Sunteți pe pagina 1din 5

FRANTA

Frana, oficial Republica Francez, este o ar situat n Europa de Vest (Frana metropolitan),
care cuprinde i diverse insule i teritorii situate n alte pri ale planetei (Frana de peste mri).
Dintre marile state europene, Frana este cel mai vechi stat constituit n jurul unui domeniu regal,
iniial organizat n jurul regiunii le-de-France a crei capital este Parisul. Frana este membr a
Consiliului Europei, membr fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro i a Spaiului
Schengen. Este de asemenea unul din membrii fondatori ai Organizaiei Naiunilor Unite i unul
din cei cinci membri permaneni ai Consiliului de securitate ONU. Face parte i din Uniunea
Latin, Organizaia Internaional a Francofoniei .

Puterea executive
Republica Francez este un stat unitar fiind o democraie organizat ca o republic semi-
prezidenial.
Presedintele Republicii: potrivit art .6 din Constitutie, presedintele este ales de catre un corp
electoral social, alcatuit din deputati, membri ai Consiliilor generale si ai Adunarii teritoriale de
dincolo de mari, primarii si reprezentantii alesi ai Consiliilor comunale. Constitutia acorda
Presedintelui Republicii dreptul de a semna ordonantele si decretele deliberate in Consiliul de
Ministri. In numeroase cazuri, insa , Presedintele Republicii a semnat din propria initiativa
decrete care nu fusesera supuse dezbaterii in Consiliu, ceea ce a insemnat ca Presedintele
exercita o anumita putere discretionara. Presedintele Republicii prezideaza sedintele Consiliului
de Ministri, Consiliile si Comitetele Superioare ale Apararii Nationale, Consiluil Superior al
Magistraturii si alte comitete cu caracter temporar.
Guvernul. Din prevederile art. 20 din Constitutie rezulta ca "Guvernul hotaraste si conduce
politica natiunii. El dispune de administratie si de forta armata. Raspunde in fata Parlamentului
in conditiile si potrivit procedurilor prevazute in articolele 49 si 50.". In ce priveste numirea
primului ministru, aceasta este o atributie a Presedintelui Republicii.
Competenta guvernului. Potrivit art. 37 din Constitutia din 4 octombrie 1958 " Alte materii decat
acelea care sunt de domeniul legii sunt de copetenta regulamentelor7", prin urmare, noua putere
a executivului este paralela cu puterea legislativa si isi trage sursa direct din legea fundamentala.
Astfel, in conformitate cu prevedertile art. 38, guvernul poate lua prin ordonante masuri care, in
mod normal, tin de domeniul legii. Ordonantele sunt luate in Consiliul de Ministri , dupa avizul
Consiliului de Stat.

Puterea Legislativa
Parlamentul : potrivit art. 24 din Constitutie, " Parlamentul se compune din Adunarea Nationala
si Senat. Deputatii Adunarii Nationale sunt alesi prin scrutin direct. Senatul este ales prin vot
indirect. Se asigura reprezentarea colectivitatilor teritoriale ale Republicii. Francezii stabiliti in
afara Frantei sunt reprezentati in Senat". Adunarea Nationala se compune din 277 deputati, alesi
pe durata unui mandat de 5 ani. Senatul cuprinde 321 senatori, care sunt alesi pe timp de 9 ani,
de catre un colegiu electoral compus in principal de consilieri alesi in fiecare departament. In
ceea ce priveste cele doua Camere ale Parlamentului francez, ele prezinta o serie de reguli
comune.
In randul acestor reguli comune o pozitie dintre cele mai importante o ocupa acelea care se refera
la situatiile de incompatibilitate cu executarea unui mandat de parlamentar. Astefl, functiile
publice neelective sunt incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, cu cateva exceptii.
Cele doua Camere au regulamentele lor de desfasurare, care stabilesc regimul organizarii interne
si desfasurarea activitatilor lor. Atributiile Parlamentului constau, in principal, in elaborarea
legilor in orice materie.

