 ani de rate medii de cretere cumulativ, la sfritul anului trecut
instalaiile eoliene comerciale n apro"imativ E3 de ri au a%uns la nivelul de 1D3 IK.
,ouzeci i dou de ri au peste 6.333 *K instalai, Romnia numrndu+se printre
acestea. :reterea cererii este foarte lent, ine"istent sau negativ, astfel nct
cerereapentru noua generaie de putere de orice fel este redus iar concurena este acerb.
Lrazilia, 'ndia, :anada i *e"ic sunt piee foarte dinamice, dar nu pot compensa
pentru lipsa de cretere n pieele tradiionale din Europa, SU$ i :#ina. E"ist multe piee
noi interesante n $merica <atin, $frica i $sia unde e"ist un mare potenial de cretere.
:onform :onsiliului Ilobal pentru Energie Eolian, sectorul energiei eoliene i+a
continuat e"pansiunea la nivel mondial n 1361. Ritmul anual de cretere al pieei a a%uns la
aproape 637, n timp ce creterea de capacitate cumulativ este acum la 687. ,ezvoltarea
n acest sector a fost vizibil mai ales n SU$, n timp ce n :#ina piaa a fost mai lent dect
anul trecut. :reditul fiscal de producie din SU$ a fost anticipat c va e"pira, ceea ce a
condus la un aflu" pe ultima sut de metri, peste E.333 *K fiind instalai n al patrulea
trimestru din 1361, aducnd puterea instalat pentru 1361 la un total de 64.61D *K. ;n :#ina
pe de alt parte, ca urmare a consolidrii pieei i a raionalizrii, instalaiile anuale au atins
64,6 IK, ceea ce face 1361 un an mai lent pentru sectorul eolian.
;n Europa, Iermania i *area Lritanie sunt lideri de pia. Romnia, 'talia, olonia
i Suedia sunt pieele emergente, care au adus o contribuie surprinztoare anul trecut.
Europa a stabilit un nou record de 61,D IK pentru 1361 datorit tuturor evoluiilor n aceste
domenii.
$lte regiuni care au artat o e"pansiune remarcabil n 1361 sunt Lrazilia cu 6.399
*K i $ustralia, care a fost rspunztoare pentru 428 *K din noile capaciti n regiunea
acificului. ;n regiunea Frientului *i%lociu i $frica de &ord numai !unisia a finalizat un
proiect de 23 *K, iar primul parc eolian comercial sub+sa#arian a aprut n Etiopia, marcnd
un viitor promitor pentru regiune. Se ateapt ca $frica s devin o pia competitiv n
urmtorii ani deoarece generarea de energie verde a devenit o prioritate pentru dezvoltarea
economic.
*ai %os este diagrama energiei eoliene globale instalat cumulat n ultimii 69 ani?
13
;n anul 1361, capacitatea total instalat a :#inei se ridic la 92,A IK, ceea ce
constituie 1A,E7 din resursele mondiale. e locul al doilea dup :#ina sunt Statele Unite, cu
A3 IK i o cot de 16,17 din capacitatea global. Iermania se afl pe locul al treilea cu
46,4 IK i o cot de 66,67, iar Romania este undeva in urma.
17
!omania vs uropa
Un reper foarte important a fost atins de piaa european, capacitatea eolian instalat
a a%uns la peste 633 IK i semnale noi i interesante vin din partea rilor emergente.
Se poate vedea o mare varietate de noi %uctori pe piaa de energie regenerabil,
fondurile de pensii investesc n domeniul eolian ca o alternativ la obligaiunile de stat n timp
ce fondurile de investiii au nceput s acioneze ca intermediari.61.9DD *K de energie
eolian au fost instalai n Europa, din care 66.E8A *K au fost n Uniunea European.
Energia eolian instalat n UE are o valoare cuprins ntre 64 miliarde EUR i 69 miliarde
EUR.
1-

