UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV

FACULTATEA: INGINERIE TEHNOLOGIC I

MANAGEMENT INDUSTRIAL
SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL AFACERILOR
INDUSTRIALE
PROIECT SPDD
Reciclarea autovehiculelor scoase din uz
AN DE STUDIU: I

CUPRINS
CAP.1 Motiva!a t!"!i............................................................................................. #
CAP.$ Noti%&i i&to'%(tiv! )ivi&' !(i(*a!a a%tov!+i(%*!*o.................................,
CAP.# R!(i(*a!a a%tov!+i(%*!*o '! (at! BM- Go%).........................................1#
CAP., R!(i(*a!a a%tov!+i(%*!*o '! (at! R!&a%*t Go%).......................................1.
CAP./ Dezvoltarea problematicii alese............................................................................2
CAP. ! SPORIREA "RADU#UI DE UTI#I$ARE A CO%PONENTE#OR &SU..............$0
CAP.. Co&(*%1ii22222222222222222222222.222#1
CAP. . Bi3*io4a5i!....................................................................................................##
$
Capitolul 1: Motivarea temei
Intrat n vigoare din 2004, modalitatea de procesare a vehiculelor care ajung la
sfrsitul ciclului de viat sa schimbat n fiecare an! "pro#imativ 2$000 40!000 de
vehicule scoase din uz %&'() sunt generate n fiecare an n *omnia! "cestea sunt
clasificate ca de+euri periculoase +i trebuie depoluate, nainte de dezmembrare sau
tocare iar ca dovad trebuie s se emit un certificat de distrugere! ,oate instala-iile care
trateaz &'( sunt afectate de aceast legisla-ie +i trebuie autorizate %instalaii de tratare
autorizate . I,") de ctre "/01!
0rezenta tema ofer o evaluare complet a solutiilor de reutilizare, valorificare 6i
reciclare a &'( +i o selectare a celor mai bune practici func-ionale n *omnia! 'unt
prezentate urmtoarele subiecte2
Identificarea celor mai bune solu-ii pentru *omnia privind tratarea %reciclarea,
reutilizarea, valorificarea energetic +i depozitarea) tuturor componentelor &'(, cu
scopul de a atinge -intele stabilite prin reciclarea +i reutilizarea %304), respectiv
reciclarea +i valorificarea energetic %3$4) a materialelor componente ale &'(
+i5sau a elementelor constitutive6
Identificarea celor mai bune practici pentru dezmembrarea componentelor &'( fr
distrugerea celor care pot fi reutilizate, reciclate, valorificate energetic +i depozitate
%decontaminare, instala-ie mobil de decontaminare, testarea componentelor &'(
reutilizabile, dezmembrarea +i tratarea frac-iei u+oare) +i ac-iunile necesare, lund n
considerare particularitatea -rii noastre6
Identificarea agen-ilor economici care recicleaz piesele de schimb din &'(
dezmembrate, cum ar fi sticla, plasticul, lichidele, metalele etc6
'tabilirea modalit-ii n care componentele reutilizate din &'( pot fi gestionate astfel
nct s nu fie afectat siguran-a n trafic!
#
Capitolul 2 : Notiuni introductive privind reciclarea autovehiculelor
*eciclarea autovehiculelor reprezint valorificarea materialelor uzate %deeuri) pentru
a fi folosite n producia de materiale noi! 'copul principal este limitarea utilizarii resurselor
naturale i utilizarea mai eficient a acestora! *eciclarea materialelor, respectiv reciclarea
deeurilor reduce poluarea aerului i a apei de suprafa, limitnd emisia de gaze nocive!
7ama materialelor ce pot fi reciclate este una larg 2 sticla, hartie, metal, plastic,
echipamente electronice, te#tile, uleiuri uzate s!a! 8ea mai eficient forma de reciclare
este refolosirea unei componente gata asamblate n vederea ncorporrii ntrun
mecanism nou, de e#emplu, refolosirea5reutilizarea componentelor i pieselor auto
provenite din dezmembrarea vehiculelor prematur scoase din uz la autovehicule noi pe
linia de montaj!
0rocesul de reciclare +i autoturismelor aflate la sfr+itul perioadei de via- are loc n
facilit-i special destinate dezmembrrii +i dezafectrii ma+inilor! 9iecare :ilogram de
resturi metalice din ma+in este reciclat astfel nct ecologic +i economic s rezulte cel
mai bun echilibru! 1aterialele care +i pstreaz valoarea sunt recuperate +i retrimise n
ciclul de produc-ie, limitnduse astfel efectele nocive asupra mediului! 'unt patru etape
care se desf+oar pentru ca productorul s se asigure c reciclarea se desf+oar ntr
un mod ct mai prietenos posibil cu mediul2 returul controlat al ma+inii, tratamentul nainte
de reciclare, dezasamblarea, reciclarea!
*eciclarea autoturismului ncepe cu returul controlat al acestuia la unul din punctele
de preluare autorizate pentru dezasamblarea ma+inilor! Doar aceste puncte de preluare
autorizate emit un certificat de distrugere ce este necesar pentru scoaterea din circula-ie a
ma+inii!
;n timpul tratamentului dinainte de dezasamblare, bateria este demontat de pe
ma+in, la fel ca +i orice alt component cu posibil efect pirotehnic . de e#emplu
airbagurile, care sunt neutralizate! Dup aceea toate lichidele din ma+in sunt evacuate
cu ajutorul unor instrumente speciale de absorb-ie +i percu-ie pentru ptrunderea n
conductele mai pu-in accesibile! "ceast opera-iune include chiar +i scurgerea lichidului
refrigerant al aerului condi-ionat precum +i a lichidului de frn, scurgerea lichidului de
rcire, a uleiului de motor +i al transmisiei precum +i e#tragerea combustibilului rmas n
rezervor! "ceast opera-iune se efectueaz cu ajutorul unei ma+ini cu percu-ie ce include
,
un sistem de scurgere! <ichidele de diverse tipuri sunt depozitate separat n containere ce
urmeaz a fi preluate de companii specializate n prelucrarea sau reciclarea lor ulterioar!
;n timpul procesului de dezmembrare, diverse pr-i ale ma+inii care ar putea fi
refolosite sau reciclate sunt demontate de pe ma+in! 'peciali+tii de la dezasamblare
determin care din componentele ma+inii sunt gata pentru a fi reciclate sau refolosite cu
func-ia lor original! 8omponentele de valoare cum ar fi materialele pre-ioase folosite n
catalizator sunt reciclate separat!
