Sunteți pe pagina 1din 26

1. Consideraii privind rolul tiinei. Sistemul tiinelor sociale.

tiina este un sistem de cunotine despre natur, societate i gindire, cunotine obinute prin
metode corespunztoare i exprimate in concepte, categorii, principii i noiuni.
Ca fenomen social aparte i ca form specific de activitate uman, tiina nu poate fi privit
doar ca un sistem de idei, reprezentri, teorii (imagine static), ci ca un sistem care se dezvolt,
produce continuu noi cunotine, ca un sistem de valori spirituale (imagine dinamic).
Scopul tiinelor sociale este acela de a cunoate legile generale ale existenei i dezvoltrii
societii, de a studia formele istorice de organizare social i modalitile specifice de
manifestare a diverselor componene ale realitii socialumane (politice, etice, !uridice etc.).
tiinele sociale prezint urmtorul tablou"
a) tiina de tip nomotetic, care are ca obiect activitile umane i ii propune s stabileasc
legile i relaiile funcionale corespunztoare, in cadrul lor se utilizeaz observaiile sistematice,
experimentele, studiile statistice etc. #a ele se refer" economia politic, psi$ologia, sociologia,
demografia, lingvistica etc.
b) tiinele carei propun reconstituirea i interpretarea trecutului tiinele istorice.
c) tiinele !uridice tiine care delimiteaz lumea dominat de norme, obligaii i atribuii%
studiaz aspectele normative ale activitii umane.
2. Teoria statului i dreptului ca un sistem al cunotinelor generalizate despre stat i
drept.
&ornind de la legtur indisolubil dintre drept i stat, ceea ce face ca unii oameni de tiin,
specialiti in teoria dreptului, s se ocupe, de asemenea, de teoria statului, au aparut lucrri
teoretice cu caracter monografic sau cursuri universitare dedicate studierii comune a statului i
dreptului, constituinduse i o disciplin distinct de teoria general a statului i dreptului. in
'niunea Sovietic i apoi, dup exemplul sovietic, in celelalte foste ri socialiste, sa constituit
i sa predat ca o disciplin aparte teoria general a statului i dreptului, disciplin marcat ins
puternic, ca toate disciplinele !uridice i sociale in general de ideologia marxistleninist.
(n principiu, tiina !uridic ar fi incomplet, iar !uristul unilateral fr studierea statului, in aa
msur cele dou fenomene statul i dreptul, sint legate unul de altul. )e aceea unele concepte,
noiuni, categorii legate de stat, se analizeaz in cadrul disciplinei *eoria general a dreptului i
statului. (n orice caz, teoria general a dreptului i statului nu poate evita abordarea unor teme
privind statul, legtura sa cu dreptul, fiindc numai astfel va putea da o imagine armonios
inc$egat i bine conturat asupra dreptului. *+) studiaza si cerceteaza cele mai importante
aspecte ale statului.Statul si dreptul sint fenomene sociale speciale ce nu pot fi studiate si
intelese unul fata de celalalt.)reptul e un instrument al statului,iar statul e o organizatie politica
ale carei principii sint fixate in normele !uridice.
3. Noiunea teoriei generale a statului i dreptului.
*+) este o stiinta sociala,politica si !uridica care studiaza,in baza unui ansamblu de
teorii,conceptii,notiuni cu privire la drept si intro oarecare masura la stat,legitatile generale si
speciale referitoare la aparitia,evolutia si functionarea dreptului,in general.*+) este o stiinta
sociala deoarece studiaza dreptul,ca fenomen social ce exista intro comunitate umana.*+) face
o analiza profunda a relatiilor sociale,economice,politice si de alta natura,privite in dinamica
lor,in raport de normele !uridice pe care le reglementeaza.*+) reprezinta o disciplina
fundamentala a sistemului stiintelor sociale se ocupa de cercetarea legilor generale ale vietii
!uridice si a categoriilor si notiunilor generale valabile pentru intreaga stiinta !uridica,cum sint
categoriile de drept,norma !uridica,raporul !uridic,izvor de drept,raspundere !uridica etc.*+) a
mai fost caracterizata ca fiind nucleul central al stiintei dreptului de la care pornesc practic toate
stiintele !uridice ,insa totusi ea nu constiuie o stiinta complexa a dreptului.
4. Locul i rolul teoriei generale a statului i dreptului n sistemul tiinelor uridice
*eoria general a dreptului i statului este, evident, o tiin, intrucit ea opereaz cu concepte,
teorii, principii, legiti, dar din alt punct de vedere, sub alt aspect, poate fi privit i ca o art,
in msur in care ea solicit din partea !uristului, pe ling cunotine, talent, miestrie i
capacitatea de a sesiza, cerceta fenomenul !uridic, ai inelege legitile.
*eoria general a dreptului nu rmine la nivelul abstracional, ea are, de asemenea, o importan
practic, servind nemi!locit procesului de elaborare i aplicare a dreptului. (n acest scop este
studiat te$nica !uridic privind elaborarea i realizarea actelor !uridice.
Ca disciplin de invmint, teoria general a dreptului i statului are i un caracter de
introducere in studiul materiilor !uridice. (n ceea ce privete tiinele !uridice de ramur, acestea
sau constituit pe msura dezvoltrii i extinderii reglementrilor !uridice in cele mai diverse
domenii ale vieii sociale i a constituirii ramurilor (i subramurilor) de drept, in principiu,
ramura de drept formeaz obiectul unei tiine !uridice de ramur. ,stfel dreptului constituional
ii corespunde tiina dreptului constituional, dreptului civil tiina dreptului civil.
!. "storicul apariiei i constituirii teoriei generale a statului i dreptului.
*eoria general a dreptului i statului, ca ramur distinct a tiinelor !uridice, apare i se
constituie in secolul al --lea, in prima sa !umtate i, mai pronunat, dup cel deal doilea
rzboi mondial. ,bordarea teoretic a existat din cele mai vec$i
timpuri. .le au avut, ins, i au continuat s aib dea lungul secolelor un caracter preponderant
filozofic, a!unginduse in secolul al -(- lea la constituirea filozofiei dreptului ca ramur
distinct a filozofiei i ca disciplin de invmint destinat studiului teoreticofilozofic al
dreptului. (n unele ri o disciplin cu acelai subiect apare sub denumirea de .nciclopedie a
dreptului sau (ntroducere in studiul dreptului+ermania.#a momentul actual aceasta disciplina
stiintifica in diferite tari are denumiri diferite"*+),.nciclopedia dreptului,(ntroducere in studiul
dreptului,*eoria statului si dreptului.(n /0oldova si in /ominia disciplina e denumita *+).
#. $%iectul de studiu al teoriei generale a statului i dreptului ca sistem al cunotinelor
generalizate despre stat i drept.
Ca orice alta stiinta,*+) isi are obiectul sau de studiu.)reptul nu este o parte a naturii ci este un
produs al vietii sociale,al intelegerii si al vointei umane.)reptul ca stiinta !uridica se deosebeste
de stiintele naturii si cele exacte prin aceea ca el nu se ocupa de descoperirea realitatilor
materiale,ci de aprecieri despre caracterul drept sau nedrept al unui fapt.,lexeev mentioneaza ca
obiectul *+) nu e altceva decit legitatile de baza si generale ale statului si dreptului,ale
intregului fenomen !uridicostatal.&rin obiectul sau de studiu si de preocupare,*+) este o stiinta
generala despre stat si drept.*+) studiaza dreptul in ansamblul sau,in generalitatea si
integritatea sa,ordinea !uridica in globalitatea sa.)e aici si provine si denumirea de
*+).1biectul specific il constituie observarea si cercetarea fenomentului !uridic a legilor
generale ale vietii !uridice,a categoriilor,si notiunilor generale valabile pentru intreaga stiinta
!uridica.
&. 'unciile i structura logic( a teoriiei generale a statului i dreptului.
*+) are 2 functii"3.f.teoreticafacindul accesibil oamenilor,consta in elaborarea
ipotezelor,teoriilor,conceptelor,principiilor prin care sint interpretate domeniile pe care le
cerceteaza.2.f.practicaconsta in cunosterea modalitatilor in care fenomenele !uridice se
manifesta in vaiata social,prin propuneri de reformare a relatiilor !uridice.
(n viziunea altor autori functiile *+) sint"
4.Cognitivacunoaterea stiintifica a relatiilor sociale a dreptului,55ne ofera posibilitatea de a
patrunde dincolo de 65cotina55normelor !uridice,pe care o ridica stiinta pozitiva a dreptului,de a
depasi fenomenul 65patologic55al vietii reale a dreptului55.
4..xplicativadupa cunoasterea,descrierea unor fenomene !uridice,urmatorul pas al
cercatatotului va fi explicarea acestora.
4.Criticadescoperirea si interpretarea fenomenelor !uridice sint absolut necesare,dar nu si
suficiente in procesul cognitiv.1 importanta ma!ora o are constatarea
defectelor,erorilor,lacunelor,fenomenelor!uridice.
4.&racticaderiva din faptul ca orice stiinta nu s elimiteaza numai cu statulul de stiinta
teoretica..a tinde si la cea de stiinta aplicativa,la asumanrea unei functii practice
4.)idacticaconcomitent cu procesul de afirmare a *+) in sistemul general al
stiintelor,asistam si la impunerea valentelor ei stiintifice in procesul de pregatire a viitorilor
!uristi.
.xista si alte functii ,cum ar fi"4.de cercetare si formulare a legilor %f.euristicace consta in
elaborarea principiilor ,metodelor si mi!loacelor de cercetare a fenoemnelor si
proceselorpolitico!uridice%f.analogicase manifesta prin evidentierea celor mai generale legi ale
existentei fenomenelor si institutiilor politico!uridice ,f.previziunii stiintificeconsta in
precizarea bazata pe generalitatea datelor teoretice si experimentale sip e cunoasterea legitatilor
obiective ale dezvoltarii fenoemenelor !uridice.%f.de generalizare si sintetizare a
cunostintelor%f.metodologica fata de stiintele !uridice de ramura %f.educativa%f,ideologicalcare
consta in elaborarea unor conceptii,teorii despre drept,stat,realitatea !uridical a societatii.
). Teoria general( a dreptului i practica construciei uridico*statale. "mportana
studierii dreptului.
*eoria +enerala a statului si dreptului se afla intro strinsa legatura cu practica sociala.*eoria,in
general,si teoria statului si dreptului ,in particular,este rezultatul productiei spirituale obstesti..a
este cea care definitiveaza scopurile activitatii umane si determina mi!loacele de realizare a lor.
Cu alte cuvinte ,ea este conceperea practicii existente.
&ractica nu e o simpa experienta subiectiva a unui cercetator..a apare ca o activitate a
oamenilor care asigura existenta si dezvoltarea societatii,ea e temelia vietii oamenilor.&ractica
constituie criteriul adevarului,examinatorul general al teoriei.4iecare stiinta isi detremina
legaturile sale cu practica.Stiinta dreptului recomanda adoptarea noremlor !uridice de care
societate are nevoie.
)reptul, ca intreaga componen !uridic a vieii sociale, este un fenomen deosebit de complex,
a crui cunoatere presupune o cercetare aprofundat a legitilor obiective a existenei sale, a
dinamicii sale, a factorilor care3 configureaz i valorilor pe care le promoveaz . )reptul nu
este numai tiina, el este, in egal msur, te$nic, art. )reptul ca ansamblu de norme care
organizeaz viaa in comun, este o te$nic a convieuirii umane, destinat s disciplineze
comerul uman i s apere societatea de excese.
,stfel bunoar, vorbind de dreptul /epublicii 0oldova, avem in vedere ansamblul normelor
!uridice indiferent de forma pe care au imbrcato (legi, obiceiuri .a.), dea lungul istoriei sau
dintro anumit perioad. /estringind atenia doar la dreptul actual, avem conceptul de drept
pozitiv care nu este altceva decit dreptul obiectiv in vigoare.
+. Consideraii generale privind metoda de cercetare. ,reciz(ri terminologice.
Ca i 7n orice domeniu, cercetarea tiinific !uridic se bazeaz pe folosirea unei metodologii, a
unui ansamblu de metode i procedee cu a!utorul crora are loc studierea dreptului 7n toat
complexitatea lui. 0etodele de cercetare 7n domeniul tiinelor sociale sau dezvoltat i sau
perfecionat i ele 7n contextul general al impulsului dat cunoaterii tiinifice de noua revoluie
tiinific contemporan, evideniat mai ales prin folosirea noillor cuceriri ale informaticii i
te$nicii de calcul.)ac natura opereaz spontan, g7ndirea, 7n mod special cea tiinific,
acioneaz pe baz metodic. 0etoda apare, deci, ca un mi!loc eficace al g7ndirii. 0odul 7n care
cugetarea omeneasc se desfoar 7l reproduce pe cel al realitii. &roblema metodelor de
cercetare in domeniul tiinelor sociale este deosebit de complex in condiiile dezvoltrii
contemporane, a interptrunderii diferitor tiine, inclusiv a apariiei aanunntor discipline de
grani sau de intersecie.
Cuvintul metod vine de la grecescul 8met$odos9 cale, drum, mod de expunere. &reocuparea
pentru perfecionarea metodei a dus la apariia tiinei despre metod : metodologia (met$odos,
plus logos ; tiin). 0etodologia reprezint sistemul celor mai generale principii de
investigaie, deduse din sistemul celor mai generale legi obiective.
0etoda privete fie un anumit principiu metodologic (metod particular), fie un procedeu
te$nic oarecare (metod individual).
1-.Noiunea metodologiei uridice.
tiina dreptului ii afirm statutul epistemologic printro preocupare constant i vec$e pentru
perfeciunea mi!loacelor gindirii obiectului su. in ultimul timp aceast preocupare este
concentrat in cadrul teoriei i sociologiei !uridice.
<n ce ne privete definim metodologia !uridic ca sistem al acelor f actori de relativ invariant
intrun numr suficient de mare de metode, factori ce au ca obiect raporturile, legturile relaiile
ce se stabilesc intre diferite metode in procesul cunoaterii fenomenului !uridic .
4actorii de relativ invariant intrun numr suficient de mare de metode suit in acest caz
principiile, normele sau criteriile metodologice% ele formeaz coninutul metodologiei !uridice.
/aporturile, legturile, relaiile ce se stabilesc intre diferitele metode, fie inainte, fie in timpul,
fie dup inc$eierea actului de cercetare tiinific alctuiesc obiectul metodologiei !uridice.
,cest obiect nu se formeaz, deci, din metodele in sine, ci din raporturile multiple dintre
acestea. intrucit metodele difer ca grad de abstractizare, ca arie de aplicare, ca grad al preciziei
pe care o pot oferi cercetrii tiinifice, se !ustific dezvoltarea unei metodologii !uridice ca un
ansamblu de norme de selectare, de cooperare i apreciere a avanta!elor i, eventual,
dezavanta!elor aplicrii diverselor metode.
11..etodele cercet(rii tiini/ice uridice.
0etoda logic..(n cercetarea dreptului, a fenomenului !uridic, toate tiinele !uridice se
folosesc de categoriile, legile i raionamentele logice.0.# nu este o cale catre obiect un mod
automat de aflare a acestuia,ci un mod de exprimare a obiectului,de formulare a unui
rezultat.)espre importanta aplicarii logicii in cercetarea dreptuluine spune insasi faptul ca ea
apare ca o disciplina aparte. #ogica e stiinta despre regulile intelectului.,plicarea 0.# in
studierea problemelor dreptului e deosebit de utila,deoarece puterea de stat,sistemul de organe
statale sint stabilite in conformitate cu un model rational,in activitatea de elaborare a dreptului
trebuie sa aiba un c$aracter logic.
0.(storica..senta m.i. consta in cercetarea stiintifica a fenomenului !uridic care rezida in
analiza conditiilor economice,sociale,politice si de alta natura,a relatiilor corespunzatoare,la
momentul constituirii in trecut a unui s=stem de drept,completata cu analiza evolutiei relatiilor
sociale reglementate !udiceste.
0.Comparativacu a!utorul ei pot fi stabilite elementele identice si cele divergente dintre 2
fenomene,institutii,lucruri./eferitor la studiul dreptului,esenta 0.C.consta in stabilirea
similitudinilor si diferentelor dintre diferite sisteme de drept,dintre diferite institutii !uridico
statale,pentru ca dreptul diferitelor popoare are mereu caractere specifice doar lui.Ca importanta
deosebita a 0.C. a adus la aparitia unei ramuri distincte in sistemul stiintelor !uridice :a
dreptului comparat.
0..xperimentalastim ca menirea sociala a dreptului e de a reglementa relatiile din
societate.,ctionind asupra lor dreptul tinde la perfectionarea lor.
0.Sociologicaesenta ei consta in folosirea cercetarilor sociologice pentru studierea opiniei
publice,a eficientei sociale a activitatii deferitelor organe de stat,a regelemntarilor date relatiilor
sociale.
0.Cantitativaesenta acestei metode consta in operatiile de verificare a ipotezelor stiintifice in
cadrul strategiilor dezvoltarii fenoemnului !uridic.,ceste metode presupun"a)dezvoltarea
informatiei !uridice pentru imbunatatirea procesului decisional prin folosirea calculatorului
,b)orientarea cercetarilor de informatica in directii ca"elaborarea legislatiei,sistematizarea
legislatiei,evidenta legislative,c)introducerea si perfectionarea programelor de calculator
adecvate cercetarii !uridice,d)evidenta si sistematizarea reglementarilor uniforme si a practicii in
domenii precumdreptul international,dr.intre.privat.
0.&rospectivase utilizeaza in fundamnetarea adoptarii unor noi acte notrmative ,cuprinzind si
interpretare> pe care le vor da organelor de aplicare,4inalizind cu prezentarea succinta a
metodelor de cercetare a dreptului ar fi de mentionat ca medotele nu trebuie intelese izolat,ci in
interdependenta si complecsitatea lor.
12. 0pariia i evoluia istoric( a dreptului.
/ealitatea istorica arata,ca dreptul este un drept social inerent societatii omenesti./omanii au
explicat aceasta realitate prin adaugarea"ubi societas,ubi ius. 4ilosoful german ?elmut Coin=
dreptul apare atunci cind omul nu mai este subordonat normelor stabilite de
familie,clan,trib,cind personalitatea iese la suprafata,cind relatia de singe pierde
autoritatea.Cercetarile efectuate de antropologi spun ca in aceste comunitati raporturile
membrilor erau reflectate in norme socialetabuurise interzice incestul fratesora,incestul cu
mama si se pedepsea raportul intim intre tatafiica.0odalitatea de razbunare se bazeaza pe
conceptul egalitatiilege talionuluirazbunare cu aceeasi arma si in aaceeasi parte a
corpului,razbunarea singelui a fost inlocuita cu expulzarea din trib.&rocesul aparitiei dreptului
este analogic cu cel de aparitie a statului,normele !uridice apar pe 2cai"3.o serie de norme de
conduita vec$i adauginduse elemente sanctionate si transformate in norme !uridice ,2 se
creeaza reguli de drept noi,elaborate de noua putere.Se creeaza reguli de a supravetui in
permanetul razboi al tuturor contra fiecaruia.
13.Tipologia dreptului. Criterii de clasi/icare1 ,oirier * sistem de organizare2
3.4avid * %azin de civilizaie uridic(.
*ipul de drept are 7n vedere 7nsuirile semnificative, ceea ce este esenial, caracteristic i nu
diferenele individuale nesemnificative.
@ean &oirier unul din analitii cei mai remarcabili ai tipologiei dreptului i sistemelor !uridice
a a!uns la concluzia c dependena de sistemele de organizare social ne 7ngduie s constatm
existena unor asemenea tipuri istorice de drept cum sunt" a. dreptul sclavagist% b. dreptul
feudal% A dreptul bug$ez% d. dreptul socialist.
)reptul sclavagist 7i exercita rolul 7n realizarea obiectivelor sale ma!ore privind aprarea
proprietii stpBnilor de sclavi i excluderea sclavilor din categoria subiectelor de drept i
situarea lor 7n aceea a lucrurilor.
)reptul feudal apr prin toate mi!loacele proprietatea funciar, edictBnd reguli menite s
7mpiedice frBmiarea marilor domenii. 'n loc important 7n atingerea acestui obiectiv revenea
regulii masculinitii i a regulei primogeniturii.
)ezvoltarea relaiilor de producie a impus apariia i garantarea libertii proprietii, a libertii
contractuale, facilitBnd sc$imbul de mrfuri i servicii.
)reptul burg$ez proclam asemenea drepturi i liberti democratice, cum sunt" libertatea
persoanei, egalitatea cetenilor, libertatea 7ntrunirilor etc.9.
<n baza apartenenei la un anumit bazin de civilizaie sunt cunoscute mai multe familii sau
sisteme !uridice, 7ntre care" familia romanogermanic% familia anglosaxon% dreptul
musulman% dreptul $indus% dreptul c$inez% dreptul !aponez etc.
<n doctrina !uridica contemporana, comparatistul francez /ene )avid a propus o clasificare a
sistemelor de drept C7n familiiD , bazata pe doua criterii.Cunostiintele teoretice, practice si
te$nice care ofera unui !urist orientarea 7ntrun anumit tip, 7ntro anumita familie de drept ar
reprezenta primul criteriu% 7n lipsa acestor elemente comune, care se regasesc si 7n comunitatea
limba!ului !uridic, a conceptelor !uridice, izvoarelor de drept si a metodelor !uridice, familia de
drept nu se poate constitui.
,l doilea criteriu de integrare a unor sisteme de drept 7n aceeasi familie implica, odata cu
elementele de!a mentionate, substratul lor comun sub aspect filosofic, politic si economic. <n
absenta acestui substrat comun, sistemele de drept considerate nu pot alcatui o aceeasi familie
Criteriile amintite, unul subiectiv si altul obiectiv, trebuie folosite cumulativ si nu izolat
avertizeaza /ene )avid. &e aceasta baza, teoreticianul francez a identificat urmatoarele familii
de drept" romanogermana, commonla> (anglosaxona), socialista si sistemele filosofice si
religioase (dreptul musulman, dreptul c$inez, indian, !aponez, al ,fricii si 0adagascarului).
14.Conceptul dreptului ca /enomen social. 56plicaii terminologice.
)reptul, ca 7ntreaga componen !uridic a vieii sociale, este un fenomen deosebit de complex,
a crui cunoatere presupune o cercetare aprofundat a legitilor obiective a existenei sale, a
dinamicii sale, a factorilor carel configureaz i valorilor pe care le promoveaz.
S 7ncepem cu unele explicaii terminologice. Cuv7ntul drept este folosit 7n mai multe accepiuni
i deriv de la latinescul directus, luat 7n sens metaforic (directus de la diri!o), care 7nseamn
9drept9 orizontal sau vertical, dea dreptul, direct, linie dreapt, adic o regul de conduit fr
specificarea coninutului.
<n limba latin, 7ns, cuv7ntul care corespundea cuv7ntului drept era ius (drept, dreptate, legi).
<ntrun prim sens, cuv7ntul drept semnific tiina dreptului ansamblul de idei, care explic
dreptul i prin intermediul crora dreptul poate fi g7ndit.
)reptul nu este numai tiina, el este, 7n egal msur, te$nic, art. )reptul ca ansamblu de
norme care organizeaz viaa 7n comun, este o te$nic a convieuirii umane, destinat s
disciplineze comerul uman i s apere societatea de excese.
1!.4reptul o%iectiv. 4reptul su%iectiv. 4reptul pozitiv.
termenul de drept este folosit 7n dou sensuri i anume" cel care are 7n vedere sau cuprinde
regulile !uridice de condult sau normele !uridice din societate, denumit i drept obiectiv i cel
prin care se are 7n vedere facultatea, prerogativa, 7ndrituirea (adic dreptul) ce aparine unei
persoane (fizice sau !uridice) 7n temeiul normei !uridice, pe carel denumim drept subiectiv.
Calificarea dreptului 7n prima sa ipostaz de 9obiectiv9 nu vrea s 7nsemne c acesta adic
normele !uridice cuprinse, de pild, 7n legi ar vrea o existen independent de voin, interesul
sau contiina oamenilor, precum bunoar, fenomenele sau legile naturii. )impotriv acestea
exprim, aa cum vom vedea, voina i interesele poporului sau ale unor grupuri ori categorii
sociale care s7nt, 7ns, fixate sau obiectivate 7n normele !uridice cpt7nd astfel o existen
distinat, obiectiv, materializat in forma legilor sau altor acte aprate de puterea public.
,stfel bunoar, vorbind de dreptul /epublicii 0oldova, avem 7n vedere ansamblul normelor
!uridice indiferent de forma pe care au 7mbrcato (legi, obiceiuri .a.), dea lungul istoriei sau
dintro anumit perioad. /estr7ng7nd atenia doar la dreptul actual, avem conceptul de drept
pozitiv care nu este altceva dec7t dreptul obiectiv 7n vigoare.
