NOTIUNI GENERALE DE IGIEN

1. Definiia, scopul i sarcinile igienei n general i ale igienei

educaiei fizice i sportului n special .
2. Importana pentru activitatea de educaie fizici sport.
3. Scurt istoric al cercetrilor
. !ro"lemele principale ale igienei educaiei fizice i sportului
Definiia igienei este ramura tiinelor medicale care se ocup cu pstrarea i
promovarea sntii.
#.$.S. definete sntatea ca fiind acea stare de "ine fizic, psi%ic i social a
individului i colectivitilor.
Deci sntatea nu nseamn lipsa "olii i nu se adreseaz numai individului, ci
i colectivitii.
Sntatea, ca i "oal, recunoate o serie de factori care o determin. &n limite
mari factorii ce influeneaz starea de sntate, pot fi grupai n factori interni i factori
e'terni.
(actori interni sau genetici sunt rspunztori de producerea "olilor genetice sau
ereditare. )umrul acestor "oli este limitat, ns factorii au o influen important
mult mai mare n determinarea anumitor predispoziiifa de aciunea unor factori
e'terni. *stfel spus, factorii genetici creaz terenul favora"il predizpozant pe acre vor
aciona factorii e'terni.
(actorii e'terni care acioneaz asupra organismului se mai numesc i factorii
de mediu sau factoriiecologici.
+cologia este tiina care studiaz relaiile dintre organisme i mediul lor
ncon,urtor.
(actorii ecologici constituie o"iectul igienei, astfel c i%giena mai poate fi
definit i medicina sau ecologia medical.
(actorii e'terni au o influen mult mai mare asupra sntii dec-t dactorii
genetici. *ciunea factorilor genetici poate rm-ne fr rezultat n cazul a"senei
factorilor de mediu.
(actorii de mediu pot fi grupai astfel.
a/ factori fizici. presiunea atmosferic, radiaiile ionizante
0 factori c%imici. diferite elemente sau su"stane e'istente n natur sau
sintetizate de om
0 factori "iologici. "acteriile, paraziii, virusurile
0 factori sociali. rezultai din aiunea omului asupra mediului sau din
interveniile dintre oameni
"/ factori naturali.aerul, apa, solul,
0 factori artificiali. aezrile umane, locuina, alimentaia, etc
c/ factori sanogeni. sunt acei factori, de mediu care au o aciune favora"il
asupra sntii i care contri"uie la ntrirea sntii.
0 factorii patogeni. sunt acei factori ecologici care au o aciune nefavora"il
asupra sntii, care produc alterarea strii de sntate, deci m"olnviri.
Igiena tre"uie s cunoasc at-t factorii sanogeni , pe care s0i utilizeze n
vederea pstrrii i perfecionrii sntii, c-t i factorii patogeni pt a0i nltura sau pt
a limita aciunea lor asupra sntii.
De o"cei, afeciunile produse de factorii patogeni, apar dup un anumit timp de
aciune. &n tot acest interval, p-n la apariia "olii, factorii patogeni, constituie factori
de risc sau factori capa"ili de a produce m"olnvirea.
1unoterea si determinarea factorilor de risc are o deose"it importan i este
partea cea mai valoroas a aciunii de pstrare i promovare a sntii.
*ciunea factorilor de mediu asupra organismului uman depinde de intensitatea
sau nevelul acestor factori.
*stfel, un nivel ridicat sau o intensitate mare determin o aciune imediat sau
acut. *ceste cazuri sunt ns rare.
De o"icei, aciunea factorilor de mediu are o intensitate redus i sunt necesrae
perioade lungi de timp pt a modifica semnificativ starea de sntate.
*ciunea factorilor de mediu nu se e'ercit totdeauna numai asupra persoani
e'puse ci poate influena i starea de sntate a descendenilor prin producerea de
mutaii ereditare sau de malformaii congenitale.
!entru a0i ndeplini misiunea de protecie a sntii, igiena efectueaz o
permanent supraveg%ere sanitar, prin care e'ercit un continuu control asupra
sntii populaiei e'puse dimensiunilor factori de mediu.
&n vederea unei supraveg%eri eficiente igiena dispune de o serie de msuri
numite msuri sanitare, care se pot clasifica astfel.
0 msuri preventive
0 msuri corective
$suri preventive se iau nainte de constatarea unei influiene nocive a
factorilor de mediu. +'emplu. nainte de construcia sau funcionarea unui anumit
o"iectiv.
$surile corective se iau dup constatarea efectelor nocive sau a riscurilor pt
sntate. +'.. dup e'ecuia i intrarea n funcia unui o"iectiv.
*lte e'emple de msuri preventive sunt cele care urmresc depistarea precoce a
"olilor i prevenirea lor. !entru aceasta se organizeaz largi aciuni de mas, cum
sunt. vaccinrile, e'amenele microradiofotografice 2$3(/, msurile de saluvritate,
prote,area surselor de ap pota"il, respectarea msurilor de igien n sectorul
alimentar, etc.
Se o"serv astfel c msurile preventive sunt mult mai eficiente i n acela
timp mai puin costisitoare dec-t cele corective, care nu totdeauna pot atinge
scopurile propuse.
$surile igienico0sanitare se mai pot clasifica n.
0 msuri medicale, care se aplic de ctre organele medicale i constau n
efectuarea de studii n zonele cu risc crescut, control medical periodic,
ela"orarea de norme sanitare. )ormele sanitare reprezint limitele de
concentraie admise pt diveri factori de mediu.