$9
Energia eolian a reprezentat un total de 1A,27 din capacitatea total de putere
instalat. 'nstalaiile anuale au crescut e"ponenial n ultimii 61 ani. ;n 1333 erau instalai
numai 4,1 IKJ astfel, comparnd cu cifrele din ultimul an, putem vedea o cretere anual
compus de peste 66,A7.
Iermania a rmas ara european cu cea mai mare capacitate instalat urmat de
Spania, *area Lritanie i 'talia. ,intre pieele emergente din Europa central i de Est,
Romnia i olonia au avut ambele ani record 0 amndou instalnd apro"imativ 9,27
din capacitatea anual total a UE. $mbele piee sunt acum n mod constant n top zece n
UE pentru capacitatea instalat anual. ,e asemenea, este important de menionat valoarea
capacitilor instalate n *area Lritanie, 'talia i Suedia. $ceste trei piee reprezint 6A7,
667 i respectiv 97 din totalul instalaiilor din UE n 1361. :apacitatea de putere eolian
instalat la sfritul anului 1361 a produs ntr+un an cu vnt normal, 146 !K# de energie
electric, suficient pentru a acoperi 97 din consumul de electricitate al UE 0 crescnd de la
A,47 din anul anterior.
'nvestiiile n parcurile eoliene din UE au fost ntre 61,E miliarde EUR i 69,1 miliarde
EUR. Bermele eoliene pe uscat au atras ntre 8,D miliarde EUR i 61,2 miliarde EUR, n timp
ce fermele eoliene din larg au reprezentat ntre 4,D miliarde EUR i D,9 miliarde EUR. $nul
trecut au fost instalate n larg i racordate 184 de turbine eoliene.
$ceasta nseamn mai mult de o turbin pe zi. Ele reprezint 6.6A2 *K, ceea ce
nseamn o cretere de 447 comparativ cu 1366 cnd au fost E9D *K.
$1
:apacitatea total eolian n larg este acum D.882 *K, $nglia fiind lider de pia
>A37@. ;n Europa, e"ist n prezent 6.AA1 turbine n 22 de parcuri eoliene n larg rspndite
n E ri, ceea ce face din Europa lider mondial n energia eolian n larg.
$$
Capitolul 3: 0otentialul eolian al !omaniei
Uniunea European a continuat instalarea noilor capaciti de energie eolian cu un
ritm ascendent n 1361. Este remarcabil faptul c n Romania au fost instalai 814 *K care
acoper E7 din totalul de noi surse de energie eolian al UE n 1361. :reterea de 8D7
din capacitatea total eolian realizat de Romnia n 1361 probabil nu va mai fi niciodat
egalat.<a sfritul anului 1361, energia eolian acoperea E7 din necesarul de energie total
n UE n timp ce n Romnia acest indicator a fost de apro"imativ 27. :#iar dac numrul
este inferior mediei europene, este n continuare un procent remarcabil avnd n
vedere faptul c n 1338 doar 3,67 din necesarul de energie a fost acoperit din surse de
energie eolian.
:#iar n condiiile de impredictibilitate legislativ ma%or din acest an, care vor avea
drept consecin instalarea a ma"im 233+A33 *K, Romnia va asigura din energia eolian
E7 din totalul consumului brut de energie al rii. Situarea Romniei peste media european
va fi posibil deoarece toi cei 6.832 *K instalai pn n 1361 vor genera energie de+a
lungul ntregului an 1364.
Raportul situeaz Romnia pe locul 63 n lume cu privire la potenialul de energie
eolian.
$#
;n 1361, aceasta a fost pe locul 64 n timp ce n 1366 s+a clasat pe locul 61. $stfel,
putem vedea c piaa a fost relativ stabil anul trecut c#iar i n conte"tul modificrilor
preconizate.
Romnia a fost lider printre pieele emergente ale Europei n 1361, instalnd 814*K
de noi capaciti, aproape dublu fa de cei 213 *K instalai n anul 1366, pentru ocapacitate
cumulat de 6.832 *K la sfritul anului trecut. Mara are un potenial de dezvoltare
semnificativ, situndu+se pe locul 2 n cadrul pieelor eoliene din Uniunea European n ceea
ce privete creterea capacitii n 1361.
Energia electric produs n Romnia a fost de A3,DD !K#, din care au fost? energie
termic convenional 0 44,6E !K#J #idroenergie 0 61,14 !K#J energie nuclear 0 66,D9
!K#J energie eolian 0 1,AD !K# i alte surse de energie regenerabil 0 3,81 !K#.
:reterea cifrelor n ceea ce privete energia alternativ este promitoare n conte"tul
creterii consumului cu 3,17.
Unele dintre cele mai importante probleme pentru investitorii de pe piaa
romneasc de energie sunt instabilitatea infrastructurii de transport a energiei electrice i
nivelul sczut al consumului de energie. Este din ce n ce mai greu s faci previziuni pentru
piaa romneasc de energie regenerabil i industrializarea sectorului aduce o provocare
suplimentar pentru investitori.
arcurile eoliene operaionale din Romnia sunt situate n principal n ,obrogea, pe
coasta *rii &egre, unde viteza medie a vntului poate a%unge la 9 mNs la o altitudine de 633
m. Regiunea este plat i slab populat, ceea ce face posibil instalarea unui numr mare de
turbine eoliene. E"ist, de asemenea, alte dou regiuni cu un potenial eolian mare n
Romnia? *oldova i :ara Severin. <a sfritul anului 1366, EE7 din capacitatea instalat
n Romnia era n zona ,obrogea, n timp ce n 1361 a e"istat o e"tindere spre nord est+ul
rii.
$(
Capitolul 4: $aloarea investi.iei unui sistem de energie eolian
la o cas de vacan.
Una din cele mai comune aplicatii a energiei alternative este alimentarea cu energie
electrica a unei case de vacanta sau cabana, aflata intr+o zona fara access la reteaua
publica. entru aceasta aplicatie se poate opta pentru alimentare folosind panouri
fotovolatice sau generatoare eoliene. Bolosirea lor combinata este intodeauna posibila.