)eci, totalitatea normelor !uridice 7n vigoare (active) dintrun stat poart denumirea de drept
pozitiv, un drept aplicabil imediat i continuu, obligatoriu de a fi adus la 7ndeplinirea printro
for exterioar (coercitudinea statal).
.vident c drepturile su%iective (de obicei, pentru desemnarea lor se folosete pluralul) s7nt
organic legate de dreptul obiectiv, neput7nd fi concepute fr s fie prevzute 7n normele
!uridice. )ar i experiena dreptului obiectiv ar rm7ne fr sens dac prescripiile normelor sale
nu sar realiza prin depturi subiective, 7n relaiile interumane. *otui, cele dou sensuri ale
conceptului de 9drept9 evoc dou ipostaze. )e asemenea, este de menionat aa cum vom
vedea 7n analiza raportului !uridic c drepturilor subiective le corespund, 7n mod corelativ,
obligaiile !uridice.
1#.3ealitatea uridic( i componentele ei.
/ealitatea !uridic (!uridicul) este o dimensiune inalienabil a realitii sociale 7n condiii
istorice determinate. .xistena ei nu poate fi desprins de existena celorlalte pri ale unei
societi, suport7nd influena acestora i exercit7nd la r7ndui influen asupra lor.
/ealitatea !uridic sau !uridicul este uneori denumit i sistem !uridic sau suprastructur
!uridic. /ealitatea !uridic (!uridicul) are un coninut bogat 7n care este cuprins dreptul ca
fenomen normativ (dreptul pozitiv), dar care nu se reduce numai la el.
,stfel, componentele juridicutui s7nt"
a7 contiina !uridic%
%7 dreptul%
c7 relaiile !uridice (ordinea de drept).
Contiina !uridic apare ca o premis a dreptului (ca fenomen normativ), funcia sa normativ
f$nd mi!locit de ipostazele contiinei prin care omul devine propriuzis subiect" cea cognitiv,
cea acional i cea culturalaxiologic.
, doua component a realitii !uridice (a !uridicului) o constituie partea instituional dreptul,
ca sistem de reglementri i instituii. ,ceast parte alctuiete miezul !uridicului, coninutul sau
cadrul su substanial de referin.
<n sf7rit, cea dea treia componen a !uridicului este alctuit din elemente relaionale,
sociologice. S7nt cuprinse aici raporturile !uridice i situaiile !uridice, cele care probeaz
eficiena dreptului. <n cadrul acestor raporturi oamenii (individual sau colectiv) particip 7n
calitate de subiecte de drept, valorific7ndui sau apr7ndui pe cale legal interese i drepturi.
1&.0pariia dreptului * cerin( socialmente uman(.
<n evoluia sa omul pleac de la o stare de dependen total fa de natur omul 7n situaia de
culegtor, folosind tot ceea ce natura 7i pune la dispoziie 7n stare brut fr a prelucra (i fr s
aib posibilitatea so fac) obiectele 7ncon!urloare.
?egel considera c adevrata istorie 7ncepe odat cu apariia statului i dreptului, care
7ntruc$ipeaz punctul cel mai 7nalt al culturii unui popor.
Sanciunile, 7n cazul nerespectrii oprelitilor stabilite 7n coninutul normelor, erau aplicate de
comunitate, primind c$iar forma alungrii din trib. Se practica rzbunarea s7ngelui (dinte pentru
dinte, oc$i pentru oc$i).
<n condiiile sc$imbrilor sociale ce au avut loc 7n societatea gentilico tribal se produc
modificri 7n structura i modul de funcionare a puterii sociale i a normelor ce asigurau
eficiena acestei puteri.
)eci, dreptul sa format, 7n primul r7nd, prin preluarea cu un scop nou a unor reguli vec$i
gentilice de conduit. ,ceste reguli nescrise aveau s alctuiasc dreptul obinuielnic sau
cutumiar, a crui respectare miza pe aplicarea unor sanciuni statale.
+eneza dreptului se leag 7n al doilea r7nd, de crearea nemi!locit a unor norme noi,
reprezent7nd dreptul scris, fapt ce a rezultat din instituirea direct a normelor de conduit prin
acte normative" edicte, legi etc. ,cestea consacrau norme av7nd ca obiect v7nzarea cumprarea,
7mprumutul, modul de organizare a statului (Codul lui ?amurappi 7n Eabilon, #egile lui 0anu
7n (ndia, #egea celor 32 table la romani). )ei norme ale dreptului cutumiar mai persistau 7n
unele legiuiri scrise, acestea vor cuprinde treptat norme absolut noi, deta7ndu se de cutume i
venind c$iar 7n contradicie cu obiceiul !uridic.
, treia modalitate de constituire a dreptului ine de evoluia structurii statului 7n direcia
specializrii organelor sale i const 7n formarea normelor !uridice prin soluiile formulate de
!udectori cu ocazia proceselor. ,ceste soluii, 7n situaii c7nd nu exist un text de lege, devin
obligatorii pentru !udectorii, care ulterior aveau de rezolvat cazuri asemntoare. ,ceste soluii
dob7ndeau practic fora unei legi.
,pariia i formarea dreptului este, de bun seam, un proces complex, cruia nu i se poate
stabili o dat precis de natere, iar normele din aceast perioad a 7nceputurilor societii
omeneti s7nt 7nc destul de difuze, 7mpletite cu multitudinea de obiceiuri, datini, practici
religioase etc. .le s7nt studiate 7n special de etnologia !uridic.
1).Caracteristica puterii o%teti i a normelor sociale din societatea prestatal(.
Cauzele, condiiile apariiei statului i dreptului sau format 7n societatea primitiv i de aceea se
cere fcut caracterizarea acestei societi.
&roprietatea colectiv asupra mi!loacelor de producie era determinat de nivelul redus de
dezvoltare a forelor de producieomul, mi!loacele de producie, uneltele. &roductivitatea
muncii putea fi !oas" oamenii nu cunoteau bine realitatea. Slbiciunea lor 7n faa naturii,
condiiile aspre de via 7i impuneau s se uneasc 7ncolective i s munceasc 7mpreun (gini,
triburi).
+inta celula primara societii primitive. , aprut 7n rezultatul evoluiei 7ndelungate a
societii umane. &entru gint, ca celul primar a organizrii sociale este caracteristic"
+inta este o alian personal i nu teritorial, ceea ce 7nseamn c ginta nu depinde de
teritoriu. .a putea s se mute dintrun loc 7n altul, dar ea se pstra ca organizaie.
<n gint exist autoadministrarea social, lipsea puterea public politic, iar puterea
social(public) purta un caracter CprintescD i se baza pe autoritate,respect i tradiie.
.xponentul puterii era 7ntrega gint (societatea). &uterea nu era separat desocietate, ci
coincidea cu ea, aparinea ei. Cele mai importante 7ntrebri ale vieii societii" producia,
rzboiul, ritualurile religioa sau, rezvolvarea litigiilor 7ntre anumite persoane i altele se
soluionau de adunarea tuturor membrelor mature ai ginii(femei, brbai) adunarea popular.
,dunarea popular aprut odat cu ginta era puterea suprem. &entru conducerea nemi!locit
cu afacerile gintei adunarea poporului alegea cpitenia (stareiina) i comandantul oastei, care
nu avea precumpniri materiale, muncea de r7nd cu ceilali membri ai ginii i se bucurau de
autoritatea moral (i nu politic). ,ceste persoane puteau fi 7nlocuite de adunare oric7nd.
?ott7rile adunrii populare erau strict obligatorii pentru toi . &uterea public din societatea
primitiv avea posibilitatea de ai constr7nge pe cei ce 7ncalcau ordinea, 7ns nu dispunea de
organe de specialitate, de constr7ngere (poliie, !andarmerie). )ac aprea necesitatea
soluionrii c$estiunilor legate de 7nclcare aobiceiurilor, regulilor morale, religioase (i
tradare), apoi cu aceasta se ocupa adunarea popular, adic 7ntreaga gint. .a scoate $otr7rea
despre pedeaps"
1+.5sena8 coninutul i /orma dreptului.
<n general esena unui fenomen reflect unitatea laturilor, trsturilor i raporturilor interne
necesare, relativ stabilite care constituie natura luntric a fenomenului i o fixeaz 7ntro clas
de fenomene 7nrudite.
Constituind esena dreptului, aceasta voin general oficializat (devenit voin !uridic,
exprimat 7n legi sau aprat de stat) trebuie privit ca o unitate de momente sociale i
psi$ologice. Foina !uridic se numr printre elementele componente ale contiinei !uridice.
4r a se identifica cu contiina !uridic, voina reprezint o parte activ a acesteia.
)reptul nu poate rm7ne doar 7n stare de voin.
&erceptele dreptului 7i gsesc concretizarea 7n elementele de coninut i form ale acestuia.
Coninutul dreptului l constituie ansamblul elementelor, laturilor i conexiunilor care
formeaz conturul voinei i intereselor sociale. Coninutul dreptului trebuie privit 7n
multitudinea elementelor sale alctuitoare, a proceselor carei dau fiin specific, a
conexiunilor multiple pe care le stabilete.
C7t privete forma dreptului, cercetrile tunifice scot la iveal faptul c studiul coninutului nu
poate fi desprins de cel al formei sale.
Forma intern a dreptului este c$iar interaciunea ramurilor dreptului (sistemul dreptului),
gruparea normelor !uridice pe instituii i ramuri.
Forma exterioara (extern) poate fi analizat din mai multe puncte de vedere"
a7 din punct de vedere al modalitilor de exprimare a voinei legiuitorului izvoarele dreptului%
%7 din punctul de vedere al modalitilor de sistematizare a legislaiei codificri, 7ncorporri
etc.%
c7 din punctul de vedere al modalitilor de exprimare a normelor de drept 7n felurite acte ale
organelor de stat legi, decrete, $otr7ri etc.
2-.4reptul i valorile /undamentale ale societ(ii.
Studiul factorilor de configurare a dreptului nu poate fi complet fr cercetarea valorilor sociale
pe care le urmrete societatea respectiv i 7n slu!ba crora urmeaz s acioneze reglementrile
!uridice. Studiul valorilor formeaz un capitol important al tiinei dreptului denumit axiologia
!uridic.
Falorile nu s7nt de natur strict i exclusiv !uridic. )impotriv ele au o dimensiune mai larg
de natur moral, politic, social, 7n general. Falorile sociale ale unei societi trebuie deduse
primordial din filozofia (social, politic, !uridic) ce prezideaz i orienteaz forele sociale din
societatea respectiv.
&rezent7nd doar unele considerente cu privire la aceste valori, artm c"
a7 democraia presupune necesitatea instaurrii puterii liber alese a poporului 7n societate,
asigurarea egalitii, drepturilor i obligaiilor ceteneti 7n conformitate cu prevederile
documentelor internaionale, respectul persoanei umane, libera dezvoltare a personalitii sale,
omul 7n centrul preocuprilor, vzut ca scop nu ca mi!loc%
%7 securitatea uridic( presupune respectul drepturilor i libertilor persoanei 7mpotriva
oricror abuzuri, 7ncrederea ceteanului c drepturile sale s7nt respectate%
c7 statul de drept8 apreciat ca valoare social presupune instaurarea unei puteri bazate pe
domnia legii, a !ustiiei, principiile separaiei puterilor i pluralismului politic. 4iecare dintre
aceste principii s7nt ele 7nsele valori sociale%
d7 7n legtur cu proprietatea8 trebuie menionat excluderea monopolului unei forme de
proprietate i a dominaiei proprietrii de stat, 7ntre formele multiple ale proprietii, afirmarea
proprietii private, realizarea procesului de privatizare, furirea economiei de pia, ca o
necesitate a progresului societii noastre%
e7 societatea civil( este un concept tot mai des evocat, desemneaz, 7n principiu, organizarea
societii pe baze democratice, distincte de puterea politic% dezetatizarea 7ntrun anumit sens a
societii, 7nlocuirea dominaiei politicului, a dominaiei atotputemice a statului, care trebuie
redus la dimensiunile sale fireti, nu statul este 7n centrul ateniei i preocuprilor, ci ceteanul,
dispun7nd de drepturile sale fundamentale%
/7 suveranitatea naional( are 7n vedere asigurarea dreptului fundamental al poporului de ai
determina singur modul de organizare i de via 7n contextul societii internaionale
contemporane, cu respectarea principiilor dreptului internaional%
g7 ordinea constituional( este, putem spune, o sintez a tuturor acestor valori, exprimat 7n
existena Constituiei ca lege fundamental suprem, ce consfinete principiile i trsturile
fundamentale ale statului i societii noastre, ale or7nduirii socialpolitice i economice.
21 .4e/iniia dreptului. ,reciz(ri terminologice.
<n 7nc$eierea definirii conceptului dreptului s trecem 7n revist unele definiii ce iau fost date.
)e la bun 7nceput menionm c nu exist i nu se pune problema de a da o definiie general
acceptat. )iferii autori au definit dreptul 7n funcie, mai ales, de poziia i orientarea lor
filozofic, de coala sau curentul !uridic cruia iau aparinut.
<ntre cele mai cunoscute i frecvent evocate definiii ale dreptului din antic$itatea grecoroman
se 7nscriu cele ale !urisconsulilor romani Celsius i 'lpian. 9@us est boni et aeGui9, adic dreptul
este arta binelui i ec$itii, spune Celsius, iar 'lpian 7l definete aa cum am vzut prin cele trei
precepte fundamentale, care stau de alt fel i la baza definirii conceptului de !ustiie.
<n 7nc$eiere, ca o concluzie la analiza fcut conceptului dreptului 7n prezentul capitol apariia,
dinamica, factorii de configurare ai dreptului, normativitatea i valorile !uridice propunem
urmtoarea definiie" dreptul este sistemul normelor de conduit, elaborate sau recunoscute de
puterea de stat, care orienteaz comportamentul uman n conformitate cu valorile sociale ale
societii respective, stabilind drepturi i obligaii juridice, respectarea obligatorie a crora
este asigurat, la nevoie de fora coercitiv a puterii publice (de stat).
22.Noiunea i de/iniia statului. 0ccepiunile termenului de stat.
Cuv7ntul 9Stat9 este de origine modern, 7n #imbile greac i latin se gsesc mai multe expresii
care indic o specie de organizaie politic, dar nu vom uitimi un termen i nici o teorie adecvat
a statului. 1 adevrat teorie a statului cu sensul pe care3 dm azi termenului de stat este
fundamentat de ctre Hicolo 0ac$iavelli, printele tiinei politice modeme.
Iant considera c statul legitim (statul de drept) este cel care are ca scop aprarea drepturilor
inalienabile ale omului i 7n care politica este subordonat moralei.
Cicero 7n 9)e /epublica9, definea statul drept 9o structur de putere9, 9un mecanism care
asigur funcionarea social normal9.
+. J. 4r. ?egel definete statul ca un organism, ale crui laturi sunt 9puterile diferite i funciile
i activitile lor9, care trebuie s se afle 7n unitate, deoarece ca 7n cazul oricrui organism
9dac toate prile nu trec 7n identitate, dac una din ele se pune ca independent, toate trebuie
s se prbueasc9.
)icionarele enciclopedice definesc statul ca o organizaie politic, principal element al
suprastructurii, avBnd menirea s promoveze i s apere interesele generale ale societii
respective. 7n #arousse, statul este definit ca o 9entitate politic constituit pe un teritoriu
delimitat de frontiere, cu o populaie i o putere instituionalizat9.
,adar, statul este principala organizaie politic a societii, constituit pe un teritoriu
delimitat, cu o populaie proprie i o putere instituionalizat, avnd menirea s promoveze i
garanteze interesele generale ale societii respective.
23.0pariia statului. Tipurile istorice de stat.
Statul este principala instituie politic a societii. ,prut cu aproape ase mii de ani 7n urm 7n
1rientul ,ntic (.gipt, Eabilon, C$ina, (ndia), Statul continu s fie i astzi instrumentul
conducerii sociale, iar discuiile privind natura, funciile, mecanismul i formele sale continu s
polarizeze i astzi atenia unor cercuri largi de specialiti 7n domeniul politologici, sociologiei,
dreptului.
,pariia statului este determinat de sc$imbrile petrecute 7n or7nduirea comunei primitive,
sc$imbri care au fcut ca vec$ile forme de organizare i conducere (ginta, tribul) s nu mai fie
suficiente impun7nduse o form nou cea politic, statal.
1dat cu apariia statului relaiile sociale se dezvolt la adpostul unei fore speciale de
constr7ngere, pe care o deine i o poate utiliza 7mpotriva celor care i se opun.
Statul apare astfel ca o modalitate (o variant) social istoric de organizare social prin care
grupurile sociale iau promovat interesele comune i 7n care ia gsit expresia concetrat
7ntreaga societate.
Statul sclavagist a cunoscut trei forme de guvernmnt: monar$ia sclavagist, aristocraia
sclavagist i democraia sclavagist. onar!ia sclavagist cunoate ca element predominant
aa zisa 9despoie oriental9, fiind cunoscut mai ales 7n Eabilon, (ndia, ,siria, &ersia .a. .a
este caracterizat prin meninerea timp 7ndelungat a proprietii obtilor asupra pmBntului.
"ristocraia sclavagist este 7ntBlnit 7n Sparta, la /oma 7n secolele Fl( 7.e.n. i 7n Cartagina 7n
mileniul ( 7.e.n. .a se caracterizeaz prin aceea c puterea de stat se afla 7n mBna unei minoriti
nobilimea aristocratic.
#emocraia sclavagist $ 7ntBlnit 7n statul atenian asigur guvernarea stpBnilor de sclavi cu
participarea la conducerea statului a unui numr mare de ceteni, care se 7ntruneau 7n adunri
populare, 7n tribunalul !urailor denumit ?elia i prin exercitarea funciilor administrative pe
baza unui cens de avere.
24.5sena8 scopurile8 sarcinile i /unciile statului.
a.&oate c formula cea mai concis prin care putem defini rolul i scopul statului este c acesta
apr interesul general
KL
al tuturor cetenilor i al fiecruia 7n parte. 9Sentimentul de sine al
indivizilor constituie realitatea statului, i tria lui st 7n identitatea acelor dou laturi9
KM
. %&copul
statului este fericirea cetenilor%
''
, deoarece 9statul este condiia exclusiv a atingerii scopului
i binelui particular9
KN
. )ac cetenilor nu le merge bine, dac scopul lor subiectiv nu este
satisfcut, dac ei nu gsesc c mi!locirea acestei satisfacii constituie statul 7nsui 9atunci statul
st pe picioare slabe%.
b.7n analizele efectuate de (mmanuel Iant i /ene Casin, se subliniaz c scopul principal al
organizaiei politice statale 7l constitie 9aprarea drepturilor inalienabile ale omului9. Iant lega
acest obiectiv de moral i 7l explica prin moral, iar Casin 7l lega de 9interesul civic general9.
)e altfel, mai muli autori se opresc 7n analiza efectuat cu privire la obiectivele urmrite 7n
activitatea statal asupra relaiei acesteia cu societatea civil, subliniind c" ambele au ca
obiectiv organizarea raporturilor sociale, statul prin mi!loace !uridice, societatea civil prin
educaie civic, deci, prin mi!loace ne!uridice% statul acioneaz ca o for exterioar 7ntro
relaie necesar cu societatea civil, care vizeaz procese, dezvoltri interioare% societatea civil
ca un seismograf sensibil este c$emat s dezvluie din interior ce se cuvine a fi corectat 7n
raporturile !uridice statale i s stimuleze elementele pozitive.
(mmanuel Iant atrage atenia asupra faptului c nu toi cei ce sunt egali sub legile publice
existente 9trebuie considerai egali 7n ceea ce privete dreptul de a da aceste legi9. )up opinia
sa, libertatea 7n acest domeniu trebuie exercitat 7n limitele 9respectului i dragostei pentru
constituia sub care triete9
NO
, fiecare cetean.
2!.,uterea de stat. 56ercitarea puterii de stat.
,l treilea element al statului. &rin putere publica se inelege ansamblul de instituii i relaii de
putere reglementate !uridic.
*rsturile puterii de stat sunt urmtoarele"
a )este o putere politic ce are o sfer larg de aplicare i ageni specializai care o realizeaz%
b) este o putere instituionalizat
c )este o putere de comand ce instituie norme obligatorii%
d )este o putere unic care deine dreptul exclusiv de a exercita, prin organele abilitate,
constrBngerea legitim.
56ercitarea puterii de stat1
(n forma sa cunoscuta si azi, teoria separatiei puterilor a fost fundamentata de 0ontesGuieu.
&otrivit conceptiei sale, in stat exista O puteri" puterea legislativa, executiva si !udecatoreasca.
4iecare putere trebuie sa se exercite independent, trebuie sa se autolimiteze pentru a se preveni
abuzul de putere. Separatia puterilor apare ca o conditie indispensalbila realizarii unei guvernari
moderate. Separatia puterilor nu inseamna insa lipsa de corespondenta intre ele.
2#..ecanismul statului1 concept8 principii8 structur(.
Statul este o organizaie politic. &entru realizarea funciilor sale, statul 7i organizeaz un
sistem de instituii, de organe, care dau expresie concret puterilor publice.0ecanismul statului
consta din institutii sau organe care in ansamblul lor,realizeaza sarcinile si functiile puterii de
stat.4iecare organ isi are competenta exprimata in totalitatea dr. si obligatiilor cu care e investit
in vederea indeplinirii atributiilor sale. *otalitatea organelor de stat legate 7ntre ele, 7n cadrul
unui sistem, cu o structur proprie, formeaz mecanismul sau aparatul de stat.&otrivit criteriului
separarii puterii in stat se poate de vorbit despre organele de stat" org. de stat legislative%
executive % !udecatoresti.
.lementul de baza al mecanismului 7l constituie organul de stat.
2&.Statul la nceputul mileniului """1 Criza /uncional( a statului2 Statul
providen(2 5/ectele glo%aliz(rii * negarea statelor.
S*,*'# L0 9NC5,:T:L ."L5N":L:" """ ,re loc o aprigP dezbatere despre actuala
crizP a statului si dreptului.
Cu mai bine de LQQ de ani 7nainte de ?ristos, 7n ,tena anticP, se crea un model de stat de drept,
o democratie care 7si propunea sP functioneze pe urmPtoarele coordonate"
: egalitatea 7n fata legii%
: libertatea de opinie% : manifestarea pluralismului%
: o art a politicului, a compromisului ambiiilor rivale.
,cest model de stat nu a rezistat, decBt un secol. Societile, 7n evoluia lor, au impus, sub
presiunea realitilor sociale, restrBngeri ale rolului S*,*'#'(.
0ai 7ntBi a fost vorba de o diminuare semnificativ a rolului ().1#1+(C al statului, care,
nefiind 7n stare s conving asupra necesitii meninerii puterii sale, a cedat 7n favoarea creterii
rolului &(.R((, care scade din rolul de control al statului asupra societii.
, urmat, inevitabil, criza ':NC;"$N0L< a statului, care sa vzut 7n situaia de ai asuma
prea multe sarcini nemai avBnd la dispoziie mi!loacele concrete de rezolvare a acestora.
Criza sa adBncit 7n epoca globalizrii, cBnd societile transnaionale ignor suveranitatea
statelor.
Sau experimentat, 7n ultima perioad, mai multe modele de stat" cel liberal, cel socialdemocrat,
cel conservator.
Se dorete realizarea a dou obiective"
: protecia indivizilor i
: coeziunea social.
Statul*providen( 7i propune s se 7ntemeieze pe concepia !ustiiei sociale, care ar 7nsemna
redistribuirea bogiei comune 7n scopul asigurrii bunstrii materiale i intelectuale a
cetenilor si.
,cest tip de democraie modern are ca obiectiv 7nfptuirea unei egalit(i reale a indivizilor,
ignorBnd faptul c prin natura lor oamenii nu sunt egali.
Conceptul de suveranitate este astPzi atacat, contestat si erodat.
"mpactul glo%aliz=rii duce la diminuarea semnificativP a rolului statelor nationale.
,stPzi, multe din pBrg$iile clasice ale politicilor economice nu mai functioneazP" capitalul nu
mai are domiciliul fix, iar fluxurile financiare au iesit de sub controlul guvernelor nationale.
1 altP caracteristicP se referP la influenta crescBndP a organizatiilor supranationale (Eanca
0ondialP, 4ondul 0onetar (nternational, H,*1 etc.) care dicteazP politicile pe care statele
nationale trebuie sP le adopte.
&ractic statul nu mai controleazP economia si finantele% aceste douP importante componente sunt
scoase din zona politicului, a zonei de decizie fundamentalP, globalizPrii ar fi continuarea
declinului influentei politice si al puterii de negociere economicP a fortei de muncP organizate.
+lobalizarea conduce inevitabil la slPbirea capacitPtii statelor nationale de asi impune propriile
obiective de reglementare, la scPderea puterilor lor disciplinare.
2).Concepii despre rolul statului n .epoca glo%aliz(rii1 Concepia lui 'rancis
'u>uiama ?@Construcia statelorA * 2--472 Concepia lui Benamin Bar%er.