Imediat ce piesele ce ar putea fi refolosite precum +i materialele ce pot fi recuperate
au fost demontate de pe ma+in, restul din aceasta urmeaz a fi trimis la o fabric de
dezasamblare ulterioar pentru o procesare +i mai ampl! 8aroseriile ma+inilor sunt
ulterior distruse n buc-i de dimensiunea unei palme +i sunt sortate! 1aterialele, te#tilele
+i elementele din fier sau cele lipsite de fier urmeaz a fi procesate n uzine specializate!
<egislatia
(niunea =uropean acord o atenie sporit reciclrii deeurilor periculoase i n
special deeurilor provenite din dezmembrarea vehiculelor scoase din uz! ;n acest sens
8==, a aprobat Directiva =uropean $>52000, cu privire la gestionarea vehiculelor scoase
din uz! *omnia a transpus acesta Directiv =uropean la sfritul anului 2004 prin
?otrrea de 7uvern 240@52004, elaborat de 1inisterul 1ediului!
In luna septembrie 2004, a luat fiin "sociaia /aional a 'ocietilor de
Dezmembrri "uto i *eciclare "/'D"*, la iniiativa unor societi comerciale din
domeniu! "ctivitatea principal a membrilor "sociaiei este dezmembrarea vehiculelor
prematur scoase din uz, refolosirea5reutilizarea pieselor i componentelor auto!
8onform ?7 240@52004 ct i a A(7 B352000 privind regimul deeurilor, la baza
gestionrii deeurilor stau urmtoarele principii generale2
a) principiul utilizrii cu e#clusivitate a acelor activiti de gestionare a deeurilor care nu
aduc prejudicii sntii i mediului6
b) principiul C poluatorul pltete D6
c) principiul responsabilitii productorului6
d) principiul utilizrii celor mai bune tehnici disponibile, fr antrenarea unor costuri
e#cesive6
e) principiul pro#imitii, care presupune ca deeurile s fie valorificate i eliminate ct
mai aproape de locul de generare6
/
;n vederea reutilizrii pieselor i componentelor provenite din dezmembrarea
vehiculelor scoase din uz, a fost iniat i un proiect pentru dezvoltarea site
ului Dezmembrari auto! =liberarea certificatului de distrugere se va face numai de ctre
societi de dezmembrri autorizate i societai care au ca obiect de activitate colectarea
i tratarea deeurilor feroase i neferoase, de tip *emat! (niunea =uropean apreciaz
eforturile fcute de ctre 1inisterul 1ediului pentru implementarea Directivei =uropene,
ins foarte multe aspecte cu privire la reciclarea deeurilor, ramn nereglementate prin
lege! 0rincipiul poluatorul pltete oblig generatorii de deeurii, respectiv, productorii
de autovehicule la nivel mondial s dezvolte o reea de colectare la nivel naional pentru
ca orice autovehicul la sfritul vieii sa fie reciclat pe costul acestuia! "tingerea targetului
de reciclare este condiie obligatorie
E
!
Obiective privind reciclarea autovehiculelor
;ncepnd cu E ianuarie 200B
*eutilizarea +i valorificarea a minimum B$ 4 3$ 4 din masa medie pe vehicul +i
an %n func-ie de vechimea vehiculului)6
*eutilizarea +i reciclarea a minimum B0 4 30 4 din masa medie pe vehicul +i an
%n func-ie de vechimea vehiculului)
;ncepnd cu E ianuarie 20E$
*eutilizarea +i valorificarea a minimum F$4 din masa medie pe vehicul +i an
pentru toate &'(6
*eutilizarea +i reciclarea a minimum 3$4 din masa medie pe vehicul +i an pentru
toate &'(!
Situatia in Romania
1ajoritatea operatorilor care trateaz &'( n *omnia sunt dezmembratori! 0entru
1
0lanul de implementare a Directivei $>5200058==
0
colectarea +i5sau tratarea &'( sunt autoriza-i circa 190 de operatori economici care s
au conformat prevederilor din "ne#a nr! E a ?7 nr! 240@52004, ce transpune "ne#a E a
Directivei 20005$>58=!
8onform situa-iei prezentate de ctre "/01 sunt autorizate trei shreddere la2 8luj .
/apoca, 1ehedin-i +i Gucure+ti, precum +i dou instala-ii de depoluare a &'( %'=D") la
8luj +i la Gucure+ti! ;n perspectiv se vor pune n func-iune alte shreddere la 7ala-i +i
,imi+oara!
0roductorii de vehicule +iau constituit re-elele de colectare a &'( prin contracte
cu al-i operatori economici, acoperind majoritatea jude-elor din -ar!
"ceast responsabilitate comun pentru atingerea obiectivelor a condus la o
diminuare a responsabilit-ii productorului, acesta din urm fiind responsabil din punct de
vedere financiar numai pentru acele &'( pentru care se dovede+te c nivelul costurilor de
tratare dep+e+te veniturile ob-inute din vnzarea de piese +i de materiale reciclabile +i,
suplimentar, sunt tratate n re-eaua contractat de ctre productor!
"stfel, principalii responsabili pentru atingerea obiectivelor devin operatorii
economici care desf+oar activit-i de tratare a &'(!
0e termen lung, aceasta poate creea probleme mai ales pentru c, ace+ti operatori
sunt interesa-i numai de materialele cu valoare pozitiv de pia- %pe care le
comercializeaz ca piese de schimb sau ca materii prime secundare) +i nu ncheie ciclul
de tratare ecologic a &'(, multe dintre componentele fr valoare fiind stocate un
anumit timp!
FL!L "S #n ROM$N%&
.
Deoarece majoritatea operatorilor care trateaz &'( sunt dezmembratori,
dezmembrarea este cea mai important etap din procesul de reciclare a &su!
9aza de depoluare este impus de legisla-ie, prin urmare dup colectare +i
eliberarea certificatului de distrugere se ndeprteaz toate lichidele +i componentele care
con-in substan-e periculoase!
Dup dezmembrare componentele reutilizabile sunt comercializate, n majoritate,
prin magazinele dezmembratorilor!
;n prezent, n afara metalului care are o cert valoare pozitiv de pia-, mai e#ist
cerere pentru baterii 'i pentru ulei u(at care )e reciclea(*
&nvelopele, componentele mari de plastic +i filtrele de ulei sunt coincinerate n
cuptoarele fabricilor de ciment, fiind valorificate energetic!
COL+C,&R+& "S
7
Aperatorii economici autoriza-i pentru colectarea &'( trebuie s elibereze ultimului
de-intor un certificat de distrugere la preluarea &'(!
;n cazul n care agen-ii economici desf+oar doar activit-i de colectare,
certificatele de distrugere vor fi emise n numele unit-ilor de tratare cu care au contract,
cu acordul scris al acestora +i cu respectarea prevederilor legale n vigoare!

