38

LUCRAREA NR. 6
DETERMINAREA VITEZEI DE PLUTIRE A
PARTICULELOR
I. Importanta i obiectivele lucrrii
Separarea (curtirea, sortarea) particulelor (semintelor) si n unele cazuri si
transportul acestora se pot efectua cu ajutorul curentului de aer.
Pentru alegerea si reglarea corect a vitezei curentului de aer pentru calculul si
proiectarea sistemelor pneumatice destinate att sortrii ct si curtirii sau transportului
produselor este necesar cunoasterea comportrii particulelor n curent de aer, care este
caracterizat n primul rnd prin viteza lor de plutire.
Viteza de plutire poate fi determinat analitic (pentru particule ideale, de form
sferic, izotrope si care ar avea o pozitie stabil n curentul de aer) si experimental.
Deoarece semintele sau particulele obtinute n urma unor operatii de mruntire
cu forme si dimensiuni foarte variate, viteza de plutire a acestora se determin
experimental cu ajutorul unor instalatii speciale.
n cazul lucrrii se vor determina cu ajutorul acestei instalatii, vitezele de plutire
pentru seminte de gru, orz, porumb, mazre, soia si floarea-soarelui.
II. Consideraii teoretice
Considernd o particul material ntr-un curent de aer vertical ascendent (fig.
6.1) a crui vitez v
a
o considerm constant n toate punctele de pe sectiunea conductei,
aceasta este supus actiunii fortei de greutate G si a fortei portante a curentului de aer R.
Ecuatia de miscare a particulei n acest cmp se exprim cu relatia:
dv
m R G
dt
+ = (6.1)
unde :
dv
m
dt
este torta de inertie;
G - greutatea particulei;
R - forta portant a aerului calculat cu relatia lui Newton:
2 a
R k S v
g

= (N) (6.2)
n care:
k este coeficient de rezistent a cmpului aerodinamic;

a
= 1,2 kg/m
3
, masa volumic a aerului;
p
a
- densitatea aerului;
39
S - suprafata proiectiei particulei pe un plan perpendicular pe directia vitezei de
miscare;
v - viteza relativ a particulei fat de cea a cmpului aerodinamic.
n stare de plutire, forta portant a curentului de aer este tocmai
egal cu greutatea materialului analizat, adic:
G - R = 0 (6.3)
respectiv:
2
a cr
G k S v = (N) (6.4)
unde:
v
cr
este viteza curentului de aer, care corespunde strii de plutire (suspensie) a
particulei si care se numeste viteza de plutire (viteza critic) a particulei.
Rezult c relatia de calcul a vitezei de plutire este:
cr
a
m g
v
k S

=

(m/s) (6.5)
Notnd
a
p
k S
k
m

= , rezult c:
cr
p
g
v
k
= (m/s) (6.6)
unde : k
p
este coeficientul de portant a particulei.
Relatia 6.5 poate fi particularizat n functie de forma particulelor.
Fig. 6.1. Forele care acioneaz asupra unei particule aflat n curent de aer vertical.
III. Instalaia i aparatura de msur
Pentru determinarea vitezelor de plutire ale diferitelor tipuri de particule luate n
studiu s-a folosit o instalatia de laborator (fig. 6.2). Curentul de aer este produs de
v
a
G
R
F
a
40
ventilatorul 1. Pe conducta de aspiratie a ventilatorului este racordat camera de
sedimentare 2, etansat la partea inferioar de cutia de colectare a particulelor usoare 3.
n prelungirea camerei de sedimentare se afl canalul vertical 4 construit cu pereti din
sticl pentru vizualizarea particulelor.
Camera de refulare a ventilatorului este racordat la un compartiment n care se
gseste un element filtrant 5 din pnz, care are rolul de a retine particulele fine de praf
care, eventual au fost aspirate odat cu particulele (semintele).
Debitul de aer se msoar cu ajutorul a dou rotametre pozitionate dup
elementul filtrant 5, iar prin obturarea racordurilor de evacuare 7 se realizeaz reglarea
cantittii de aer care trece prin instalatie (reglare grosier si reglare fin).
Pentru determinarea vitezei de plutire a unei particule se regleaz debitul de aer
din instalatie pn cnd particula se afl ntr-o pozitie stabil n canalul cu peretii din
sticl. Se citeste valoarea debitului de aer cu ajutorul celor dou rotametre 6 si
cunoscndu-se sectiunea tubulaturii din sticl se poate afla viteza de plutire.
Fig. 6.2. Schema instalaiei pentru determinarea vitezei de plutire a particulelor.
Modificarea vitezei curentului de aer n canalul vertical se face prin modificarea
debitului de aer refulat de ventilator, deschiznd mai mult sau i putin clapeta de refulare.
IV. Metodica experimental
n vederea culegerii datelor necesare determinrii vitezei de plutire la anumite
categorii de particule se procedeaz astfel:
se verific instalatia si aparatura de msur asigurndu-se buna
functionare;
se nchide refularea ventilatorului cu ajutorul clapetei de reglaj, astfel
nct functionarea ventilatorului s fie n gol;
se stabilesc particulele (semintele) a cror vitez de plutire se determin
si se msoar dimensiunile si greutatea acestora;
se racordeaz la retea electromotorul de actionare a ventilatorului,
asteptnd ca acesta s ajung la turatia de regim;
se aseaz smnta pe o sit si se introduce sub gura de aspiratie a
5
7
6
1
2
3
4
41
canalului vertical din sticl din componenta instalatiei;
se deschide progresiv refularea ventilatorului cu ajutorul clapetei de
reglaj, urmrind tendinta de ridicare a particulelor solide de pe sit si aparitia acesteia n
canalul vertical;
n momentul n care smnta arc tendinta de plutire sau de oscilatie ntre
anumite limite pe vertical, se citeste la manometrul cu lichid valoarea presiunii totale si
a presiunii statice, racordnd la manometru cele dou orificii din canalul vertical,
folosind robinetul cu trei ci;
se mentine instalatia la acest reglaj si se introduce o alt smnt,
efectundu-se determinrile dup aceeasi metodic experimental;
se determin presiunea dinamic cunoscnd energia total si cea
corespunztoare presiunii statice:
dim tot st
P P P = (Pa) (6.7)
n care:
P
tot
este presiunea total msurat cu manometrul la nivelul orificiului frontal
din canalul vertical;
P
st
- presiunea static msurat cu manometru! la nivelul orificiului lateral din
acelasi canal.
2
2
din
v
P
g