4rancis 4uSu=ama a devenit cunoscut prin articolul su *$e .nd of ?istor=T, publicat 7n ziarul
american 8*$e Hational (nterestD 7n vara anului 3NKN. .l milita pentru 8idealul democraiei
liberaleD, considerBnd c problemele actuale sunt grave, dar 8nu sunt nerezolvabile pe baza
principiilor liberaleD. CBt privete 8sfBritul istorieiD, era vorba de una dintre interogaiile lui
?egel, la care 4uSu=ama cuta un nou rspuns. Concepia iadezvoltato apoi 7n SfBritul
istoriei i ultimul om(i ediia englez,i traducerea romineasca 3NN2).1pinind pentru (evolutia
liberala mondiala,autorul cauta antecedentele atit pentru batrinetea omenirii cit si pentru statul
universal si omogen..l se opreste la interesele nationale si isi recapituleaza viziunea
increzatoare in mersul omenirii )atre o omenire pasnica.,cestui punct de vedere universalist
,de esenta liberala si de natura optimista : dar care sa dovedit in curind ,grevat de accente
utopice : i se opun previziunile,mai degraba pesimiste ale lui.
2+.Conceptul /ormei statului.
4orma de stat este un concept politico!uridic care exprim modul de constituire i exercitare a
puterii, de organizare i conducere a societii prin stat. 4orma statului este unul dintre cele mai
vec$i concepte rezultate din studierea fenomenului statal 7n general, a organizrii i conducerii
statale, 7n special.
(n literatura de specialitate, forma statului este definit ca fiind modul de organizare a
continutului puterii de stat.
4orma de stat exprima modul de organizare a continutului puterii, structura interna si externa a
acestu continut ,acest mod de organizare se manifesta sub O aspecte" forma de guvernamant,
structura de stat si regimul politic. )ei distincte, cele trei aspecte sunt strBns legate i
condiionate unele de altele.
3-.'orma de guvern(mnt1 concept8 variet(i.
(n lucrarea sa 0ontesGuieu arat c exist O forme de guvernmBnt" 9cel republican% monar$ic i
despotic55&e cind @. /ousseau distinge tot O forme de guvernmBnt" democraia% aristocraia i
monar$ia

,
4orma de g. : reprezinta modul de constituire a organelor centrale a statului,exercitarea puterii
prin intermediul organelor si impartirea competentei intre ele.
)upa forma de guvernamant statele se impart in "
a) onar!ii b) (epublici
onar!ia este forma de guvernamant in care seful statului este stabilit pe calea succesiunii.
0onar$ia poate fi " 0. constitutionala (monar$ul are atributii restrinse,iar parlamentul e foarte
important.)
0. absoluta (atributiile monar$ului sint foarte intinse.)
0onar$ia pariamentar dualist (se caracterizeaz prin faptul c monar$ul i parlamentul,din
punct de vedere legal, s7nt egali.)
0onar$ia pariamentar contemporan (este cea mai fxecvent 7ntUlnit forma a
monar$iei(,nglia, Eelgia, 1landa, rile scandinave etc.) .&uterea monar$ului, de cele mai
multe ori, poart un caracter simbolic).
(epublica este o forma de guvernamant in care puterea suprema apartine unui organ , ales pe
timp limitat..a este de 2 feluri " /.parlamentara (cind rolul principal ii revine parlamentului)
/.prezidentiala (sefului statului ii revin atributii ma!ore in exercitarea puterii.)
31. Structura de stat1 concept8 variet(i.
Structura de stat : reprezinta impartirea interna a statului in unitati administrativterit sau in
parti politice autonome. Statele se impart in" state simple sau unitare si state compuse sau
federative. (n statele simple exista un singur parlament, un singur guvern, un singur rand de
organe !udecatoresti, o singura constitutie si o singura cetatenie. (mpartirea interna a statului se
face in acest caz in unitati adminterit. (n statele compuse (federative) exista mai multe randuri
de organe, mai multe constitutii, iar impartirea este facuta in parti politice autonome, state
componente ale federatiei.
Sunt 2 feluri a str. de stat " federatia(este statul unional) confederatia (este unuinea statelor)
*ederatia $ presupune trecerea celor mai importante functii asupra organelor intregii federatii,
existenta a cel putin 2 randuri de organe supreme ale puterii, administratiei de stat si !ustitiei.
)onfederatia este o uniune de state fara o coeziune atat de stransa , fiecare pastrandusi
suveranitatea integrala , uniune creata pentru anumite scopuri comune ale statelor membre"
militare , economice , diplomatice.
4orme ale structurii complexe " 'niunea personala si 'niunea reala de date .
+niunea ,ersonala este rezultatul unei intelegeri intre 2 state , constand in desemnarea unui sef
de stat comun . Statele membre ale uniunii personale isi pastreaza suveranitatea.
+niunea (eala este o uniune mai stransa intre 2 state , legate nu numai prin persoana aceluiasi
sef de stat ,dar si prin existenta unor institutii comune .
32.3egimul politic1 concept8 variet(i.
/egim politic :e ansamblul institutiilor si raporturilor politice prin care clasa politica isi
infaptuieste programul politic.,ceste institutii sunt" monar$ia,parlamentul,guvernul,partidele
politice,armata,!ustitia,etc.
/egimurilor politice se clasifica 7n"
a) regimuri autocratice% b) regimuri democratice.
/. autocratic se caracterizeaz prin inexistena at7t a condiiilor !uridice formale c7t i a
condiiilor reale pentru manifestarea voinei poporului. &uterea de stat este exercitata de catre o
persoana sau un grup de persoane prin metode dictatoriale , brutale , prin folosirea teroarei
politienesti , prin negarea libertatilor si drepturilor individuale , in masura in care acestea sunt
prevazute in legislatia statului respectiv .(state de tip antic si feudal)
/.democratic presupune existenta unor conditii care sa faca posibila participarea maselor de
cetateni la viata politica , influentarea politicii interne si externe a statului , exercitarea unui
control asupra modului in care organele de stat indeplinesc vointa lor
/. democratic se imparte dupa criteriul democratiei in directe,indirecte sau semidirecte.
(egimurile de democratie directa poporul exercita nemi!locit puterea de stat .
(egimurile politice de democratie indirecta conducerea de stat se realizeaza prin
reprezentanti , prin organele alese (democratie reprezentativa).
33.Corelaia ideologie8 doctrin(8 doctrin( politic(8 stat8 drept.
<n teritoriul vast al tiinelor sociale cel mai derutant concept este acela al ideologiei.
)icionarele definesc ideologia ca 8totalitatea ideilor i concepiilor filosofice, morale,
religioase etc. care reflect, 7ntro form teoretic, interesele i aspiraiile unor categorii sociale,
7ntro anumit epoc. tiina care are ca obiect de cercetare studiul ideilor, al legilor i origi
nilor lorD (#icionarul -.plicativ al /imbii (omne : ediia 3NNV).
*ermenul de doctrin( desemneaz 8totalitatea principiilor unui sistem politic, tiinific, religios
etc.D.
(deologia, ca tiin, este rezultanta revoluiilor politice i sociale care au acompaniat &rima
/evoluie (ndustrial i care au permis consolidarea i rspBndirea idealurilor democratice, a
concepiilor moderne despre societate i evoluia acesteia.
)octrinele politice au caracterizat i caracterizeaz sistemele politice din societate. 4iecare
partid sau structur politic 7i elaboreaz propria doctrin, o doctrin global, cu
componentele" politic, economic i religioas. ,flat pe scena politic a societii, fiecare
partid lanseaz idei, concepte, teorii, programe, manifeste etc., 7ncercBnd s atrag, s 7nroleze
sub stindardul su cBt mai muli adepi i simpatizani.
&e baza doctrinei globale promovate, partidul su cucerete, prin forme i mecanisme
democratice sau antidemocratice, puterea politic.
1dat a!uns la putere, partidul construiete strategia concret de punere 7n aplicare a doctrinei
proprii.
(mportant este faptul c dreptul se afl 7n slu!ba obiectivelor stabilite de puterea politic.
*eoretic vorbind, dreptul ar trebui s aib capacitatea de a cenzura comenzile statului, de a
domoli nervozitatea ori nerbdarea puterii politice, asigurBnd reglementarea sub forma normelor
!uridice a celor mai importante domenii ale vieii economice, politice i sociale, plecBnd de la
protecia valorilor !uridice, a drepturilor i libertilor fundamentale ale omului, a democraiei
reale 7n general.
Corelaia dintre ideologiedoctrin politic, stat i drept este evident"
W ideologie : doctrin nazist : stat nazist : drept nazist%
W ideologie : doctrin liberal : stat liberal : drept liberal%
W ideologie : doctrin socialist : stat socialist : drept socialist.
34.Noiunea8 tr(s(turile i /elurile democraiei.
)emocratia e un regim politic care se bazeaz pe voin a poporului. &rincipiile de baz ale
democra iei sunt votul universal i suveranitatea na iunii,existenta constitutiei,mecanismului
politic,organizarea si conducerea societatii democratic..
). poate s fie" direct % reprezentativB.
). direct participarea direct a cetenilor la conducere, la adoptarea deciziilor.
). reprezentativ presupune alegerea de ctre ceteni a organelor reprezentative prin
intermediul crora se exprim voina i interesele poporului, Blegeri care se fac prin vot.
)emocraUa direct este o forma mai rar, c$iar foarte rar, ea astzi se 7nt7lnete 7n unele
cantoane din .lveia, unde 7ntradevr s7nt organizate adunri populare ale7ntregii populaii din
cantonul respectiv, o data sau mai multe ori pe an, 7ntro anumit localitate, i unde s7nt
discutate i aprobate unele $otr7ri, legi ale cantonului respectiv.
3!.'actorii de con/igurare a democraiei reale.
)emocratia reala a viitorului C'/*'('S ,'+'S*(H poiectul unei democratii autentice este
in lucru include votul direct, tutelar si delegat te$nica de vot (*. )e asemeni fragmentarea pe
nivele local,regional,national,unional etc. a legislatiei precum si mandat pe timp nedeterminat
pentru persoane.
3#.'ormele democraiei. 3e/erendumul ca /orm( a democraiei.
)emocratia este inteleasa ca putere a poporului ce poate fi executata direct sau indirect. (n
epoca moderna sa impus democratia reprezentativa, in cadrul careia exercitarea puterii se face
de catre reprezentanti alesi.
.xist urmtoarele tipuri de democraii"
1. 4emocraia direct(* este un regim politic democratic 7n care popula ia (8suveranulD)
exercit puterea 7n mod direct. )emocra ia direct mai este numit uneori i 9democra ie pur9.
)eci, este o form de democraie i o teorie a societii civile 7n care suveranitatea este
practicat de ctre toi cetenii care doresc s participe la luarea deciziilor. <n funcie de
sistemul particular, participanii pot decide asupra moiunilor executive, pot legiferaalege sau
demite oficiali, i pot !udeca procese civile i penale.
2. 4emocraia reprezentativ(* unde suveranitatea este exercitat de ctre un grup
restrBnd de persoane, de obicei selectai prin alegeri. ,ceast form include inc 2 forme" ,.
Democraia Parlamentar% E. Democraia prezidenial
4emocraia deli%erativ( incorporeaz elemente din ambele democraii anterioare. 0ulte ri
care au democraie reprezentativ permit trei forme de aciune politic care ofer o democraie
direct limitat" iniiativa, referendumul (plebiscitul), i demiterea prin plebiscit a unor persoane
alese prin vot. 3e/erendumul Consultare direct a cet enilor, c$ema i s se pronun e, prin
vot, asupra unui proiect de lege de o deosebit importan pentru stat sau asupra unor probleme
de interes general. /eferendumurile pot include posibilitatea respingerii unor anumite legi.
,ceasta d posibilitatea populaiei s dea un veto $otrBrilor de guvern. (niiativele, 7naintate de
obicei de ctre populaie, foreaz luarea n consideraie a legilor sau amendamentelor (de
obicei ca urmare a unui referendum), fr a fi nevoie de consimmBntul oficialilor alei, sau
c$iar 7n opoziie cu dorina acestora. )emiterea prin plebiscit a unor persoane alese prin vot
ofer populaiei dreptul de a 7nltura oficiali alei 7nainte de terminarea perioadei pentru care au
fost alei, dei aceast posibilitate este folosit foarte rar 7n democraiile moderne.
3&. Corelaia stat*drept. 0specte teoretico*metodologice a corelaiei stat*drept.
Statul i dreptul sunt 2 pri strns legate 7ntre ele, ale suprastructurii, s7nt fenomene politice
deosebite, deci, pe ele le unete politica, unfenomen social mai larg. .le au aprut odat, exist,
funcioneaz, se dezvolt7mpreun. *otodat, statul i dreptul s7nt fenomene sociale diferite.
Statul reprezintorganizaia puterii politice, exprimat 7n anumite organe de stat. 4reptul este
regulator al relaiilor sociale i e alctuit din norme, din reguli cu caracter general. Statul i
dreptul se afl 7n interaciune str7ns, i satul depinde de drept, idreptul depinde de stat. )reptul
este un instrument necesar 7n m7inele statului. Statul nu poate exista fr drept. Cu a!utorul
dreptului statul 7i 7nfptuiete funciile sale,impune voina sa 7ntregii societi. )reptul este un
mi!loc de organizare a puterii destat (doar Constituia, alte legi stau la baza formrii i activitii
organelor de drept).#a r7ndul su dreptul nu poate exista fr stat, care este capabil s constr7ng
pentru a fi respectate normele !uridice. Hormele !uridice 7i au 7nceputul de la stat. Statul le
concretizeaz 7n actele sale individuale, le asigur prin puterea sa de contr7ngere. )ependena
dreptului de stat se exprim i 7n formele 7nfptuirii funciilor statului care creaz dreptul,
adicinstituie, modific, anuleaz normele !uridice, atribuie un caracter !uridic altor
normesociale (de exmplu" obiceiurile), concretizeaz normele !uridice 7n actele
individuale(activitate de executare a dreptului), adopt msuri privind asigurarea normelor
!uridice (activitatea de ocrotire a normelor !uridice).
3+.Conceptul i structura sistemului politic al societ(ii.
Societatea este un sistem social global, deoarece omul, ca element fundamental al societatii, este
7n primul rBnd o fiinta sociala, care comunicasi intra 7n relatii interumane cu semenii sai" fie
printrun cadru organizat caruia indivizii 7i apartin prin nastere, cum sunt comunitatile umane
familia, etnia, poporul, natiunea)% fie prin activitati comune 7n cadrul unor
grupuri sociale (muncitori, tarani, intelectuali, patroni, anga!ati, liber profesionisti), fie prin
libera adeziune la diferitele organizatii politice. !istemul politic reprezinta, asadar, un subsistem
al sistemului social global care cuprinde relatiile politice, institutiile politice si conceptiile
politice, sistemul care asigura organizarea si conducerea de ansamblu a societatii,
functionalitatea ei.
Componentele sale"a7 3elatiile politice constituie acea parte a relatiilor sociale 7n care indivizii,
grupurile sociale si comunitatile umane intra deliberat pentru a se implica 7n organizarea si
conducerea societatii 7n ansamblul ei. /elatiile politice sunt 7ntre partide, 7ntre diferite institutii
politice, care exprima vointa si interesele diferitelor grupuri de cetateni privind organizarea si
conducerea societatii% relatii 7ntre cetateni si puterea de stat% relatii 7ntre partide si stat, care sunt
de guvernamBnt sau de opozitie% relatii 7ntre state etc. <n general, relatiile politice, deci si
institutiile politice prin care acestea se materializeaza, sunt 7n raport direct cu gradul de cultura
si constiinta politica a cetatenilor. indicBnd gradul de organizare politica a societatii la un
moment dat. &rincipala si cea mai vec$e institutie politica este statul cu 7ntreg ansamblul
componentelor sale, existBnd, de asemenea, partidele politice, grupurile de presiune etc.
(nstitutiile politice, atBt pe plan mondial cBt si pe plan international, se pot afla 7n relatii de
alianta sau opozitie. c) Conceptiile politice , o alta componenta a sistemului politic, constituie
reflectarea 7n viata spirituala a modului de organizare si conducere a societatii. .lementul
esential al conceptiilor politice 7l constituie doctrinele politice. )octrinele politice exprima o
anumita conceptie de organizare si conducere a societatii, pe baza unui principiu sau ung$i de
vedere propriu precum" democratic, dictatorial, conservator, liberal, socialist, social democrat,
te$nocrat etc.
4-. Cariet(ile sistemelor politice.
<n funcie de gradul de dezvoltare a culturii i ponderea diferitor subieci ai procesului politic,
sistemele politice pot fi clasificate, dup +.,lmond 7n patru tipuri"
a) &istemul anglo$american. Se caracterizeaz printrun nivel 7nalt al diviziunii rolurilor i
funciilor 7ntre participanii procesului politic" stat, partide, grupuri de presiune. &uterea i
influena sunt repartizate 7ntre diferite niveluri ale sistemului politic. Sistemul politic
funcioneaz 7n baza $egemoniei culturii politice, orientate spre aprarea valorilor liberale, care
sunt recunoscute 7n societate.
b) &istemul continental$european. Se deosebete prin caracterul fragmentar al culturii
politice, prin apariia 7n cadrul culturilor naionale a orientrilor, idealurilor, valorilor,
principiilor opuse. .xistena diferitor subculturi nu poate asigura stabilitatea social.
c) &istemul preindustrial i parial industrial. ,cest tip de sistem dispune de o cultur
politic mixt, care este constituit din subculturile locale, 7ntemeiate pe valorile clasei, ale
tribului, ale gintei, ale clanului. <n cadrul acestui sistem politic linitea, 7nelegerea, stabilitatea
nu pot fi atinse fr constrBngere.
d) &istemul politic totalitar. 4uncioneaz 7n baza recunoaterii prioritii intereselor de
clas, intereselor naionale. <n cadrul acestui sistem lipsesc organizaiile, asociaiile benevole.
.ste cunoscut i tipologia realizat de @.Elondeli, care divizeaz sistemele politice
contemporane 7n cinci tipuri"
a) #emocraiile liberale ataate valorilor liberale.
b) &istemele comuniste care proclam egalitatea social dar nu ofer soluii pentru realizarea
ei.
c) &tatul tradiional, condus, de regul, de grupul oligar$ic, conservativ dup caracterul su.
d) &istemele populiste, orientate spre afirmarea principiului egalitii 7n distribuirea
bunurilor dar care sunt, 7n ma!oritatea cazurilor, de esen autoritar, dup mi!loacele utilizate.
e) &istemele autoritar$conservative, pentru care este caracteristic o politic de conservare a
inegalitii, care se opune rspBndirii principiului egalitii i a participrii politice.
41 .Statul i partidele politice1 concept8 corelaie.
&artidismul reprezint o component dinamic a vieii democratice, 7n sensul c democraia
7ncepe s se manifeste eficient o dat cu apariia i dezvoltarea partidelor ca instituii politice.
<ntro accepiune larg, un partid politic reprezint o grupare sau asociaie permanent de
indivizi unii 7n mod liber 7ntre ei prin afiniti ideologice i convingeri politice comune, creat
la nivel teritorial pe baza unor principii stricte de organizare i disciplin, al crui scop, 7nscris
7ntrun program sau statut, const 7n promovarea i 7nfptuirea 7n competiie electoral i
parlamentar cu alte partide, a unei anumite doctrine sau concepii politice privind dezvoltarea
i conducerea unei societi date.
)efiniia cel mai adesea reinut se fondeaz pe reuniunea a patru criterii propuse de ctre
@osep$ #a &alombara i 0=ron Jeiner"
a) 0 organizaie durabil. 'n partid exist atunci cBnd are o organizare durabil. 'n partid
exprim o tradiie politic ce dureaz 7n timp i el nar putea fi doar o adunare momental la
iniiativa unui om providenial. Continuitatea organizaiei permite distingerea partidelor de
simplele clientele sau clici, care dispar odat cu fondatorii lor.
b) 0 organizaie ramificat. 'n partid nu exist 7n mod real decBt atunci cBnd dispune de o
organizare complet, 7ncepBnd de la ealoanele locale pBn la centrul coordonator de rang
naional. ,cest criteriu 7l difereniaz de simplul grup parlamentar lipsit de structurile locale
permanente.
c) 1oina de a e.ercita puterea. &artidele au vocaia de a cuceri puterea fie rsturnBnd sistemul
existent (partidele revoluionare), fie participBnd la competiiile electorale. ,cest criteriu
permite diferenierea partidelor de cluburile de reflexie sau de sindicate, ori de grupurile de
presiune. 1biectivul acestor organizaii este de a influena puterea, nu de a o exercita.
d) )utarea unei susineri populare. ,ceast susinere poate lua mai multe forme militani,
adereni, simpatizani, alegtori, care difereniaz partidul instrument de mobilizare colectiv
de clubul sau de cercul politic, acestea rmBnBnd mai ales laboratoare de idei. ,cest lucru
permite, de asemeni, diferenierea partidelor de organizaiile paramilitare, ce pot uneori 7ncerca
s ia puterea prin for.
42.Statul i organizaiile o%teti1 concept8 corelaie.
Statul poate s acorde spri!in asociaiilor obteti prin finanarea cu destinaie special, la
cererea acestora, a unor programe sociale, tiinifice i culturale, prin 7nc$eierea unor contracte
pentru executare de lucrri i prestar e de servicii, precum i prin plasarea, pe baz de concurs, a
unor comenzi sociale de realizare a diferitelor programe de stat unui numr nelimitat de asociaii
obteti. Statul contribuie la desfurarea activitii asociaiilor obteti ce urmresc beneficiul
public, colabor7nd cu acestea i promov7nd fa de ele o politic fiscal preferenial. ,sociaiile
obteti de tineret i de copii beneficiaz de spri!inul material i financiar al statului. Statul
acord organizaiilor de copii dreptul de a folosi gratuit sau 7n condiii prefereniale 7ncperile
colilor, liceelor, col egiilor i instituiilor extracolare, cminele culturale, palatele i casele de
cultur, amena!rile sportive. 1rganele de conducere ale asociaiei obteti, 7n numele creia
membrii (participanii) asociaiei sau alte persoane au desfurat agitaie preelectoral fr tirea
i asentimentul acestor organe, urmeaz s declare, fr 7nt7rziere, neparticiparea asociaiei pe
care o conduc la aceste aciuni, iar organul de informare 7n mas, prin al crui intermediu sa
fcut agitaie, este obligat s difuzeze 7n c el mai scurt timp dezminirea.
43.Statul i religia1 concept8 corelaie.
/eligia este prima 7ncercare de g7ndire metafizic a omului. &e lBng aceasta, simfonia Eiseric
: Stat na fost niciodat simetric 7n sensul de egalitate de fore militare, ci aproape 7ntotdeauna
a fost una asimetric i denivelat. Eiserica se ruga permanent pentru Stat, aa cum o face pBn
astzi, dar adesea ea se i ruga de Stat, ca s o a!ute. Statul, la rBndul su, spri!inea Eiserica, dar
era tentat adesea s aserveasc instituia eclezial. C1ricum, 7n viaa poporului romBn, Eiserica
ortodox na fost niciodat un rival, un adversar sau un concurent real al Statului, ci spaiul 7n
care lumea trectoare a pmBntului se 7ntBlnete cu <mpria venic a cerului, arcul dintre
CariaD zilei de acum i sperana zilei de apoi.
*radiia autonomiei Eisericii fa de Stat i a spri!inului Statului fa de Eiseric a fost
meninut 7ntro form foarte redus, minimal c$iar i 7n timpul regimului comunist, deoarece
Constituia nu prevedea expres o separaie 7ntre Stat i Eiseric, iar Statul acorda un spri!in
financiar minimal pentru salariile preoilor.
<n lumea aceasta biserica se confrunt i ea cu o serie de probleme" are nevoie de resurse pentru
7ntreinerea preoilor, a clugrilor, a locaurilor de cult, are nevoie de resurse pentru a!utorarea
celor 7n nevoie, are de fcut fa continuu unor provocri dogmatice, provocri ce apar atBt din
interior cBt i din exterior i care necesit o continu precizare a 7nvturii sale, dorete i ea s
i rspBndeasc 7nvtura i s dobBndeasc noi credincioi.
44.Corelaia statului cu organele de autoadministrare.
,utoadministrarea local reprezint activitatea liber a locuitorilor unei anumite uniti
administrativteritoriale a republicii, stabilite prin lege pentru rezolvarea 7n mod nemi!locit
sau prin intermediul organelor alese de ei a problemelor de importan local.
,utoadministrarea local se realizeaz 7n baza Constituiei /epublicii 0oldova, a prezentei
#egi, a legilor /epublicii 0oldova cu privire la autoadministrarea comunei
(statului), oraului, municipiului, !udeului, 7n baza altor legi ale /epublicii 0oldova, a
decretelor &reedintelui, a $otr7rilor &arlamentului i ale +uvernului /epublicii 0oldova.