-+.OL &R+& "S
'istemul '=D" de depoluare mobil este o sta-ie complet pentru depoluarea &'(
incluznd o ramp activat hidraulic, ma+in de gurit rezervorul de combustibil, pompe
vacumatice individuale n vederea e#tragerii rapide, eficiente +i n siguran- a fluidelor!
BENEFICII
9r risc de e#plozie
Afer solu-ii mobile pentru companii cu mai multe puncte de lucru
Instalare +i dezasamblare rapid
*ezervoare pentru depozitarea fluidelor certificate n vederea transportului
(+or de transportat
8

- +/ M +M0R&R+& "S
;n *omnia majoritatea operatorilor economici care trateaz &'( sunt
dezmembratori, cele mai multe opera-ii fiind efectuate manual!

8ea mai profitabil afacere pentru dezmembratori este dezmembrarea pieselor care
pot fi reutilizate +i comercializarea metalelor pentru reciclare! ;n *omnia nu e#ist o re-ea
na-ional prin care s se promoveze vnzarea pieselor de schimb secondhand +i nu sunt
siteuri de internet specializate pe care s se prezinte cererea +i oferta!
0entru implementarea directivei este necesar dezmembrarea unor componente
care sunt greu reciclabile %e#! sticla, plasticul, cauciucul) n vederea atingerii obiectivelor
stabilite! 'ticla este unul dintre materialele care se recicleaz cel mai greu pentru c +i
cele mai mici impurit-i pot afecta calitatea produc-iei! (nii productori de sticl accept
sticla de la geamurile laterale dar nu accept sticla de parbriz! ;n acest caz, se recurge la
stocarea temporar a sticlei de parbriz, cu att mai mult cu ct sunt cantit-i mici +i costuri
mari de transport! Dac nu se vor gsi alte aplica-ii pentru reciclare, aceste de+euri vor
trebui utilizate la construc-ia de drumuri sau la alte tipuri de construc-ii!
19
.&RCL &,O -%N ROM&N%&
;n *omnia parcul auto prezint o cre+tere semnificativ pe de o parte datorit
aprecierii leului +i pe de alt parte datorit scderii ratei dobnzilor pentru mprumuturi +i a
promo-iilor substan-iale oferite de ctre mai mul-i productori +i importatori!
;n plus, pentru a reduce numrul de vehicule cu vrst naintat +i prin urmare,
poluante, 11DD a derulat un program de rennoire a parcului auto na-ional n perioada
200@ . 2003! 0rin acest program au fost nlocuite mai mult de 4$!000 de vehicule mai
vechi de E2 ani!
Din graficele prezentate mai jos se poate observa c procentul vehiculelor foarte
vechi %peste 20 ani) aflate n circula-ie a sczut de la 212 #n 2003 la numai 42 #n 2012*
0e de alt parte, procentul vehiculelor noi %cu vrste pn la $ ani) a crescut de la 192 #n
2003 la 532 #n 2012*
8u toate acestea, numrul de vehicule pe mia de locuitori este nc sczut n
*omnia fiind doar E2B de vehicule la E000 de locuitori n compara-ie cu $0B vehicule n
9ran-a sau >E4 n 0olonia %n conformitate cu datele =urostat)! 0rin urmare, este de
a+teptat ca numrul de vehicule s creasc n continuare n mod sus-inut!
11
0
$0000
E00000
E$0000
200000
2$0000
>00000
>$0000
$990 $99. $997 $998 $919 $911 $91$
)a66!&4! (a6 :M1; *i4+t (o""!(ia* v!+i(*!6 :N1;
'i(.: &)nz*ri de vehicule noi de cate(orie % +i N ,n -erioada 2./ 2.2
Distri0ution o1 the car 1leet 02 a(e cate(ories 32..45
9</
/7=
0<19
10=
11<1/
11=
10<$9
8=
>$9
0=
Sursa: Re(istrul auto ro6an
0rocentul vehiculelor foarte vechi %peste 20 ani) n circula-ie a sczut de la 212 #n
2003 la numai 42 #n 2012*
0rocentul vehiculelor noi %0$ ani) a crescut de la 192 #n 2003 la 532 #n 2012*
1$
Capitolul 6: Reciclarea autovehivulelor de catre 0M7 8roup
Su)tenabilitatea este cuvntul cheie pentru fiecare etap a lan-ului de procese de
produc-ie utilizat de G1H 7roup, ncepnd cu proiectarea autovehiculelor alternative, cu
un consum redus de energie, +i a proceselor de produc-ie ra-ionale, ecologice, +i pn la
reciclarea ecolo9ic!
G1H 7roup recunoa+te c autovehiculele rulate sunt o surs alternativ deosebit de
important de materii prime, de aceea, prin acoperirea golurilor din ciclul materialelor, prin
reciclare, doreste sa aduca o contribu-ie semnificativ la conservarea resurselor naturale!
6*1 %mplicarea permanenta in protectia mediului
G1H 7roup se implic activ, de foarte mul-i ani, n concepte eficiente de reciclare!
'copul proceselor de reciclare este recuperarea rapid +i complet a resurselor +i
materialelor con-inute n autovehicule, pentru a completa golurile din ciclurile materialelor
+i a putea utiliza astfel resursele ct mai economic +i mai eficient!
6*2 .rote:area mediului 'i a re)ur)elor naturale*
<a nceputul anilor IB0, G1H 7roup a ancorat puternic politica de protec-ie a mediului
n cadrul organiza-iei sale! J"faceri sustenabileK este un principiu major, att n strategia
corporativ a 7rupului ct +i n cultura sa! *esponsabilitatea privind produsele implic de
asemenea recuperarea ntro manier ecologic a autovehiculelor scoase din uz!
"ctivit-ile G1H 7roup de optimizare continu a proceselor de reciclare sunt concentrate
n 8entrul de Dezmembrare +i *eciclare %*D8) apar-innd 7rupului! ;n prezent, acesta
este lider mondial n domeniu +i are statutul de unitate de tratare autorizat! ;n plus,
8entrul *D8 furnizeaz informa-ii importante privind tehnicile de dezmembrare +i drenare,
ca +i privind crearea de concepte de reciclare pentru autovehiculele viitoare! ;n trecut,
reciclarea se a#a pe recuperarea cu responsabilitate fa- de mediu a autovehiculelor
scoase din uz, ns n ultimii ani penuria de resurse naturale a condus la schimbarea
acestui obiectiv!
