Sunteți pe pagina 1din 7

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Implicaiile Pactului Fiscal asupra


procesului bugetar romnesc
Contraproiect








Cadru general
Tinand cont ca adoptarea Pactului fiscal a reprezentat un pas important in scopul
consolidarii increderii in uniunea economica si monetara, trebuie sa mentionam ca acesta nu
este o noutate intrucat principiile lui se regasesc in conceptul tratatului de la Maastricht.
Prevederile noului Pact fiscal au fost analizate si au starnit o serie de controverse analistilor
economici si oamenilor de afaceri si este considerat de unii ca fiind ,,inutil iar de altii un ,,lat
periculos de austeritate. Ideea Pactului Fiscal in Romania, a fost sustinuta cu entuziasm
datorita faptului ca reprezinta o conceptie deloc surprinzatoare din partea claselor politice care
considera deficitul bugetar ca fiind ,,inutil si indezirabil.

I mplicatii asupra executiei bugetare
Datorita existentei unei instabilitati financiare, economia romaneasca are nevoie de o
stimulare efectiva insa Pactul Fiscal blocheaza optiunile guvernului in acest domeniu. Nu
numai ca, prin adoptarea Pactului, guvernul este pus in imposibilitatea de a stimula economia,
dar mai exista si riscul pierderii controlului asupra executarii bugetului, birocratii UE
devenind imputerniciti de conditiile Pactului de a rectifica bugetul Romaniei.
1


Ce aduce in plus noul pact ?
In ceea ce priveste mecanismul automat de corectie, un rol important ii revine Comisiei
Europene care are atributia de a se asigura ca toate statele membre respecta regula de aur, la
timp si corect, avand posibilitatea de a apela la Curtea Europeana de Justitie pentru aplicarea
masurilor de sanctionare in cazul devierii de la regula. In cazul nerespectarii regulei de aur,
distingem:
Masurile de prevenire care vor fi adoptate in cazul in care exista riscul unor dezechilibre
fiscale la nivel de stat membru. In prima etapa se va recurge la recomandari adresate statelor
membre, apoi, in cea de-a II-a se va trece la constituirea unui depozit cu dobanda in valoare
de 0,2% din PIB.
Masurile de corectie care vor fi aplicate in cazul declanarii procedurii de deficit excesiv. In
prima etapa se vor oferi recomandari iar activitatea va fi monitorizata atent, in cea de-a II-a,
se va constitui un depozit, in cazul acesta fara dobanda, in valoare de 0,2% din PIB, in a III-a
etapa se va aplica o amenda fixa de 0,2% din PIB iar in ultima etapa,se vor aplica amenzi
variabile statelor care in mod repetat nu iau masuri.
Multi analisti sunt de parere ca sanctionarea este o absurditate din punct de vedere
economic, intrucat se impune o povara financiara suplimentara unui stat aflat deja in jena
fiscala.

I mplicatii asupra creditului public
Doua roluri importante in dezvoltarea economica a statelor membre sunt controlate de
Pactul Fiscal si de Mecanismul European de Stabilitate.
Rolul preventiv al Pactului Fiscal este sa impiedice tendinta statelor membre de a sprijini
cresterea consumului pe seama creditelor.
Rolul curativ al Mecanismului European de Stabilitate (MES) are ca scop redirectionarea
cresterilor, in baza competitivitatii externe. Sarcina acestuia este legata mai putin de
solidaritate si mai mult de ajustarea macroeconomica.
Exista o stransa legatura intre Mecanismul European de Stabilitate si Pactul Fiscal
European, intrucat ambele au aceeasi logica si, ca urmare, numai tarile care au semnat pactul
vor putea solicita ajutor din partea Mecanismului European de Stabilitate.