1rganele autoadministrrii locale asigur organizarea autogestionrii publice pe teritoriul
respectiv. .le au dreptul s decid i s7nt responsabile pentru toate c$estiunile de interes local
7n domeniile" organizrii administraiei de stat, dezvoltrii socialeconomice a
teritoriului din subordine, edilitii, gospodriei comunale,
deservirii sociale. ocrotirii sntii, comerului i telecomunicaiilor,
ocrotirii naturii i exploatrii raionale a resurselor naturale, asigurrii legalitii, meninerii
ordinii publice, dezvoltrii 7nvm7ntului, culturii i cultelor.
1rganele autoadministrrii locale asigur buna funcionare a 7ntregului organism social
economic al teritoriului din subordine 7n
funcie de mi!loacele disponibile, buna funcionare a tuturor serviciilor
necesare populaiei, respectarea legilor /epublicii 0oldova, respectarea drepturilor i
libertilor cetenilor.
4!.Statul de drept1 concept i repere istorice.
&tatul de drept poate fi 7neles ca un concept politico!uridic ce definete o form a regimului
democratic de guvernm7nt din perspectiva raporturilor dintre stat i drept, dintre putere i lege
prin asigurarea domniei legii i a drepturilor, a libertilor fundamentale ale omului 7n
exercitarea puterii. Statul de drept reflect coexisten a celor dou etnit ii sociale distincte
totodat indisolubil legate 7ntre ele care sunt statul i dreptul a raporturilor lor reciproce
manifestate ca rela ii dintre putere i normativitate prima cu tendin e spre dominare i
supunere, cealalt cu cea de fr7nare i ordonare relev7nd aceast independen #eon )uguit
spunea dreptul fr for este neputencios, dar for a fr drept este o barbarie. (deea statului de
drept 7ntodeauna sa spri!init pe dualismul statului i dreptului.
2rsturile: presupune democratismul puterii manifestat prin suveranitatea poporului cere o
ordine de drept 7n care locul suprem 7l ocup Constituia presupune libertatea presei, a tuturor
massmedia.
4#.,rincipiile statului de drept.
'nii consider,c principiile se clasific 7n dou mari grupuri" a)principii generale
(fundamentale)% b)princip.ramurale.<ns exist i alte preri conform crora principiile se
clasific 7n trei grupuri"princip.fundamentale% princip.ramurale%princip.interramurale.
,rincipii /undamentale se mai numesc i constituionale deoarece s7nt reglementate 7n
Constituie..le se dezvolt din acele norme !uridice care reglementeaz relaiile sociale de prim
importan pentru unitatea organizat de stat.&rincip.fundamentale stau la baza princip.ramurale
i interramurale.
,rincip.ramurale s7nt principiile propri unei singure ramure de drept..le s7nt 7nscrise 7n coduri
i 7n alte legi.)in aceast categorie fac parte princip.individualizrii pedepsei
penale,princip.libertii contractuale etc.
,rincip.interramurale se refer la dou sau mai multe ramuri de drept,7ns nu la
toate..x"principiul oralitii,publicitii 7n dreptul procesual penal i civil. )e aici rezult c
aceste trei grupuri de principii se 7ntreptrund, se completeaz i se spri!in reciproc.
,rincip.legalit(ii sau asigur(rii %azelor legale de /uncionare a statului.,cest principiu st
la baza unui stat democratic i de drept.Caracteristica fundamental a statului de drept o
constituie cucerirea pe cale legitim a puterii de stat,exercitarea ei conform cerinelor legalitii.
,rincipiul li%ert(ii i egalit(ii #ibertatea 7nseamn"a)posibilitatea unei persoane de aciona
dup propria sa dorin.b)starea unei persoane libere,care se bucur de deplinitatea drepturilor
politice i civile 7n stat.c)independena unui stat fa de o putere strin.d)drepturi ceteneti
%libertatea individualdreptul care garanteaz inviolabilitatea persoanei% libertatea de contiin
dreptul persoanei de a avea opinie proprie,libertatea g7ndirii,cuv7ntului.
,rincipiul responsa%ilit(ii Cuv7ntul responsabilitate presupune obligaia de a efectua un
lucru,de a rspunde, de a da socoteal./esponsabilitatea este un fenomen social,deoarece
exprim un act de anga!are a individului 7n contextul relaiilor sociale,este un fenomen social
pentru determinarea unui anumit comportament al individului fa de alii,fa de societate,fa
de sine 7nsui.
,rincipiul ecDit(ii i ustiiei ..c$itatea 7nseamn neprtinire, dreptate i cumptate.<n
concepia lui ,ristotel ....... sublinia valoarea unei !ustiii sociale care urmre 7ndreptarea legii
acolo unde nu corespundea.#a romani aeGuitas are sens apropiat de drept.&entru Cicero el este
unul i acelai lucru,ca ius civile(dreptul egal pentru toi cetenii),iar Celsius definete dreptul
ca art a binelui i ec$itii.,ciunea principiului ec$itii privete at7t activitatea legiuitorului
c7t i activitatea de interpretare i aplicare a dreptului de ctre organele de care aplic legile.
4&.,erspectivele edi/ic(rii statului de drept n 3epu%lica .oldova.
/epublica moldova a aprut pe $arta lumii ca un nou stat 7n urma dezmembrrii 'niunii
Sovietice 7n 3NN3, eveniment ce a fcut posibil proclamarea independenei /0, la 2M august
aceluiai an. #ipsa tradiiei politice de statalitate, criza de identitate i divizarea populaiei 7n
dependen de atitudinea fa de statalitatea i suveranitatea /0, de necesitate i legitimitatea
lor, precum i de viziunile diverse asupra politicii, care trebuia s fie promovat de puterea
central, au constituit baza ubred pe care sa edificat statul /0. Houl stat era foarte sensibil la
orice atentat la atributele suverane ale puterii centrale, venite din interior i exterior i
7ntruc$ipate, 7n mare parte, 7n fenomenul separatismului, care a marcat istoricul /0, 7ncepXnd
din perioada activizrii luptei forelor naionale i democratice din /epublica Sovietic
Socialist 0oldoveneasc (/SS0) pentru independena fa de '/SS.
<n 2QQL a fost investigate" fenomenul !uridic din perspectiva procesului de edificare a statului de
drept /epublica 0oldova, aspectele lui teoretice i istorice, i anume" 3)fenomenul activismului
!uridic al cetenilor, asistena !uridic gratuit, fiind 7naintate propuneri de lege ferenda 7n
&arlament i 7n organisme nonguvernamentale a cror activitate ine de protecia drepturilor
omului% 2) fenomenul cu privire la probaiune i protecia drepturilor persoa nelor aflate 7n
detenie. /ezultatele cercetrilor realizate au fost implementate 7n practica penitenciarelor din
/epublica 0oldova% O) problema dreptului la informare, ceea ce a contribuit la imple men tarea
prac tic a rezultatelor investigaiilor 7n activitatea massmedia% Y) practica de interpretare a
dreptului de ctre organele !udiciare 7n contextul integrrii europene a /epublicii 0oldova.
4).Teoria statului social.
Statul de drept 7si exercita puterea 7n conformitate cu legea, si are la baza activitatii sale o serie
de trasaturi precum"
3. un cadru legislativ adecvat, care sa reglementeze raporturile sociale dintre membrii
societatii 7n totalitatea lor, iar toti cetatenii, indiferent de pozitia lor sociala sau politica, sa fie
egali 7n fata legii, sa respecte legea ca element suprem 7n stat% legea este un principiu de baza
(fundamental) al statului de drept%
2. organele puterii de stat, centrale si locale, sa fie alese de cetateni, prin vot universal, direct
si secret, pe baza unor optiuni ale pluralismului politic%
O. separatia puterilor 7n stat" parlamentul sa constituie puterea legislativa, guvernul puterea
executiva, iar puterea !udecatoreasca sa veg$eze la respectarea legilor si sanctionarea 7ncalcarii
lor%
Y. datoria guvernului si a autoritatii politice de a se conforma Constitutiei si de a actiona
conform legii%
L. delimitarea clara, precisa 7ntre stat si partidele politice%
V. fortele militare si politia sa fie plasate sub controlul autoritatii civile, 7n fata careia sunt
raspunzatoare%
M. circulatia libera a informatiei si persoanelor, dreptul la libera exprimare si organizare
politica si profesionala a tuturor cetatenilor, 7n conformitate cu legea, care sa faca controlul
puterii politice 7n societatea civila%
K. respectarea drepturilor omului 7n conformitate cu prevederile internationale consacrate.
Statul a aprut la o anumit treapt a evoluiei istorice, rspunzBnd nevoilor de dezvoltare i
progres ale societii. Statul apare 7n perioada de trecere de la organizarea gentilic la orBnduirea
sclavagist. Hecesitatea apariiei statului este legat de trebuinele unor comuniti umane
evoluate de ai asigura funcionalitatea. .voluia comunitilor umane prestatale se prezint
astfel" $oarda, ginta, tribul.
4+.3eglementarea drepturilor i li%ert(ilor omului n statul de drept.
)repturile si libertatile fundamentale ale omului formeaza obiectul de reglementare a dreptului
constitutional, reflectinduse in norme !uridice, care nasc modifica sau sting acele relatii care
apar intre sat si cetatian, determina ststutul !uridic al cetateanului. Constitutia /.0. din
2N.QM.3NNY contine acele drepturi si libertati care au o importanta semnifigativa atit pentru
cetatean ca individ cat si pentru societate si stat.drepturile si lebertatile cetatenilor pot fi grupate
conform constitutiei in"
)repturi civile : specificul lor este ca ele 7i apartin omului de la nasterem% ele cuprind
acele drepuri ale omului care aigura un nivel de trai decent si in general c$iar care sunt necesare
pentru viata, libertate si demnitatea omuluii ca individ%
astfel constitutia proclama drepuri si libertati ca : dreptul la viata , la libera circulatie, la
integritatea fizica, la viata intimaa, familie si privata, libertatea opineiei si a exprimarii dreptul
la constiinta .a.
)repturile politice : specificul lor rezulta din legatura politico!uridica dintre stat si
cetatean articolul OK )reptul de vot i dreptul de a fi ales.
1 grupa aparte a drepturilor de baza pe care la are un cetatean sau omul simplu
reprezinta drepturile socialeconomice. .le ating acele parti ale veietii omenesti ca proprietatea,
relatiile de munca adica dintre anga!ator si anga!at, odi$na, sanatate, invatatur, conform
constitutiei /.0. se cunosc urmatoarele drepturi socialeconomice" )reptul la munc i la
protecia muncii, )reptul la grev, )reptul la proprietate privat i protecia acesteia, )reptul la
asisten i protecie social s.a.
,stfel ma!oritatea drepturilor si libertatilor fundamentale leregasim in constitutie, dar statul de
drept, ca stat de drept are , sau adopta continuu acte normative ; in care se regasesc drepturi si
libertati consacrate omului, cetataeanului.
!-.3olul statului n garantarea drepturilor i li%ert(ilor omului.
Statul este cel dintii care elaboreaza anorm !uridice si aplicarea lor. ,stfel statul are menirea de
a garanta acele drepturi si libertati care sunt consacrate in constitutie si nu numai, aceste lucru
este infaptuit de stat pri acele mecanizme create si care sunt puse la indemina omului,
cetateanul ca detimator al suveranitatii cedeaza unele dein drepturile sale statuloui si asta la
rindul sau are menirea de ai apara interesele astfel rolul statului poate fi privit sub doua aspecte
obligatia statului de apara acele drepturi si libertati% pe de alta parte a asigura pe cetatean cu
acele pirgii care ar permiteca insusi cetateanul sasi poata valorifica drepturile si libertatile sale
ex prin accesul la !ustitie consacrat c$iar de constitutie.
0ai mault ca atit stratul are obligatia in dependeta de intinderea sa, s a!usteze legislatia
nationala la acele tratate internationale la care face parte, daca tratatul prevede.
!1.Consideraii generale privind aciunea social(8 conduita uman( i 3eglementarea
normativ( a acesteia.
Hormele sociale apar din nevoia coordonrii comportamentelor indivizilor ce triesc 7n societate
i din nevoia asigurrii eficienei activitilor lor.
3orma social este o regul ce stabilete felul 7n care s acioneze sau s se comporte un individ
7n condiii determinate, pentru ca intervenia s fie eficient i s sc bucure de o calificare
favorabili. 'nele norme sociale au o larg sfer de cuprindere, guvernind comportamentul tuturor
membrilor societii, cum este, de exemplu, norma care interzice uciderea unei persoane, pe c7nd
altele pot ti te refere la anumite categorii socioprofesionale, cum ar fi. de exemplu, o norm de munca
aplicabil agricultorilor sau anumitor grupuri, sau c$iar anumitor persoane ce dein anumite funcii (n
stau cum tlnt, de exemplu, normele cuprinse (n capitolul F *itlul ((( din Constituia / 0oldova
privind &reedintele / 0oldova Horma sociali presupune o atitudine contient S activ,
concretizai 7n alegerea unui tip de comportament. )ar aceast alegere se face 7n cadrul anumitor
limite. ,ciunile oamenilor, dei presupun sau se bazeaz pe contiina fi voina fiecruia, se
desfasoara 7n cadrul unei determinri complexe, 7n limitele creia exist mai multe posibiliti de
opiune
!2.Sistemul normelor sociale.
Sistemul normelor sociale este alctuit din urmtoarele categorii de norme" normele etice,
normele obinuielnice, normele te$nice. normele religioase, normele organizaiilor sociale
nestatale i normele !uridice.
Hormele sociale reguli care guverneaz comportamentul oamenilor i a activitilor
organizaiilor in relatia lor.
"ormele sociale s7nt create de oameni i stabilesc conduita oamenilor 7n cele mai diferite
domenii ale vieii sociale, varietatea lor fiind condiionat pe de o parte, de varietatea relaiilor
sociale pe care le reglementeaz economice, politice, de familie etc. iar pe de alt parte, de
modul prin care voina i interesele exprimate 7n ele s7nt aduse la 7ndeplinire, cu alte cuvinte,
consecinele nerespectrii lor (existena unor sanciuni).
.xistena normelor sociale este obiectiv necesar, nici societatea neput7nduse lipsi de ele, fiind
de ne7nc$ipuit o societate anomic, adic fr norme de comportare. &e msura evoluiei i
dezvoltrii societii crete i se diversific sistemul normelor sociale. /olul acestora i 7n mod
special al celor !uridice crete deosebit de mult 7n societatea contemporan 7n care intervenia tot
mai ampl 7n orientarea proceselor sociale necesit reglementri corespunztoare.
)up sociologul rus ?ropaniuc normele sociale se clasific 7n"
3. Hormele de drept normele de conduit , care sunt stabilite i prote!ate de lege .
2. 0oralitatea ( etica ) normele de conduit , care sunt stabilite 7n societate , 7n conformitate cu
opiniile oamenilor de bine i ru , corect i greit , datorie , onoare , demnitate i prote!ate de
opiniole publice sau de convingere interioar .
O. Hormele de organizaii ale societii civile sunt regulile de conduit , care sunt stabilite de
ctre organizaiile comunitii i sunt prote!ate prin msuri de influen social , 7n conformitate
cu statutele acestor organizaii .
Y. Hormele obiceiuri acestea sunt norme de conduit stabilite 7ntrun mediu social particular ,
i ca rezultat al repetrii lor frecvente au intrat 7n obiceiul oamenilor . 1 caracteristic a acestor
standarde de conduit este c acestea sunt efectuate din obisnuinta , care a devenit o necesitate
natural a vieii persoanei .
L. Hormele de tradiii ca normele cele mai generalizate i stabile de comportament care apar 7n
legtur cu meninerea principiilor progresive a timpului unei sfere ale activitii umane (de
exemplu , de familie , profesionale , tradiii militare , naionale i altele) .
V. Hormele de ritualuri sunt o varietate de norme sociale , care definete regulile de
comportament uman 7n cadrul Comisiei de ceremonii i este prote!at prin msuri de influen
moral . Standardele funerare sunt utilizate pe scar larg 7n srbtori naionale , nunta ,
reuniuni formale de stat i personaliti publice . .lement de punerea 7n aplicare a normelor de
ritualuri strlucirea lor i tetralizarea.
!3.3olul normelor sociale n /uncionarea i dezvoltarea dura%il( a societ(ii.
3ormele sociale s7nt create de oameni i stabilesc conduita oamenilor 7n cele mai diferite domenii
ale vieii sociale, varietatea lor fiind condiionat, pe de o parte, de varietatea relaiilor sociale
reglementate economice, politice, de familie etc. i, pe de alt parte, de modul prin care
voina i interesele exprimate s7nt aduse la 7ndeplinire, cu alte cuvinte, consecinele
nerespectrii lor (existena unor sanciuni).
.xistena normelor sociale este obiectiv necesar, nici societatea neput7ndu se lipsi de ele, fiind
inimaginabil o societate anormic, adic fr norme de comportament. &e msura evoluiei i
dezvoltrii societii crete i se diversific sistemul normelor sociale. /olul acestora i, 7n mod
special, al celor !uridice crete deosebit de mult 7n societatea contemporan 7n care intervenia
tot mai ampl 7n orientarea proceselor sociale necesit reglementri corespunztoare.
)esigur, oamenii s7nt liberi 7n alegerea comportamentului lor 7n conformitate cu diferitele
norme sociale, acestea nu li se impun mecanic, automat, ci trebuie s treac prin contiina lor,
prin liberul lor arbitru. ,ceast libertate, liber arbitru al oamenilor, este relativ, adic permite
manifestarea concomitent i a libertii celorlali. Horma suprem a dreptului, dup Iant, cere
s te compori 7n aa fel 7nc7t libertatea, expresie a voinei autonome, s se 7mpace cu libertatea
fiecruia. )reptul este acela care, prin normele sale, asigur, pe de o parte, o limitare reciproc a
voinelor libere ale oamenilor. &e de alt parte, 7n cazul alegerii unei conduite contrar normei
sociale, intervine corectivitatea necesar, aplicarea sanciunii, foarte diferit, conform naturii
normei 7nclcate (morale, !uridice etc.
!4.Conceptul /unciilor dreptului.
)reptul are ca scop reglementarea relaiilor sociale, orientarea comportamentului uman, 7n
cadrul unor relaii de interes ma!or, 7n conformitate cu o voin general.
,cestui scop 7i servesc o serie de funcii.
*unciile dreptului stnt acele direcii (orientri fundamentale) ale aciunii mecanismului !uridic la
a cror realizare particip 7ntregul sistem al dreptului (ramurile, instituiile, normele dreptului)
precum i instanele sociale cu atribuii 7n domeniul realizrii dreptului (baltag )
Cunoscutul sociolog american *om &arsons, considera c funcia primar a dreptului este
funcia integrativ, dreptul av7nd rolul de a calma elementele poteniale de conflict i de a unge
mecanismul social.
)reptul este 7n aceast lumin un instrument al controlului social,un instrument ce poate
funciona 7n condiii bune numai 7n prezena urmtoarelor premise"
existena fundamentului legitim al sistemului normativ%
existena modului de interpretare a normelor dreptului%
existenfa sanciunilor ce se aplic 7n cazul 7nclcrii acestora%
existena unei !urisdicii.
!!.,rezentrea analitic( a /unciilor dreptului.
a) *uncia normativ
4
. 4uncia normativ a dreptului deriv din scopul superior al lui i din faptul c,
nefiind scop 7n sine, dreptul este destinat s asigure subordonarea aciunilor individuale unei conduitetip.
,ceast funcie ne apare ca o funcie de sintez, care implic toate celelalte funcii ale dreptului i este str7ns
legat de caracterul normativ al dreptului, de normativitatea !uridic. 1rice proces care apare 7n societate nu
se poate desfura anar$ic, la 7nt7mplare, ci 7ntr un cadni organizat, normat, reglementat.
b) *uncia de conservare, aprare i garantare a valorilor fundamentale ale societii. 4iind mi!locul
cel mai eficient de realizare a scopurilor socialpolitce, dreptul exercit un rol important 7n conducerea
societii. )reptul este o tentativ de reglare a relaiilor sociale, av7nd menirea s stabileasc 7n
avalana de interese, adesea contradictorii, o armonie in virtutea unei idei de valoare.
c) *uncia informativ. 4uncia informativ permite cunoaterea societii, a problemelor acesteia
prin prisma normelor !uridice ale dreptului.
#in normele juridice putem culege o informaie ampl despre societatea data la acea sau alta
etapa de dezvoltare.
d) *uncia educativ. &rin norme !uridice, statul asigur cadrul organizatoric necesar
activitii spirituale i pune la dispoziia oamenilor o serie de mi!loace culturale i spirituale 7n
a cror baz se realizeaz educaia.
e) *unctia preventiva a dreptului, funtia de a preveni incalcarea normelor !uridice ,
elaboreaza norme de prevenire a acriminalitattii s.a.
!#.Conceptul principiilor dreptului.
(n sens !uridic, termenul principiu are urmtoarele caracteristici" a) este un 7nceput 7n plan
ideal, este o surs, o cauz de aciune% b) are fora i semnificaia unor norme superioare,
generale, ce pot fi formulate 7n textele actelor normative, de regul, 7n Constituii% c) se poate
prezenta sub diferite forme, 7n special, ca o generalizare de fapte experimentale% d) reflect
funcionarea i dezvoltarea dreptului" f) se caracterizeaz printro pronunat afinitate intre ele.
&rincipiile dreptului pot fi definite ca idei generale, postulate cluzitoare sau percepte
directoare care stau la baza 7ntregului sistem de drept dintro ar, orientmd reglementrile
!uridice i de aplicare a dreptului
!&.Clasi/icarea principiilor dreptului.
0. 4up( gradul de generalizare i s/era lor de aciune8 acestea se clasi/ic( n trei grupe8 i
anume1
,rincipiile /undamentale sau generale se desprind din )eclaraia de suveranitate a
/epublicii 0oldova. ,semenea principii s7nt democratismul politic, drepturile omului,
separaia puterilor, pluralismul, independena !udectoriilor. )e regul, aceste principii s7nt
7nscrise 7n Constituie i capt o for !uridic superioar fa de celelalte legi i fa de toate
ramurile dreptului.
,rincipiile de ramur( s7nt 7nscrise 7n coduri sau alte legi. (n aceast categorie de
principii pot fi numite principiul legalitii, incriminrii i pedepsei 7n dreptul penal, principiile
libertii contractuale sau bunei credine 7n dreptul civil, principiile realitii contradictorialitii
sau publicitii 7n dreptul procesual i altele. 4iecare disciplin !uridic de ramur studiaz
principiile ramurii de drept respective.
,rincipiile interramurale se refer la dou sau mai multe ramuri de drept, dar nu la
toate. )intre ele fac parte principiile oralitii, contradictorialitii sau publicitii 7n dreptul
procesual penal, 7n dreptul procesual civil etc.
E. 4in punct de vedere al coninutului8 principiile pot fi filozofice, politice, sociale, e.clusiv
juridice i de te!nic juridic.
C. 7n dependen de funciile pe care le 7ndeplinesc8 principiile generale ale dreptului disting
funcia fundamental i funcia te!nic.
). 4up( s/era de aplicare, principiile dreptului pot fi divizate 7n" a) principii de drept
naional (intern) ce se aplic 7n cadrul unui stat% b) principii de drept comunitar (supranaional)
ce se aplic 7n cadrul Comunitii .uropene, cu referin la Statele 'niunii .uropene% c)
principii de drept internaional, ce se aplic
7n cadrul societtii internaionale, cu referire la statele lumii.
.. 4up( diviziunea dreptului, deosebim" a) principii de drept public5 b) principii de drept
privat.
!).,rincipiile ramurale ale dreptului.
&rincipiile generale nu rm7n 7ntrun spaiu suspendat, ele nu exist 7n mod abstract, far
legtura cu reglementrile din ramurile de drept. &rincipiile generale constituie, 7n acest sens,
fundamentul principiilor de ramur.
'nele dintre principiile de ramur, descrise 7n literatura de specialitate.
1. ,rincipiile dreptului internaional conin regulile de conduit cele mai generale, a cror
respectare este obligatorie pentru toate statelemembre ale comunitii internaionale, pentru
meninerea pcii i securitii internaionale.
principiul egalitii suverane se refer la faptul c statele s7nt egale din punct de vedere !uridic,
fiecare stat fiind obligat s respecte personalitatea celorlalte state. &otrivit acestui principiu,
fiecare stat are dreptul si aleag 7n mod liber sistemul su politic, social, economic i cultural,
si elaboreze legile i reglementrile !uridice proprii.
pacta sunt servanda (principiul 7ndeplinirii cu bun credin a obligaiilor internaionale) este
considerat cel mai vec$i principiu, pentru c el 7nseamn 7n esen respectarea cuv7ntului dat, a
cuvintelor ce s7nt scrise 7n cuprinsul tratatelor internaionale.
principiul autodeterminrii (dreptul popoarelor de ai $otr7 singure soarta) vizeaz dou
planuri" 7n plan intern, principiul reprezint dreptul statului de ai defini or7nduirea social i de
stat, de a dispune liber de bogiile sale naturale, de ai rezolva liber toate problemele interne%
7n plan extern, principiul reprezint dreptul fiecrei naiuni de a se constitui 7ntrun stat
independent.
principiul neinterveniei 7n treburile interne interzice imperativ ca un stat s se amestece 7n
treburile interne i externe ale altui stat.
principiul neagresiunii Znerecurgem la for i ameninarea cu fora)
principi soluionrii pe cale panic a difrremielor internaionale
principiul respectrii drepturilor omului, respectiv dreptul la via, egalitatea 7n faa legii,
dreptul la munc, drepturi politice etc.