1#
6*6 Cadrul le9al* Obli9atiile privind returnarea; obiectivele de recuperare; utili(area
materialelor
Directiva (= privind autovehiculele scoase din uz %20005$>58=) a intrat n vigoare n
toate statele membre (= nc din anul 2000! 0rintre altele, Directiva stipuleaz c
productorul trebuie s accepte un autovehicul scos din uz %=<&), predat de ultimul
proprietar, fr niciun fel de ta#! 0rin urmare, productorii de autovehicule sunt obliga-i
s suporte integral, sau n mare parte, costurile asociate cu reciclarea autovehiculelor
scoase din uz!
6*1 Returnarea 'i recuperarea*
<a nceputul anilor LF0, cu mult nainte de introducerea reglementrilor statutare,
G1H 7roup ini-iase deja nfiin-area, n spa-iul (=, a unei re-ele ample de centre pentru
primirea +i reciclarea autovehiculelor! 9iecare autovehicul scos din uz returnat de clien-ii
G1H 7roup la aceste centre este prelucrat de o unitate de tratare autorizat!
0entru G1H 7roup, responsabilitatea pe ntregul ciclu de via- al produselor sale
nseamn +i msuri privind piesele uzate, lichidele folosite pentru func-ionare ca +i
ambalajele de comercializare! "cestea sunt colectate de organiza-iile na-ionale de vnzri
conform programelor specifice de pe pie-ele relevante!
6*5 tili(area materialelor 'i ratele de reutili(are*
0e lng interzicerea anumitor materiale cum ar fi plumbul +i cromul %&I),
reglementrile (= definesc, n plus, detaliat, prelucrarea secundar a anumitor
componente de autovehicule +i resurse! Directiva %200$5@458=) impune de asemenea ca,
din anul 2003, autovehiculele noi s ating un nivel-int de reciclare de 3$ 4 +i un nivel
-int de recuperare de F$ 4 pn n anul 20E$! "ceasta este o condi-ie prealabil pentru
aprobarea tuturor modelelor de autovehicule noi, ncepnd cu finele anului 2003!
6*4 tili(area materialelor reciclate*
;n cadrul obiectivului G1H 7roup de acoperire a golurilor din ciclul materialelor, la
realizarea autovehiculelor sunt utilizate componente fabricate din materiale reciclate!
"ceasta demonstreaz utilizarea ecologic +i ra-ional din punct de vedere economic a
materiilor prime alternative! ;n prezent E$4 din componentele din plastic aprobate pentru
autovehiculele produse de G1H 7roup sunt fabricate din materiale reciclate, de e#emplu,
1,
acestea sunt folosite la protec-ie subauto, panourile portbagajului, rezervoarele de
combustibil +i pasajele ro-ilor!
6*< .roce)ul de reciclare a autovehiculelor )coa)e din u(; produ)e de 0M7 8roup
1/
10
Capitolul 1: Reciclarea autovehiculelor de catre Renault 8roup
In majoritatea tarilor din (niunea =uropeana, constructorii si importatorii de
vehicule sunt obligati sa asigure colectarea vehiculelor scoase din uz printro retea de
colectare bine organizata! Dacia sia creat si ea o retea proprie de colectare a vehiculelor
scoase din uz!
In *omania e#ista minim un centru de colectare agreat de Dacia in fiecare judet, iar
in Gucuresti e#ista > asemenea centre!
*eciclarea trebuie considerata un aspect cheie dea lungul intregii durate de viata
a vehiculului! 0rofitand de e#perienta *enault in acest domeniu, Dacia se implica in toate
demersurile care favorizeaza reciclarea vehiculelor sale! 0rin urmare, Dacia se implica in
activitatea de reducere a deseurilor cat mai mult posibil! 'e realizeaza cercetari privind
tehnologiile de dezmembrare eficienta pentru vehiculele aflate la sfarsitul duratei de viata,
promovand reutilizarea reziduurilor rezultate din casare si stabilirea unei strategii pentru
imbunatatirea utilizarii materiilor reciclate in cazul anumitor componente ale masinilor!
0e durata procesului de reciclare, vehiculul este supus unui proces de e#tragere a2
materialelor reciclabile sau a celor care pot produce energie
pieselor reutilizabile
unui procent de deseuri reziduale care vor fi stocate in centre %locuri special
amenajate)!
"stfel, foarte multe componente ale unui vehicul pot fi reciclate2
plumbul din baterii este utilizat pentru producerea altor baterii
uleiul uzat este retratat pentru a putea fi reutilizat ca si combustibil
cauciucul din pneuri poate fi reutilizat la constructia peretilor antifonici sau pentru a
servi
ca sursa de energie
parbrizul si sticla pot fi reutilizate pentru productia fibrelor de sticla sau chiar a
sticlei
otelul este reutilizat in industrie sau in constructii
aluminiul serveste la fabricarea jantelor noi sau a motoarelor!
1.
In acest fel, putem distinge > tipuri de valorizare2
*eutilizare2 pentru piesele de ocazie
&alorizare materiala2 reutilizarea unui element ca materie prima sau ca piesa de
ocazie
&alorizare energetica2 pentru producere de energie!
<a ora actuala, Dacia produce un vehicul care este constituit in proportie de F$4 din
piese care pot fi ulterior reciclate si integreaza deja piese din materiale reciclate! F$4 din
piesele din plastic ale vehiculului dumneavoastra sunt marcate cu un semn care permite
identificarea principalului material din care sunt fabricate! "cest marcaj permite sa triati
mai usor piesele demontate si sa optimizati astfel reciclarea fiecareia dintre ele! In plus,
vehiculele Dacia raspund e#igentelor reglementarilor europene privind protectia mediului
inconjurator!
Dezmembrarea vehiculelor scoase din uz este o faza importanta din procesul de
valorizare, iar acuratetea cu care se face acest lucru determina posibilitatea reutilizarii
pieselor si componentelor dezmembrate! 8onform normelor europene privind vehiculele
scoase din uz, producatorii de automobile sunt obligati sa ofere informatii privind procesul
de dezmembrare a vehiculelor, precum si localizarea tuturor substantelor periculoase
utilizate! Dacia respecta aceasta cerinta si sa alaturat cu succes celor peste 20 de
producatori, punand la dispozitie aceste informatii printrun sistem electronic comun .
'istemul International de Informare privind Dezmembrarea!
1*1 8e)turi )imple pentru o de(voltare durabila
9iecare conducator auto poate contribui in felul sau la protectia mediului! In faza de
intretinere a vehiculului, cateva gesturi simple sunt suficiente2
(leiul si piesele uzate sau schimbate nu trebuie aruncate impreuna cu alte deseuri
menajere!
Gateriile, filtrele sau alte piese trebuie depozitate la un organism specializat de
colectare!