=

(Pa) (6.8)
n care:
v este viteza fluidului;
- masa specific a fluidului (pentru aer = 1,2 kg/m
3
);
g - acceleratia gravitational.
Rezult c:
2 2
din
P
v g g h

= = (m/s) (6.9)
unde:
h este diferenta n plan vertical a indicatiilor manometrului.
ntruct indicatiile manometrului sunt n functie de unghiul de nclinare a
acestuia fat de orizontal, rezult:
sin
o
h h =
unde:
h
0
este diferenta indicatiilor citite pe tubul manometrului.
Urmare a faptului c determinrile sunt efectuate atunci cnd particula rmne n
42
repaus relativ n tubul vertical, rezult c valoarea vitezei calculat cu ajutorul presiunii
dinamice este valoarea vitezei de plutire.
Datele obtinute se trec n tabelul 6.1.
Tabelul 6.1
Felul seminei Nr.
crt.
rimea msurat U. M.
gru porumb soia orz floarea-soarelui
1 Masa semintei g
2 Lung. semintei mm
3 Ltimea semintei mm
4 Grosimea semintei mm
5 Diametrul semintei mm
6 h
o
mm
7 h = h
o
sin u mm
H
2
O
8
v
cr
= 4 h
m/s
9 Coeficientul de
portant
2 p
cr
g
k
v
=
V. Sinteza activitii la lucrare
Se compar rezultatele obtinute pe cale experimental cu cele
existente n literatura de specialitate (tab. 6.2).
Tabelul 6.2
Greutatea:
Nr
crt.
Denumirea
seminei
Lung.,
l (mm)
imea,
b (mm)
Gros.,
c (mm)
Vit. de
plutire
(m/s)
absolut la
1000 buc,
(daN)
volumic,
(daN/l)
1 Gru 4,8-8,0 1,8-4,0 1,6-3,6 8,9-11,5 20-40 0,76
2 Secar 5,0-9,8 1,4-3,4 1,0-3,4 8,3-9,9 32 0,73
3 Porumb 5,5-13,5 5,0-11,5 2,5-8,0 10,0-17,0 286 0,73
4 Orz 7,0-14,6 2,0-5,0 1,2-4,5 8,4-10.8 31-51 0,65
5 Ovz 8,0-18,6 1,4-4,0 1,0-4,0 8,1-9,1 20-42 0,45
6 Hrisc 4,2-6,2 2,8-3,7 2,4-3,4 2,5-9,5 21 0,72
7 Mei 1,8-3,2 1,5-2,0 1,5-1,7 9,8-11,8 7 0,85
8 Orez 5,0-7,0 2,5-2,8 2,0-2,5 9,5 19 0,52
9 Mazre 4,0-9,5 4,0-9,0 3,0-9,0 15,5-17,5 105 0,85
10 Linte 5,2-8,5 5,0-8,0 2,0-4,0 8,3-9,7 30 0,80
11 Mzriche 3,5-6,5 2,6-6,0 2,0-5,0 13,2-17,0 40 0,80
12 Fasole 7,2-18,5 4,7-1 h0 2,7-10 6,0-16,5 265
43
13 Soia 6,0-8,0 4,5-8,0 4,0-7,0 9,0-15,5 186
14 Rscov 1,5-2,5 0,8-1,5 0,6-1,3 4,5-8,5 0,9-1,4
15 In 3,5-5,0 1,7-3,7 0,5-1,3 3,5-8,5 4,5
16 Fl-soarelui 4,8-6,0 3,5-4,2 1,7-2,8 4,0-14,0 53-69
17 Cnep 2,8-6,5 2,0-6,0 1,7-4,0 5,0-11,0 23
18 Sfecl zahr 2,5-7,0 2,5-7,0 1,0-4,0 - 4,0-46,3