2. principiile dreptului civile sint definite ca 8idei 7n conformitate cu care se cglcmcntea[
relaiile sociale fi care stau la baza activitii !uridice9.
,ceste principii s7nt"
principiul inviolabilitii proprietii, consacrat de Constituia /. 0oldova i dezvoltat de
normele !uridice de drept civil%
principiul egalitii in faa legii civile care pune 7n lumin deplina egalitate a persoanelor fizice
fi !uridice $t faa normelor de drept civil%
principiul 7mbinrii intereselor individuale cu cele generale vizeaz at7t persoanele fizice c7t fi
persoanele !uridice, 7n sensul c drepturile civile ale acestora sin\ recunoscute 7n ideea
satisfacerii intereselor persoanelor in acord deplin cu interesele generale ale societii%
principiul ocrotirii drepturilor subiective civile
O. principiile dreptului penal s7nt definite ca reguli de baz crora li se subordoneaz toate
normele fi instituiile dreptului penal
principiul legalitii exprim faptul c 7ntreaga activitate de aprare social 7mpotriva
criminalitii trebuie s se desfoare 7n strict conformitate cu legea ,cest principiu se exprim
prin dou reguli fundamentale" (nu exist infraciune fr lege) si (nu exist pedeaps fr lege)%
principiul egalitii in faa legii se refer ta faptul c toi membrii societii ]I s7nt egali in faa
legii penale.
&rincipiul umanismului dreptului penal constituie linia directoare a dreptului penal, potrivit
cruia s7nt aprate drepturile i libertile fundamentale ale omului fi este respectat
personalitatea fiecruia%
principiul prevenirii faptelor prevzute de legea penal vizeaz faptul c legea penal are o
funcie preventiv%
principiul caracterului personal al rspunderii penale
principiul vinoviei persoana este suspus rspunderii penale i pedepsei penale numai pentru
fapte sv7rite cu vinovie%
principiul individualizrii rspunderii penale i pedepsei
principiul teritorialitii legii penale consfinete faptul c legea penal se aplic pentru faptele
sv7rite pe teritoriul /. 0oldova.
4. ,rincipiile dreptului procesual penal s7nt definite ca ideile principale pe baza crora este
organizat procesul penal"
principiul legalitii
principiul prezumiei nevinoviei,
principiul aflrii adevrului presupune concordana deplin 7ntre concluziile formulate de
organele !udiciare i realitatea obiectiv privind fapta cercetat i autorul acesteia%
principiul oficialitii este fixat 7n art. 2K din Codul de procedur penal al /. 0oldova, care
prevede c 8instana de !udecat efectueaz aciunile procesuale din oficiu 7n efectuarea acestora
la cererea prilor9. ,cest principiu este obligatoriu 7n toate cele trei faze ale procesului penal"
urmrirea penal, !udecat i punerea 7n executare a $otr7rilor !udectoreti%
principiul rolului activ al organelor !udiciare penale consacr obligaia organelor care particip
la desfurarea procesului penal de a manifesta un rol activ at7t 7n iniierea procesului penal c7t
i 7n celelalte faze ale acestuia%
principiul garantrii libertii persoanei prevede, ca (n tot cursul procesului penal este
garantat libertatea persoanei,
principiul respectrii demnitii umane, orice persoan, care se afl 7n proces de urmrire
penal sau de !udecat, trebuie tratat cu respectarea demnitii umane%
principiul operativitii (celeritii) procesului penal const 7n rezolvarea (clarificarea) rapid a
cauzelor penale i simplificarea activitii procesual penale%
principiul ec$itii desemneaz dreptul fiecrei persoane la un proces ec$itabil.
L. Principiile dreptului familiei snt# principiul ocrotirii cstoriei i famili ei,
principiul ocrotirii intereselor mamei i copilului, principiul cstoriei liber
consimite 7ntre soi, principiul egalitii 7n drepturi dintre brbat i femeie, prin
cipiul exercitrii drepturilor i al 7ndeplinirii 7ndatoririlor printeti 7n interesul
copiilor, principiul monogamiei.
!+.Conceptul de izvor al dreptului. Clasi/icarea izvoarelor dreptului.
Horma !uridic nu poate deveni obligatorie 7ntro colectivitate, daci nu 7mbraca o anumit
form de exprimare si anume izvorul de drept
<n teoria dreptului i, 7n general, in tiinele !uridice, conceptul de izvor al dreptului este
utilizat (ntrun sens specific, strict !uridic, prin care se au 7n vedere formele de e.primare a
normelor juridice actele normative (legi, decrete), obiceiul !uridic, practica !udiciar ele,
6zvoare materiale ale dreptului, numite i izvoare reale, stnt concepute realiti exterioare
acestuia cre determin aciunea legiuitorului" ele dau natere unor reguli izvor7te din
necesitile practice (dac este vorba de obicei).
(zvoare formate care presupune mi!locul de exprimare a izvorului material, forma pe care o
7mbrac dreptul 7n ansamblul normelor sale.
,adar, prin izvoare ale dreptului (7n sensul !uridic) tiina !uridic are 7n vedere, 7ntro
formulare foarte general, formele de e.primare ale normelor juridice n cadrul unui sistem de
drept n diverse epoci i ri. Sensul !uridic al noiunii de izvor formal al dreptului surprinde o
multitudine de aspecte i de modaliti prin care coninutul preceptiv al normei de drept devine
regul de conduit, se impune ca model de urmat n relaiile dintre oameni.
&au izvorul de drept este forma de e.primare a dreptului, adic modalitatea de instituire sau
recunoatere de ctre puterea de stat a normelor juridice in procesul de creare a dreptului.
Clasificarea izvoarelor dreptului o gsim 7n lucrarea profesorului +$. (. 0i$ai i /adu #
0otica *undamentele #reptului
33
" a) izvoarele fundamentale (Constituia, tratatele
internaionale)% b) izvoarele generale (legile organice i ordinare)% c) izvoarele detaliatoare
($otr7ri, decrete)% d) izvoare 7ntregitoare (cutuma, precedentul !udiciar).
#-.$%iceiul uridic ca izvor al dreptului.
"nsamblul normelor sincretice $ drepte, bune i sacre $ pstrate in memoria orala a
comunitii, poart denumirea de obicei juridic sau cutum juridic.
1biceiul !uridic este o component a tradiiei normative i, de aceea, poart trsturile acesteia"
conservatorism, rigiditate, compozitism, arie mic de aplicare, ambiguitate. Ca izvor de drept,
obiceiul !uridic e lipsit de certitudinea textului scris. 4ormulele lui s7nt puternic impregnate 7n
starea afectiv a comunitii, iar impreciziile lui 7nt7mpin dificulti de aplicare.
&rimele legiuiri scrise au fixat 7n scris o serie de cutume, anume pe cele care puteau fi
generalizate iar cele care nu au fost asimilate i fixate 7n legiuiri au continuat s triasc 7n
umbra acestora, reglement7ndulise rostul 7n raport cu ele.
0ecanismul trecerii unei cutume 7n sistemul izvoarelor dreptului pozitiv este marcat de dou
momente"
fie c statul, prin organele sale legislative, recunoate oficial un obicei i 7l 7ncorporeaz
7ntro norm a sa, aa cum sa 7nt7mplat 7n Codul civil al /. 0oldova (art. Y)%
fie cutuma este invocat de pri ca norm de conduit 7n faa unei instane de !udecat i
aceasta o valideaz prin $otr7rea sa, aa cum se 7nt7mpl 7n instanele din (ndia sau C$ina.
#1 .4octrina uridic(. 3olul tiinei uridice n di/erite perioade de timp.
/eprezinta analizele investigatiile si interpratariel date de specialistii teoreticieni si practicieni
fenomenului !uridic : reprezinta stiinta dr.
)octrina !urid a avut o mare insemnatate, fiind recunoscuta ca izv de dr in special in antic$itate
si in epoSa medieval. ,stfel, in dr roman !urisconsultii au desfasurat o activitate complexa si
bogata privind aplicarea si interpretarea dr, aducid o contrbutie substantiala la dezvoltarea si la
adoptarea reglementarilor !urid la relatiile vietii sociale.
)intre !urisconsulti de mare renume in sec ((( dupa ?ristos, sint cunoscuti" &apinian,
&aul,'lpian, ale caror opera au capatat putere de lege in baza unor $otariri date de imparatii
*eodosiu al ((lea si Falentinian al (((lea, an Y2V.
Si in evul mediu doctrina a !ucat un rol important. (n situatiile dificile ale dr cutumiar,
!udecatorii cautau solutii in comentariile din operele stiintifice. (n epoca moderna , doctrina
!uridical a incetat practice sa fie izv de dr.
#2.,recedentul udiciar i practica udec(toreasc( ca izvor al dreptului.
&recedentul !udiciar si practica !udiciara, au avut un rol important ca izv formale ale dr dea
lungul istoriei. Precedentele judiciare sunt soluii pronunate de instanele !udectoreti, soluii
care, 7n anumite condiii, devin obligatorii 7n situaii similare ce vor fi !udecate ulterior.
Practica judec ( toreasc ( 7nglobeaz toate $otrBrile pronunate de ctre instanele !udectoreti.
&recedentul este mai mult caracteristic sist de dr anglosaxon. (nca in dr feudal , practica
!udiciara capata valoare de izv de dr, mai ales in .uropa, dupa receptionarea dr roman. 1data cu
centralizarea puterii de st feudale si cu formarea monar$iilor absolute se constata tendinta
intaririi rolului actelor normative edictate de monar$ul absolut , in detrimentul precedentului si
al altor izv de dr.
1data cu revolutiile burg$eze problema precedentului !udiciar, ca izv de dr sa pus diferit in
diverse sist de dr. ,stfel in ,nglia , dr comun impreuna cu dr statutar alcatuiesc sstemul de dr
englez , si este format din $otariri !udecatoresti si obiceiuri !urid. (ar in .lvetia exista opinie ca
unele $otariri ale tribunalului federal constituie adevarate izv ale dr. (n sist de dr socialist
practicii !udiciare nu i sa recunoscut sub nici un aspect rolul de izv de dr. (n tara noastra, desi
practicii !udiciare i se acorda o atentie sporita, la fel nu e considerata izv de dr.
#3.Contractul normativ ca izvor al dreptului.
&oate fi definit ca un act individual, un accord de vointa, realizat pe baza unor norme !urid, care
produce efecte !urid stabilind dr si obligatii unor subiecti pr^cis determinati.
Contr cu c$aracter normative ca izv de dr, au avut o apliSare mai larga in dr feudal, unde se
realizau astfel de acorduri intre nobili si orase, intre diverse stari sociale, etc.evident ele
exprimau raportul de forta intre partile semnatare(ex " 0agna C$arta #ibertatum).
Contr normative ca izvor de dr este mai des intilnit in ramurile de dr constitutional, dr muncii si
dr international. Contractual este un important izv al dr constitutional in cazul formarii
federatiilor sau confederatiilor. (n dr muncii si protectiei sociale, contr colectiv de munca este
un contr normative, deoarece in continutul sau sint stabilite reguli de conduit generale si
obligatorii.
#a etapa contemporana o insemnatate deosebita o au contr international ca izv ale dr
international.
#4. 0ctul normativ*uridic ca izvor al dreptului.
.ste izv de dr creat de organelle autoritatilor publice, izv cecontin reguli generale si obligatorii,
a caror apliSare la nevoie e asigurata prin forta de constringere a st.
C$aracteristic p[u actele normative!urid sint urmatoarele trasaturi generale.
3) ele sint acte ale activitatii de elaborare a dr de catre st si include prescriptii !urid
obligatorii cu c$aracter general despre conduita oamenilor si organizatiilor, precum si prescriptii
privind modificarea si suspendarea actiunii normelor !uridice.
2) actul normativ !urid isi extinde actiunea nu asupra unui raport concret si nu asupra unui
cerc individual concret de raporturi, ci asupra unui sau altui tip de raporturi sociale si asupra
tipului de actiuni ale oamenilor.
O) ,ctul normativ !urid este adresat oriSarui subiect ce participa la aceste relatii. .le pot fi
apliSate in mai multe rinduri. ,ctele normative se refera nu la fiecare persoana , ci la categoria
de participant la acest raport individual.
,ctele normative se impart in " legi si acte normative subordinate legii.
#!.Legea i actele normative uridice su%ordonate legii1 clasi/icarea lor.
*ermenul lege desemneaza actul normative ce emana de la organul legislativ. #egile se impart
in " legi constitutionale, legi ordinare si legi organice.
3) Constitutia si legile constitutionale sint investite cu o forta !urid superioara tuturor
celorlalte legi si acte normative. Constitutia fiind legea fundamental a st si impreuna cu legile
constitutionale sint cele mai importante izvoare de dr.
2) #egile organice : sint nemi!locit indicate de constitutie. &rin ele se reglementeaza
sistemul electoral,organizarea si desfasurarea referendumului, organizarea +uvernului,etc.
O) #eg ordinare se deosebesc dupa insemnatatea si ordinea adoptarii lor.
0ai deosbim categorii specific ale legii " legi exceptionale, temporale, interpretative.
)easemenea mai sint dupa continutul lor" legi material, legi procedurale. )upa regl !urid " legi
cu c$aracter civil, penal,administrative , financiar, etc. dupa sfera de cuprindere a relatiilor
sociale reglementate" legi generale, special, exceptionale.
,ctul normative : creat de organelle autoritatii publice, ce contine reguli generale si obligatorii,
a caror apliSare la nevoie e apliSata prin forta de constringere a st.
Celelalte acte normative sint " $otaririle parlamentului,decretele presedintelui, $otaririle si
ordonantele guvernului, ordinele, instructiunile si regulamentele ministerelor, $otaririle si
dispozitiile org administratiei publice locale.
##. 0ciunea actelor normative uridice n timp. 3egulile i e6cepiile aciunii.
)urata de timp in care o n.!. e in vigoare reprezinta si intervalul de timp in are ea produce
efecte !uridice, si evidentiaza 2 momente principale" 3) momentul initial(intrarea n.!. in vigoare)%
2) momentul final(incetarea actiunii n.!.)
)eci actul normative intra in vigoare" a)din momentul publicarii lui oficiale% b) din momentul
adoptarii actului normative sau din momentul indicat nemi!locit in textul actului normative sau
al altui act special.
)in momentul intrarii in vigoare n.!. guverneaza in deplinatate relatiile sociale " din acest
moment nimeni nu este in drept sa nu respecte prevederile n.!. pe motiv ca nu o cunoaste.
H.!. actioneaza doar in present sau viitor de aceea un principiu fundamental al actiunii n.!. e
principiul neretroactivitatii lor. #egea nu ultraactiveaza , deci ea nu isi extinde actiunea dincolo
de iesirea din vigoare. Cu toate ca aici exista si anumite exceptii , cum sint"
3) retroactivitatea expresa : unde aceasta se indica in textul legii noi
2)legea penala : aici se prevede ca leg penala poate fi apliSata si unor situaii anterioare, daca
pedeapsa are un c$aracter mai blind, sau ii usureaza pedeapsa.
O) alta exceptie prevede actele normative exceptionale (temporale)% Y) alta exceptie e legata de
actiunea legilor interpretative.
0omentul final, adica incetarea actiunii n.!. are loS prin abrogare, prin expirarea termenului p[u
care a fost ea edictata si caderea ei in desuetudine.
,brogarea este un procedeu te$nico!urid prin care actele normative fara termen isi inceteaza
activitatea prin renuntare la ele,scoaterea lor din uz. ,brgarea cunoaste mai multe forme "
expresa, tacita,totala si partiala.
Suspendarea in timp : a unei n.!. are loS in cazuri exceptionale p[u cauze determinate.
)erogarea o abatere sau exceptie de la reglementarea existent, ii ingusteaza sfera de apliSare.
'ltima forma este caderea actului normativ in desuetudine : atunci cind desi formal este in
vigoare, totusi nu e rational de a fi apliSata, datorita dezvoltarii relatiilor sociale, sc$imbarilor
socialpolitice si economice.
#&. 0ciunea actelor normative uridice n spaiu1 principiile i e6cepiile aciunii.
,c iunea normelor de drept 7n spa iu este guvernat de principiul teritorialit ii legii . Conform
acestui principiu, legea se aplic doar pe teritoriul statului ce a adoptato, excluzBnd ac iunea
acelei legi pe teritoriul altui stat, precum i ac iunea legii unui stat strin pe teritoriul
respectivului stat.
)eci intregul sistem de norme !urid produc efecte !urid pe un anumit teritoriu. ,stfel ele se
divizeaza in doua grupe" 3)interne% 2)internationale. Cele interne se divizeaza in " locale si
centrale.
H.!. internationale : regl relatiile dintre st conform principiului teritorialitatii. ,ceste norme sint
obligatorii si produc efecte !urid. (n cazul in care st a aderat la unele acte normative
internationale si lea ratificat, ele devin prioritare fata de cele interne.
/eferitor la actele normative interne,o deosebita importanta pentru valabilitatea lor o are forma
orinduirii de st.
)rept teritoriu al statuluii se considera intreaga parte terestra,subsolul, bogatiile
subpamintene,apele interne si teritoriale, spatiul aerian in limitele frontierelor de st, precum si
teritoriul ambasadelor.
&rincipalele cazuri de neapliSare a legii unei tari asupra tuturor persoanelor de pe teritoriul sau
sint" 3)imunitatea diplomatica% 2)statutul !uridic al consulilor% O)regimul !uridic al unor categorii
de straini.
(n cazul in Sare un membru al unei ambasade, al unei agentii diplomatice sau consulare, a
savirsit o fapta grava pe teritoriul st de resedinta, el poate fi declarat persoana nongrata sau
poate fi expulzat.
Si daca actele nrmative adoptate de org centrale ale st ationeaza pe intreg teritoriul tarii, atunci
norm !urid loSale au o actiune limitata, la unitatea administrativteritoriala sau economiSa
asupra careia se extinde autoritatea organului.
#). 0ciunea actelor normative uridice asupra persoanelor.
Hormele !uridice ale unui stat se aplic tuturor persoanelor care se afl pe teritoriul acelui stat,
indiferent c sunt ceteni ai acestuia, strini ori apatrizi.
*otui, exist norme de drept care nu se aplic tuturor subiectelor de drept. ,stfel, sunt norme
care se aplic doar persoanelor fizice sau numai persoanelor !uridice. )e asemenea, unele reguli
de drept vizeaz anumite categorii distincte de persoane, cum ar fi studenii, avocaii, inginerii,
militarii, magistraii, demnitarii, persoanele cstorite, prinii etc.
,stfel dupa cercul de subiecti ai r.!. pot fi " norme individuale si n. Colective.
)upa caracterul n. @urid. " n.!. cu caracter general de apliSare pentru toti subiectii de drept%
- H.!. ce se aplica numai pers fizice % si : n.!. ce se aplica doar pers !urid.%
- H.!. speciale ce se aplica doar anumitor categorii de subiecti de drept%
- H.!. cu caracter individual ce se aplica unei singure persoane.
)upa statutul !uridic al pers fizice se deosebesc"
cetatenii st strain, cetatenii st propriuzis% pers fara cetatenie (apatrizi).
,ctiunea actelor normative asupra pers e strins legata cu actiunea teritoriala a actelor normative,
atit sub aspect itern cit si international. Ce inseamna ca n.!. actioneaza asupra tuturor
destinatarilor in limitele teritoriului de actiune al unui sau altui act normativ.
)ar sint si exceptii" sefii statelor, corpul diplomatic si consular, unele categorii de straini,
dispun de imunitate diplomatica, ce consta in exceptarea de la !urisdictia st strain pe teritoriul
careia se gasesc.
- Cetatenii straini si apatrizii ce loSuiesc pe teritoriul st, sint limitati in drepturi.
- 'nele acte normative se rasfring asupra pers fizice indiferent de loSul savirsirii
infractiunii.
#+.Norma uridic(1 noiune8 tr(s(turi.
3orma juridic reprezint acea regul de conduit social, instituit sau recunoscut de ctre
stat, care are drept scop asigurarea ordinii 7n societate i care poate fi adus la 7ndeplinire, 7n caz
de nevoie, prin fora de constrBngere a statului.
Horma !uridic se distinge prin urmtoarele caractere"
a.Horma !uridic prezint un caracter social fiindc privete exclusiv relaiile ce se stabilesc
7ntre oameni, 7n societate.
%./egula !uridic are un caracter statal. 4enomenul !uridic nu poate fi separat de cel statal.
Horma de conduit devine regul de drept doar dac este expresia voinei statale.
c.Horma !uridic are un caracter general i impersonal deoarece prescrie o conduit standard,
conceput s se aplice unui numr nelimitat de situaii i de persoane ce intr sub incidena sa.
d./egula de drept are caracter obligatoriu. &revederile normelor !uridice nu sunt facultative
pentru subiectul de drept, ci ele trebuie respectate de ctre acesta.
e.Horma !uridic prezint caracter prescriptiv. <n ma!oritatea cazurilor, regula de drept instituie
o prescripie, un comandament adresat subiectului i nu doar o simpl recomandare.
/.Horma de drept are caracter permanent deoarece ea produce efecte fr 7ncetare, continuu,
7ntre momentul intrrii sale 7n vigoare i cel al ieirii din vigoare.
g.)aracterul coercitiv (puterea, dreptul de a constrange). )e regul, normele !uridice sunt
respectate de bunvoie de ctre subiectele de drept crora li se adreseaz. ,tunci cBnd ele nu
sunt respectate, intervine fora coercitiv a statului.
D.Horma de drept are caracter volitiv deoarece ea C7ntruc$ipeaz i oficializeaz voina social,
iar 7ntrun stat democratic voina general ma!oritarD exprimat prin intermediul organului
legislativ suprem.
i.)aracterul de injonc iune rezult din faptul c norma !uridic este considerat o Cporunc
statalD.
. /egula de drept are caracter violabil deoarece, dei nu este o conduit dezirabil, Cnorma
!uridic poate fi nerespectat, ignorat, 7nclcatD de ctre subiectul de drept cruia i se
adreseaz.
>.)aracterul tipic rezult din faptul c norma Creine doar trunc$iul comun, ceea ce este
caracteristic unei situaii, fr a evoca diferenele individualeD.
l.)aracterul public const 7n faptul c, pentru a fi respectat i eficient, norma !uridic trebuie
s fie fcut public. .ste necesar ca ea s fie redactat i publicata.
&-.Structura normei uridice.
Horma !uridic are o dubl structur" ?17 structura logico E uridic( ?intern(7 i ?27
structura teDnico E legislativ( ?e6tern(7.
&tructura intern a normei de drept este alctuit din trei elemente" (3) ipoteza, (2) dispoziia i
(O) sanciunea.
"poteza arat condiiile sau 7mpre!urrile 7n care se aplic norma.
4ispoziia const 7n conduita prescris subiectului 7n condiiile ipotezei date.
<n func ie de precizia detaliilor oferite, dispozi iile pot fi determinate strict sau relativ
determinate.
$#ispozi ia determinat strict stabile te cu precizie drepturile i obliga iile persoanelor la
care se refer. #ispozi ia relativ $determinat stabile te mai multe variante de conduit sau
limitele acesteia.
Sanctiunea arat consecinele nerespectrii sau respectrii (7n cazul normelor stimulative)
dispoziiei de ctre subiectul de drept. <n func ie de gradul lor de determinare, sanc iunile pot
fi"
$&anc iuni determinate strict (sunt stabilite precis de ctre norm, neputBnd fi fcut nici o
abatere de la ele, 7n sensul de a fi mrite, mic orate sau sc$imbate de ctre organul de aplicare)
&anc iuni relativ determinate (pot fi stabilite concret de ctre organul care le aplic dintrun
cadru mai larg, prevzut 7ntre un minim i un maxim).
<n raport de natura lor, sanc iunile sunt " 3penale 2 civile O administrative Y disciplinare
etc.
Structura teDnico*legislativ( ?e6tern(7 ,ceast structur are 7n vedere forma exterioar a
regulii de drept. .a reprezint dispunerea normelor !uridice pe articole, alineate, subalineate i
gruparea acestora 7n sec iuni, capitole, titluri, cr i (pr i).
&2.Clasi/icarea normelor uridice.
$. Criteriul ramurii de drept.