0 msuri nemedicale, care se aplic de ctre instituiile administrative i
economice, de ctre fiecare individ n parte. !rin aciunile nemedicale
se asigur realizarea condiiilor de igien impuse de normele sanitare,
ela"orate de forurile medicale de specialitate.
&n concluzie scopurile igienei sunt urmtoarele.
1. pstrarea i m"untirea sntii individului i colectivitilor umane, deci
prelungirea vieii omului n stare de sntate.
2. creterea potenialului "iologic i a capacitii de munc
3. prevenirea m"olnvirilor
!entru realizarea acestor scopuri, igiena tre"uie s respecte mai multe multe
sarcini. Deci, sarcinile igienei sunt.
0 studierea factorilor mediului fizic, e'tern 2aer, ap, radiaii, alimente/ ai
mediului social 2condiii de via i de munc/ i ai mediului "iologic
2animale, plante, micro"i, virui/ care po influena favora"il sau
nevafora"il sntatea omului.
1. +la"orarea unor msuri, n vederea.
0 reducerii sau eliminrii factorilor nocivi 2vtmtori/ din mediul
am"ient
0 promovrii factorilor de sanogenez 2ntrirea sntii/
0 m"untirea capacitii de adaptare a organismului la solicitrile
mediului am"ient
2. 1rearea celor mai "une condiii nu numai pt dezvoltarea normal a
omului, ci i pt desfurarea tuturor capacitilor sale fizice i intelectuale.
Importanta pentru activitatea de educatie fizic i !port
1a parte integrant a igienei generale, igiena educaiei fizice i sportului, caut
s sta"ileasc cele mai eficiente msuri igienice ce tre"uie luate n timpul acestor
sctiviti, pt a influena favora"il de starea de sntate, dezvolatrea fizic i a
capacitii de efort a sportivilor.
3especatrea regulilor de igien n timpul leciilor de antrenament i al
cooncursurilor tre"uie s contri"uie ntr0o mare msur la creterea miestriei sportive
i a rezultatelor te%nico0sportive.
!racticarea e'erciiilor fizice i sportului n condiii neigienice, fr aplicarea
msurilor sanitare n locurile de desfurare a activitilor, fr respectarea de ctre
sportivi a unui regim de via corect, are efect nefavora"il asupra capacitii de efort,
influiennd negativ n final rezultatele sportive.
"curt i!toric a# cercetri#or
Igiena a aprut n momentul c-nd cunotinele omenirii s0au ridicat pe o
anumit treapt de dezvoltare, c-nd omul a nceput s tie care sunt cauzele "olilor.
&n evoluia sa Igiena a cunoscut cel puin trei perioade distincte i anume.
0 perioada de com"are a "olilor n care activitile de igien se
maanifestau dup apariia "olilor. !reocuparea oamenilor era de a limita
e'tinderea afeciunilor i stingerea lor. &n mod special, msurile se
adresau "olilor infecioase4
0 perioada de prevenire a "olilor, n care, fr a se renuna la com"are, s0
a trecut la msuri pt a nu apare "olile, a susprima sau mcar a limita
factorii de risc i a pstra deci starea de sntate4
0 perioada de perfecionare a sntii, n care, alturi de msurile de
prevenire i com"atere a "olilo, igiena a nceput s fie preocupat de
gsirea celor mai eficiente msuri care s duc la m"untirea
sntii, a vieii active a populaiei, la prelungirea duratei de via.
&n ceea ce privete n mod special Igiena educaiei fizice i sporturilor, primele
nceputuri sunt legate de lucrarea profesorului 5l. $oceanu aprut n 1678 i
intitulat 9*natomia i igiena gimnasticii:.
;n an mai t-rziu de 1.I. Istrate recomandata ntr0o lucrare, acordarea unei gri,i
deose"ite, respectrii normelor de igien n timpul practicrii gimnasticii iar n 18<2
dr. Iaco" (eli', n lucrarea sa. 9Istoria igiene:, se preocup de igiena e'erciiului fizic
i a ciclismului.
*nul 1822 este anul n care a luat fiin Institutul de educaie fizic din
=ucureti. *cest an, marc%eaz un salt important n dez"aterea igienei educaiei fizice
i sportului, prin nfiinarea n cadrul Institutului, catedra de Igien.
!rimi profesori ai catedrei au fost profesorul Dimitrie $ezincescu o #linescu,
care de altfel a redactat i o carte. 9Igiena sporturilor:.
&n anul 1832 ia natere Societatea medical de educaie fizic su" egida cruia
apar diverse pu"licaii n care medici i profesori de educaie fizic a"ordeaz printre
altele i o serie de pro"leme legate de igiena practicrii e'erciiilor fizice i sportului.
!reocuprile de igien au continuat i continu, pt desfurarea n condiii
optime a activitilor de educaie fizic i sport.
$ro%#eme#e principa#e a#e igienei educaiei fizice i !portu#ui&
&n principal acest pro"leme se refer la.
a/ igiena "azelor sportive
"/ alimentaia raional a sportului
c/ clirea organismului
d/ igiena individual i a ec%ipamentului
e/ regimul de via al sportivului
f/ pro"lemele de igien ale sportivului de performan i
de mas
a/ Igiena "azelor sportive
&n timpul activitii organismului sufer n permanen influene din partea
mediului e'terior.
&n cazul special, al sportivilor, activitatea desfur-nde0se n principal n "azele
sportive, acestea vor influena n mare parte activitatea sportiv.
