Cadru general Tinand cont ca adoptarea Pactului fiscal a reprezentat un pas important in scopul consolidarii increderii in uniunea economica si monetara, trebuie sa mentionam ca acesta nu este o noutate intrucat principiile lui se regasesc in conceptul tratatului de la Maastricht. Prevederile noului Pact fiscal au fost analizate si au starnit o serie de controverse analistilor economici si oamenilor de afaceri si este considerat de unii ca fiind ,,inutil iar de altii un ,,lat periculos de austeritate. Ideea Pactului Fiscal in Romania, a fost sustinuta cu entuziasm datorita faptului ca reprezinta o conceptie deloc surprinzatoare din partea claselor politice care considera deficitul bugetar ca fiind ,,inutil si indezirabil.
I mplicatii asupra executiei bugetare Datorita existentei unei instabilitati financiare, economia romaneasca are nevoie de o stimulare efectiva insa Pactul Fiscal blocheaza optiunile guvernului in acest domeniu. Nu numai ca, prin adoptarea Pactului, guvernul este pus in imposibilitatea de a stimula economia, dar mai exista si riscul pierderii controlului asupra executarii bugetului, birocratii UE devenind imputerniciti de conditiile Pactului de a rectifica bugetul Romaniei. 1
Ce aduce in plus noul pact ? In ceea ce priveste mecanismul automat de corectie, un rol important ii revine Comisiei Europene care are atributia de a se asigura ca toate statele membre respecta regula de aur, la timp si corect, avand posibilitatea de a apela la Curtea Europeana de Justitie pentru aplicarea masurilor de sanctionare in cazul devierii de la regula. In cazul nerespectarii regulei de aur, distingem: Masurile de prevenire care vor fi adoptate in cazul in care exista riscul unor dezechilibre fiscale la nivel de stat membru. In prima etapa se va recurge la recomandari adresate statelor membre, apoi, in cea de-a II-a se va trece la constituirea unui depozit cu dobanda in valoare de 0,2% din PIB. Masurile de corectie care vor fi aplicate in cazul declanarii procedurii de deficit excesiv. In prima etapa se vor oferi recomandari iar activitatea va fi monitorizata atent, in cea de-a II-a, se va constitui un depozit, in cazul acesta fara dobanda, in valoare de 0,2% din PIB, in a III-a etapa se va aplica o amenda fixa de 0,2% din PIB iar in ultima etapa,se vor aplica amenzi variabile statelor care in mod repetat nu iau masuri. Multi analisti sunt de parere ca sanctionarea este o absurditate din punct de vedere economic, intrucat se impune o povara financiara suplimentara unui stat aflat deja in jena fiscala.
I mplicatii asupra creditului public Doua roluri importante in dezvoltarea economica a statelor membre sunt controlate de Pactul Fiscal si de Mecanismul European de Stabilitate. Rolul preventiv al Pactului Fiscal este sa impiedice tendinta statelor membre de a sprijini cresterea consumului pe seama creditelor. Rolul curativ al Mecanismului European de Stabilitate (MES) are ca scop redirectionarea cresterilor, in baza competitivitatii externe. Sarcina acestuia este legata mai putin de solidaritate si mai mult de ajustarea macroeconomica. Exista o stransa legatura intre Mecanismul European de Stabilitate si Pactul Fiscal European, intrucat ambele au aceeasi logica si, ca urmare, numai tarile care au semnat pactul vor putea solicita ajutor din partea Mecanismului European de Stabilitate.
Ajutorul va fi analizat in functie de modul cum o tara sau alta, bazata pana acum pe consum, a stiut sa se reorienteze spre intensificarea exporturilor. Trebuie sa tinem cont de faptul ca exporturile sunt influentate de nivelul preturilor, care il limiteaza atat pe cel al salariilor cat si pe cel al beneficiilor intreprinzatorilor. Este adevarat ca practicarea preturilor mai mici, in baza salariilor si a beneficiilor limitate, va avea o influenta pozitiva asupra competitivitatii la export, aceasta urmand o evolutie ascendenta si odata cu ea exporturile vor avea o alta credibilitate externa, insa pentru revenirea treptata la salariile si beneficiile initiale trebuie sa se creeze anumite conditii. Pentru ca recalcularea initiala sa nu fie socanta nici pentru angajati si nici pentru investitori, aceasta va fi efectuata de catre Mecanismul European de Stabilitate si de catre Banca Centrala Europeana. In anumite limite, aceste institutii ii pot sustine financiar pe cei aflati in dificultate, daca se constata ca merg pe drumul cel bun al competitivitii. Ideea centrala este ca spatiul euro sa devina o zona de stabilitate. Pentru aceasta, cu totii trebuie sa accepte reducerea consumurilor, o inflatie mica si o crestere economica cat mai mare, asigurata prin exporturi. O consecinta contrara ideii centrale a fost provocata de catre actualul articol 123 din Tratatul de la Lisabona care interzice ca Banca Centrala Europeana sa devina sursa directa de capital pentru statele Uniunii. Justificarea pentru acest articol, de importanta majora, a stat in mediatizarea tendintelor guvernelor de crea hiperinflatie monetara.