4up( o%iectul pe care l reglementeaz( norma uridic( adic relaiile sociale la care se refer
normele !uridice, se constituie ramurile de drept i instituiile !uridice (drept constituional, drept
penal, drept civil, dreptul electoral, dreptul de proprietate etc.). ,ceasta este i un criteriu de
clasificare a normelor !uridice, ca norme de drept constituional, penal, civil etc.
%. Criteriul forei juridice a actului normativ.
4up( /ora lor uridic( pe care o au normele !uridice, in7nd seama de ierar$ia i forma de
exprimare ca acte normative, distingem norme din legi, norme din decrete, din $otr7ri ale
guvernului . a. m. d.
C. Criteriul modului de reglementare a conduitei.
4up( natura conduitei pe care o prescriu
"ormete juridice onerative (onus, oneris$sarcinaf s7nt acelea care prescriu 7n mod expres
obligaia de a sv7ri o aciune.
"ormele pro&ibitive s7nt acelea care interzic sv7rirea unei aciuni, a unei fapte. ,cestei
categorii de norme !uridice 7i aparine marea ma!oritate a normelor de drept penal, numeroase
norme de drept administrativ .a.
"ormele juridice permisive s7nt acelea, care, fr a obliga sau interzice 7n mod categoric o
aciune, o conduit, prevd posibilitatea ca subiectul si aleag singur conduita, acion7nd dup
propria apreciere.
4. Criteriul sferei de cuprindere.
)up sfera de cuprindere i natura reglementrii normele !uridice se mai clasific 7n norme
generale, speciale i de excepie.
'. Criteriul structurii logice (te&nico)redacional*
Normele complete s7nt acelea care s7nt dotate cu toate elementele necesare, deci reglementarea
este clar.
Normele incomplete trimit uneori pentru completare la o alt norm. <mpreun cu norma de
trimitere reglementarea devine complet, uneori 7ns, norma este incomplet pentru c urmeaz
s apar ulterior o reglementare care s sv7reasc i s completeze aceast norm. ,ceste
norme poart denumirea de norme 7n alb. Hormele incomplete mai s7nt numite 7n literatura
iuridic i norme imperfecte.
&3.Teoria raportului uridic1 noiune8 tr(s(turi8 clasi/icare.
+aportul juridic reprezint o rela ie social care este reglementat de ctre o norma de drept i
care d na tere la drepturi i obliga ii 7n sarcina subiectelor 7ntre care sa stabilit.)repturile i
obliga iile subiectelor de drept pot fi realizate, atunci cBnd este cazul, i prin for a de
constrBngere a statului.
Caracterele raportului uridic
/aportul !uridic prezint mai multe caractere. ,stfel, raportul !uridic este un raport"
social,
voli ional i
valoric.
1. Caracterul social
Caracterul social al raportului !uridic este determinat de faptul c acesta se
stabile te 7ntre oameni, fie privi i individual ca persoane fizice, fie ca participan i 7n cadrul unor
persoane !uridice, ce pot fi c$iar institu iile statului.
2. Caracterul voli ional
/aportul !uridic este un raport voli ional deoarece el se na te din voin a subiectelor de drept.
Foin a subiectelor de drept de a stabili raportul !uridic trebuie completat cu
voin a statului care este autorul normelor de drept 7n baza crora se nasc raporturile !uridice,
adic drepturile i obliga iile pe care le vor avea subiectele de drept.
)atorit acestui motiv, 7n doctrin se vorbe te despre du%lul caracter voli ional
al raportului !uridic.
3. Caracterul valoric
/aportul !uridic prezint i un caracter valoric deoarece prin intermediul su sunt fie prote!ate
fie concretizate principalele valori sociale.
&4.Su%iectele raportului uridic
1. Su%iectele raportului uridic
Subiectele unui raport !uridic sunt doar oamenii. ,ce tia pot fi privi i fie
individual (persoane fizice), fie grupa i 7n anumite structuri de organizare, colective (statul,
organele statului i persoanele !uridice).
0. ,ersoana /izic( este omul ca titular de drepturi i obliga ii.
(ndividul este recunoscut ca titularul unei capacit(i uridice, aceasta
reprezentBnd aptitudinea general i abstract a unei persoane de a dobBndi drepturi i de a i
asuma obligatii !uridice.
<n dreptul civil se face distinctie 7ntre"
capacitatea de folosin i
$capacitatea de e.ercitiu.
Capacitatea de folosin este posibilitatea unei persoane de a fi subiect de drept, aptitudinea de
a fi titular de drepturi i obliga ii 7n cadrul raportului !uridic.
Capacitatea de exerci iu constituie aptitudinea unei persoane de a i exercita
singur drepturile i obliga iile.
B. Statul constituie subiect de drept atBt 7n cadrul raporturilor !uridice interne, cBt i 7n al celor
externe.
Statul este subiect de drept 7n dreptul constitu ional (cet enia, federa iile, raporturile dintre el
i unit ile administrativteritoriale).
<n dreptul civil, statul este participant 7n calitate de creditor al tuturor obliga iilor
fiscale ale contribuabililor (reprezentat de 0inisterul de 4inan e), precum i 7n anumite aspecte
legate de dreptul succesoral (mo teniri vacante).
C. $rganele statului sunt reprezentate de organele legislative, administrative
executive, precum i de cele !udiciare.
4. ,ersoana uridic( constituie un subiect colectiv de drept. <n doctrina mai
vec$e, conform influen ei franceze, persoana !uridic este numit persoan moral .
&ersoanele !uridice sunt constituite prin asocieri sau grupri de persoane fizice 7nvederea
realizrii unui anumit scop.
&!.Coninutul raportului uridic * dreptul su%iectiv i o%ligaiunea uridic
Con inutul raportului !uridic este alctuit din drepturile i obliga iile subiectelor
7ntre care sa stabilit raportul.
)repturile i obliga iile subiectelor de drept 7ntre care sa stabilit un raport !uridic sunt
corelative8 astfel 7ncBt obliga ia unuia dintre ace tia este c$iar dreptul celuilalt.
Dreptul subiectiv este prerogativa sau posibilitatea unui subiect de drept s fac
sau s nu fac ceva, s pretind altui subiect s fac, s nu fac sau si dea un lucru. )e
asemenea, posibilitatea de a apela la for a de constrBngere a statului 7n cazul nerespectrii
drepturilor sale.
<n func ie de posibilitatea evalurii lor 7n bani, drepturile subiective se 7mpart 7n"
$drepturi patrimoniale (cel mai important fiind dreptul de proprietate) i
drepturi personal$nepatrimoniale.
*itularul dreptului subiectiv se nume te subiect activ.
1bliga iile !uridice constituie 7ndatoriri ale subiectului de a da , de a face, de a nu face ceva
altui subiect de drept.
*itularul obliga iei !uridice poart denumirea de subiect pasiv .
&#.$%iectul raportului uridic
Hoiunea de obiect al raportului !uridic desemneaz aciunea sau inaciunea subiectelor
raportului !uridic.
Subiectul activ al raportului !uridic poate s 7ntreprind diverse aciuni sau s solicite celuilalt
subiect astfel de aciuni 7n procesul derulrii raportului !uridic. Se poate astfel aprecia c
obiectul raportului !uridic 7l constituie conduita subiecilor acestuia desfurat 7n vederea
materializrii drepturilor subiective i a obligaiilor.
<n literatura de specialitate este susinut i ideea potrivit creia obiectul raportului !uridic 7l
constituie bunurile la care se refer coninutul raportului !uridic. <n opinia noastr numai
conduita prilor pune 7n micare bunurile, numai ea face ca dreptul subiectiv s fiineze, ceea ce
ne determin s o considerm ca un element structural al raportului !uridic.
&&.'aptele uridice i clasi/icarea lor. Corpul uridic.
4aptele !uridice sunt, de regul, prevzute 7n ipoteza normelor !uridice care reglementeaz un
anumit raport !uridic. ,pariia acestor 7mpre!urri duce la naterea raportului !uridic, la
individualizarea subiectelor sale i la concretizarea coninutului i a obiectului raportului !uridic.
)e asemenea, faptele !uridice pot modifica sau stinge raportul !uridic. <n felul acesta, existena
raportului !uridic este dependent de dinamica faptelor !uridice care stau la baza naterii,
modificrii sau stingerii acestora. )esigur, faptele !uridice se leag 7n mod specific de un anumit
raport !uridic.
4aptele !uridice se 7mpart 7n evenimente i aciuni.
.venimentele sunt acele 7mpre!urri independente de voina oamenilor de care legea leag
naterea, modificarea sau stingerea raporturilor !uridice. <n rBndul evenimentelor intr naterea,
moartea, curgerea timpului, calamitile naturale i alte asemenea 7mpre!urri naturale,
incontrolabile de ctre om.
,ciunile umane sunt cele mai numeroase fapte !uridice. .le se 7mpart 7n aciuni licite i aciuni
ilicite.
,ciunile licite se numesc acte !uridice. .le sunt manifestri de voin 7ndreptate 7n mod expres
spre naterea, modificarea sau stingerea unor raporturi !uridice.
,stfel, aciunile ilicite din dreptul penal se numesc infraciuni, cele din dreptul administrativ
abateri administrative, 7n rBndul crora o categorie distinct o constituie contraveniile, delicte 7n
domeniul dreptului civil etc.
&).Teoria activit(ii normative a statului1 de/iniie8 genuri. TeDnica uridic( i
teDnica legislativ(.
*e$nica reprezint, deci, un gen de cunoatere, care trebuie s permit, pornind de la tiin
folosirea practic a unui fenomen, a unei legi tiinifice. ,naliz7nd raportul dintre tiin i
te$nic, constatm c aceasta din urm este aplicarea practic a tiinei 7n vederea atingerilor
anumitor obiective, pe care omul i le fixeaz i, pe care le vizeaz c7nd creeaz o tiin.
*e$nica !uridic cuprinde anumite reguli, procedee, metode, principii, 7n vederea executrii
operaiilor !uridice, adic 7n vederea elaborrii actelor normative, 7n general, i de sistematizare
a dreptului.
*e$nica !uridic este un concept complex, care cuprinde at7t te$nica elaborrii dreptului, sau
te$nica legislativ, c7t i te$nica realizrii, aplicrii, interpretrii i sistematizrii
dreptului.Coninutul noiunii de te$nic !uridic ne apare astfel ca deosebit de complex, el
implic momentul receptrii de ctre legislator a comandamentului social, aprecierea sa
selectiv i elaborarea normei (te$nica legislativ), dar cuprinde, de asemenea, i momentul
realizrii (transpunerii 7n via) a normei de drept construite de legislator (te$nica realizrii i
interpretrii dreptului).
*e$nica legislativ este parte component a te$nicii !uridice i este alctuit dintrun complex
de metode i procedee menite s asigure o form corespunztoare coninutului (substanei)
reglementrilor !uridice.
,legerea acestor procedee te$nice ale legiferrii aparine legislatorului. )ar ea nu poate fi nici
pe departe arbitrar.
&+.'actorii de con/igurare a dreptului
a7 Cadrul natural * factor de configurare a dreptului. <n toate componentele sale mediul
geografic, factorii biologici, fiziologic, demografici aceti factori influeneaz dreptul.
)iversele 7mpre!urri naturale (evenimente), care nu depind de voina omului, pot, prin voina
legii, constitui cauze de natere, modificare sau stingere a raporturilor. ,semenea evenimente
s7nt naterea, moartea, curgerea implacabil i inversibil a timpului, calamiti naturale etc.
Curgerea timpului poate, spre exemplu consolida !uridic sau stinge un drept, un cutremur poate
provofa un raport !uridic de asigurare de bunuri.
%7 Cadrul istoric8 etnic, naional are in vedere condiiile istorice i particularitile etnico
naionale ale populaiei. )e pild, existena unei populaii cu o structur etnic omogen,
prezena minoritilor etnice i naionale a populaiei, componena multietnic i naional a
populaiei, toate 7i spun cuv7ntul intrun fel sau altul i asupra dezvoltrii dreptului%
c7 Cadrul social*politic influeneaz dreptul constituinduse ca un factor de configurare cu o
aciune specific.
,cest factor de configurare are o componen complex a crei funcionare con!ugat nu poate
rm7ne 7n nici un sistem de drept fr nrmri. .conomicul, politicul, ideologicul, culturalul au
o influen puternic asupra dreptului.
d7 Cadrul soclal*economic este determinat de nivelul economiei, formele de proprietate,
structurarea societii 7n diferite clase sau categorii sociale i profesionale etc. Se constat 7ns
c 7ntre economie i drept exist o interdependen i o influenare reciproc, iar pe msura
dezvoltrii istorice, 7n societatea contemporan rolul dreptului 7n reglementarea relaiilor
sociale, inclusiv a celor economice, sporete etc.
e7 Cadrul cultural * ideologic (creaie spiritual, ideologic, religia, cultura 7n general) are o
7nrurire semnificativ asupra reglementrilor !uridice. Hu trebuie scpat din vedere faptul c
dreptul 7nsui, 7n msura 7n care exprim nzuinele poporului, este un element de cultur.
f) 'actorul uman reprezint zona central de interes pentru orice legislator. /eglement7nd
comportamentul oamenilor 7n cadrul unor categorii diverse de raporturi sociale dreptul se
raporteaz permanent la prezena omului 7n societate, la capacitatea sa de a influena i c$iar de
a transforma socialul.
g) 'n alt factor este /actorul internaional8 situaia internaional a rii respective, raporturile
cu vecinii, cu comunitatea internaional care influeneaz de asemenea asupra dreptului.
)-.,rincipiile activit(ii de ela%orare a dreptului.
$. Principiul planificrii legislative ,i a suprema iei legii, potrivit crora activitatea normativ
trebuie s se realizeze dup programe de legiferare a parlamentului, c7t i ale guvernului ca
iniiator al proiectelor de legi.
%. Principiul (cerina* fundamentrii ,tiintifice a activitii de elaborare a dreptului.
Cercetarea tiinific, trebuie de asemenea, s conduc la fundamentarea unor prognoze
legislative, pe termene scurte, medii sau lungi i s reduc terenul de manifestare a aciunii
legislative con!uncturale, lipsit de o baz de analiz corespunztoare.
C. Principiul asigurrii ec&ilibrului ntre stabililatea ,i mobilitalea uniii sistem de drept.
<n procesul elaborrii normative, legislatorul se confrunt cu presiuni sociale dintre cele mai
variate (economice, politice, culturale, ideologice). Sc$imbrile rapide ce intervin in socictale
duc ln mutaii 7n coninutul raporturilor sociale, la modificari instituionale.
#egislatorul trebuie s in 7n ec$ilibru dreptul, asigur7nd prin politica sa legislativ, stabilitatea
fireasc a relaiilor sociale reglementate !uridic.
D. Principiul accesibilitaii n elaborarea normativ.
.labor7nd anumite acte normative, legislatorul trebuie s aib 7n vedere faptul, c destinatarii
normelor !uridice s7nt oamenii cu nivele culturale diferite, cu posibiliti diferite de receptare a
unui mesa! normativ.
)1 .5tapele activit(ii de ela%orare a dreptului. ,rocesul legislative
a7 .laborarea sau iniierea actelor normative.
'n act normativ care se are 7n vedere s fie adoptat, trebuie s fie iniiat de cineva care stabilete
un proiect de act normativ. ,ctele normative s7nt iniiate, de regul, de organul care are dreptul
de a adopta acest act normativ. )ar av7nd 7n vedere poziia deosebit a organizrii puterii i a
separaiei puterilor, sau stabilit anumite reguli i principii cu privire la elaborarea actelor
normative i 7n primul r7nd 7n funcie de fora lor !uridic.
%7 )ezbaterea proiectelor actelor normative.
)ezbaterea proiectelor are loc 7n formele stabilite de Constituie i de /egulamentul de
organizare i funcionare ale organului legislativ.
&roiectul de lege, prezentat spre dezbatere &arlamentului /epublicii 0oldova, se dezbate, de
regul, 7n dou lecturi.
c7 ,doptarea actelor normative.
&roiectul de lege se adopt articol cu articol, iar la sf7rit se trece la votare i practic la adoptarea
lui 7n 7ntregime.
'n proiect de lege se adopt cu votul a !umtate plus unu din deputaii &arlamentului, votul
put7nd fi secret sau desc$is.
d7 &romulgarea i publicarea actelor normative.
1dat votat legea, ea este adoptat. )up aceea urmeaz promulgarea, pe care o face
&reedintele. &romulgarea nu este un vot nou ci este un act prin care, pe de o parte, se
recunoate c acesta este coninutul autentic al textului care a fost votat de &arlament, iar pe de
all parte, se d dispoziie s fie publicata.
)2.Structura actului normativ uridic
Horma !uridic, cu structura sa intern, este cuprins 7n articolele actului normativ. .lementul
structural de baz al actului normativ 7n ara noastr 7l formeaz articolul (tot aa cum norma
!uridic alctuiete celula de baz a dreptului).
Coninutul normei !uridice este redat 7n articolele actului normativ 7n mod variat. ,rticolul, de
regul, conine o dispoziie de sinestttoare.
<ntro bun te$nic legislativ articolele actului normativ trebuie s se afle 7n str7ns legtur, iar
structurarea pe articole s se fac 7ntro ordine de expresie logic.
&entru o mai bun sistematizare a actului normativ, articolele acestuia se pot grupa 7n seciuni,
capitole, titluri.
C. -e&nica modificrii ,i completrii actefor normative. /egula care funcioneaz 7n legtur
cu modificarea actelor normative este aceea c un act nu poate fi modificat dec7t printrun act
normativ de aceeai categorie av7nd aceeai fort !uridic.
1 $otr7re a guvernului se modific numai printro alt $otr7re a guvernului i o lege doar
printro alt lege. Se 7nelege de asemenea, c un act !uridic cu for inferioar nu poate
modifica un altul, superior, iar actul !uridic cu for superioar nu este c$emat s modifice acte
inferioare lui, dec7t cel mult, cu titlu de excepie. )ac se modific o lege, organele care emit
acte subordonate legii s7nt obligate s reconsidere actele proprii, abrog7ndule sau modific7ndu
le corespunztor.
C7nd modificarea se realizeaz printrun act normativ av7nd expres acest scop, trebuie s se
precizeze 7n 7nsui titlul actului denumirea, numrul i anul publicrii actului ce se modific.
D. !tilul ,i limbajul actelor normative.
&roblema elaborrii actelor normative pune 7n atenie i modul de elaborare a textului din punct
de vedere al limbii, ce stil se folosete, ce expresii, ce terminologie. 1 cerin fundamental i,
7n acelai timp, elementar a actelor normative este ctaritatea si accesibilitatca lor. .ste
important ca toate actele noriiialivc sa fie scrise 7nlrun stil i folosind un limba! simplu, clar,
accesibil. *rebuie, de asemenea, ca reglementrile s fie bine precizate i relativ uor de 7neles,
s nu provoace confuzii.
)3.Conceptul legalit(ii. Faraniile legalit(ii.
/espectarea normelor de drept constituie o condiie necesar pentru realizarea prevederilor
dreptului, pentru crearea ordinii de drept. Hici un sistem de drept nu se poale lipsi de respectarea
prevederilor care fixeaz msurile principale, ale statului 7n conducerea vieii economice,
politice, culturale . a. m. d. Ceteanul este liber s se manifeste sau s 7ntreprind orice, 7n
afar de ceea ce este interzis prin lege" autoritatea de stat poate desfura numai acele activiti
stabilite prin lege ca atribuii.
#egalitatea este, pe de o parte, o cerin care decurge din lege, iar pe de alta, o stare care rezult
din respectarea ei. )in acest motiv, se poate vorbi de promovarea, asigurarea ori 7nclcarea
legalitii, dar nu de respectarea legislaiei% legalitatea 7nseamn tocmai respectarea legii, 7n
genere a oricrui act normativ (inclusiv decrete, $otriri, instruciuni . a.) sau individual
(contracte. $otr7ri !udectoreti etc.).
$nsamblul condiiilor obiective ,i subiective care asigur respectarea strict a legilor ,i a
tuturor actelor normative bazate pe lege, precum ,i prevenirea ,i nlturarea tuturor
nclcrilor de drept constituie garaniile legalitii.
)4.$rdinea de drept i ordinea pu%lic(.
1rdinea publica este o stare de drept, continutul fiind legat de prevederile legale, ceea
ce permite realizarea si mentinerea ec$ilibrului bazat pe "
consensul social necesar functionarii optime a ansamblului social in conditiile
reglementarilor !uridice in vigoare %
apararea si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor %
apararea avutului public si privat %
apararea valorilor supreme in scopul promovarii si afirmarii progresului social
intro societate democratica.
1rdinea publica este strans legata de ordinea de drept, reprezentand proiectia
acesteia din urma in organizarea si desfasurarea activitatii publice intrun stat si constand in
respectarea tuturor normelor de comportare generala, a regulilor de convietuire sociala, de
aparare a cetatenilor si a integritatii lor, a drepturilor legitime ale acestora precum si a
proprietatii private si publice.
/estabilirea ordinii publice reprezinta ansamblul masurilor legale, preponderent
represive, bazate pe forta de constrangere, inclusiv pe forta fizica si a armelor de foc
aplicate de organele cu atributii legale pentru readucerea situatiei create prin incalcarea
grava a ordinii publice, generatoare de pericol, pentru siguranta statului, a cetatenilor, a
proprietatii publice si private, la starea de normalitate.
)!. Coraportul legalitate8 democraie8 ordine de drept.
Constituia /epublicii 0oldova, 7n art. M, declar Constituia drept #ege suprem a statului. Hici o
lege i nici un alt act !uridic care contravine prevederilor Constituiei nu are putere !uridic.
#egalitatea este, pe de o parte, o cerin care decurge din lege, iar pe de alta, o stare care rezult din
respectarea ei. )in acest motiv, se poate vorbi de promovarea, asigurarea ori 7nclcarea legalitii,
deoarece legalitatea 7nseamn tocmai respectarea legii, 7n genere a oricrui act normativ (inclusiv
decrete, $otr7ri, instruciuni . a.) sau individual (contracte, $otr7ri !udectoreti etc.).
<n cadrul regimurilor democratice opereaz principiul reprezentativitii. &uterea de stat are ca
fundament pluralismul politic i se manifest 7n baza i 7n limitele legii, cu respectarea
drepturilor i libertilor fundamentale ale omului.4emocratia ca forma de guvernare si tip de
functionalitate a regimului politic se caracterizeaza prin caracteristici ca"puterea apartine
poporului, pluralism politic,se aplica principiul ma!oritatii, libertatea si recunoasterea
opozitiei,promovare si apararea drepturilor si libertatilor fundamentale.
)emocratismul subiectului de drept 7i afl determinarea i 7n unitatea i unicitatea legalitii,
menite s asigure egalitatea 7n faa legii.
1rdinea de drept constituie condiia de baz a ec$ilibrului ordinii sociale, garania realizrii
drepturilor eseniale ale individului i funcionrii corecte a instituiilor.
)e noiunea legalitii este str7ns legat noiunea de ordine de drept (ordine !uridic), ca
componen a ordinii sociale. Cuv7ntul ordine, c7nd este vorba de lucruri, obiecte, reprezint o
anumit aezare sau succesiune a acestora, conform unui plan, unor reguli.
,adar, ordinea de drept nseamn o rnduial, o a,ezare a relaiilor sociale n baza normelor
juridice, a dreptului. <ntrun stat de drept aceste norme !uridice, obiect al legalitii, trebuie s
fie emanaia democratic a voinei poporului prin intermediul organelor legislative democratic
constituite. #egalitatea, principiul supremaiei legii ca form a legalitii, implic respectarea
Constituiei, a legilor dar i a actelor normative subordonate legii precum i a actelor concrete
de aplicare. *oate acestea nu reprezint un scop 7n sine, ci urmresc, 7n ultim instan,
asigurarea drepturilor i libertilor ceteneti 7n societate.
)#. Conceptul contiinei uridice.
.ste tiut c atunci cBnd definim contiina !uridic avem 7n vedere locul acesteia 7n
contiina social, deoarece contiina !uridic este 7n mod necesar o form de manifestare a
contiinei sociale
V
. 4iind definit ca un sentiment interior care se exprim 7n !udeci de
valoare asupra propriilor acte, 7n sensul de bine i de ru , contiina social cunoate mai multe
forme de manifestare" libertatea de contiin% contiina profesional, contiina moral,
inclusiv contiina !uridic.. ,adar, contiina !uridic are un rol recunoscut 7n selectarea i
configurarea relaiilor dereglementat, 7n raport cu exigene prezente i viitoare, 7n baza
9!udecilor devaloare9 cu privire la actele i faptele !uridice dintro etap sau alta adesfurrii
relaiilor sociale, 7n conformitate cu normele dreptului, adic subforma raporturilor !uridice. 7n
acest fel, contiina !uridic se reflect 7nrealizarea dreptului, 7n acel proces complex de
transpunere 7n via a normelordreptului, prin adoptarea unei atitudini pozitive, de 7nfptuire
contient aprevederilor normelor !uridice, i a unei atitudini critice fa de anumite
comportamente sociale, care contravin exigenelor stipulate 7n aceste norme.