1
http://www.criticatac.ro/21185/de-ce-trebuie-ne-temem-de-pactul-fiscal/

Ajutorul va fi analizat in functie de modul cum o tara sau alta, bazata pana acum pe
consum, a stiut sa se reorienteze spre intensificarea exporturilor.
Trebuie sa tinem cont de faptul ca exporturile sunt influentate de nivelul preturilor, care il
limiteaza atat pe cel al salariilor cat si pe cel al beneficiilor intreprinzatorilor. Este adevarat ca
practicarea preturilor mai mici, in baza salariilor si a beneficiilor limitate, va avea o influenta
pozitiva asupra competitivitatii la export, aceasta urmand o evolutie ascendenta si odata cu ea
exporturile vor avea o alta credibilitate externa, insa pentru revenirea treptata la salariile si
beneficiile initiale trebuie sa se creeze anumite conditii.
Pentru ca recalcularea initiala sa nu fie socanta nici pentru angajati si nici pentru investitori,
aceasta va fi efectuata de catre Mecanismul European de Stabilitate si de catre Banca Centrala
Europeana. In anumite limite, aceste institutii ii pot sustine financiar pe cei aflati in
dificultate, daca se constata ca merg pe drumul cel bun al competitivitii.
Ideea centrala este ca spatiul euro sa devina o zona de stabilitate. Pentru aceasta, cu totii
trebuie sa accepte reducerea consumurilor, o inflatie mica si o crestere economica cat mai
mare, asigurata prin exporturi. O consecinta contrara ideii centrale a fost provocata de catre
actualul articol 123 din Tratatul de la Lisabona care interzice ca Banca Centrala Europeana sa
devina sursa directa de capital pentru statele Uniunii. Justificarea pentru acest articol, de
importanta majora, a stat in mediatizarea tendintelor guvernelor de crea hiperinflatie
monetara.

De ce Guvernul nu se imprumuta niciodata de la Banca Nationala ?
Tarile europene au fost obligate sa se indatoreze masiv fata de bancile private din cauza
cadrului legislativ reprezentat in art 104 din Tratatul de la Maastricht. Acesta a anulat dreptul
Statului de a se imprumuta de la Banca Nationala fara dobanda, si a limitat puterea statului in
ceea ce priveste crearea si distribuirea de moneda.
Prevederile sale au fost transpuse apoi in articolul 123 al Tratatului de la Lisabona:
Se interzice Bancii Centrale Europene i bancilor centrale ale statelor membre, denumite in
continuare banci centrale nationale, sa acorde credite pe descoperit de cont sau orice alt tip
de facilitate de credit institutiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, administratiilor
publice centrale, autoritatilor regionale sau locale, celorlalte autoritati publice, celorlalte
organisme sau intreprinderi publice din statele membre; de asemenea, se interzice cumpararea
de titluri de creanta.
Datorita restrictiei introduse de articolul 123, guvernul Greciei, cel al Irlandei, al Spaniei, al
Portugaliei si cel al Italiei nu au putut sa monetizeze datoria nationala si au fost lipsite de
sursa principala de credit necesara pentru stimularea economiilor lor. Ca atare, singurele surse
de capital ramanand creditul bancilor comerciale.
Mai mult, dezvaluirea deficitului bugetar real al Greciei, indica faptul ca in tarile Uniunii,
cadrul fiscal nu e suficient de bine pus la punct si ca nu exista o politica fiscala credibila care
sa poata impiedica statele sa contabilizeze deficitele excesive in Uniunea Monetara si
Economica.