"numite piese uzate pot fi refolosite, depozitate sau schimbate la un centru agreat
Dacia,
unde acestea vor fi tratate sau reciclate! In acest caz este vorba de2
17
baterii
pneuri
ulei
filtre de ulei, aer, precum si bidoanele de ulei goale sau umplute cu
ulei uzat!
1*2 -urata de viata a vehiculului
Durata de viata al unui produs reprezinta pentru Dacia cea mai buna cale de a
e#prima viziunea sa asupra dezvoltarii durabile, precum si punerea ei in practica!
"ceasta abordare permite sa ia in consideratie 6 piloni de de(voltare durabila
=rentabilitate economica; buna)tare )ociala; protectia mediului>, incepand cu faza de
proiectare si pana la finalul etapei de utilizare a unui vehicul!
Durata de viata a unui vehicul este destul de lunga si se reflecta in cateva etape
bine determinate2
E! 0roiectarea2 conceptia unui vehicul
2! 0roductia2 e#tragerea si producerea de materiale, fabricarea si montajul tuturor
componentelor intrun vehicul
>! Distributia2 perioada cuprinsa de la iesirea vehiculului de pe poarta uzinei, pana la
cumpararea acestuia de catre client
4! (tilizarea automobilului de catre proprietar . cea mai lunga etapa
$! *eciclarea2 etapa finala, cand vehiculul este colectat si tratat in conditii speciale de
protectie
a mediului
,oate aceste etape formeaza ceea ce numim durata de viata a vehiculului! In toate
cele $ etape care fac parte din durata de viata a vehiculului, un rol foarte important il
ocupa conceptul de protectie a mediului!
1*6 Reciclarea autovehiculelor de catre Renault
In prezent, *enault produce un vehicul care este constituit in proportie de F$4 din
piese valorificabile si care integreaza deja piese din materiale reciclate!
F$4 din piesele din material plastic ale vehiculului sunt codificate conform
standardelor europene, ceea ce permite identificarea cu usurinta a pieselor demontate si
18
optimizarea reciclarii acestora! In plus, vehiculele *enault raspund e#igentelor
reglementarilor europene privind protectia mediului inconjurator!
8onform Directivei europene 20005$>58=, privind gestionarea vehiculelor scoase din
uz %&'(), transpusa in legislatia romneasca prin ?otarrea de 7uvern nr! 240@52004,
producatorii de vehicule au obligatia de a asigura colectarea &'(, individual sau prin terte
persoane autorizate in acest sens!
*enault *omania sia indeplinit aceasta obligatie, prin crearea unei retele nationale
de centre de colectare a &'(!
Reciclarea trebuie considerata un aspect cheie pe toata durata de viata a
vehiculului! 0rofitnd de e#perienta *enault in acest domeniu, Dacia se implica in toate
demersurile care favorizeaza reciclarea vehiculelor sale!
0e durata procesului de reciclare, vehiculul este supus unui proces de e#tragere a2
1aterialelor reciclabile sau a celor valorificabile energetic6
0ieselor reutilizabile6
(n procent de deseuri reziduale care vor fi stocate in centre locuri special
amenajate!

"stfel, foarte multe componente ale unui vehicul pot fi reciclate2

plumbul din baterii este utilizat pentru producerea altor baterii6
uleiul uzat este retratat pentru a putea fi reutilizat ca si combustibil6
cauciucul din pneuri poate fi reutilizat la constructia peretilor antifonici sau sa
serveasca ca sursa de energie6
parbrizul si sticla poate fi reutilizata pentru productia fibrelor de sticla sau chiar
a sticlei6
otelul este reutilizat in industrie sau constructii6
aluminiul serveste pentru fabricarea jentilor noi sau pentru motoare!
"vand in vedere ca un vehicul are o compozitie medie de B$4 metal , atingerea
acestor obiective va fi posibila numai prin dezmembrare reutilizarea si5sau reciclarea
componentelor de plastic, sticla si cauciuc!
$9
Capitolul 1: Dezvoltarea problematicii alese
1ulte &'( sunt tratate n instala-ii neautorizate +i nu sunt deregistrate pe baza
certificatului de distrugere! ;nafara &'( care sunt captate de re-ele neautorizate, alte
probleme pun cele abandonate!
;n *omnia este un singur echipament de tratare post shredder pentru sortarea
frac-iilor nemetalice din reziduul de shredder, materiale care pot substitui alte resurse
naturale %reciclarea anumitor mase plastice sau a cauciucului)! ;n condi-iile n care
achizi-ionarea instala-iilor de tratare postshredder este costisitoare, se pune problema
posibilit-ii atingerii obiectivelor stabilite pentru anul 20E$!
0robleme sunt +i n colectarea datelor, att dpdv cantitativ ct +i calitativ! 8ele mai
multe sunt datorate lipsei de informare a operatorilor economici care trateaz &'(! "ltele
apar datorit productorilor care nu furnizeaz informa-iile necesare pentru
dezmembrarea, reutilizarea +i reciclarea &'(!
'unt prea pu-ine solu-ii %instala-ii) pentru reciclarea anumitor materiale specifice
&'( ca2
plastic,
sticl,
cauciuc,
fluide!
Desi se impune necesitatea reciclarii maselor plastice si a cauciucurilor, procentul
este foarte redus! In consecinta, B04 din masa prafului rezidual este alcatuita din fibre si
plastic!
*eciclarea materialelor plastice este dificil de realizat, mai ales ca in aceasta
categorie se includ fibrele de plastic, covorasele de masina si materialele cauciucate!
9ibrele de plastic nu au putut fi reciclate nici pana astazi, iar covorasele sunt alcatuite din
$1
materiale compozite! Desi e#ista o metoda de a fabrica covorase din materie reciclata,
inca nu sa descoperit procedeul invers, adica cum sa se recicleze covorasele!
0raful rezidual reprezinta 2$4 dintro masina scoasa din uz si este materialul cel
mai greu de reciclat! ,otusi, este greu de crezut ca japonezii isi vor putea atinge rata de
reciclare propusa fara a rezolva mai intai problema reciclarii prafului rezidual! 0entru
confruntarea cu acest impediment, japonezii au elaborat 2 strategii! 0rima consta in
sortarea componentelor si reciclarea acestora pe categoriile din care fac parte, iar a doua
propune privirea acestui praf ca o sursa de energie termica! 0rima strategie a fost pusa in
practica de ,oMota, iar a doua de /issan!

'ortarea prafului corespunzatoare primei strategii se realizeaza cu ajutorul fortei
magnetice care separa fierul! Dupa aceea, se separa neferoasele, iar amestecul ramas
este triat cu ajutorul unui jet de aer in spuma poliuretanica, fibre si mase plastice!