Dac "azele sportive sunt construite conform normelor igienice, ele vor
influena pozitiv organismul, dup cum dac sunt necorespunztoare, influena lor va fi
nefavora"il, cu repercursiuni asupra activitii sportive.
Din acest motiv, una din preocuprile specialitilor din domeniul educaiei
fizice i sportului, tre"uie s fie cunoaterea cerinelor igienice pe care este necesar s
le ndeplineasc "azele sportive. *stfel, ei vor putea aciona fie pt m"untirea
condiiilor igienice n cazul unor "aze sportive e'istente de,a, fie pt realizarea unor
"aze la un nivel c-t mai "un, n cazul n care urmeaz ca elel s fie construitesau
amena,ate.
"/ *limentaia raional a sportului
*limentaia raional reprezint o alimentaie corespunztoare at-t calitativ c-t
i cantitativ.
&n cazul sportivilor o alimentaie raional contri"uie at-t la meninerea
sntii i creterii capacitii de efort c-t i la gr"irea refacerii dup efort a
organismului spotivilor.
!rofesorii de educaie fizic i antrenorii tre"uie s tie s alctuiasc un regim
alimentar corect pt sportivii pe care i pregtesc, in-nd seama de v-rst , se', tipul de
efort depus, perioada de pregtire .s.m.d.
c/ 1lirea organismului
&n pro"lema sntii, o importan deose"it are realaia mereu sc%im"toare
dintre organism i mediu, precum i posi"ilitatea organismului de a se reface adapta la
variatele solicitri ale mediului.
&n cazul deose"it al sportivilor, ei i desfoar activitatea, de multe ori, n
condiii de mediu mai vitrege. frig, ploaie, soare puternic. Dac organismul nu are
capacitatea necesar unei "une adaptri, el nu poate rezista solicitrilor, iar n final
rezultatele vor fi mai sla"e sau mai grave, pot apare m"olnviri i accidente.
Din acest motiv, specialitii n educaie fizic i sport tre"uie s cunoasc
educaia influena factorilor de mediu 2aer, ap, soare/ i modul de folosire a lor n
scopul clirii organismului sportivilor cu care lucreaz.
d/ Igiena individual i a ec%ipamentului
3eprezint nc o pro"lem care s intre n preocuparea profesorilor,
antrenorilor i instruciunilor care tre"uies cunoasc i apoi s transmit elevilor i
sportivilor c-teva reguli de igien personal, de igien personal, de igien a
m"rcmintei i nclmintei, realiz-nd n acela timp i educaia sanitar a
sporturilor.
De multe ori, negli,area de ctre sportivi a unor reguli elementare de igien
individual, poate influena negativ starea de sntate, iar nerespecatrea cerinelor
igienice legate de ec%ipament poate impieta asupra rezultatelor sportive.
e/ 3egimul de via al sportivului
;n regim corect de via este important pt orice om i cu at-t mai mult pt un
sportiv.
Sportivii, mpreun cu specialitii tre"uie s0i alctuiasc un regim corect de
via e care s se strduiasc s0l resecte. +ste vor"a de aa0zisa 9via sportiv:, care
nu tre"uie confundat cu ascetismul.
Sportivii, mai ale' cei de performan, tre"uie s fie contieni c marile
performane i longevitatea sportiv nu se pot a"ine sau menine fr un regim corect
de via pe care s0l urmeze.
f/ !ro"lemele de igien ale sportivului de performan i de mas
>e%nicienii care lucreaz n domeniul educaiei fizice i sportului tre"uie s
cunoasc "ine aspectele particulare ale igienei, pe ramuri de sport, precum i cerinele
igienice ale activitii sportive de mas 2gimnastica de diminea, gimnastica de la
locul de munc, etc./
Specialitilor le revin un rol important n pstrarea i m"untirea sntii
oamenilor muncii, prin atragerea acestora spre practicarea e'erciiilor fice i sportului
de mas. *cestea tre"uie s se desfoare organizat i n condiii igienice
corespunztoare.
1ondiiile vieii moderne au impus sc%im"ri n modul de via al oamenilor.
&n primul r-nd, datorit mecanizrii i automatizrii, efortul fizic s0a redus i
e'ist o tendin din ce n ce mai mare spre sedentarism.
&n al dolea r-nd, alimentaia se face cu produse rafinate care predispun la
o"ezitate, dia"et, ateroscreloz.
Sedentarismul, "olile meta"olice, consumul de acool i fumatul, duc la
instalarea "olilor cardio0vasculare. ?>*, angin pectoral, arterite, care domin
patologia uman.
!e locul doi ca frecven sunt afeciunile nervoase, datorate stresului.
!entru prevenirea i com"aterea acestor "oli, alturi de alte msuri sunt
petrecerea timpului li"er prin micare, practicarea e'erciiilor fizice i a sportului de
mas n aer li"er.
'ALIREA ORGANI"(ULUI
1. =azele fiziologice ale calirii
2. !rincipiile clirii
3. $i,loacele clirii
. 1lirea organismului la sportivi
)& *aze#e fizio#ogice a#e ca#irii
Deoarece omul este n contact permanent cu mediul e'tern, el tre"uie s se
adapteze n permanen la condiiile mereu sc%im"toare ale mediului 2temperatur,
umiditate, micarea aerului, radiaiile, presiune atmosferic/
1apacitatea de adaptare difer de la o persoan la alta , n funcie de
posi"ilitile funcionale ale fiecruia. @a nceput e'citanii din mediul e'tern provoac
o serie de refle'e de aprare. Dac e'citantul acioneaz repetat i prelungit, refle'ele
de aprare se transform n refle'e condiionate.