Biecare sistem care foloseste energia alternativa trebuie proiectat intr+un mod foarte
riguros. ,e aceasta proiectare si optimizare va depinde eficienta si pretul lui de cost. entru a
determina pretul de cost al unui ec#ipament este necesar sa determinam care sunt
consumatorii care vor folosii aceasta energie si care este intervalul de timp in care ei
functioneaza.

$0
'n acesta locatie se vor folosi urmatorii consumatori de energie ?
1& Consumatori 5n curent alternativ *AC,
Ore de 6ile de
0utere functionare functionare
*W, pe 6i saptamana
Brigider >Stand. 6D cu. ft@ 133 63 9
!elevizor color 623 D 9
Receptor satelit 43 D 9
Radio+:, plaOer 42 A 9
Rezerva de energie 23 4 9


%& Consumatori in curent continu *+C,
Ore de 6ile de
0utere functionare functionare
*W, pe 6i saptamana
LecA3+eco 66K +Dbuc DD 1 9

<ocatia dispune de urmatoarele caracteristici de potential energetic?
(ant continu la 61mNs timp de D ore pe zi
entru deservirea acestor consumatori sistemul poate folosi un generator eolian
>turbina eoliana@ care trebuie sa produca tot necesarul de energie electrica. $cesti
consumatori au nevoie de D PK#, pe zi, timp de 9 zile, pe saptamana sau putem considera
apro"imativ un consum de 1%(7W-8luna.

Sistemul are o autonomie de % zile, adica poate furniza energia necesara timp de 1
zile c#iar daca nu avem nici un aport de energie de la turbina eoliana.

entru acesta aplicatie vom avea nevoie de urmatoarele componente principale?
$4
!urbina eoliana
Irup de acumulatori >baterii reincarcabile@ la A (
Regulator de incarcare a bateriei
'nvertor de curent continu >61(@ +curent alternativ >113(@
<ampi economice de curent continu
Ec#ipamente si conectori pentru subansamble.
entru aceasta aplicatie s+au ales urmatoarele componente ?

entru acesta aplicatie pentru acoperirea necesarului de consum vom avea nevoie de
??
6 turbina eoliana de 6333K tip K#isper K)'+133
6 regulatoare de incarcare Steca
63 baterii acumulatori cu ciclu profund tip SLAN443$
6 invertor Steca R' de 233K putere la iesirea de 113($:
D becuri economice de 66K curent continu
Estimarile sunt facute in baza unor valori ipotetice iar realizarea si implementarea lor
necesita o proiectare riguroasa pentru optimizarea performantelor si costurilor >care pot
suferii a%ustari importante@ specifice fiecarei locatii.
'n cazul in care reteaua de energie electrica se afla la o distanta mai mare de 133+
433m de locatia cabanei >casei de vacanta@, alimentarea cu energie alternativa devine cea
mai rentabila solutie.
$3
Leneficile sistemului sunt e"ceptionale. e langa faptul ca aceste sisteme furnizeaza
energie ecologica, aceste sisteme ofera independenta energetica totala. $cesta este solutia
de a obtine energie electrica gratuita.