Puterea judecatoreasca
Titlul VIII al Constitutiei franceze, intitulat " Despre autoritatea judecatoreasca", stabileste in
articolul 64 ce " Presedintele Republicii este garantul independentei autoritatii judecatoresti. El
este asiatat de catre Consiliul Superior al Mgistraturii". Aceasta nu inseamna ca seful statului ar
fi component al puterii judecatoresti sau ca ar avea atributii jurisdictionale.
Articolul 65 din Constitutie aduce o serie de precizari in legatura cu Consiliul Superior al
Magistraturii. Astfel, se arata ca acest organism este prezidat de Presedintele Republicii, iar
Ministrul Justitiei este de drept vicepresedinte al Consiliului, putand tine locul Presedintelui
Republicii. Consiliul Superior al Magistraturii cuprinde noua membri desemnati de catre
Presedintele Republicii, in conditiile stabilite prin legea organica. Atributiile acestui Consiliu
sunt urmatoarele: face propuneri pentru numirile de judecatori la Curtea dde Casatie, pentru
acelea de primpresedinte de Curte de apel si pentru acelea de truibunale de mare instanta;isi da
avizul, in conditiile fixate de o lege organica, asupra propunerilor ministrului justitiei referitoare
la numirea celorlalti magiostrati ai presedintelui; este consultat in privinta gratierilor, in
conditiile stabilite printr-o lege organica.
Inalta Curte de Justitie este compusa din memrii alesi in numar egal, de catre Adunarea Generala
si de catre Senat, din randurile lor, dupa fiecare innoire totala sau partiala a acestor adunari.
Membrii Curtii isi aleg presedintele dintre membrii sai.
In Franta, functia judiciara are un intreit aspect: penal, civil si administrativ. Justitia penala are
rolul de a apara ordinea piblica stabilita prin legislatia adoptata de Parlament si de a sanctiona
persoanele vinovate de savarsirea infractiunilor. Justitia civila are rolul sa solutioneze conflictele
de drept privat, indiferent cine ar fi titularul drepturilor incalcate sau al obligatiilor contractuale
nerespectate. Cat priveste justitia administrativa, ea reprezinta o caracteristica a sistemului
francez si are drept scop sa judece plangerile particularilor impotriva diferitelor acte sau decizii
ale autoritatilor administrative.
Republica Francez este o republic unitar semi-prezidenial cu puternice tradiii democratice
guvernat conform constituiei celei de-A Cincea Republici Franceze aprobat prin referendum
n 28 septembrie 1958. Puterea executiv este reprezentat de Preedinte, ales prin sufragiu
universal pe o durat de 5 ani (pn n 2002 durata mandatului era de 7 ani) i de guvern, condus
de un Prim Ministru numit de ctre preedinte.

Puterea legislativ este reprezentat de Parlamentul Francez, bicameral, compus din Adunarea
Naional (francez Assemble Nationale) i Senat (francez: Snat). Deputaii Adunrii
Naionale reprezint circumscripiile locale i sunt alei prin vot universal uninominal pe o
durat de 5 ani. Adunarea are puterea de a demite guvernul, astfel nct acesta este determinat de
majoritatea parlamentar. Senatorii sunt alei pe o perioad de 6 ani de ctre un colegiu electoral
format din aleii locali din teritoriu (consilieri municipali, departamentali, regionali). Puterile
legislative ale Senatului Francez sunt limitate, amndou camerele trebuind s i dea acordul
asupra legilor, dar n cazul disconcordanelor, Adunarea Naional este cea care decide, cu
excepia legilor constituionale i ale unor legi organice.

Principalele grupuri parlamentare sunt organizate n jurul a dou grupri politice opuse: gruparea
de stnga, organizat n jurul Partidului Socialist (francez: Parti Socialiste) i gruparea de
dreapta organizat n jurul UMP (francez: Union pour un Mouvement Populaire). Partidul de
extrem dreapta Frontul Naional (francez: Front National) este actualmente al treilea partid
francez, cu o cot relativ constant de peste 10% din voturi. n ciuda procentajului important al
acestui partid, el nu este reprezentat n parlament datorit alegerilor de tip uninominal.
Actualmente, partidul de guvernmnt este UMP care este singurul partid reprezentat n guvern.