)&. Structura contiinei uridice.
#a fel ca i alte tipuri de contiin social, contiina !uridic cuprinde dou elemente constitutive"
ideologia juridic i psi!ologia juridic.
&si$ologia !uridic apare ca o totalitate de 7nc$ipuiri, deprinderi, preri, sentimente, stri de spirit
social, care se formeaz spontan i s7nt caracteristice unui om, unei categorii sociale concrete sau
pentru 7ntreaga societate.
(deologia !uridic este expresia tiinific sistematizat a concepiilor, teoriilor, doctrinelor, a
cerinelor !uridice 7n care s7nt exprimate interesele, scopurile, sarcinile, nzuinele unor grupuri
sociale mari. ,ceste elemente scot 7n eviden dou niveluri ale contiinei !uridice" contiina
practic$cotidian i teoretic$tiinific.
<n literatura de specialitate se evideniaz trei funcii de baz ale structurii contiinei !uridice"
4uncia de cunoatere, care const 7n cunoaterea i 7nelegerea elementelor vieii sociale,
realitii obiective prin prisma unor activiti !uridice.
4uncia de apreciere i valorizare, care const 7n faptul c prin intermediul ei se atribuie
fenomenelor i aciunilor umane o anumit semnificaie.
4uncia normativ, de reglare a conduitei umane, de determinare a unei atitudini
conforme cu normele de drept. #a realizarea acestei funcii contribuie toate elementele, raional,
activ, volitiv. (mportana $otr7toare este atribuit elementului volitiv.
)+. "nteraciunea contiinei uridice cu dreptul.
Constiinta !uridica si normele !uridice sint interdependente si exercita impreuna o influenta
activa asupra mersului dezvoltarii sociale , contribuie la educarea omului in spiritului
constiinciozitatii si activismului social. ,ceasta influenta se realizeaza prin reglementarea
relatiilor sociale , prin influenta perseverenta asupra aprecierii de catre oameni a actiunilor lor
cu o insemnatatea !uridica.
Constiinta !uridica isi gaseste expresia in actele normative ale statului. (n corespundere cu
constiinta !uridica se elaboreaza continutul si formele actelor normative , structura acestora.
Hormele !uridice exercita influenta supra dezvoltarii constiintei !uridice a cetatenilor , asupra
formarii unor rationamente fundamentale si ec$itabile privind dreptul , realizarea acestora ,
raporturilor !uridice, drepturile si libertatile omului. #uind in consideratie factori social
economici , politici, sociali , etc. legiuitorul poate da o calificare !uridica unei fapte care era
calificata anterior drept obiect al aorecierii morale.
+-. Cultura uridic(1 concept8 /elurile culturii uridice.
<n conformitate cu scopul urmrit, definim cultura ca un sistem care se autoorganizeaz i prin care
se reglementeaz existena uman, lumea sensurilor, simbolurilor i valorilor, care funcioneaz ca
reguli, norme i condiii pentru personificarea unei culturi.
<n aceast ordine de idei, cultura !uridic este o modalitate a culturii spirituale a societii. .a 7i
gsete expresie 7n cunoaterea de ctre ceteni a bazelor cunotinelor !uridice, 7n necesitatea
transpunerii 7n via a prevederilor normelor !uridice, 7n 7nelegerea de ctre fiecare om a
responsabilitii sale sociale, 7n intransigena fa de infraciuni i combaterea lor.
<n opinia noastr, 7n coninutul culturii !uridice nu intr numai cunoaterea dreptului, dar i atitudinea
persoanei fa de fenomenele de drept i, 7n afar de aceasta, o atitudine specific fa de unele valori
de drept : legalitate, ordine de drept, mecanismul guvernrii etc. 4iind un element de baz al culturii
!uridice i un izvor direct de drept, contiina de drept 7i gseste reflectare 7n special, 7n !ustiie.
Hivelul actual de cultur !uridic 7n /epublica 0oldova este determinat, 7n primul r7nd, de constiina
!uridic a cetenilor, adic de faptul 7n ce msur ei au asimilat valorile supreme ale statului
democratic de drept, aa cum sunt" demnitatea uman, drepturile si libertile ceteneti, dezvoltarea
liber a personalitii, dreptatea i pluralismul politic.
+1. 5ducaia uridic(1 concept8 metode8 /orme.
&revederile constitutionale subliniaza importanta sociala acordata dreptului in general si
drepturilor omului i special si totodata , ne obliga sa elaboram programe educationale
concreten in acest domeniu la diferite niveluri. &roblema educatiei !ur sia gasit reflectarea in
asemenea documente cum ar fi " Conceptia reformei !udiciare si de drept, Concepta privind
invatamintul. ,mble acte considera educatia umanitara si cea !uridica ca o parte integranta a
procesului socializarii , proces care debuteaza o data cu primele virste si care , in conformitate
cu preceptele moderne ale educatiei permanente, se deruleaza , in principiu, pe parcursul vietii.
(n rimul stadiu, copii invata normele si formele acceptabile de conduita sociala , dobindind
totodata cunostinte elementare ce tin de drepturi si libertati. ,cest stadiiu reflecta atit
invatimintul prescolar cit si cel secundar.
(n periada celui de al 2 lea stadiu, copii urmeaza sa obtina cunstinte despre anumite structuri ,
institutii si probleme polotice cum r fi" statutul, drptul , locul acestora in sistemul valorilor
sociale.
4aza urmatoare a educatiei !urid tine de persoanele cesi fac studiile in clasele superioare ale
liceilor , gimnaziilor, in institutiile de invat in clasele superioare . la acesata faza e important
aprofundarea cunostiintiilor precedente, a le raporta la contextul standardelor internationale.
,ceasta etapa are drept scop educatia in spiritul respectarii demnitatii omului, respectului fata
de adevar etc., si sa conduca la combaterea mentalitatii care ooat favoriza comiterea de
abuzuri.
1 importanta ma!ora o are educatia !ur lucratorilor aparatului de stat. .i ur eaza a fi exemplu
de disciplina , respectuoasa fata delegile statului.
+2. Conceptul realiz(rii dreptului. Su%iectele realiz(rii.
.laborarea dreptului, a actelor normative nu reprezint un scop 7n sine, prin elaborarea lor se
urmrete reglementarea relaiilor sociale 7n sensul dorit. Hormele !uridice s7nt create 7n vederea
realizrii unor sarcini ale societii, sarcini complexe, orientate 7n direcia asigurrii unei
conduceri eficiente a acesteia.
,naliza conceptului realizrii dreptului este de fapt analiza modului de implementare a normei
de drept 7n viaa social, a modului 7n care societatea primete norma de drept, o 7ncorporeaz 7n
patrimoniul psi$ologic al individului.
Condiiile generale ce caracterizeaz climatul socialpolitic i ideologic determin 7n mod
nemi!locit eficiena formelor !uridice de realizare a dreptului. /olul acestor condiii (economice,
politice, spirituale) este $otr7tor 7n procesul transformrii principiilor dreptului 7n valori proprii
structurii intime a personalitii umane i ca criterii de apreciere a desfurrii corecte a
relaiilor din societate.
Considerm c realizarea dreptului poate fi definit ca procesul transpunerii 7n viaa a
coninutului normelor!uridice 7n cadrul creia oamenii, ca subiecte de drept, respect i execut
dispoziiile normative, iar organele de stat aplic dreptul, 7n temeiul competenei lor.
+3. 'ormele realiz(rii dreptului.
&rofesorii (. Ceterc$i si (. Craiovan scot in evidenta O forme de realiz dr. "
a) realizarea n. &ro$ibitive
b) realizarea n. &ermisive si onerative%
c) aplicarea n.!. de catre organele de stat competente
F.#azarev propune citeva criterii de clasif a form de realiz a dr.
(n dependenta de nivelul de realizare a prevederilor ce contin a. H , sunt"
a) realizarea prevederilor generale contin preambulu legii si in art. Care determina
sarcinile si princiipile generale al edr si activitatii !urid.
b) /ealiz n. +enerale , care determina statutul !uridic si competenta %
c) /ealiz , prin intermediul rap !ur a normelor concrete de drept.
(n dependenta de subiecti" realiz individuala si colectiva a dr.
(n functie de caracterul actiunilor"
a) respectarea. .senta aceste forme este de a se abtine de l savirsirea actiunior interzise (n.
pro$ibitive)
b) executarea. necesita actiuni active ce rezulta din prevederile imperative ale n !urid.
c) 'tilizarea .exercitaerea unor dr de catre subiecti, in dependeta de vointa subiectului.
d) ,plicarea dr. ,ctivitatea de a face ceva de catre subiectii speciali imputernici prin
lege.
+4. 0plicarea dreptului * /orm( special( de realizare.
,plicarea dreptului constituie forma !uridica de realizare a dreptului prin interventia organelor de
stat.
)istinctia dintre un act de aplicare al dreptului si un act normativ poate fi formulata prin urmatoarele
aspecte"
a. ,ctele de aplicare a organelor de stat constituie mi!loace !uridice de infaptuire a prevederilor
actelor normative de concretizare la cazuri individuale.
b. ,ctele de aplicare sunt temeiul legal !uridic al aparitiei modificari sau singeri de raporturi !uridice,
in timp ce publicarea unor acte normative nu creaza de regula automat raporturi !uridice.
c. .ste diferita actiunea in timp a actelor de aplicare fata de cea a actelor normative. ,ctiunea actelor
normative incepe odata cu publicarea lor in anumite publicatii oficiale iar in cazul actelor de aplicare
actiunea lor in timp coincide cu elaborarea lor si comunicarea partilor direct interesate.
d. Comportarea celor doua categorii de acte scoate in evidenta faptul ca fiecare dintre ele au principii
care stau la baza legalitatilor .
. )eci aplicarea dreptului se face de ctre organele oficiale 7nsrcinate cu aplicarea unor acte
normative, activitate ce intr 7n competena lor ca activitate concretizat 7ntrun act oficial care
este actul de aplicare.
<n linia celor expuse p7n acum, reiese, credem, faptul c aplicarea dreptului este o form
specific de realizare a sa, strns legat de procesul traducerii n via a normelor juridice
prin acte individuale ,i concrete adoptate de organele statului.
+!. 5tapele procesului de realizare a dreptului.
/ealizarea dreptului reprezint un proces format din trei etape" 3) explicarea (interpretarea)
dreptului% 2) formarea voinei subiectului, legat de dorina acestuia de a folosi dreptul subiectiv
oferit% O) intrarea 7n raporturi !uridice concrete.
,rocesul e.plicrii (interpretrii) coninutului normelor !uridice de ctre individ sau persoan cu
funcie de rspundere se 7nelege ca interpretare a dreptului. )atorit acestei proceduri, normele
!uridice devin cunoscute de ctre individ, teri. ,v7nd i cunotine despre dreptul 7n vigoare,
persoanele cointeresate 7i formeaz voina lor i iau $otr7ri despre intrarea 7n raporturi !uridice
concrete. &rocesul de mai departe, al realizrii dreptului, se efectueaz in7nduse cont de
reglementarea specific 7n sfera dreptului privat i public. <n domeniul dreptului public, unde
persoanele fizice i !uridice, independent, 7n baza aprecierii personale, intr 7n raporturi !uridice
concrete, etapele formrii voinei se minimalizeaz la aa procese" 3) contientizarea
necesitilor 7n beneficii materiale i spirituale% 2) identificarea obiectului raportului !uridic% O)
cutarea persoanei ce ar putea s satisfac necesitile 7n beneficii materiale i spirituale.
,rocesul de formare a necesitilor subiectului, ca i orice proces psi$ologic, st dup limitele
dreptului. (mportan !uridic acest proces capt atunci c7nd persoana cointeresat
contientizeaz beneficiile materiale i spirituale corespunztoare ca viabile pentru sine i, 7n
acest scop, ia $otr7ri de a se 7ncadra 7n raporturi !uridice concrete. ,semenea $otr7re reprezint
o etap important a realizrii dreptului, deoarece partea impuntoare a beneficiilor materiale i
spirituale, ce prezint interes pentru individ sau pentru persoana !uridic, rm7ne 7n regiunea
dorinelor de ne7ndeplinite. Subiectul contientizeaz ca fiind ireale cerinele sale i nu
7ntreprinde nimic pentru a le satisface. )up luarea $otr7rii de ai satisface cerinele, individul,
persoana !uridic este nevoit s 7ntreprind urmtorul pas : 7nfptuirea alegerii acestui bun. )e
exemplu, familia care sa $otr7t s procure un frigider va fi obligat s identifice modelul
concret pe care 7l va procura. )orina de a vizita cinematograful, muzeul, de asemenea, se afl
7n faa alegerii instituiei culturale concrete pe care individul trebuie s o aleag. 4actorul final
reprezint totalitatea rezultatelor influenrii multiplelor factori sociali
,rocesul realizrii dreptului n raporturile juridice publice8 de regul, deruleaz 7n trei etape"
intentarea cazului !uridic, primirea actului de aplicare a dreptului i 7nfptuirea raporturilor
!uridice. respectarea cu strictee legislaiei, a altor acte normative, ce este caracteristic realizrii
dreptului, reprezint un principiu general pentru toi subiecii raporturilor !uridice, ceteni
membri ai societii civile, inclusiv pentru organele statului i pentru persoanele cu funcie de
rspunder
+#.0ctele de aplicare. 4eose%irea actelor de aplicare de actele normative uridice.
(n literatura !uridic se face distincie 7ntre" aplicare normativa i aplicarea individual, dar
ma!oritatea autorilor consider c accepiunea propriuzis a noiunii de aplicare const 7n aceea de
aplicare individual.
4orma de aplicare individual const 7n actele concrete individuale (proceduri, metode, etc.) prin
care organele de stat competente transpun la situaii concrete, individuale, adic aplic prevederile
normei la un caz dat. ,ctul de aplicare individual are ca principal caracteristic pe cea de a
determina 7ntotdeauna naterea, modificarea, sau stingerea unui raport !uridic concret.
,ctul de aplicare individual nu se identific cu noiunea de sancionare, 7ntrucBt o sanciune stabilit
pentru un fapt este un act de aplicare, dar nu toate actele de aplicare individual implic i
sancionare. Sanciunea este un act de aplicare individual care presupune tragerea la rspundere
!uridic doar pentru conduitele ilicite, 7n timp ce noiunea de 9aplicare9 a dreptului are 7n vedere
ansamblul conduitelor umane, atBt licite, cBt i ilicite.
<ntre actele normative i actele de aplicare exist deosebiri i asemnri"
,semnrile provin din esena lor comun" ambele forme constau 7n acte cu caracter !uridic,
emanBnd de la organe competente ale statului% ambele urmresc acelai scop _ realizarea legalitii
in viaa social% ambele au ca temei !uridic ordinea constituional i legile.
)eosebiri" 7n timp ce actul normativ are un anumit grad de generalitate, actul de aplicare
individual este un act concret, vizBnd o situaie sau o stare de fapt dat (un caz) i determin
7ntotdeauna naterea, modificarea sau stingerea unui raport !uridic concret% dup efectul lor 7n timp"
actele normative produc efecte 7n timp (sunt aplicabile) 7ntre limitele momentului de intrare 7n
vigoare i cel al ieirii din vigoare% actele cu aplicare individual 7i produc efectele odat cu
momentul 7n care au fost transpuse 7n practic sub diverse forme" comunicare, 7ntiinare, pronunare,
luarea msurii sau sanciunii respective, soluionarea cazului etc.% deosebiri date de condiiile
formal!uridice i procedurale cerute pentru valabilitatea lor (diferene sensibile 7ntre procedurile
necesare elaborrii unei legi sau altui act normativ i elaborare, respectiv pronunarea unei sentine
!udectoreti, 7ntocmirea unui act contravenional etc.)% deosebiri privind formele cilor de atac sau
de contestare a acestor acte" actele normative pot fi modificate sau anulate, de regul doar de organul
emitent sau de organul ierar$ic superior% actele de aplicare individual pot fi atacate, modificate sau
anulate pe ci precum" recursul, apelul, sesizarea, plBngerea, adresate (de regul) organelor superior
ierar$ice emitentului.
+&. Structura i clasi/icarea actelor de aplicare a dreptului. Ca activitate complex, realizat
prin declanarea i desfurarea a nenumrate raporturi !uridice, aplicarea dreptului ce
concretizeaz 7ntrun rezultat specific actul de aplicare. .l finalizeaz, de fapt, activitatea
concret a organului de stat purttor al unei atribuii de putere 7n conformitate cu competena sa.
3. ,ctivitatea de creaie a dreptului este rezervat doar unor categorii de organe ale statului.
,ceste organe pot elabora nu numai acte normative ci i acte de aplicare a dreptului.
2. Spre deosebire de actele normative, care au un caracter general. impersonal i se aplic de c7le
ori s7nt 7ntrunite condiiile prevzute 7n ipotez, actele de aplicare au un caracter concret,
determinat, s7nt acte individuale.
Clasificarea actelor de aplicare
,ctele de aplicare ca i actele normative se pot clasifica dup diferite temeiuri"
3. )up coninutul prescripiei deosebim"
acte care duc la apariia raporturilor !uridice%
acte care duc la stingerea raporturilor !uridice%
acte care duc la sc$imbarea sau modificarea raporturilor !uridice.
2. )up forma actului de aplicare"
decrete
ordine
dispoziii
sentina !udectoreasc
O. )up subiect cunoatem"
acte de aplicare adminislrative%
acte de aplicare !udiciare.
+). Lacunele n drept. 0nalogia legii i analogia dreptului. .xist i situaii cBnd organul
care aplic dreptul, sesizat cu soluionarea unui caz concret, nu gsete norma !uridic
corespunztoare rezolvrii acestuia. <n asemenea 7mpre!urri, organul de aplicare nu se va
dezinvesti, constatBnd c nu poate soluiona cazul.
,tunci cBnd respectivul organ de aplicare a legii apeleaz la o norm !uridic aplicabil 7ntro
situaie asemntoare celei de rezolvat se realizeaz o analogie a legii (analogia legis).
)ac aceasta nu este posibil, pentru rezolvarea cazului se recurge la principiile generale ale
dreptului folosinduse analogia dreptului (analogia juris).
.xist ramuri de drept 7n care analogia sub oricare dintre formele sale nu este permis. <n
aceast situaie este dreptul penal, ramur 7n cadrul creia opereaz principiul legalitii
incriminrii.
&entrua a reduce numrul lacunelor e binevenit faptul participrii la elaborarea proiectelor de
legi, actelor normative, nu numai a specialistilor 7n domeniul !urisprudentei, dar i a
specialistilor din economie, sociologie, ecologie, filologie, alte domenii, totodata, 7n mod
obligatoriu specialisti din diferite organizatii, departamente si ministere i, 7n ultima instan,
specialitii din diferite domenii ale tiinei trebuie sa ofere avize calificate referitor la proiectele
de legi nu 7n timp de OY zile, ci 7n timp de 32 luni pentru a supune unei analize stiintifice
ample i obiective a proiectelor de legi.
++. Conceptul i necesitatea interpret(rii normelor uridice. <n procesul realizrii dreptului
interpretarea normei !uridice ce urmeaz a se aplica 7n vederea soluionrii unei cauze printrun
act de aplicare reprezint un moment de cea mai mare importan.
Hecesitatea interpretrii este !ustificat de faptul c 7n procesul aplicrii dreptului organul de
aplicare (!udectorul, organul administrativ etc.) trebuie s clarifice cu toat precizia textul
normei !uridice, s stabileasc compatibilitalea acestuia 7n raport cu o anunut situaie de fapt.
Definind interpretarea dreptulai, putem reine c interpretarea normelor juridice constituie o
operaiune logic ) raional care const n clarificarea sensului exact ,i lmurirea
coninutului normelor juridice n vederea realizrii ,i aplicrii lor ct mai eficiente ,i n mod
ec&itabil fa de toi cetenii.
Hecesitatea interpretrii este !ustificat de faptul c 7n procesul aplicrii dreptului organul de
aplicare (!udectorul, organul administrativ etc.) trebuie s clarifice cu toat precizia textul
normei !uridice, s stabileasc compatibilitalea acestuia 7n raport cu o anunut situaie de fapt.
<n al doilea r7nd, necesitatea interpretrii normelor !uridice rezult i din faptul c legislatorul,
redact7nd normele, se exprim concis, concentr7nd la maximum coninutul exprimat.
1--. 'elurile interpret(rii normelor uridice dup( su%iect.
<n teoria dreptului interpretarea normelor !uridice se clasific 7n"
a) interpretarea oficial%
b) interpretarea neoficial.
.nterpretarea oficiala este realizat de ctre organe de stat care au atribuii fie 7n procesul
elaborrii dreptului, fie 7n procesul aplicrii lui. (nterpretarea sa are un caracter autentic.
,tunci c7nd organul emitent 7i interpreteaz propriul act aceast interpretare poart denumirea
de interpretare autentic, iar actul !uridic ce cuprinde interpretarea are for !uridic a actului
interpretat. actul !uridic interpretativ este aplicat retroactiv (ex tunc) din momentul edictrii, sau
sancionrii normei !uridice. interpretarea legal, general se realizeaz prin acte normative
aparin7nd legislativului sau executivului. interpretarea poate fi concret (cauzal sau
judiciar) $ fiind fcut de organele de aplicare a dreptului cu prile!ul soluionrii unei cauze
concrete, a unui anumit caz sau spe i care are caracter obligatoriu numai pentru acea cauz.
Subiectele acestei interpretri sunt toate organele de stat care aplic dreptul.
.nterpretarea neoficial poart i denumirea de interpretare facultativ, doctrinal, 7ntruc7t ea
este cuprins, de obicei, 7n operele tiinifice (7n doctrin), efectele sale nefiind obligatorii.
<ntre modalitile interpretrii neoficiale distingem urmtoarele genuri"
doctrinar% oficioas i comun.
(nterpretarea doctrinar, obinut 7n cercetarea riguroas a instituiilor !uridice, este 7ntemeiat
pe argumente tiinifice. (nterpretarea oficioas, nu are efecte obligatorii, rezult din opiniile
unor conductori de organe de autoritate public, ale funcionarilor i deputailor sau ale altor
persoane oficiale, opinii exprimate cu prile!ul dezbaterilor proiectelor de acte normative etc.
(nterpretarea oficioas rezult i din opiniile unor !uriti (procurori, avocai, !urisconsuli) asupra
unor probleme de drept aprute 7n procesele !udiciare la care particip. interpretarea comun a
dreptului, realizat de ceteni, de massmedia, de factorii politici etc. .a corespunde nivelului
culturii i educaiei !uridice i const 7n opinii despre dreptul existent, despre aplicarea i
perfecionarea sa.
1-1. 'elurile interpret(rii normelor uridice dup( volum ?rezultat7.
<n funcie de rezultatele interpretrii normelor !uridice, interpretarea poate fi"
: interpretare literal%
: interpretare extensiv%
: interpretare restrictiv.
a) (nterpretarea literal (ad litteram) se realizeaz atunci cBnd organul de aplicare constat c
textul normei !uridice descrie exact sfera cazurilor la care se refer norma !uridic, neexistBnd
<n acest caz se spune c legea este limpede, organul de aplicare urmBnd s aplice norma !uridic
7n mod corespunztor.
b) (nterpretarea extensiv (in extensso) se 7nfptuiete atunci cBnd textul normei !uridice
urmeaz s fie aplicat i altor situaii decBt cele expres nominalizate
.ste clar c termenul de 8legeD trebuie 7neles aici 7n mod extensiv, fiecare cetean fiind
obligat s respecte toate actele normative.
c) (nterpretarea restrictiv se refer la situaia 7n care textul normei !uridice interpretate urmeaz
s fie aplicat 7n mod restrictiv, deoarece 7n urma analizei efectuate rezult c sfera cazurilor la
care se refer este mai restrBns decBt arat formularea normei !uridice.
1-2. .etodele interpret(rii normelor uridice. 0etodele de interpretare constau 7n construcii
logice, metode de lucru i principii generale, care au fost acceptate, 7n practica organelor de
aplicare a legii, ca mi!loace pentru identificarea voinei legislatorului, c7t privete coninutul i
finalitatea normei !uridice interpretate.
1. .etoda gramatical( de interpretare a dreptului este un procedeu te$nic 7n virtutea cruia
7nelesul unui text de lege este desprins din analiza literei legii. &ractic, semnificaia normei
!uridice rezultat din analiza gramatical a textului legislativ.
2. .etoda sistematic( are 7n vedere faptul c norma !uridic este integrat 7ntrun act
normativ, care la rBndul su face parte dintro ramur de drept, care i ea este integrat 7n
sistemul dreptului.
3. .etoda istoric( este i ea o creaie a colii exegetice de interpretare a normelor !uridice. <n
virtutea acestei metode, cel care interpreteaz norma !uridic trebuie s deduc voina
legiuitorului care a stat la baza elaborrii acelei norme !uridice.