stimarea financiara a sistemului
:osturile aferente ec#ipamentelor folosite in acest e"emplu, publicate mai %os, sunt
doar estimative, urmand ca la evaluarea finala a fiecarui proiect sa fie aplicate reduceri de
preturi corespunzatoare topologiei si dimensiunii fiecarei aplicatii. ,atorita unicitatii fiecarui
proiect costurile aferente fiecarei aplicatii pot sa difere semnificativ.
returile estimative ale ec#ipamentelor folosite in cadrul acestui e"emplu sunt?
anou fotovoltaic 6A2K *odel? US623 ret? 926 Euro
!urbina eoliana K#isper *odel? K)'+133 ret? 1233 Euro
Regulator incarcare *odel? !aromD43 ret? 1A3 Euro
$cumulator A( N 443$# *odel? SLAN443$ ret? 48E Euro
'nvertor Steca 233K *odel? 223 ' ret? DE2 Euro
Lec economic 66K *odel? ES<66 ret? 63 Euro
Opinie personala
$7
:onsider ca energia eolian poate deveni un element important al sistemului energetic
romnesc. $cest lucru necesit mai mult spri%in pentru sector i mai ales dezvoltarea unui
sistem de reglementare transparent, care este o condiie necesar din punctul de vedere
al investitorilor. roblema c#eie este asigurarea stabilitii pe termen lung att din punct de
vedere %uridic i al termenilor de reglementare, ct i din punct de vedere al soluionrii
problemelor legate de racordarea la reea.
,esi tara noastra are cel mai ridicat potential din sud+estul Europei in domeniul
energiei eoliene, sud+estul ,obrogei plasandu+se c#iar pe locul al doilea la nivelul intregului
continent, noi &U valorificam adevaratul potential al Romaniei.
Concluzii
entru ca o investitie in energia eoliana sa fie rentabila, astfel de unitati trebuie
amplasate in zone in care valorile medii ale vantului variaza intre viteze de peste 66 mNs si de
cel putin 4.2 mNs. Sub acest prag minim, o astfel de investitie este neprofitabila.
'n Romania, cercetarile a"ate pe folosirea potentialului energetic eolian, au stabilit
ca aceasta sursa energetica poate fi utilizata in mod rentabil mai ales in ,obrogea, ,elta
,unarii, Laragan, nordul *oldovei s in zona montana.
Energia eoliana este o sursa de putere electrica promitatoare in viitor, datorita
ecologitatii si infinitatii sale. !otusi, pentru ca viteza vantului variaza in timpul zilei, sezonului
sau anilor, energia generata de vant este o resursa intermitenta. :u toate acestea,
te#nologia a reusit sa+si adapteze creatiile imbunatatindu+le si producand si altele ce folosesc
acest tip de energie.
$-
entru ca vantul este o sursa de energie curata si interminabila, turbinele de vant
sunt instalate in tarile dezvoltate si acolo unde intensitatea vantului permite puterii eoliene sa
poata fi e"ploatata, pentru a suplini sursele traditionale de energie electrica, precum caldura
dega%ata de arderea carbunilor.
'ntrucat preturile terenurilor situate in e"travilanul localitatilor din Romania sunt mai
mici decat preturile terenurilor din alte parti ale Europei, iar investitorii pot beneficia de
legislatia europeana in domeniu, tara noastra va putea avea un influ" masiv de investiti in
acest domeniu.
$ceste investitii pot sustine si intari pozitia Romaniei de e"portator de energie intr+un
mediu care la nivel global e format din tari care in ma%oritate sunt importatoare de energie
electrica.
9ibliografie
#9
6. $lpopi, :ristina, Blorescu *argareta >133A@, .Utilizarea surselor regenerabile de energie/
1. :entrul de 'nformare al :omisiei Europene >1339@, .Energia eoliana 0 perspective,
provocari, politici europene/, 'asi
4. #ttp?NNGGG.energie+eoliana.com
(. :::.!.!o.o;
2. :alitatea si Utilizarea Energiei Electrice. roducerea ,istribuita si Regenerabile. I#id de
$plicare #ttp?NNGGG.sier.roN$rticolulQEQ4Q6.pdf
#1