Puterea judiciar este un sistem de drept civil organizat sub form de coduri bazate pe Codul
Napoleonian i respectnd principiile Declaraiei Drepturilor Omului i ale Ceteanului.
Sistemul juridic este divizat n dou mari domenii: Drept public i Drept privat, dreptul privat
incluznd Dreptul civil i Dreptul penal, iar dreptul public incluznd Dreptul administrativ i
Dreptul constituional. n cadrul fiecrui jurisdicii, cu excepia dreptului constituional unde
exist doar Curtea Constituional, exist o serie de tribunale i curi organizate ierarhic.
mprire administrativ
Frana este divizat din punct de vedere adminisatrativ n 26 de regiuni: 22 se gsesc n cadrul
Franei metropolitane (21 situate n partea continental plus Corsica), iar patru sunt regiuni de
peste mri. Aceste 26 de regiuni se subdivid n 100 de departamente fiecare avnd asociat un cod
ce ndeplinete o serie de funcii administrative, spre exemplu primele cifre din codul potal,
parte a numerelor de nmatriculare, etc. Patru dintre aceste departamente, departamentele de
peste mri, sunt simultan regiuni de peste mri dar sunt parte integrant a Franai i a Uniunii
Europene. Departamentele se subdivid i ele n 342 de arondismente alctuite din 4.035 de
cantoane i 36.682 de comune. Trei comune, Paris, Lyon i Marsilia sunt subdivizate la rndul
lor n arondismente municipale.
Regiunile, departamentele, i comunele sunt cunoscute drept "colectiviti teritoriale"
(collectivits territoriales), deinnd ca atare consiliu i executiv propriu, n timp ce
arondisementele i cantoanele sunt doar diviziuni administrative.
Pe lng cele 26 de regiuni i 100 de departamente, Republica Francez este alctuit i din cinci
colectivitai de peste mri, din care Noua Caledonie are un statut special, i trei teritorii speciale
nelocuite. Colectivitile i teritoriile de peste mare sunt pri ale Republicii Franceze, dar nu fac
parte din UE. Teritoriile din Pacific continu s foloseasc francul CFP, al crui valoare este
raportat la euro. n contrast, cele patru regiuni i departamente de peste mare, foloseau francul
francez, iar acum folosesc moneda euro. Frana mai are sub control un numr de insule nelocuite
n Oceanul Indian i n Oceanul Pacific: Bassas da India, Clipperton, Europa, Glorioso, Juan de
Nova, Tromelin.

ROMANIA
Puterea legislativ
Parlamentul Romniei este bicameral, fiind alctuit din Senat, cu 137 de membri, i Camera
Deputailor, cu 314 de membri. Un numr de 18 locuri suplimentare n Camera Deputailor sunt
rezervate reprezentanilor minoritilor naionale. Parlamentul are rol legislativ, discutnd i
votnd legile ordinare i organice, att n comisiile de specialitate ct i n plen. Membrii
parlamentului sunt alei prin vot uninominal mixt, universal, direct i secret. Sistemul
electoral este unul proporional (membrii parlamentului se aleg din toate partidele care au depit
pragul electoral de 5 % din totalul sufragiilor exprimate, n baza unui algoritm)

Puterea executiv:
Guvernul Romniei este condus de un prim-ministru. Preedintele Romniei desemneaz un
candidat pentru funcia de prim-ministru i numete Guvernul pe baza votului de ncredere
acordat de Parlament (Art. 85 din Constituia Romniei). Guvernul, potrivit programului su de
guvernare acceptat de Parlament, asigur realizarea politicii interne i externe a rii i exercit
conducerea general a administraiei publice (Art. 102 din Constituia Romniei). Guvernul
rspunde politic numai n faa Parlamentului pentru ntreaga sa activitate (Art. 109 din
Constituia Romniei).
Guvernul Romniei este autoritatea public a puterii executive, care funcioneaz n baza votului
de ncredere acordat de Parlament i care asigur realizarea politicii interne i externe a rii i
exercit conducerea general a administraiei publice. Numirea Guvernului se face de
Preedintele Romniei, pe baza votului de ncredere acordat Guvernului de Parlament. Guvernul
este alctuit din primul-ministru i minitri. Primul-ministru conduce Guvernul i coordoneaz
activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuiilor legale care le revin. De asemenea,
Guvernul adopt hotrri i ordonane
mprirea administrativ
Conform articolului 3 din Constituie, teritoriul Romniei are o organizare administrativ pe
comune, orae i judee.
Romnia are 41 de judee, plus municipiul-capital Bucureti care are un statut similar cu
acela de jude. Un jude are, n medie, o suprafa de 5 800 km
2
i o populaie de 500 000 de
locuitori.
Forma de guvernmnt: republica
Preedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat (Art.81 din
Constituia Romniei) i poate deine cel mult dou mandate de 5 ani. Preedintele Romniei este
comandantul forelor armate i ndeplinete funcia de preedinte al Consiliului Suprem de
Aprare a rii (Art.92 din Constituia Romniei).