De ce Guvernul nu se imprumuta niciodata de la Banca Nationala ? Tarile europene au fost obligate sa se indatoreze masiv fata de bancile private din cauza cadrului legislativ reprezentat in art 104 din Tratatul de la Maastricht. Acesta a anulat dreptul Statului de a se imprumuta de la Banca Nationala fara dobanda, si a limitat puterea statului in ceea ce priveste crearea si distribuirea de moneda. Prevederile sale au fost transpuse apoi in articolul 123 al Tratatului de la Lisabona: Se interzice Bancii Centrale Europene i bancilor centrale ale statelor membre, denumite in continuare banci centrale nationale, sa acorde credite pe descoperit de cont sau orice alt tip de facilitate de credit institutiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, administratiilor publice centrale, autoritatilor regionale sau locale, celorlalte autoritati publice, celorlalte organisme sau intreprinderi publice din statele membre; de asemenea, se interzice cumpararea de titluri de creanta. Datorita restrictiei introduse de articolul 123, guvernul Greciei, cel al Irlandei, al Spaniei, al Portugaliei si cel al Italiei nu au putut sa monetizeze datoria nationala si au fost lipsite de sursa principala de credit necesara pentru stimularea economiilor lor. Ca atare, singurele surse de capital ramanand creditul bancilor comerciale. Mai mult, dezvaluirea deficitului bugetar real al Greciei, indica faptul ca in tarile Uniunii, cadrul fiscal nu e suficient de bine pus la punct si ca nu exista o politica fiscala credibila care sa poata impiedica statele sa contabilizeze deficitele excesive in Uniunea Monetara si Economica.
Prin ce dezavantajeaza tratatul fiscal Romania In cazul Romaniei, prevederile Tratatului privind stabilitatea, coordonarea si convergenta in Uniunea Europeana si Monetara sunt considerate a fi prea dure si vor limita dezvoltarea economiei. Pactul fiscal aplicat fara nicio exceptie ne va reduce puternic potentialul economic, deoarece Romania va trebui sa mentina inghetate toate parghiile fiscale care pot face mediul economic mai atraciv, desi are nevoie de cat mai multe investitii. In conditiile in care investitiile private sunt foarte reduse, avem nevoie de investitiile statului pentru a sustine si a ajuta economia tarii. Daca impunem un deficit de maxim 0,5% din PIB, asta inseamna zero cheltuieli de investitii pentru statul roman. Un alt aspect care decurge din obligatia Romaniei de a respecta tinta de 0,5% din PIB pentru deficitul structural este legata de cererea interna, care va scadea la jumatate. De asemenea Romania va trebui sa contribuie la Fondul de stablitate in cazul in care un stat se va afla intr-o situatie dificila contribuind cu sume pe care nu si le va putea permite. Critici aduse Tratatului privind stabilitatea, coordonarea si convergenta in Uniunea Europeana si Monetara Finlandezii sunt de parere ca tratatul este unul "inutil i daunator". Ministrul finlandez de externe Erkki Tuomioja a exprimat scurt un sentiment impartait in particular de mai multe tari. Tratatul este "inutil i daunator", declara el recent in Financial Times. Ca raspuns la necesitatea impusa de Angela Merkel privind garantiile de gestiune riguroasa pentru a putea face sa fie acceptate cecurile pentru tarile in criza, acesta a precizat canoi nu primim ordin de la nimeni. Parlamentul European afirma ca "Pactul bugetar nu e o solutie In ce privete fondul problemei, numeroase voci estimeaza ca Europa ii irosete energia cu acest pact care va necesita peste tot proceduri de ratificare, al caror aport - in raport cu ceea ce deja exista - este limitat i ale caror obiective ar fi putut fi atinse prin mijloace mai simple, cum sunt textele europene de lege. In gestionarea crizei, cea care va fi ceva mai marginalizata de capitale va fi opinia Comisiei Europene. Chiar daca ea va avea un rol de indeplinit in cadrul tratatului, este vorba de un text pur interguvernamental. Sindicatele europene afirma: noul pact bugetar va fi "institutionalizarea austeritatii". In ciuda unor rezerve, aproape toate tarile au prevazut sa semneze pactul mentionat. Multi spera ca tratatul va servi cel putin sa convinga Banca Centrala Europeana (BCE) sa ajute mai mult zona euro. In anul 2004, Banca de Investitii Morgan Stanley a lansat un atac dur asupra normelor Pactului de Stabilitate si Crestere, norme care sustin politica economica din zona euro. Cea mai recenta remarca a reprezentantilor bancii preciza: Cadrul fiscal al