#dat cu apariia refle'elor condiionate fa de stimulii mediului e'tern,
capacitatea de adaptare crete, prin creterea vitezei de rspuns la solicitrile mediului
i prin mrirea limitelor ntre care se poate realiza procesul de adaptare.
1rearea refle'elor condiionate se face prin clire i se adreseaz numai
factorilor de mediu care acioneaz repetat i prelungit.
!utem defini clirea, drept metod prin care folosindu0se factorii naturali, dup
anumite principii i reguli se realizeaz adaptarea organismului la variaiile mediului
e'tern i prin aseasta cresc-nd rezistena general a orgaismului.
;n e'emplu de clire l reprezint faa i m-inile care rezist mult mai "ine la
frig, v-nt i ploaie dec-t restul corpului, deoarece au venit n contact cu aceeasi factori
nc din copilrie i s0au clit.
+& $rincipii#e c#irii
a/ 5radaia const n realizarea treptat a clirii, ncep-nd cu e'citanii sla"i,
pe durat scurt. *stfel, clirea se ncepe n anotimpul cald i crete treptat
intensitatea stimulului i a duratei de aciune, a,ung-nd ca aciunea unor
e'citani s se prelungeasc i n anotimpul rece. Dac nu se respect acest
principiu se produc reacii "rutale din partea organismului, cum ar fi.
supranclzirea sau rcirea, insolaia sau degerarea etc. !e de alt parte dac
intensitatea e'citantului nu crete,el devine insuficient scopului propus.
"/ 1ontinuitatea sau e'punerea sistematic. 1lirea tre"uie s nceap din
prima copilrie i continuat p-n la v-rsta naintat. +'punerea
sistematic duce la formarea refle'elor condiionate de adaptare.
&ntreruperea sau scderea intensitii i duratei de aciune a factorilor de
clire duce la reducerea sau stingerea acestor refle'e condiionate, iar
reluarea tre"uie fcut gradat.
c/ Aariaia intensitii , acest principiu se aplic dup realizarea unui grad
mediu de clire.+l const n introducerea unor intensiti i durate diferite
ale aceluiai e'citant. *stfel s0a constat o cretere a rezistenei la frig n
cazul alternrii temperaturii reci cu cele calde. *cest principiu corespunde
principiului alternrii efortului din cadrul antrenamentului sportiv.
d/ Aaria"ilitatea mi,loacelor de clire !entru a se realiza un grad c-t mai
nalt de clire tre"uie s se foloseasc factori i mi,loace c-t mai variate.
;tilizarea aerului, soarelui, apei i a micrii su" forma unor procedee c-t
mai diverse, dezvolt mai rapid rezistena organismului. *cestui principiu
i corespunde, n cadrul antrenamentului, principiul multilateralitii.
e/ Individualizarea mi,loacelor de clire *legerea mi,loacelor de clire i
gradarea depind de o serie de particulariti individuale. v-rst, se',
stare de sntate, tip de sistem nervos. Individualizarea tre"uie fcut mai
ales la copiii mici, la care aparatul termoreglator nu funcioneaz perfect,
precum i la oamenii n v-rst, la care funciile li se adapteaz mai greu la
modificarile de mediu. De asemenea, clirea tre"uie fcut cu gri, la
persoanele n convalescen, precum i la femeile gravide.
,& (i-#oace#e c#irii
a/ 1lirea cu a,uorul aerului
"/ 1lirea cu a,utorul razelor solare
c/ 1lirea cu a,uorul apei
d/ 1lasificarea climatelor
a) Clirea cu ajutorul aerului
=ile de aer sunt mi,loacele cele mai smple de clire, fiind la ndem-na oricui.
+ficiena lor este sporit n zonele de aer nepoluat, n zonele montane, dar i la
c-mpie i pduri, la mare. Dac la "aia de aer se adaug influena razelor solare i
e'erciiile fizice, efectele sunt de c-teva ori mai puternice.
1ondiiile n care se pot practica "ile de aer sunt diverse.o"inuina de a dormi
cu geamurile desc%ise, gimnastica de diminea i de intermediare n fa ferestrei
desc%ise, petrecerea dup amiezelor sau a sfaritului de sptm-n n aer li"er.
=ile de aer reprezint e'punerea parial i total la aciunea aerului i efectul
este cu at-t mai intens cu c-t suprafaa e'pus este mai mare, temperatura aerului
mai sczut i durata e'punerii mai mare.
Dac persoanele sunt mai sensi"ile, gradarea se face mai lent. >reptat se a,unge
s suporte, c%iar cu plcere, "i de aer de B01<C 1. Deci zilele geroase nu e'clud "ile
de aer, cu condiia pregtirii preala"ile.
&n funcie de temperatur, "ile de aer sunt.
0calde 2< D 3< C 1
0 cldue 102< C 1
0 reci <01 C 1
3itmul de scdere al temperaturii este n funcie de particularitile individuale
i starea de sntate. 1ei care practic aceste procedee tre"uie s0i urmreasc cu
atenie reaciile ppropriului organism.
!entru ca "ile de aer s0i e'ercite efectele lor pozitive, tre"uie s se in
seama de urmtoarele reguli.
