CURS 2

TESUTUL CONJUNCTIV
- Tesutul conjunctiv, dupa cum spune si numele, face legatura dintre diferitele organe,
precum si dintre componentele acestora. Acest tip de tesut nu vine insa in legatura directa
cu mediul extern sau cu lumenul vaselor.
- Este alcatuit din: celule conjunctive, fibre conjunctive si substanta fundamentala.
- Celulele conjunctive provin din celulele meo!lastice em!rionare. "ajoritatea au forma
stelata sau fusiforma si preinta prelungiri care le pun in legatura unelel cu celelalte. Ele
sunt caracteristice fiecarui tesut conjunctiv.
- Fibrele conjunctive sunt de natura proteica. #n functie de aceasta proteina, ele pot fi: de
colagen, elastice si de reticulina.
o Fibrele de colagen se gasesc in toate tesuturile conjunctive, cu deose!ire in
alcatuirea ligamentelor si tendoanelor. Colagenul se reinoieste incet, dar cu varsta,
fi!rele se inmultesc si se impregneaa cu su!stante minerale si organice
$colesterol%, proces numit scleroare.
o Fibrele elastice contin elastina, o proteina elastica. Ele sunt mai su!tiri decat
fi!rele conjunctive si mai ramificate.
o Fibrele de reticulina se gasesc in organele limfopoietice si &ematoformatoare:
splina, ficat, maduva rosie, ganglionii limfatici. Ele contin reticulina, su!stanta
asemanatoare colagenului.
- Substanta fundamentala este produsul celulelor si are rolul de a le separa. Ea contine in
proportii diferite su!stante minerale, organice $mai ales proteine% si apa' in functie de
acestea su!stanta fundamentala poate fi: fluida, moale, consistenta, dura.
- Rolul tesutului conjunctiv:
o leaga diferite tesuturi si organe, asigurand unitatea organismului'
o rol trofic datorita reervelor de grasimi din celulele adipoase, dar si datorita
participarii la meta!olismul diferitelor su!stante'
o asigura reistenta sistemului locomotor'
o protejeaa diferite organe $rinic&i, musc&i, creier etc.%'
o au rol de aparare $prin fagocitoa%, distrugand atat micro!ii, cat si celule moarte
din tesuturile in care se gasesc'
o au rol in regenerarea elementelor figurante.
- Tinand seama de consistenta su!stantei fundamentale, tesuturile conjunctive se clasifica
in: moi, semidure si dure.
1 Tesuturile conjunctive moi
- Sunt preente su! mai multe forme:
- Tesutul lax ( celulele au forma stelata. Celulele, fi!rele si su!stanta fundamentala se afla
in proportii aproximativ egale. Este cel mai raspandit tesut conjunctiv. El umple spatiile
dintre organe si leaga fi!rele musculare. Are rol de sustinere, legatura, trofic, aparare si
&ranire.
- Tesutul reticulat ( are celule cu prelungiri ramificate. )reinta numeroase fi!re de
reticulina care sunt dispuse su! forma de retea. #n oc&iurile retelei se afla multa su!stanta
fundamentala. Se gaseste in organele &ematoformatoare si limfopoietice: splina, ficat,
maduva rosie, ganglionii limfatici. Are rol de aparare $fagocitoa%.
- Tesutul adipos ( preinta numeroase celule adipoase, care au nucleul impins spre
periferie si preinta o picatura mare de grasime. Se afla in jurul organelor interne,
&ipoderm. Au rol de iolant termic si antisoc.
- Tesutul fibros ( celulele si su!stanta sunt putine. )reinta multe fi!re de colagen si
elastice dispuse paralel. Se afla in ligamente, tendoane, fasciile musculare, duramater,
cavitatile unor organe, apronevroe. Au rol de protectie in locurile de frecare, tractiune si
presiune.
- Tesutul elastic ( celulele si su!stanta se fla in cantitati mici. )redomina fi!rele elastice.
Se afla in tunica medie a venelor si arterelor, plamani si cori vocale.