Europei este o povara pentru mersul economiei. Romano Prodi a numit Pactul de Stabilitate si Crestere ca fiind stupid, imperfect si lipsit de flexibilitate, deoarece face dificila cresterea cheltuielilor publice atunci cand economiile tarilor care au adoptat euro sunt in recesiune. Cele mai multe argumente in privinta necesitatii negocierii pe marginea tratatului sunt reprezentate de: -risipa banilor publici,caz in care s-a ajuns la concluzia ca acesta nu afecteza destinatia lor si este nefezabil sa speram in rentabilitatea crescuta a investitiilor pentru a reduce cheltuielile si in sporirea dramatica a eficientei cheltuielilor. -ajutorul acordat Europei sa-si reia cresterea: deficitul structural al Uniunii Europene era in 2011 de 3.2%. Daca acesta converge brutal la 0.5% in conditiile unei situatii recesionare si cu somaj ridicat (rata somajului in EU-27 la decembrie 2011 era de 9.9%) este greu de vizualizat traiectoria de iesire din starea recesionara doar cu inovatie si optimism. Suplimentar, problemele diferitelor tari sunt extrem de diverse iar o abordare uniforma este contra productiva. - Romania ar fi fost intr-o pozitie economica mai buna in prezent daca tratatul ar fi fost implementat acum cativa ani: Momentul actual se caracterizeaza cel putin prin: potentialul economiei a fost afectat de mixul de politcii macroeconomice implementate in criza; este situat mijlocul perioadei de reformare a statului si reprezinta un punct incert al ciclului economic. Referitor la trecutul recent exista
numeroase masuri care ar fi trebuit luate in mod diferit atat fiscale cat si monetare si de credit.
Propuneri In ceea ce priveste executia bugetara consideram ca este nevoie ca BNR sa isi reia rolul de banca centrala nationala, sa redevina sursa primara de credit si sa monetizeze datoria nationala. Restrictionarea nivelului investitiilor publice, in urma semnarii contractului fiscal de catre Romania, poate fi atenuata prin regandirea structurii cheltuielilor publice astfel incat aportul capitalului privat in domenii precum invatamantul, sanatatea sa aibe o crestere pregnanta. Ca urmare a noului pact fiscal, in circumstantele schimbarii fundamentale de abordare in politica fiscala, spatiul de manevra la nivelul politicii fiscal-bugetare este mult mai restrans si aduce provocari majore pentru decidentii de politici economice iar eficienta redusa a stabilizatorilor automati reprezinta o constrangere suplimentara pentru Romania. In acest context, trebuie gasite solutii de stimulare a economiei chiar in conditiile unui spatiu mult mai limitat la nivelul politicii fiscal-bugetare. O rigurozitate fiscala crescuta, impusa de tratatul fiscal, nu rezolva in fapt problema de fond a politicii fiscale din Romania. O prima solutie in acest sens o reprezinta absorbtia fondurilor UE. Aceasta reprezinta un stimul enorm pe care il putem avea in economie, care devine crucial in contextul constrangerii legate de politica fiscala discretionara . Potentialul de multiplicare a cheltuielilor bugetare proprii in cazul proiectelor finantate din fonduri UE este mult mai mare decat in cazul proiectelor finantate integral din resurse proprii. Data fiind cofinantarea de doar 5% in cazul proiectelor cu finantare UE, la 1 leu resurse proprii deficit bugetar se pot efectua cheltuieli bugetare de 20 lei (absorbtia fondurilor UE are impact pe deficitul bugetar doar cu partea de cofinantare, banii primiti de la UE fiind reflectati i pe venituri i pe cheltuieli), fata de o echivalenta de 1:1 in cazul proiectelor finantate integral din resurse proprii. In acest sens, nu exista niciun argument rational pentru care am prefera sa finantam un proiect din resurse proprii daca el poate fi finantat din fonduri UE. Noile constrangeri bugetare impuse de pactul fiscal sunt un argument suplimentar foarte puternic in acest sens. Din pacate, pana acum, performanta Romaniei in termeni de absorbtie a fondurilor UE este foarte slaba. Romania trebuie sa aiba ca prioritate zero creterea urgenta i substantiala a absorbtiei fondurilor UE. Pe langa absorbtia banilor europeni, noile constrangeri bugetare impuse de pactul fiscal ne obliga i la o cheltuire mult mai eficienta a banilor publici. Cu aceleai resurse bugetare, limitarea deficitului bugetar ne forteaza sa obtinem efecte mult mai mari in economie prin cheltuirea banilor publici. Asa cum a fost precizat in proiect,rezervele de eficienta pe partea de cheltuieli bugetare sunt foarte mari.