0 "ile de aer tre"uie s se fac n locuri um"roase, ferite de
"taia direct a razelor solare. Dac "aia de aer se asociaz cu
e'punerea la soare se recomand alternarea acestora.
0 !erioada cea mai favora"il din zi este de la amiaz, c-nd aerul
conine o cantitate mai mare de raze ultraviolete.
0 &nainte de a ncepe "aia de aer, se recomand o nclzire
preala"il, printr0o serie de micri fr a se a,unge la
transpiraie
0 &ntre "aia de aer i mas tre"uie s e'iste pauz de 1 E 02 ore
0 =aiea de aer nu se face dup eforturi fizice mari, nainte ca
organismul s0i fi revenit la normal.
0 1lirea tre"uie nceput cu "i calde, e'puneri pariale i de
durat scurt 2B01< min/. >repatat, durata "ii crete p-n la 2
ore.
0 @a apariia senzaiei de frig se intensific miscrilei se trece la
soare sau se ntrerupe e'punerea.
0 =aia de aer se nc%eie cu un masa, sau automasa, i cu folosirea
unor procedee de clire cu ap.
b) Clirea cu ajutorul razelor solare
;n mi,loc mai intens de clire, comparativ cu aerul este soarele. )u toate
radiaiile solare a,ung n aceeai cantitate pe pm-nt. *cest cantitate depinde de.
0 nlimea soarelui deasupra orizontului, deci lungimea drumului
parcurs de razele solare. 1u c-t drumul este mai lung , cu at-t
cantitatea de radiaii este mai redus4
0 gradul de transperen a atmosferei cu c-t atmosfera este mai
transparen, mai lipsit de poriunile n suspensie de mari
cantiti de radiaii este mai mare4
0 ung%iul su" care cad razele solare, cu c-t acest ung%i este mai
mic, cu at-t cantitatea de radiaii este mai redus, deoarece
acoper o suprafa mai mare, ceea ce nseamn c pe unitatea
de suprafa e'ist o cantitate mai mic.
!entru realizarea scopului propus, clirea cu a,utorul razelor solare tre"uie s
respecte urmtoarele reguli.
"aia de soare tre"uie s fie total, direct, progresiv i continu. !oziia
indirect este culcat, pentru ca razele s cad perpendicular4
dozarea se face dup timp sau dup intensitatea radiaiilor pe unitatea
de suprafa. Deoarece dozarea intensitii este mai dificil, se prefer
dozarea dup timp. Se ncepe cu o e'punerede c-teva minute pentru
fiecare parte a corpului i apoi se crete progresiv durata e'punerii4
&n timpul "ii de soare capul i oc%ii tre"uie prote,ai4
#rele din zi cele mai indicate sunt cele cuprinse ntre 6011 c-nd aerul
este mai uscat, temperatura aerului nu prea ridicat i cantitatea de raze
;.A. optim. &naintea orei 6 cantitatea de raze ;A este prea mic, iar
dup ora 11 ele au o intensitatea mare, la care se adaug i o cantitate
crescut de raze infraroii, astfel c e'ist pericolul arsurilor.
=aia de soare tre"uie s se fac la o or de la mas
Dup teminarea "ii de soare se prefer o perioad de odi%n la um"r
de 1<01B min, urmat de du sau not4
)erespectarea acestor reguli poate avea ca efect urmtoarele. arsuri, insolaie
sau oc termic.
=aia de soare este contraindicat n urmtoarele cazuri. stri fe"rile,
tu"erculoz, ?>*, stare de supraantrenament la sportivi i la femei n timpului
flu'ului menstrual si al sarcinii.
=aia de soare se poate practica n diverse locuri, dar este de preferat climatul de
munte sau marin, datorit urmtoarelor avanta,e.
1limatul de munte.
F intensitatea mai mare a radiaiilor solare e'plicat prin e'istena unui
strat de aer mai su"ire care deci a"soar"ecantitatea mai mic de radiaii
F puritatea aerului
F reflectarea razelor de soare de zpad
F uniformitatea radiaiilor solare datorit variaiilor climatice mai mici
var0iarn
1limatul marin.
F e'ces de luminozitate la malul mrii datorit reflectarea razelor de
ctre suprafaa mrii i nisip
F prezena unui aer curat
F orizont larg G uniformitatea radiaiilor
F persistena luminozitii i n zilele n care cerul este uor acoperit
F "ogia de raze ;A
F "ogia aerului n particulede ap ce conin clorur de sodiu, iod,
sulfat de $g, precum i cantitate crescut de ozon
F a"sor"ia razelor calorice de ctre mare i nisip, ceea ce are un efect
rcoritor
c) Clirea cu ajuorul apei
*pa are o influen mult mai mare asupra termoreglrii, deoarece
conducti"ilitatea termic a apei este mare.
!rocedurile de clire cu ap.
1alitile apei tre"uie s fie c-t mai apropiate de cele ale apei pota"ile. !rocedurile
sunt.
0 fricionare cu un prosop umed
0 turnarea apei pe corp
0 duul
0 scldatul
.ricionare cu un pro!op umed
D se face dimineaa, dup gimnastica de inviorare.
D temperatura apei cu care se ud prosopul este la nceput de 202BC 1 i apoi
se scade cu un grad, la 30 zile, p-n se a,unge la 1201B C 1, dup care se
trece la turnarea apei pe corp.
Turnarea apei pe corp
0 la nceput apa folosit are o temperatur de 3303B C 1, dup care se scade
treptat, p-n la 2<C 1 2la sportivi mai puin/.