Prin ce dezavantajeaza tratatul fiscal Romania
In cazul Romaniei, prevederile Tratatului privind stabilitatea, coordonarea si convergenta
in Uniunea Europeana si Monetara sunt considerate a fi prea dure si vor limita dezvoltarea
economiei. Pactul fiscal aplicat fara nicio exceptie ne va reduce puternic potentialul
economic, deoarece Romania va trebui sa mentina inghetate toate parghiile fiscale care pot
face mediul economic mai atraciv, desi are nevoie de cat mai multe investitii. In conditiile in
care investitiile private sunt foarte reduse, avem nevoie de investitiile statului pentru a sustine
si a ajuta economia tarii. Daca impunem un deficit de maxim 0,5% din PIB, asta inseamna
zero cheltuieli de investitii pentru statul roman.
Un alt aspect care decurge din obligatia Romaniei de a respecta tinta de 0,5% din PIB pentru
deficitul structural este legata de cererea interna, care va scadea la jumatate. De asemenea
Romania va trebui sa contribuie la Fondul de stablitate in cazul in care un stat se va afla intr-o
situatie dificila contribuind cu sume pe care nu si le va putea permite.
Critici aduse Tratatului privind stabilitatea, coordonarea si convergenta in Uniunea
Europeana si Monetara
Finlandezii sunt de parere ca tratatul este unul "inutil i daunator".
Ministrul finlandez de externe Erkki Tuomioja a exprimat scurt un sentiment impartait in
particular de mai multe tari. Tratatul este "inutil i daunator", declara el recent in Financial
Times. Ca raspuns la necesitatea impusa de Angela Merkel privind garantiile de gestiune
riguroasa pentru a putea face sa fie acceptate cecurile pentru tarile in criza, acesta a precizat
canoi nu primim ordin de la nimeni.
Parlamentul European afirma ca "Pactul bugetar nu e o solutie
In ce privete fondul problemei, numeroase voci estimeaza ca Europa ii irosete energia cu
acest pact care va necesita peste tot proceduri de ratificare, al caror aport - in raport cu ceea ce
deja exista - este limitat i ale caror obiective ar fi putut fi atinse prin mijloace mai simple,
cum sunt textele europene de lege.
In gestionarea crizei, cea care va fi ceva mai marginalizata de capitale va fi opinia Comisiei
Europene. Chiar daca ea va avea un rol de indeplinit in cadrul tratatului, este vorba de un text
pur interguvernamental.
Sindicatele europene afirma: noul pact bugetar va fi "institutionalizarea austeritatii".
In ciuda unor rezerve, aproape toate tarile au prevazut sa semneze pactul mentionat. Multi
spera ca tratatul va servi cel putin sa convinga Banca Centrala Europeana (BCE) sa ajute mai
mult zona euro.
In anul 2004, Banca de Investitii Morgan Stanley a lansat un atac dur asupra normelor
Pactului de Stabilitate si Crestere, norme care sustin politica economica din zona euro. Cea
mai recenta remarca a reprezentantilor bancii preciza: Cadrul fiscal al Europei este o povara
pentru mersul economiei.
Romano Prodi a numit Pactul de Stabilitate si Crestere ca fiind stupid, imperfect si
lipsit de flexibilitate, deoarece face dificila cresterea cheltuielilor publice atunci cand
economiile tarilor care au adoptat euro sunt in recesiune.
Cele mai multe argumente in privinta necesitatii negocierii pe marginea tratatului sunt
reprezentate de:
-risipa banilor publici,caz in care s-a ajuns la concluzia ca acesta nu afecteza destinatia lor
si este nefezabil sa speram in rentabilitatea crescuta a investitiilor pentru a reduce cheltuielile
si in sporirea dramatica a eficientei cheltuielilor.
-ajutorul acordat Europei sa-si reia cresterea: deficitul structural al Uniunii Europene era in
2011 de 3.2%. Daca acesta converge brutal la 0.5% in conditiile unei situatii recesionare si cu
somaj ridicat (rata somajului in EU-27 la decembrie 2011 era de 9.9%) este greu de vizualizat
traiectoria de iesire din starea recesionara doar cu inovatie si optimism. Suplimentar,
problemele diferitelor tari sunt extrem de diverse iar o abordare uniforma este contra
productiva.
- Romania ar fi fost intr-o pozitie economica mai buna in prezent daca tratatul ar fi fost
implementat acum cativa ani:
Momentul actual se caracterizeaza cel putin prin: potentialul economiei a fost afectat de mixul
de politcii macroeconomice implementate in criza; este situat mijlocul perioadei de reformare
a statului si reprezinta un punct incert al ciclului economic. Referitor la trecutul recent exista

numeroase masuri care ar fi trebuit luate in mod diferit atat fiscale cat si monetare si de credit.