Concluzii Ca prime concluzii putem spune ca era necesar ca momentul inceperii implementarii sa fie ales cu grija si mai ales dupa ce potentialul de crestere economica a economiei a fost sporit. Pentru a creste potentialul economiei sunt necesari bani si idei insa antreprenorii Romani se confrunta cu probleme de coordonare. Investitiile straine directe sunt, asa cum am mai precizat, la un nivel scazut si mai ales nici in perioadele de flux nu s-au directionat ca in alte tari din zona in invetsitii productive. Fondurile europene se atrag greu si cu destinatii incerte privind potentialul economiei. Prin urmare singura sansa in acest moment este ca statul sa investeasca. Mai mult este necesara scaderea taxelor si impozitelor simultan cu simplificarea sistemului.De asemenea, asa cum am mai precizat, statul nu trebuie sa investeasca singur ci in sistem de tip Triumvirat: stat, investitori straini, investitori locali. In conditii de criza regula nu se aplica. Dar procesul de declarare a crizei nu este foarte favorabil conditiei Romaniei care in medie se mentine intr-o zona de stagnare economica. Este o situatie dramatica pentru Romania dar nu suficient pentru a suspenda regula. Mai mult o astfel de evolutie prelungita face ca potentialul economiei emergente din Romania sa convearga spre a unei economii mature.O astfel de pozitionare se traduce in costuri pentru economie prin inexistenta unui spatiu fiscal sustenabil din punct de vedere al finantelor publice pentru repornirea cresterii. Semnand tratatul, Romania ar trebui sa inteleaga corect implicatiile, costurile si sa negocieze:1) ridicarea restrictiilor de munca si circulatie ale romanilor macar in toate tarile co-semnatare ale tratatului (ca si contrapartida la costuri) 2) amanarea momentului implementarii si negocierea unei traiectorii de convergenta laxa bazata pe nevoile si particularitatile economiei romanesti (pentru diminuarea costurilor). Romania ar fi trebuit sa amane si sa negocieze traiectoria de indreptare catre acesta regula un numar de ani, pana cand reusea sa-si refaca ritmul de crestere non-inflationist al economiei iar reformele structurale performeaza. Aceasta refacere a potentialului, in lipsa altor surse de finantare, trebuie realizata prin investitii publice in sistem de Triumvirat (stat, investitori privati straini, investitori privati locali). Triumviratul propus rezolva problemele de coordonare, sprijina capitalul local si diminueaza dez-investirile, asigura transferul de know how, reduce costul global al proiectelor, sporeste increderea partenerilor externi, totul printr-o participare partiala a statului cu sau fara finantare. In paralel sistemul fiscal ar trebui redesenat prin reducerea taxelor si impozitelor, simplificarea schemei de impunere si cresterea penalizarilor pentru evaziune. Ulterior perioadei de refacere, Romania trebuie sa fie mai ambitioasa decat actuala regula prin introducerea unei ancore de excedent al deficitului structural pe termen mediu si lung. Excedentul este menit sa asigure fonduri pentru investitii al caror rezultat sa compenseze presiunea pusa de dinamica si imbatranirea populatiei pe fondurile de pensii si de asigurari sociale. Practic este necesar spatiul fiscal pentru a intra pe o orbita superioara de crestere care sa asigure convergenta reala, si de abia dupa realizarea saltului economia poate intra in reguli chiar mai ambitioase decat cea propusa in tratat. De asemenea, impunerea unei discipline bugetare ar reduce risipa banilor publici, deoarece indiferent de modul de guvernare, autoritatile sunt interesate sa obtina crestere economica, aceasta fiind unul dintre cei mai vizibili indicatori ai performantei guvernarii. Obtinerea unei cresteri real pozitive a PIB-ului este mult mai greu de realizat in conditiile obligativitatii mentinerii echilibrate a balantei bugetului structural, si va necesita eforturi mai mari pentru ameliorarea guvernantei economice si fiscale, fiind mult mai uosr ca o tara sa inregistreze cresteri economice pe seama adancirii deficitului bugetar. In urma celor mentionate s-a ajuns la concluzia ca instituirea unei grile similare pentru toate statele membre inseamna, practic, legiferarea unei discriminari intre tarile bogate si cele sarace, deoarece unei tari dezvoltate, cu o industrie puternica si o infrastructura perfecta ii va fi mult mai usor sa respecte deficitul bugetar decat ii va fi unei tari in curs de dezvoltare.
BIBLIOGRAFIE:
1-De ce trebuie sa ne temem de pactul fiscal: http://www.criticatac.ro/21185/de-ce-trebuie-ne- temem-de-pactul-fiscal/
2-newsletter IER anul IV nr. 42 iunie 2012: http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/newsletter_iunie_2012.pdf