Duu#
D este un procedeu superior, deoarece la e'erciiile termice se adaug i
aciunea mecanic a ,etului de ap asupra pielii. Se ncepe cu o temperatur de
3<033C 1 i se scade treptat p-n la 2B02<C 1.
0 Dup du se recomand masa, sau automasa,.
"c#datu#
0 are cel mai mare efect de clire deoarece contactul se realizeaz deodat pe
toat suprafaa corpului i se com"in cu ceilali factori de clire, plus
presiunea apei i micrile e'ecutate n ap.
0 scldatul n apa mrii are o influen mai puternic datorit particularitilor
climatului marin i proprietolor apei mri care conine sruri minerale cu
aciune e'citant.
0 se prefer scldatul n mare i pentru c temperatura apei este, n general,
constant.
&n cazul scldatului tre"uie respectate urmtoarele reguli.
0 nu se ncepe "aia ntr0o ap cu o temperatur su" 1602< C 1
0 se ncepe cu o singur "aie la o or la care apa este mai cald
0 "aia se face ntr0un loc ferit de v-nt
0 se recomand ca "aia s se fac la 2 ore de la mas
0 nu se intr nclzit i transpirat
0 c-nd apare senzaia de frig tre"uie s se ias din mare, iar apoi
s se tearg corpul i s e'ecute micri de nclzire
d) Clasificarea climatelor
Din punct de vedere alaciunii asupra organismului .
0 1limate indiferente D este un mecanism de curare a organismului, n care
factorii climatici nu produc modificri impostante asupra funcionrii organismului
0 deci adaptarea se face rapid. e'. 1limatul de es, de colin i o parte din
climatul supraalpin
0 1limate e'citante D conin elemente specifice care stimuleaz funcile
organismului, produc-nd reacii de aprare, de cretere a rezistenei, deci de clire.
*daptarea se face lent, dar este de lung durat. +' climatul alpin, climatul de step i
de deert.
0 1limate intermediare D au o aciune medie. +'climatul marin i oceanic.
/& '#irea organi!mu#ui #a !portivi
(olosirea diferitelor proceduri de clire are o deose"it importan pt sportivi,
deoarece ma,oritatea sporturilor se practic n aer li"er. &n plus, de multe ori condiiile
meteorologice nu sunt favora"ile i dac nu se pot adapta "ine, rezulattele vor fi sla"e.
&n timpul practicrii e'erciiilor fizice i sporturilor, sportivii vin n contact
direct cu mediul e'tern pe o mare suprafa a corpului, datorit ec%ipamentului, care de
o"icei este simplu, uor i c-t mai le,er. ;nele sporturi ca sc%iul, alpinismul, nataia se
practic n condiii speciale de mediu, varia"ile, ceea ce favorizeaz un grad ridicat de
clire celor care le practic.
=ile de soare
3adiaiile solare determin un tonus crescut al organismului i pot fi folosite n
tot timpul pregtirii sportive.
*tunci c-nd condiiile atmosferice sunt nefavora"ile se pot utiliza radiaiile ;A
artificiale, care ns nu pot nlocui pe cele naturale.
(olosirea iradierii artificiale cu ;A n timpul concursului, pt a crete
capacitatea de efort, nlocuindu0se c%iar nclzireadevine doping .
Deoarece "aia de soare arei efecte negative, tre"uie respectate urmtoarele
reguli.
0 ntre "aia de soare i antrenament tre"uie s e'iste un interval de
cel puin 2 ore.
0 )u se indic "i de soare n zilele de concurs, datorit strii de
%ipere'ita"ilitate pe acre o creaz i care se adaug emoiei
concursului.
0 &n caz de supraantrenament "aia de soare este contraindicat sau
se face dup indicaiile medicului. >ot contraindicat este i
climatul marin.
0 &n turism, sc%i i alpinism, datorit reflectrii razelor solare de
ctre zpad, tre"uie s se dea o mare atenie clirii cu soare, iar
oc%ii tre"uie prote,ai cu oc%elari colorai.
=ile de aer
Se realizeaz n cursul activitii sportive deoarece ec%ipamentul permite
influena direct a aerului asupra pieli. ;nele ramuri sportive care se practic n
sezonul rece 2%oc%ei, patina,, sc%i/ clesc organismul sportivului. 1lirea este necesar
i pt alte ramuri sportive care nu se practic n sezonul rece, dar care se desfoar
uneori n condiii vitrege.
!e de alt parte n concursurile internaionale, prin deplasarea dintr0o zon n
alta se modific i clima, astfel c sportivii tre"uie s se adapteze la condiile de mediu
mult deose"ite de cle care au fost o"inuii.
>recerea de la antrenamentul din sal la cel de afar necesit respectarea
regulilor de clire cu aer, folosirea unui ec%ipament de tranziie, precum i o
alimentaie corect. +ste "ine ca unele antrenamente s se desfoare i iarna afar.
1-nd timpul este nefavora"il, se face afar doar nclzirea general i se continu
antrenamentul n sal.
1lirea cu ap
Se realizeaz prin folosirea tuturor procedurilor. Duurile calde se fac dup
efort, tre"uie s fie urmate de duuri cu o temperatur din ce n ce mai sczut.
1lirea picioarelor cu ap rece permite o "un ntoarcere venoas i crete
rzistena la frig, n cazul n care nclmintea se umezete.
Sportivii de perforan tre"uie s fac not, at-t pt creterea pregtirii fizice
generale, c-t i pt clire.