Propuneri
In ceea ce priveste executia bugetara consideram ca este nevoie ca BNR sa isi reia rolul de
banca centrala nationala, sa redevina sursa primara de credit si sa monetizeze datoria
nationala.
Restrictionarea nivelului investitiilor publice, in urma semnarii contractului fiscal de catre
Romania, poate fi atenuata prin regandirea structurii cheltuielilor publice astfel incat aportul
capitalului privat in domenii precum invatamantul, sanatatea sa aibe o crestere pregnanta.
Ca urmare a noului pact fiscal, in circumstantele schimbarii fundamentale de abordare in
politica fiscala, spatiul de manevra la nivelul politicii fiscal-bugetare este mult mai restrans si
aduce provocari majore pentru decidentii de politici economice iar eficienta redusa a
stabilizatorilor automati reprezinta o constrangere suplimentara pentru Romania. In acest
context, trebuie gasite solutii de stimulare a economiei chiar in conditiile unui spatiu mult mai
limitat la nivelul politicii fiscal-bugetare. O rigurozitate fiscala crescuta, impusa de tratatul
fiscal, nu rezolva in fapt problema de fond a politicii fiscale din Romania. O prima solutie in
acest sens o reprezinta absorbtia fondurilor UE. Aceasta reprezinta un stimul enorm pe care il
putem avea in economie, care devine crucial in contextul constrangerii legate de politica
fiscala discretionara .
Potentialul de multiplicare a cheltuielilor bugetare proprii in cazul proiectelor finantate din
fonduri UE este mult mai mare decat in cazul proiectelor finantate integral din resurse proprii.
Data fiind cofinantarea de doar 5% in cazul proiectelor cu finantare UE, la 1 leu resurse
proprii deficit bugetar se pot efectua cheltuieli bugetare de 20 lei (absorbtia fondurilor UE
are impact pe deficitul bugetar doar cu partea de cofinantare, banii primiti de la UE fiind
reflectati i pe venituri i pe cheltuieli), fata de o echivalenta de 1:1 in cazul proiectelor
finantate integral din resurse proprii. In acest sens, nu exista niciun argument rational pentru
care am prefera sa finantam un proiect din resurse proprii daca el poate fi finantat din fonduri
UE. Noile constrangeri bugetare impuse de pactul fiscal sunt un argument suplimentar foarte
puternic in acest sens.
Din pacate, pana acum, performanta Romaniei in termeni de absorbtie a fondurilor UE este
foarte slaba. Romania trebuie sa aiba ca prioritate zero creterea urgenta i substantiala a
absorbtiei fondurilor UE.
Pe langa absorbtia banilor europeni, noile constrangeri bugetare impuse de pactul fiscal ne
obliga i la o cheltuire mult mai eficienta a banilor publici. Cu aceleai resurse bugetare,
limitarea deficitului bugetar ne forteaza sa obtinem efecte mult mai mari in economie prin
cheltuirea banilor publici.
Asa cum a fost precizat in proiect,rezervele de eficienta pe partea de cheltuieli bugetare
sunt foarte mari.