0racticand aceasta metoda, ,oMota a reusit sa recicleze 304 din spuma
poliuretanica si 204 din fibre! "ceste materiale au fost folosite la fabricarea unor filtre de
sunet reciclate, care au fost atasate modelelor de masini 8orona, scoasa pe piata in EFF@,
8arina si 8ardina! "ceste filtre sau dovedit de mai buna calitate chiar decat cele
traditionale!
8osturile estimate pentru reciclarea materiala sunt intre >000040000 Meni pe tona
de material, in timp ce pentru cea la temperatura acestea sunt intre E0000E$000!
/issan dispune de un furnal in care prelucreaza praful rezidual cu o capacitate
zilnica de 4,@ tone, masurata la nivelul lunii iulie EFFB! "cest furnal foloseste F04 praf si
E04 combustibil iar temperatura urca peste F00 grade 8elsius! In acest mod materialul
este redus la a >0 a parte din masa initiala!
In ceea ce priveste sticla, aceasta reprezinta 40 de :ilograme din greutatea totala a
masinii iar procentul de reciclare a acesteia este aproape nul! A parte din parbrize sunt
vandute ca produse folosite, iar restul sticlei e ingropata ca praf rezidual! 0ana acum nu s
au produs proteste in ceea ce priveste ingroparea acesteia deoarece inca nu e#ista un
proces tehnologic de reciclare si in plus sticla nu e to#ica
$$
0raful rezidual are o componenta eterogena, ceea ce face ca acesta sa fie greu de
reciclat!2
N >>4 mase plastice
N E@4 spuma poliuretanica
N E$4 fibre
N 34 fier, 44 neferoase
N B4 cauciuc, B4 sticla
N $4 lemn, $4 hartie
Materialele pot ?i reutili(ate:
#n vehicule noi; )itua@ie ?oarte limitat
#n vehicule u(ate; ceea ce repre(int o practic comun*
0entru vehiculele care intr n flu#ul de reciclare, ierarhia gestionrii de+eurilor pune
accentul pe beneficiile reutilizrii produsului, fa- de alte op-iuni, precum2 reciclarea
materialelor, incinerarea +i depozitarea final !
0r-ile ndeprtate n mod curent includ2 motorul, transmisiile, alternatorul, radiatorul!
,eoretic, ntregul con-inut al unui &'( poate fi ndeprtat pentru a fi reutilizat ntro
form sau alta ntrun alt vehicul! 0ractic, totu+i, din considerente logistice +i economice
opera-iunile de ndeprtare sunt limitate!
1ai jos este prezentat o list a pr-ilor5materialelor ndeprtate n mod obi+nuit +i
modul de eliminare final2
.r@i electroAmecanice %ambreiaj, pompe de ap, motor, starter, alternator,
transmisii)2 n mod obi+nuit, sunt refabricate +i vndute pentru reutilizare!
Componente )tructurale %panouri, ro-i etc!)2 ndeprtarea n scopul utilizrii n
vehiculele avariate n accidente!
.r@i din aluminiu 'i cupru2 ndeprtare pentru vnzare direct ctre procesorii de
metale neferoase
Combu)tibil2 recuperat pentru utilizare
$#
&nvelope2 anvelopele neuzate pot fi reutilizate direct sau pot fi trimise pentru
re+apare
&9ent ?ri9ori?ic din )i)temul de aer condi@ionat: recuperat pentru reutilizare sau
distrugere!
.ri care nu pot ?i reutili(ate
Directiva 200$5@458= din 2@ octombrie 200$ privind omologarea autovehiculelor n
ceea ce privete posibilitile de reutilizare, reciclare i valorificare a acestora i de
modificare a Directivei B05E$@58== a 8onsiliului, listeaz, n "ne#a &, prile
componentele considerate a fi nereutilizabile %E0)! "ceste pri sunt2
toate airbagurile %cnd acestea sunt integrate n interiorul volanului, volanul
nsui), inclusiv perne de aer, elemente de acionare pirotehnice, uniti de control
electronic i senzori6
sisteme automate sau neautomate de centuri de siguran, inclusiv chingi,
catarame, retractoare, elemente de acionare pirotehnice6
scaune %doar n cazurile n care sistemele de ancorare ale centurilor de siguran
i5sau airbagurile sunt incorporate n scaun)6
mecanisme de blocare a direciei care acioneaz asupra coloanei de direcie6
dispozitive de imobilizare, inclusiv transpondere i unitile de control electronic6
sisteme pentru tratarea emisiilor %e#! convertoare catalitice, filtre de particule)6
amortizoare de zgomot la evacuare!
Dezmembratorii trebuie s ndeprteze componentele de plastic din &'(! Dac ns
acestea nu pot fi vndute imediat %adic dac nu e#ist o pia- de desfacere), fie sunt
trimise spre coincinerare, fie sunt tocate mpreun cu vehiculul +i valorificate ntro etap
urmtoare!
0osibilit-ile de valorificare a materialelor comune %altele dect metalele) sunt
prezentate n tabelul urmtor!
Material Reciclare "alori?icare
ener9etic
+liminare ?inal Not
"nvelope Da %n mare Da /epermis *eciclarea este de
$,
parte granulare) preferat
(leiuri Da Da /epermis *eciclarea este de
preferat datorit
ierarhizrii
reziduurilor
Gaterii Da /u /epermis n
depozitele de
de+euri
municipale
'ticl Da %n general
n aplica-iile
OdoPncMclingK)
/u 1ajoritatea
fabricilor de sticl
accept sticla
provenit de la
&'(
0lastic *eciclarea
mecanic este
dificil n
majoritatea
cazurilor
Da "plica-ii cum ar fi
gazeificarea sunt
promi-toare
8atalizatori Da /u 8atalizatorii au o
valoare adugat
ridicat +i aduc
profit sporit
"irbaguri /u /u Da %nainte de
neutralizare)
,e#tile Da Da %anterior
peletizrii)
(tilizri prohibite
ca substituent al
polimerilor n
deshidratarea
noroiului de la
HH,0
*' Da Da (n studiu de pia-
este necesar
pentru analizarea
cantit-ilor +i a
op-iunilor de
vnzare a
outputului
$/
Capitolul 1: S.OR%R+& 8R&-L% -+ ,%L%/&R+ &
COM.ON+N,+LOR "S
;n prezent, sunt reciclate apro#imativ 200 de tone de deseuri pe an pentru productia de
autovehicule!