@a nottori, clirea cu ap rece duce la creterea performanei.
'erinte igienice pentru %aze#e !portive inc0i!e
*mplasarea tre"uie sa se faca pe un sol sanatos neinunda"il
#rietarea. pe directia +0A
1erinte igienice
a/ $odeaua tre"uie sa fie compacta, elastica ,neteda, nealunecoasa,fara crapaturi
si usor de intretinut.*ceste cerinte pot fi indeplinite de lemn,deaceea podeaua
tre"uie confectionata din scanduri de lemn , im"inate . !oate fi si din az"est ,
dar este mai costisitoare.
"/ $eretii tre"uie sa ai"a o porozitate crescuta pentru a permite ventilatia naturala
2e'.caramida/. Suprafata peretilor tre"uie sa fie neteda , fara ornamentatii
pentru a eita depunerea de praf . >ot din acest motiv marginea dintre pereti si
tavan tre"uie sa fie rotun,ita . !ana la apro'imativ 1,B02m de la podea peretii se
vopsesc in ulei , iar restul se varuieste cu o culoare desc%isa pentru a mari
luminozitatea . Si peretii din sticla se pot utiliza pentru a asigura o "una
luminozitate. !eretii tre"uie sa asigure o fi'are solida a aparatelor .
c1 (icroc#imantu#2
0temperatura de 1HC. In salile destinate unor activitati care alterneaza cu pause
scurte temperatura poate fi mai mare 17016C 2gimnastica ,%altere/
0umiditate 3B0HBI
0concentratia de mono'id de car"on cel mult 1I
*ceste cerinte si asigura prin .
0incalzire
0ventilatie
0inluminat
1/ Incalzirea
0 se face prin sistem local, sau central
0tre"uie sa fie suficienti si uniform repartizata
0intre temperatura aerului incaperii si temperatura peretilor sa nu fie o diferenta mai
mare de 203C
0pentru incalzirea cu so"e se utilizeaza teracota iar pentru a preveni impurificarea
aerului este "ine ca gura de alimentare sa fie in afara salii
0pentru incalzirea generala se folosesc radiatoare cu apa calda , a"uri sau aer cald
2/ Aentilatia
*erul viciat influenteaza negativ asupra persoanelor din incaperi, determinand
astenie, cefalee, scaderea capacitatii de munca.
In salile de sport aerul este viciat de catre sportivi si de catre spectatori.
1/1auzele vicierii aerului sunt.
0 pierderea caldurii de catre organism, si deci cresterea temperaturii aerului.
0 cresterea umiditatii prin evaporarea de la nivelul pielii si prin vaporii continuti in
aerul e'pirat.
0 modificarea compozitiei c%imice a aerului prin descompunerea transpiratiei in
compusi organici volatili.
0 cresterea concentratiei de 1<2 si scaderea #2.
Aentilatia reprezinta sc%im"area aerului viciat dintr0o incapere cu aerul curat de
afara.
!entru aprecierea ventilatiei tre"uie sa se cunoasca urmatoarele.
0 volumul de ventilatie
0 coeficientul de ventilatie
0 cu"a,ul
Aolumul ventilatiei J cantitatea de aer necesara pentru un om intr0o ora.
*ceasta cantitate se sta"ileste luand ca indicator 1#2. Se considera ca un om
elimina in timpul unei munci usoare apro'imativ 22,H l intr0o ora.
Stiind ca in aerul atmosferic concentratia de 1#2 este de <,3I deci <,3 l la mc
aer si ca limita ma'ima admisa a 1#2 este 1I , deci 1 l la mc inseamna ca aerul mai
poate primi inca <,7 l 1#2 la fiecare mc.
1um omul elimina 22,H l 1#2 pe ora inseamna ca are nevoie de 2 22,H .<,7 / l
aer J 32,3 mc.
Deci A J 1K@0* unde .
A J volumul de ventilatie
1 J cantitatea de 1#2 e'pirat pe ora
@ J limita 1#2 admisa
* J continutul in 1#2 a aerului proaspat
Deci aceasta este cantitatea de aer necesara pentru o persoana , timp de o ora,
daca nu se sc%im"a aerul din incapere.
In salile de sport , datorita efortului intens cantitatea de 1#2 e'pirat este mai
mare de BB0H< lKora si atunci si volumul de ventilatie va fi mai mare H< . <,7 J 6B mc
aer.
*ceasta cantitate de aer nu se poate asigura dintr0o data si atunci este nevoie ca
aerul sa se sc%im"e de mai multe ori intr0o ora.
1oeficientul de ventilatie este numarul care arata de cate ori tre"uie sc%im"at
aerul in timp de o ora.
In general, pentru incaperile de locuit aerul tre"uie sa se sc%im"e de 203 oriKora
iar in salile de sport de 30 ori Kora.
)u se admit mai multe sc%im"ari deoarece iau nastere curenti de aer cu actiune
nefavora"ila.
1u"a,ul este spatiul sau volumul necesar pentru o persoana, intr0o incapere, in
conditiile unei ventilatii corespunzatoare.
Deci, daca volumul de ventilatie este este 8< mc si aerul se sc%im"a de 3 ori ,
cu"a,ul va fi de 3< mc pentru fiecare spatiu.
In cazul salilor de sport, inaltimea este de 706 m, deci suprafata va tre"ui sa fie
de apro'imativ mpKsportiv pentru a se o"tine un volum de 3< mc.