4..etoda teleologic( sau dup( scop, urmrete gsirea sensului actului normativ prin
desprinderea finalitii actului respectiv, a interesului prote!at.
!.0nalogia
.xist i situaii cBnd organul care aplic dreptul, sesizat cu soluionarea unui caz concret, nu
gsete norma !uridic corespunztoare rezolvrii acestuia. <n asemenea 7mpre!urri, organul de
aplicare nu se va dezinvesti, constatBnd c nu poate soluiona cazul.
1-3. Conceptul r(spunderii uridice.
/spunderea !uridic constituie un subiect a crui tratare provoac dificulti 7n special la
nivelul teoriei generale a dreptului. ,cest subiect intereseaz toate disciplinile !uridice de
ramur, av7nd o deosebire important practic, deoarece cu rspunderea se finalizeaz orice
problem !uridic.
/spunderea !uridic este o form specific a rspundeni sociale, nerespectarea normelor
sociale provoac consecine negative, at7t pentru ceilali c7t i pentru societate 7n general.
/spunderea !uridic se distinge de celelalte forme de rspundere social prin faptul c vizeaz
obligaia de a da seama pentru 7nclcarea normei de drept. Hesocotirea prevederilor normelor de
drept este singurul temei al rspunderii !uridice.
Stabilirea concret a rspunderii !uridice presupune, pe l7ng aprecierea social (din partea unui
colectiv a opiniei publice), o constatare oficial, realizat de organe de stat cu atribuii bine
determinate.
/spunderea !uridic constituie cadrul !uridic de realizare a sanciunilor !uridice. )ac
rspunderea !uridic este un raport !uridic de constr7ngere, sanciunea !uridic constituie
obiectul ei.
1-4. ,rincipiile r(spunderii uridice. /spunderea !uridic, 7n afar de formele concrete pe
care le cunoate, dispune de un ir de principii generale, nite idei cluzitoare, valabile pentru
toate aceste forme, indiferent de particularitile fiecreia dintre ele.
&rincipiile generale ale rspunderii !uridice, ca i principiile generale ale dreptului !oac un rol
cluzitor pentru instituia de rspundere !uridic.
0. Principial raspunderii pentru fapte svr,ite cu vinovie.
)up acest principiu nimeni nu poate fi c$emat s rspund pentru fapta sa, dec7t dac este
vinovat i numai 7n limitele vinoviei sale.
%. Principiul legalitfii rspunderii juridice.
Cu toate c acest principiu este formulat 7n materia dreptului penal, 7n forma legalitii
incriminrii i sancionrii %3ullum crimen sine lege% i %3ulla poena sine lege7este valabil
pentru toate formele rspunderii !uridice.
C. Principiul rspunderii personale care cere ca rspunderea !uridic s fie strict legat de
persoana care a produs fapta ilicit, nici o persoan nu poate rspunde pentru fapta ilicit a
altuia.
D.Principiul ) o singur violare a normei, o singura rspundere.
<n esen, acest principiu urmrete excluderea aplicrii fa de aceeai persoan i pentru
aceeai fapt a dou sau mai multe sanciuni care prin natura lor s7nt identice% o singur
7nclcare a normei de drept nu trebuie s determine dec7t o singur sanciune !uridic.
'. Principiul prezumiei de neviitovaie n stabilirea rspanderii juridice. Conform acestui
principiu se presupune c ceva fr s fi fost dovedit exist cu adevrat. &ersoana poate fi tras
la rspundere numai 7n cazul c ia fost dovedit vinovia.
'. Principiul justiiei sanciunii, sau principiul proporionalizrii sanciunii n raport cu
gravitatea faptei. &rincipiul !ustiiei sanciunii 7nseamn totdeauna individualizarea corect i
aplicarea adecvat a sanciunilor prescrise de norma de drept.
F. Principiul celebritii tragerii la rspundere juridica. .sena acestui principiu este a asigura
realizarea scopurilor rspunderii !uridice.
1-#. Temeiurile i condiiile r(spunderii uridice.
/. Fapta (conduita* ilicit.
Conduita ilicit este o prim condiie. &rin conduit ilicit se 7nelege o aciune sau inaciune
care contravine normei !uridice.
Conduita ilicit se produce prin aciune sau inaciune.
Conduita ilicit poate s se exprime 7n forme diferite" cauzarea de prejudiciu, abaterea
disciplinar, contravenia, infraciunea.
0. +ezultatele conduitei ilicite vizeaz consecinele sv7ririi ei, daunele societii sau unui
individ, adic atingerea valorilor aprate de stat.
)up natura faptei ilicite daunele pot fi materiale (distrugerea unui bun, decesul sau vtmarea
persoanei fizice) sau nemateriale (de exemplu, atingerea onoarei i demnitii unei persoane).
(mportana rezultatului pentru stabilirea rspunderii nu este acelai 7n toate ramurile de drept.
1. 2egtura cauzal dintre fapta ilicit ,i rezultatul duntor. #egtura cauzal 7ntre fapt i
rezultat, este o alt condiie a rspunderii !uridice. &entru ca rspunderea s se declaneze i un
subiect s poat fi tras la rspundere pentru sv7rirea cu vinovie a unei fapte antisociale, este
necesar ca rezultatul ilicit s fie consecina nemi!locit a aciunii sale (aciunea sau inaciunea s
fie cauza producerii efectului pgubitor pentru ordinea de drept).
3. !ubiectul rspunderii juridice este persoana fa de care se exercit constr7ngerea de stat prin
aplicarea de sanciuni !uridice. Subiecte ale rspunderii !uridice s7nt at7t persoane fizice, c7t i
persoana !uridic.
!. 4inovaia este o alt condiie (o condiie subiectiv) a rspunderii !uridice. <nclcarea legii
atrage rspunderea !uridic numai dac autorul ei a acionat cu vinovie. 4ormele vinoviei
s7nt intenia i culpa.
#. Cauzele care nltur rspunderea jundic
.xist anumite 7mpre!urri sau cauze care 7nltur rspunderea !uridic. ,ceste 7mpre!urri,
prevzute de legislaie, difer de la o ramur de drept la alta. ,stfel 7n dreptul penal s7nt
prevzute ca av7nd un asemenea caracter"
amnistia%
graierea%
lipsa pl7ngerii prealabile a prilor etc.
,mnistia 7nltur rspunderea penal pentru fapta sv7rit% dac intervine dup condamnare,
7nltur i executarea pedepsei.
+raierea, 7nltur total sau 7n parte, doar executarea pedepsei. )reptul penal mai cunoate i
alte cauze care 7nltur rspunderea !uridic, precum lipsa pl7ngerii prealabile a prilor
vtmate, 7mpcarea prilor sau retragerea pl7ngerii prealabile.
1-&. 'ormele raspunderii uridice.
.xist mai multe feluri (forme) de rspundere !uridic"
rspunderea !uridic cu caracter politic (rspunderea constituional a &arlamentului)%
rspunderea civil% rspunderea penal%
rspunderea administrativ% rspunderea disciplinar.
a) /spunderea civil survine 7n urma 7nclcrilor normelor dreptului civil, care cuprind o sfer
vast de fapte ilicite civile, care pot fi 7mprite 7n dou categorii"
3. 4apte ilicite civile care constau 7n ne7ndeplinirea unor obligaii ce deriv din contract. ,ceste
fapte ilicite constituie temeiul rspunderii contractuale%
2. 4apte ilicite civile, care nu s7nt legate de obligaii contractuale, ci prin sv7rirea unei fapte
ilicite cauzatoare de pre!udiciu (de daun), denumite delicte civile (fapte care pricinuiesc, din
intenie, din negli!en sau impruden, o daun unei persoane).
b) raspunderea penala survine 7n urma 7nclcrii dreptului penal, care se numesc infraciuni.
(nfraciunea este o fapt care prezint pericol social, sv7rit cu vinovie i prevzut de legea
penal. Criteriul principal pentru caracterizarea unei fapte drept infraciune 7l constituie
pericolul social pe care 7l prezint. &ericulozitatea faptei atrage gravitatea pedepsei (privaiune
de libertate).
/spunderea penal este definit ca un raport !uridic de constr7ngere, nscut ca urmare a
sv7ririi aciunii, raport ce se stabilete 7ntre stat i infractor, al crui coninut 7l formeaz
dreptul statului de a atrage la rspundere pe infractor, de ai aplica sanciunea prevazut de legea
penal i de al constr7nge s o execute, precum i obligaia infractorului de a rspunde pentru
fapta sa i a se supune sanciunii, aplicat 7n vederea restabilirii ordinii de drept.
c) /spunderea administrativ, apare 7n urma 7nclcrii normelor dreptului administrativ. 4apta
sv7rit cu vinovie, dar cu un pericol social mai redus 7n raport cu infraciunea se numete
contravenie,in cazul contraveniilor, rspunderea este stabilit de organele administraiei de stat
sau de !udecat, care pot aplica sanciuni administrative" avertisment, amend, confiscare etc.
d) /spunderea disciplinar, 7nclcarea 7ndatoririlor profesionale de ctre acele persoane crora
le revin anumite atribuii i obligaii 7n cadrul produciei, a activitii didactice, militare etc.
reprezint rspunderea disciplinar. ,semenea fapte se c$eam abateri i se sancioneaz cu"
mustrare, avertisment, reduceri de salarii, retrogradri, suspendri din funcie, transfer
disciplinar, destituirea din funcie.
1-). Conceptul niDilismului uridic
Hi$ilismul !uridic reprezint o direcie a g7ndirii politico!uridice, care neag valoarea social i
personal a dreptului i care 7l consider drept o metod mai inferioar de reglementare a
relaiilor sociale. &rintre cauzele de baz ale existenei ni$ilismului !uridic 7n ara noastr putem
meniona"
3. rdcinile istorice (care s7nt o cauz natural), prin care o bun parte din membrii societii
erau lipsii, total sau parial, de drepturi i obligaii% neparticiparea lor la viaa politic i
!uridic, caracterul represiv al legislaiei, imperfeciunea exercitrii !ustiiei%
2. consecinele perioadei sovietice, c7nd teoria i practica dictaturii proletariatului era 7neleas
ca putere, care nu era legat de legi, dar nici limitat de ele%
O. sistemul de drept 7n care au dominat metodele administrative de comand, actele normative
secrete i semisecrete% constituiile i alte acte cu caracter democratic care purtau un caracter
doar declarativ i nu real% rolul inferior al instanelor !udectoreti i al dreptului 7n general%
Y. neconcordana dintre noile i vec$ile reglementri !uridice, criza legislativ i mecanismul
imperfect de punere 7n aplicare a legilor adoptate, procesul 7ndelungat al reformelor, inclusiv al
celei de drept i !udiciare etc.
11-. Conceptul si cauzele aparitiei coliziilor in drept.
&rof. +$. ,vornic definete coliziunile !uridice ca fiind divergene i contradicii 8care
apar 7ntre diferitele acte normative, dar care reglementeaz unele i aceleai relaii sociale sau
relaii omogene, precum i contradiciile care apar 7ntre diferitele organe competente ale statului
sau persoane cu funcie de rspundere 7n procesul de aplicare a normelor !uridice, exercit7ndui
atribuiile lorD.<n concluzie, menionm c din categoria cauzelor subiective de apariie a
coliziunilor dintre normele !uridice fac parte"
` delimitarea confuz a competenelor legislative ale autoritilor publice%
` imprecizia 7mpre!urrilor i a procedurii de delegare a dreptului de exercitare a activitii
normative%
` insuficiena de informaie referitoare la activitatea normativ%
` particularitile de intrare 7n vigoare a actelor normative%
` lipsa de sistematizare i planificare 7n activitatea normativ%
` organizarea ineficient a activitii de elaborare a dreptului 7n procesul de pregtire i
adoptare a actelor normativ!uridice%
` incompetena profesional a funcionarilor autoritilor publice ce desfoar activitate
normativ.
111. 'elurile coliziilor uridice.
<n literatura !uridic sau constituit c7teva criterii de clasificare a coliziunilor !uridice. ,adar,
tradiional, coliziunile normelor !uridice se clasific 7n funcie de
urmtoarele criterii "
a) sistemul dreptului i sistemul legislativ%
b) trsturile caracteristice normelor !uridice%
c) fora !uridic a normelor ce formeaz coliziuni%
d) gradul de interaciune dintre normele !uridice%
e) esena naturii !uridice a coliziunilor.
a) <n funcie de sistemul dreptului i sistemul legislativ, coliziunile !uridice se 7mpart 7n
coliziuni interramurale i coliziuni ramurale.
Coliziunile !uridice interramurale reprezint contradiciile sau divergenele dintre normele
!uridice care fac parte din diferite ramuri de drept, dar care reglementeaz unele i aceleai
relaii sociale sau relaii sociale omogene. Spre deosebire de coliziunile !uridice interramurale,
coliziunile !uridice ramurale se caracterizeaz prin faptul c normele care reglementeaz diferit
sau contradictoriu unele i aceleai relaii sociale sau relaii sociale omogene fac parte din
aceeai ramur de drept.
b) 'rmtorul criteriu de clasificare a coliziunilor !uridice 7l constituie trsturile i
particularitile normelor !uridice care intr 7n coliziune. <n funcie de acest criteriu putem
evidenia"
` coliziuni !uridice temporale%
` coliziuni !uridice spaiale%
` coliziuni !uridice ierar$ice%
` coliziuni !uridice dintre norme cu diferite grade de generalitate etc.
)oliziunile juridice temporale se formeaz 7ntre normele !uridice care au fost adoptate 7n
diferite perioade de timp i care reglementeaz una i aceeai relaie social.
)oliziunile juridice spaiale se refer la situaiile care apar 7n urma interaciunii dintre normele
!uridice ca rezultat al aciunii lor 7n spaiu. )in punctul de vedere al dreptului intern aplicarea
dreptului 7n spaiu nu ridic probleme deosebite 7n statele unitare.
)oliziunile juridice ierar!ice sau de subordonare se refer la contradiciile i divergenele care
apar 7ntre reglementrile cu for !uridic diferit. ,ceste coliziuni s7nt determinate de modul de
organizare a sistemului de drept care este constituit dintrun ansamblu de reguli aflate 7n raport
de subordonare ierar$ic.
)oliziunile dintre normele juridice cu grade diferite de generalitate, care 7n doctrina
penal se mai numesc i concuren a normelor !uridice, reflect corelaia dintre normele
!uridice generale, speciale i de excepie. 4ormarea acestor categorii de coliziuni !uridice se
datoreaz faptului c sistemul de drept reprezint o suprapunere de reguli generale, speciale i
de excepie.
c) )rept criteriu de clasificare a coliziunilor dintre normele !uridice autorul H. FlasenSo
evideniaz fora !uridic a prescripiilor normative care intr 7n coliziune. )up prerea lui, 7n
funcie de fora !uridic coliziunile !uridice pot fi clasificate" pe vertical : 7n coliziuni care se
formeaz 7ntre normele !uridice ce au for !uridic diferit% pe orizontal : 7n coliziuni care se
formeaz 7ntre normele !uridice cu aceeai for !uridic
Coliziunile dintre norme cu for !uridic diferit s7nt cuprinse 7n 7ntregime de coliziunile
ierar$ice, iar coliziunile dintre norme cu aceeai for !uridic s7nt cuprinse integral de
coliziunile temporale, coliziunile spaiale i coliziunile dintre normele !uridice cu grade diferite
de generalitate.
d)<n baza acestui criteriu s7nt evideniate urmtoarele categorii de coliziuni !uridice"
` coliziuni contradicii, c7nd una i aceeai relaie social este reglementat de dou sau
mai multe norme !uridice opuse dup sens%
` coliziuni divergene, c7nd normele !uridice, 7n esen, conin aceleai prevederi, dar,
totodat, conin unele deosebiri referitoare la reglementarea relaiilor sociale omogene%
` 8coliziuni ce apar 7n urma impactului pozitivD a3YY, p.2Yb al normelor !uridice.
112. .odalitati de solutionare a coliziilor uridice
Soluionarea coliziunilor normelor !uridice 7n general i a coliziunilor instituiei rspunderii
!uridice 7n particular este dictat de necesitatea aplicrii uniforme a actelor normative pe 7ntreg
teritoriul /epublicii 0oldova pe perioada de timp 7n care ele s7nt 7n vigoare.
&ornind de la materialul analizat anterior, noi am a!uns la concluzia c mecanismul de
soluionare a coliziunilor !uridice este alctuit din urmtoarele elemente"
` metode i mi!loace de prevenire a coliziunilor !uridice%
` metode i mi!loace de eliminare a coliziunilor !uridice%
` metode i mi!loace de depire a coliziunilor !uridice.
&7n la apariia coliziunilor !uridice 7n legislaie trebuie utilizate toate metodele i mi!loacele
pentru prevenirea lor, iar 7n situaia 7n care acestea au aprut, ele trebuie soluionate 7n funcie
de caracterul lor, prin urmtoarele metode"
` eliminarea coliziunilor !uridice existente 7n legislaie%
` depirea coliziunilor !uridice existente 7n legislaie
(nfluena negativ a cauzelor obiective de apariie a coliziunilor !uridice asupra sistemului de
drept poate fi diminuat prin intermediul urmtoarelor modaliti"
3.3. /eglementarea strict a competenelor autoritilor care particip la activitatea
normativ.
3.2. Sistematizarea actelor normative 7n vigoare, inclusiv a tratatelor internaionale
ratificate de ctre /epublica 0oldova
3.O. &erfecionarea procesului de aplicare a dreptului ca mi!loc de ridicare a nivelului
culturii !uridice 7n societate
3.Y. #egiferarea activitii lobb=ste care se exercit asupra tuturor organelor de stat de
toate nivelurile.
3.L. Cercetarea problemelor lingvistice
113. Scoala dreptului natural1 de la trium/ prin eclipsa la renastere
,ntic$itate filosofii au 7nceput sa reflecteze asupra ratiunii de a fi si asupra validitatii legilor. <n
acest demers nu putea lipsi ideea naturii, ca ordine a tuturor lucrurilor, pretutindeni aceeasi. #a
opusul naturii se afla viata sociala, unde arbitrariul guvernarii, nedreptatea, opresiunea, tirania
erau socante pentru om 7n raport cu natura.
Scoala dreptului natural filosofii greci" ?eraclit, ,ristotel, &laton.#a ,ristotel statul apare ca
scop al naturii, activitatea sa fiind destinata garantarii propriei unitati si apararii intereselor
cetatenilor sai. )reptul deriva din observarea rationala a naturii.,ristotel distinge 7ntre !ustitia
naturala care are peste tot aceeasi forta si !ustitia legala sau conventionala care este, la origine
impartiala, dar o data aplicata 7nceteaza sa mai fie impartiala.Sofocle opunea legii naturale,
legea scrisa.
)atorita dreptului natural omul poate disocia binele de rau. )reptul facut de oameni provine din
principiile dreptului etern, astfel cum se reflecta 7n dreptul natural. )e aceea, orice drept care
provine de la autoritatea omeneasca trebuie sa se conformeze legii divine. Humai legea divina
este eterna. #egile facute de om pot varia 7n timp si spatiu.
/enasterea teoriilor de drept natural
<n prima !umatate a sec. ,l -(-lea apare scoala urmasilor lui Iant" 4ic$te, Sc$elling, ?egel si
apoi, /udolf Stammler, C$arles /enouvier s.a. #eon )uguit, desi critica scoala clasica a dr.
natural, 7mpartaseste ideea dr. natural cu continut variabil. .l arata ca norma !uridica este, 7n
acelasi timp, permanenta si sc$imbatoare.4rancois +en= considera ca ratiunea constituie 9un
drept natural ireductibil9, cu continut variabil. Cea mai importanta renastere a doctrinei
dreptului natural a avut loc 7n filosofia germana dreptului, dupa cel deal doilea razboi mondial.
114. Scoala istorica a dreptului.
4ondatorul scolii istorice a dreptului este germanul Savign= (3MMK3KV3) Savign= si discipolii
sai au sustinut, printre altele"
Ca si limba, morala si arta, dreptul se naste 7n mod spontan, se cristalizeaza 7n mod inconstient
si se dezvolta 7n strBnsa legatura cu spiritul unui popor. Spiritul poporului (FolSsgeist) se
manifesta 7n dreptul unei natiuni% de aceea, este esential sa se cerceteze cum a evoluat el, prin
studiul istoriei dreptului.
)ezvoltarea dreptului reprezinta un proces organic. )in acest punct de vedere, dreptul este un
produs colectiv al desfasurarii istorice a vietii unui popor.
&e masura ce dreptul evolueaza, de la elementele !uridice cele mai simple, care pot fi observate
7n comunitatile primitive, pBna la cea mai mare complexitate, care este specifica societatii
moderne, constiinta populara nu se mai poate manifesta direct, ci ea trebuie sa fie reprezentata
de !uristii care formuleaza principiile !uridice te$nice. @uristul ramBne astfel, un organ al
constiintei populare, care da forma materialului pe care 7l dezvolta. Ca atare, el este un factor
mai important decBt legiuitorul, deoarece reprezinta si formuleaza constiinta populara.
#egile nu au o valabilitate sau o aplicare universala, deoarece fiecare popor 7si dezvolta propriile
obiceiuri !uridice, propria Constitutie, dupa cum el are propria sa limba, propriile sale obiceiuri
si traditii ne!uridice.
11!. Scoala sociologica sau pozitivista a dreptului.
c. Sociologic a fost 7ntemeiat de marele cugettor ,uguste Comte. <n lucrarea sa susine c
toate tiinele trec 7n evoluia lor istoric prin O stadii" teologic, metafizoc i pozitiv. ,. Comte
clasific tiinele 7n tiinele matematicii t.0ecanicii, t.sociologic care 7mbrieaz dreptul.
)reptul e un fenomen istoric sub forma instituiilor, pe care sociologia 7l studiaz. .l reprezint
ceva pur material i observabil prin simurile noastre. 'n alt reprezentant al colii sociologice e
#eon )uguit. .xponent al teoriei solidaritii sociale, el susine c dreptul nu a luat natere ca un
imperativ al vieii comunitare, ci doar ca un instrument al 7nelegerii contiente dintre indivizi.
4uncia sa const 7n a asigura stabilitatea ordinii i a pcii sociale. )reptul dup )uguit, e
7mprit 7n 2 categorii" dreptul social, care rezult din viaa social a oamenilor i dup care se
conduc 7n mod contient, i dreptul pozitiv, elaborat de stat, care d consacrare !uridic dreptului
social, cuprins 7n formele !uridice i 7nvestit cu fora de constr7ngere a statului.
11&. Teoria normativista a dreptului.
Eazele acestei teorii au fost puse de !uristul german /udolf Stammler.<n concepia lui Stammler,
dreptul aparine domeniului g7ndirii i este cunoscut ca voin. .l nu aparine voinei 7n sensul
cauzal naturalist i nici nu este produsul acestuia, dar este voina ea 7nsi, deoarece are
proprietatea de a se determina.Foina, dup Stammler, poate fi divizat 7n voin moral i
voin social. Foina moral sau voina individului izolat, spre deosebire de voina social,
apare 7ntotdeauna sub forma g7ndirii 7n sine.Foina social este menit s aib rolul de mediator
al vieii 7n comun, s uneasc, 7ntrun fel, scopurile indivizilor, s creieze o ordine unitar 7n
activitatea social.
#ocul central 7n teoria pur a dreptului 7l ocup norma !uridic care, formal, are un caracter pur,
spre deosebire de norma moral, care are un coninut. &rin sistemul su al normelor, Ielsen
susine teoria crerii dreptului 7n cascadeNO. ,stfel, autoritatea unei $otr7ri !udectoreti se
origineaz 7ntrun decret prezidenial% acesta, la r7ndul su, 7ntro lege adoptat de parlament, iar
aceasta revendec7nduse constituiei. *oate normele !uridice aparin unei ordine !uridice date, 7i
!ustific valabilitatea prin raportarea la o norm fundamentalNY.
11). 3ealismul uridic american.
/ealismul !uridic american reactie impotriva conceptualismului, pozitivismului !uridic. (si
propune sa aplice in drept o metoda experimentala. (si propune sa studieze dreptul in actiune,
factorii sociali care creaza dreptul si rezultatele sociale ale actiunii dreptului. 4ara a fi ignorat
rolul normelor in definirea dreptului, se pune accentul pe conduita reala a celor care aplica
legeasi pe folosiirea instrumentelor empiricein vederea cresterii preciziei prognozei privind
viitoarele decizii !udecatoresti.
@o$n C$ipman +ra= I.H. #e>ell=n 3NOQ"Ceea ce fac oficiantii dreptuluiin legatura cu litigiile
este dreptul insusi.
@erome 4ranS promotor al scepticismului !uridic " dreptul, asa cum il avem, este nedefint,
supus unor sc$imbari incalculabile. &romoveaza rolul discretionar al instantelor, !udecatorilor