$0
Fiecare material vi(at e)te pre(entat a)t?el:
&nvelope =?r :ante>
Datorit poten-ialului anvelopelor uzate de a atinge procente variind de la de 6;2 la
1;02, posibilit-ile de reciclare devin foarte importante! Dezmembrarea anvelopelor are
$.
loc nainte de procesul de tocare! De la caz la caz, anvelopele ndeprtate de ctre
dezmembratori sunt fie revndute ca Opiese uzateK, fie sunt urmate cile de mai jos %E)2
1* Re'apare2 banda de rulare uzat este ndeprtat +i se adaug un nou strat de cauciuc
care va reface striurile anvelopei!
2* Reciclare2 anvelopele sunt transformate n cauciuc granulat sau pudr +i sunt utilizate
n diverse aplica-ii, precum2 diferite produse din cauciuc +i %mu+amale, profile, matri-e,
nveliuri protectoare), aparatur de izolare fonic +i asfalt din cauciuc! A-elul +i te#tilele
pot fi mai departe procesate pentru valorificare! 'e dezvolt noi tehnici, precum
fragmentarea criogenic +i devulcanizarea!
6* -epo(ite de de'euri2 anvelopele intacte sunt utilizate ca +i albii de scurgere i nveli
zilnic!
1* %ncinerare cu valori?icarea ener9iei2 n special n cuptoarele fabricilor de ciment!
&alorificarea termic are loc n industria cimentului! 8on-inutul de sulf +i fier, precum
+i con-inutul de reziduuri neinflamabile, sunt incorporate n clicherele de ciment! ;n func-ie
de sistemul de furnale, 204 din purttorii primari de energie %crbunele, n mod normal)
pot fi salvai prin utilizarea anvelopelor uzate! ;n ciuda substituirii crbunelului, o ta# de
poart este cerut n prezent pentru acceptarea de ctre companiile de ciment din
*omnia %fr a lua n considerare costurile pentru transport)!
;n compara-ie cu valorificarea termic, reciclarea cauciucului are ca efect
economisirea considerabil a energiei si a resurselor, iar costurile specifice de energie
%bazate pe costul iniial de energie) sunt comparabile cu valoarea caloric obinut!
Geneficiile energetice obinute din reciclarea anvelopelor uzate sunt de 2,@ ori mai mari
dect cele obinute din valorificarea termic!
Sticl
'ticla din &'( poate fi mpr-it n 2
parbrize %sticl laminat pentru siguran-)
lunet %sticl cu un singur strat de siguran)
geamuri laterale %sticl cu un singur strat de siguran)
8on-inutul mediu de sticl dintrun vehicul este 6;02* ;n prezent, o cantitate foarte
mic de sticl din &'( este recuperat pentru reprocesare, n principal din cauza faptului
$7
c operaia de ndeprtare este o activitate foarte solicitant! ;n vehiculele moderne,
parbrizele 6i alte prti fi#e de sticl sunt prinse direct n structura vehiculului, ceea ce face
ca procesul de ndeprtare s necesite mult timp! 7emurile din sticl din vehiculele mai
vechi sunt ataate de carcas prin garnituri de cauciuc 6i, n acest caz, ndeprtarea este
mult mai facil!
8ostul ndeprtrii sticlei din vehicule n etapa de dezmembrare %care n final d
produsului o valoare mai mare deoarece calitatea este mai bun) este nc un proces
ineficient economic! 8ostul ndeprtrii sticlei dintrun vehicul variaz ntre 2!$0Q si >!$0Q
si, cu pretul actual al cioburilor pe pia variind de la $Q5t la 4$Q5t %n functie de calitate),
sticla din &'( rezultat din etapa de dezmembrare %adic o etap costisitoare care
necesit pie-e specifice cu costuri mari) nu renteaz din punct de vedere economic n
prezent! 8ioburile rezultate trebuie s se ncadreze ntrun pret minim de 2Q5t pentru ca
procesul s fie fezabil economic! ;ns trebuie luat n considerare c procesul de fabricare
a sticlei plate este e#trem de sensibil la contaminri %>), ceea ce face ca cioburile s fie
potrivite doar pentru aplicatii mai ieftine, cum ar fi utilizarea n agregate ca un substitut
pentru pietris!
0arbrizele dintrun vehicul sunt fabricate din sticl laminat pentru siguran!
"ceasta este compus din dou foi de geam legate termoplastic una de alta printrun film
0&G laminat! ;n mod normal, foaia de la e#terior are grosimea de apro#imativ 2!4 mm 6i
cea de la interior de apro#imativ 2!2 mm iar filmul este de 2 > mm!
A conditie esential pentru utilizarea n productia de sticl este colectarea pe
sortimente a sticlei i prevenirea contaminrii cu alte materiale specifice!
0arbrizul poate fi ndeprtat dintrun &'( cu ajutorul unui bra- mecanic! A alt
posibilitate de ndeprtare a parbrizului este prin tiere manual, ns aceasta necesit
mai mult timp i tehnologie %mai ales dac parbrizul este zdrobit)!
'ticla rezultat din tratarea sticlei de sigurant laminat poate fi reciclat n ceea ce
numim producia de sticl plat! De altfel, mineralele folosite ca materie prim pentru
productia de sticl au pre-uri mici! "stfel, lund n considerare cheltuielile de colectare, de
tratare n fabricile din toat lumea si de transport n fabricile de topire a sticlei, retribu-ia
pentru economisirea materialului brut este mic %comparativ cu metalele)!
0entru creterea ratei de reciclare, ar putea fi luate n considerare dezmembrarea si
valorificarea geamurilor laterale +i a lunetei! 0entru ca foile de sticl s fie procesate
$8
pentru valorificare n productia de sticl plat, acestea trebuie s fie colectate n bloc,
pentru a preveni interferen-a nedorit cu alte materiale n procesul de topire i astfel s
necesite costuri ridicate de supraveghere +i de ameliorare! !
"ceasta implic necesitatea de dezmembrare a geamurilor laterale fr spargerea
sticlei! Datorit constructiei comple#e, dezmembrarea acestui tip ia foarte mult timp!

leiuri minerale
=#ist trei metode pentru reciclarea uleiului uzat de motor %E,4)2
*erafinarea2 produce hidrocarburi, care pot fi apoi transformate n ulei lubrifiant
reciclat!
'plare2 proces utilizat pentru a trata uleiurile de compoziie cunoscut %e!g! uleiul
hidraulic)! 0rocesul nu este la fel de intensiv ca cel de rerafinare! (leiul tratat n
aceast manier este returnat companiei care la furnizat pentru reutilizare!
0roductia de combustibil2 proces mai simplu dect rerafinarea si splarea si
const n ndeprtarea apei i a contaminan-ilor care se adun n ulei n timpul
utilizrii!