! Tesutul conjunctiv semidur "cartila#inos$
- Este un tesut elastic dar si reistent.
- Substanta fundamentala contine condrina, un amestec de su!stante organice
impregnate cu saruri de calciu si sodiu.
- Fibrele sunt de colagen si elastice, intr(o impletitura densa.
- Celulele cartila#inoase sunt repreentate de condrocite * cellule sferice sau ovoide care
se gasesc in su!stanta fundamental in niste cavitati numite condroplaste.
- Cartilajele nu sunt vasculariate.
- Se disting + varietati de cartilaje:
o Tesutul cartilaginos hialin ( predomina su!stanta fundamentala. Se afla in inele
cartilaginoale tra&eale, in sc&eletul em!rionului, cartilaje costale si laringiene,
legaturile cartilaginoase dintre oase.
o Tesutul cartilaginos elastic ( predomina fi!rele elastice. ,ormeaa epiglota,
pavilionul urec&ii si conductul auditiv extern.
o Tesutul cartilaginos fibros ( predomina fi!rele de colagen. Se gaseste in inele
interverte!rale, simfia pu!iana, legaturile dintre tendoane si oase, meniscurile
articulare.
% Tesutul conjuctiv dur
- #ntra in alcatuirea oaselor. Tesutul osos este o varietate de tesut conjunctiv adaptata la
maximum functiei de sustinere si reistenta. Aceasta se datoreaa impregnarii su!stantei
fundamentale cu saruri minerale $fosfo(calcice% si orientarii fi!relor conjunctive su!
influenta fortelor mecanice care actioneaa asupra osului.
- Celulele osoase sunt de trei tipuri: osteoblastele, celule tinere care secreta su!stanta
preosoasa care le inconjoara complet devenind osteocite, celule cu forma ovalara si
turtita, cu multe prelungiri. -steocitele sunt adapostite in cavitati stelate sau fuiforme,
denumite osteoplaste. Aceste cavitati comunica intre ele prin numeroase canalicule
osoase su!tiri. Osteoclastul este o celula giganta multinucleata care indeplineste functia
de distrugere si limitare a formarii tesutului osos, in functie de necesitatile fiiologice.
- Substanta fundamentala a tesutului osos are doua componente: organica si minerala.
o Componenta organica * in proportie de +./, este formata de oseina, su!stanta
secretata de osteo!laste'
o Componenta anorganica * in proportie de 00/, este formata in mare parte de
saruri de calciu si fosfor.
- -seina, impregnata cu sarurile minerale, se dispune su! forma unor lamele osoase.
- #n functie de dispunerea lamelelor osoase se deose!esc doua varietati de tesut osos:
compact si spongios.
o Tesutul osos com&act * formeaa diafia oaselor lungi, stratul de la suprafata
eipifielor si a oaselor scurte, precum si lamele interna si externa a oaselor late. )e
sectiune transversala in diafia unui os lung se o!serva, in centru, canalul medular
ce contine maduva rosie $la fat% si gal!ena $la adult%. 1a exterior periostul acopera
diafia. #ntre periost si canalul medular se afla su!stanta osoasa a diafiei, formata
din lamele osoase dispuse concentric in jurul unor canale su!tiri * canalele
2avers. #n interiorul acestor canale se afla capilare sangvine, terminatiuni
nervoase si tesut conjunctiv lax, in cantitate redusa.
o Tesutul osos s&on#ios ' se afla in epifiele oaselor lungi si in interiorul oaselor
scurte si late. Este format din lamele osoase denumite tra!ecule, ce se intretaie
delimitand cavitati * areole * de aspect si marimi diferite. Acestea dau osului
spongios aspectulunui !urete. Areolele comunica intre ele si contin maduva
osoasa rosie $&ematogena%.
SC(ELETUL CO)*ULUI U+,N
- Sc&eletul este repreentat de totatlitatea oaselor din corp.
- Raportandu(le la principalele regiuni ale corpului, distingem: sc&eletul capului, sc&eletul
trunc&iului si sc&eletul mem!relor.