Concluzii
Ca prime concluzii putem spune ca era necesar ca momentul inceperii implementarii sa fie
ales cu grija si mai ales dupa ce potentialul de crestere economica a economiei a fost sporit.
Pentru a creste potentialul economiei sunt necesari bani si idei insa antreprenorii Romani se
confrunta cu probleme de coordonare. Investitiile straine directe sunt, asa cum am mai
precizat, la un nivel scazut si mai ales nici in perioadele de flux nu s-au directionat ca in alte
tari din zona in invetsitii productive.
Fondurile europene se atrag greu si cu destinatii incerte privind potentialul economiei. Prin
urmare singura sansa in acest moment este ca statul sa investeasca. Mai mult este necesara
scaderea taxelor si impozitelor simultan cu simplificarea sistemului.De asemenea, asa cum am
mai precizat, statul nu trebuie sa investeasca singur ci in sistem de tip Triumvirat: stat,
investitori straini, investitori locali.
In conditii de criza regula nu se aplica. Dar procesul de declarare a crizei nu este foarte
favorabil conditiei Romaniei care in medie se mentine intr-o zona de stagnare economica.
Este o situatie dramatica pentru Romania dar nu suficient pentru a suspenda regula. Mai mult
o astfel de evolutie prelungita face ca potentialul economiei emergente din Romania sa
convearga spre a unei economii mature.O astfel de pozitionare se traduce in costuri pentru
economie prin inexistenta unui spatiu fiscal sustenabil din punct de vedere al finantelor
publice pentru repornirea cresterii.
Semnand tratatul, Romania ar trebui sa inteleaga corect implicatiile, costurile si sa
negocieze:1) ridicarea restrictiilor de munca si circulatie ale romanilor macar in toate tarile
co-semnatare ale tratatului (ca si contrapartida la costuri)
2) amanarea momentului implementarii si negocierea unei traiectorii de
convergenta laxa bazata pe nevoile si particularitatile economiei romanesti
(pentru diminuarea costurilor).
Romania ar fi trebuit sa amane si sa negocieze traiectoria de indreptare catre acesta regula
un numar de ani, pana cand reusea sa-si refaca ritmul de crestere non-inflationist al economiei
iar reformele structurale performeaza. Aceasta refacere a potentialului, in lipsa altor surse
de finantare, trebuie realizata prin investitii publice in sistem de Triumvirat (stat, investitori
privati straini, investitori privati locali). Triumviratul propus rezolva problemele de
coordonare, sprijina capitalul local si diminueaza dez-investirile, asigura transferul de know
how, reduce costul global al proiectelor, sporeste increderea partenerilor externi, totul printr-o
participare partiala a statului cu sau fara finantare.
In paralel sistemul fiscal ar trebui redesenat prin reducerea taxelor si impozitelor,
simplificarea schemei de impunere si cresterea penalizarilor pentru evaziune.
Ulterior perioadei de refacere, Romania trebuie sa fie mai ambitioasa decat actuala regula
prin introducerea unei ancore de excedent al deficitului structural pe termen mediu si lung.
Excedentul este menit sa asigure fonduri pentru investitii al caror rezultat sa compenseze
presiunea pusa de dinamica si imbatranirea populatiei pe fondurile de pensii si de asigurari
sociale.
Practic este necesar spatiul fiscal pentru a intra pe o orbita superioara de crestere care sa
asigure convergenta reala, si de abia dupa realizarea saltului economia poate intra in reguli
chiar mai ambitioase decat cea propusa in tratat.
De asemenea, impunerea unei discipline bugetare ar reduce risipa banilor publici, deoarece
indiferent de modul de guvernare, autoritatile sunt interesate sa obtina crestere economica,
aceasta fiind unul dintre cei mai vizibili indicatori ai performantei guvernarii. Obtinerea unei
cresteri real pozitive a PIB-ului este mult mai greu de realizat in conditiile obligativitatii
mentinerii echilibrate a balantei bugetului structural, si va necesita eforturi mai mari pentru
ameliorarea guvernantei economice si fiscale, fiind mult mai uosr ca o tara sa inregistreze
cresteri economice pe seama adancirii deficitului bugetar.
In urma celor mentionate s-a ajuns la concluzia ca instituirea unei grile similare pentru
toate statele membre inseamna, practic, legiferarea unei discriminari intre tarile bogate si cele
sarace, deoarece unei tari dezvoltate, cu o industrie puternica si o infrastructura perfecta ii va
fi mult mai usor sa respecte deficitul bugetar decat ii va fi unei tari in curs de dezvoltare.







BIBLIOGRAFIE:

1-De ce trebuie sa ne temem de pactul fiscal: http://www.criticatac.ro/21185/de-ce-trebuie-ne-
temem-de-pactul-fiscal/

2-newsletter IER anul IV nr. 42 iunie 2012:
http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/newsletter_iunie_2012.pdf

3-Critici aduse pactului fiscal: http://www.evz.ro/detalii/stiri/critici-pactul-bugetar-european-
institutionalizeaza-austeritatea-963963.html
4-Consiliul European: http://www.european-council.europa.eu/home-page/highlights/fiscal-
compact-enters-into-force-on-1-january-2013?lang=ro
5-Pactul fiscal European: http://www.ziare.com/economie/zona-euro/pactul-fiscal-european-
nu-este-o-para-malaiata-1191080
6-http://www.andreeavass.ro/blog/2011/12/noile-reguli-de-guvernanta-economica-europeana-
pe-scurt/
7-Tratatul de la Lisabona