;n 7recia e#ist o fabric de regenerare a uleiului cu o capacitate de 40!000 t5a! 'e
accept majoritatea uleiurilor din categoria > din 8atalogul =uropean al Deseurilor,
e#cluznduse cele pe baz de silicon si cele care conin 08Guri sau alte componente
clorurate! 0entru tratarea uleiurilor, instala-ia utilizeaz o combinatie de tehnologii,
incluznd deshidratarea umezelii %apro#imativ $4), tratarea hidrogenului, e#tractia
propanului si distilarea n vid! 0rodusul de baz din distilare %apro#imativ E04) const n
mare parte din asfaltene si poate fi vndut ca produs pentru asfalt!
&nti9eli care contin 9licol
;n mod normal, acetia sunt utilizai %i astfel recicla-i) chiar n fabric ca antigel n
apa de circula-ie din diferite uniti! *eferitor la logistica necesar colectrii +i
transportului, i comparativ cu valoarea sczut a glicolilor valorificabili, o tratare n
instalaiile centrale nu este economic! ;n ceea ce prive+te valorificarea &'(, totui,
valoarea actual de apro#imativ 0,E4 trebuie s fie evaluat ca fiind sczut!
#9
0aterii
Gateriile sunt preluate de ctre productorii autohtoni %*A1G", i /=9=*"<) i de
ctre colectorii locali! 0rodusele finale rezultate din aceste activiti de reciclare sunt, n
general, utilizate pentru fabricarea noilor baterii!
7reutatea medie a unei baterii este de E2 :g, nsemnnd apro#imativ 1;22 din
greutatea de referin! 0este jumtate din aceast mas conine plumb! 7reutatea
rmas provine n principal de la carcasa de!!plastic i de la acidul continut! 8omponenta
obisnuit a unei baterii se apreciaz c este2
@0B04 plumb %B,2 :g)6
$4 polipropilen %0,@ :g)6
acid, ebonit si cantitti mici de alte materiale!
'e consider c 30F$4 din bateriile disponibile utilizate la vehicule sunt colectate i
trimise ctre reciclare la nivel (=! Diferen-a de $204 se presupune c se datoreaz
dezmembrrilor neautorizate a vehiculelor, fr ca bateriile s fie ndeprtate! Datorit
structurii compacte a bateriei, proporiei mari de plumb si pretului relativ mare al metalului,
a fost convenabil pentru ultimii proprietari s returneze bateriile vechi ctre piata second
hand sau ctre topitoriile secundare!
'e consider c procentajul de reciclare n *omnia este situat la superioar a ratei
mai sus men-ionate iar gestionarea bateriilor nu pune nicio problem dezmembratorilor!
Materiale pla)tice
De6i se realizeaz studii privind valorificarea 6i reprocesarea plasticului provenit de
la &'(, n realitate, foarte putin este reprocesat n prezent de la
dezmembratori55shreddere! Dezmembratorii trebuie s ndeprteze componentele de
plastic din &'(! Dac ns componentele nu pot fi vndute imediat %adic dac nu e#ist
o pia pentru piese), pot fi trimise fie spre coincinerare, fie sunt tocate mpreun cu
vehiculul si valorificate ntro etap urmtoare!
O de)criere mai detaliat a optiunilor de valori?icare a componentelor "S e)te
pre(entat #n in ?i9ura urmatoare
#1
CONCL/%%
#$
1etodologia de reutilizare, reciclare, valorificare a vehiculelor scoase din uz a
pune n eviden- urmtoarele concluzii2
materiale ce trebuiesc avute n vedere pentru a cre+te gradul de reutilizare +i
reciclare, precum +i cel al reutilizrii +i valorificrii2 materialele plastice, cauciuc, sticla,
te#tile si hrtie, fluide de la depoluare6
reutilizarea pieselor +i subansamblurilor poate cre+te semnificativ
8oncluzia nu poate fi dect una2 #ndeplinirea obiectivelor impu)e de -irectiva
200B56BC+ =tran)pu) #n C82104B2001> nu poate ?i reali(at decDt prin
implementarea tehnolo9iilor de reutili(are; reciclare 'i valori?icare materialelor
componente ale "S*
0entru aceasta, *omnia trebuie sa fac apel la aplicarea principiului G", % best
available technologM)!
Dezvoltarea n continuare a industriei auto, utilizarea n construc-ia lor a unor
materiale noi, va determina cu siguran- modificri n compozi-ia calitativ +i cantitativ a
autovehiculelor6 acest fapt impune reluarea estimrilor la anumite perioade de timp!
1etoda efectiv de a reduce cantitatea de material dintrun automobil care va
ajunge depozitat pe un spa-iu de colectare al de+eurilor este schimbarea metodei de
proiectare a acestuia! &ehiculele trebuie proiectate astfel nct ndeprtarea
componentelor refolosibile, a materialelor care pot fi reciclate s se fac ct mai u+or +i s
fie posibil o ct mai u+oar sortare ale acestora pe materialele componente de baz! De
asemenea s fie redus cantitatea de materiale greu reciclabile! Desigur orice schimbare
de proiectare nu va avea un efect instantaneu ci numai dup o perioad egal cu ciclul de
via- al autovehiculului respectiv %202$ de ani)!
0rovocarea imediat este cea de cutare a unor metode economic fiabile care au
un sens ecologic pentru a recicla vehiculele e#istente, +i de a reduce cantitatea de
autovehicule +i componente uzate ale acestora care vor ajunge n spa-iile de depozitare
ale de+eurilor!
##
8onsider ca *omnia trebuie s asigure realizarea obiectivelor de reutilizare5reciclare
a 304 din masa unui vehicul, ceea ce constituie primul pas pe calea spre o societate a
reciclrii! ;n msura n care se va urma drumul necesar pentru cre+terea procentului de
reutilizare5valorificare pn la F$4 n 20E$, vom putea afirma c &'( nu mai sunt
de+euri, ci piese de schimb, materii prime secundare, surse de energie alternativ!
8el mai puternic argument de men-inere a acestor obiective va fi acela c mic+orarea
lor duce la scderea profitului realizat prin reutilizareareciclareavalorificarea energetic a
materialelor +i componentelor vehiculelor scoase din uz!
0iblio9ra?ie
#,
E! "le#andra Ganu , Actavian 1ircea *adovici =lemente de ingineria +i protec-ia
mediului =ditura tehnic, Gucure+ti . 200B
$. "ngelescu "nca6 0onoran Ileana 1ediul ambiant si dezvoltarea durabila6
>! Gran 9lorina, *ojanschi &ladimir 0rotectia si ingineria mediului6 =ditura =conomica
EFFB6
#/