#. Sc-eletul ca&ului este alcatuit din:
o neurocraniu ' care adaposteste encefalul, fiind alcatuit din 3 oase: . neperec&i (
frontal, etmoid, sfenoid, occipital' si 2 perec&i * temporale si parietale.
o viscerocraniu ' care formeaa oasele fetei si contine segmentele periferice ale
unor analiatori si segmentele initiale ale aparatelor respirator si digestiv.
##. Sc-eletul trunc-iului este format din coloana verte!rala, coaste, stern la care din
caua legaturilor functionale se adauga si !ainul.
o Coloana vertebrala ' segmentul axial al sc&eletului trunc&iului * este alcatuita
din ++ * +. verte!re, dispuse metameric $una deasupra alteia% si sunt impartite,
dupa regiunile carora le apartin, in verte!re: cervicale $4%, toracale $52%, lom!are
$6%, sacrale $6% si coccigiene $. sau 6%. ,iecare verte!ra este formata dintr(un corp
verte!ral, in partea ventrala si un arc verte!ral in partea dorsala care poseda +
prelungiri numite apofie. 7aura verte!rala este cuprinsa intre arc si corp. )rin
suprapunerea verte!relor se formeaa un canal in care se gaseste maduva spinarii.
Coloana verte!rala preinta, in plan sagital $antero(posterior%, . cur!uri
fiiologice: cervicala, toracala, lom!ara, sacrala. Aceste cur!uri cresc reistenta si
elasticitatea coloanei verte!rale, mentinand poitia normala a corpului.
o Coastele ' sunt 52 perec&i de arcuri osoase dintre care primele 4 perec&i din
regiunea toracala a coloanei verte!rale se unesc cu sternul.
o Sternul ' este un os lat, situat pe linia mediana, in partea anterioara a toracelui.
1a partea superioara a sternului se articuleaa claviculele, iar pe marginile laterale
se articuleaa primele 4 perec&i de coaste. Segmentul sau inferior $apendicele
xifoid% ramane multa vreme cartilaginos.
III Sc-eletul membrelor
A. Sc-eletul membrelor su&erioare * se leaga de sc&eletul toracic prin doua oase,
omo&latul si clavicula, care formeaa centura sca&ulara. "em!rul superior
propriu(is are trei segmente: !ratul, ante!ratul si mana.
o Sc-eletul bratului ' alcatuit de -umerus'
o Sc-eletul antebratului ' format din doua oase: radius si ulna, solidariate intre
ele printr(o mem!rana conjunctiva $mem!rana interosoasa%.
o Sc-eletul mainii ' alcatuit din oasele car&iene. metacar&iene si falan#e.
8. Sc-eletul membrelor inferioare ' se leaga de coloana verte!rala prin centura
pelviana, formata din cele doua oase coxale care se articuleaa intre ele anterior
pe linia mediana, la nivelul simfiei pu!iene, iar posterior se articuleaa cu osul
sacrum, formand sc&eletul !ainului $pelvisul%, care la femei e mai larg si mai
scund. "em!rul inferior propriu(is are + segmente: coapsa, gam!a si piciorul.
o Sc-eletul coa&sei ' este repreentat de femur. #n ona articulatiei genunc&iului
se afla un os mic &atela $rotula%.
o Sc-eletul #ambei ' este alcatuit din tibie si fibula
o Sc-eletul &iciorului ' format din oasele tarsiene. metatarsiene si falan#e.
)olul tesutului osos in or#anism
- Tesutul osos, caracteriat printr(un !ogat continut in saruri minerale, confera sc&eletului
duritatea necesara si rolul de aparat de sustinere.
- )rin reistenta data de compoitia c&imica a tesutului osos, cutia toracica si cea craniana
protejeaa organele de importanta vitala.
- 9epoit de saruri minerale, detine un rol important in mentinerea ec&ili!rului fosfo(
calcic.
- )rin maduva rosie oasele genereaa o mare parte din elementele figurate.
- Actionand ca parg&ii, oasele au rol fundamental in realiarea miscarilor corpului.