Se cunosc doua moduri de ventilatie.
0 naturala
0 artificiala
3enti#atia natura#a se realizeaza in permanenta prin porii peretilor,
crapaturile de la usi, ferestre. *ceasta ventilatie este cu totul insuficienta
deoarece mi,locul principal de ventilatie naturala il reprezinta aerisirea. +a se
realizeaza prin desc%iderea usilor si a ferestrelor. ;n mi,loc eficient este
crearea unui curent de aer prin desc%iderea ferestrelor diametral opuse. *cest
sistem se recomanda in salile de sport in timpul pauzelor.
# aerisire "una se face si cu a,utorul o"erli%turilor , care tre"uie sa
reprezinte 1KH din suprafata ferestrelor. Desc%iderea lor tre"uie sa se faca spre
tavan intr0un ung%i de B grade.
Aentilatia naturala nu este suficienta, mai ales in salile de sport , deoarece
tre"uie sa se utilizeze si ventilatie artificiala.
3enti#atia artificia#a poate fi .
0 locala D se sc%im"a aerul dintr0o incapere
0 centrala D se realizeaza ventilatia simultana a mai multor incaperi
+'ista trei sisteme de ventilatie artificiala .
0 ventilatie prin aspiratie 2aflu'/ Jaerul proaspat este introdus prin
aspirare mecanica, iar cel din incapere se elimina prin orificiile de
ventilatie, porii peretilor, etc, datorita cresterii presiunii in interior.
0 ventilatie prin refulare 2respingere/ J aerul din incapere este impins
afara, iar cel proaspat patrunde prin orificiile de ventilatie, pori, etc,
prin scaderea presiuniii din incaperi.
0 ventilatie com"inata 2aspiro0respingatoare/ prin folosirea am"elor
sisteme.
Indiferent de sistem, el nu tre"uie sa produca zgomote . 1el mai "un
sistem este cel cu aer conditionat , care permite reglarea temperaturii,
umiditatii si miscarii aerului in functie de cerintele activitatii care se desfasoara
in sala.
3/ Iluminatul
!entru un randament ridicat , este nevoie printre altele de o functie vizuala
corespunzatoare.
!entru aceasta este necesara o iluminare favora"ila.
Iluminatul poate fi natural si artificial.
Iluminatul natural se realizeaza cu a,utorul luminii solare care patrunde prin
ferestre . !entru aceasta orientarea ferestrelor se face spre sud, sud0est sau sud0
vest.
!entru aprecierea iluminatului natural se utilizeaza urmatorii indici.
0 coeficientul de luminozitate J raportul dintre suprafata luminoasa a
ferestrelor si suprafata podelei. In salile de sport coeficientul tre"uie sa fie
de 1K0 1KB
0in vestiare 1K1< D 1K12, in ca"inete medicale 1KB D 1K7
0 unghiul de inclinare (incidenta) a razelor de lumina J ung%iul dintre
orizontala ce uneste mi,locul podelei cu fereastra si raza de lumina care a,unge
in acel punct, patrunzand prin marginea superioara a ferestrei.
1u cat acest ung%i este mai mare, cu atat iluminarea este mai "una.
!entru salile de sport acest ung%i tre"uie sa fie de 270 3< grade, marginea
superioara a ferestrei la B< cm de tavan, iar cea inferioara la 3 m de la podea.
(erestrele tre"uie prote,ate prin plase de sarma.
0 unghiul de deschidere este ung%iul dintre doua linii care pleaca dintr0un
punct din mi,locul salii si se indreapata . una spre marginea superioara a
ferestrei si alta spre marginea superioara a unui o"stacol din afara cladirii.
!entru salile de sport acest ung%i tre"uie sa fie de 706 grade.
Intensitatea iluminatului natural mai depinde si de urmatorii factori.
0 culoarea peretilor si a tavanului4cu cat culoarea este mai desc%isa , reflectia
luminii este mai mare.
0 culoarea cladirilor din ,ur care si ele reflecta lumina
0 calitatea si curatenia geamurilor 4 geamurile du"le micsoreaza
luminozitatea cu 3<I, cele murdare cu B<I, iar cele ing%etate cu 6<I.
Iluminatul artificial tre"uie sa indeplineasca urmatoarele cerinte.
0 sa fie in cantitate suficienta, repartizata uniform, sa nu straluceasca si sa nu
produca contraste.
0 sa nu impurifice aerul din incapere prin produse de ardere si sa nu daga,e
caldura.
0 sa nu prezinte pericol de incendii sau e'plozii.
*ceste cerinte sunt indeplinite in mare parte de lumina reflectata.
In salile de sport sursele de lumina tre"uie asezate simetric in plafon si
prote,ate cu plase de sarma.
1el mai "un sistem de iluminat este cel cu lampi fluorescente, care prezinta
urmatoarele avanta,e.
0 sunt mai economice
0 realizeaza un fascicul luminos mare
0 lumina dispersata este asemanatoare cu lumina zilei.
II Ane4e#e !ocia#5economice
Aestiare D suprafata pentru un spatiu este de 1,B m4 temperatura tre"ui
sa fie intre 2<022 grade 1elsius si sa fie "ine ventilate.
1amere cu dusuri D se amplaseaza langa vestiare4 se socoteste un dus la
1< sportivi, iar la "azinele de inot se calculeaza un dus la sportivi.
!odeaua se construieste din ciment sau mozaic, iar peretii se acopera cu
placi impermea"ile pentru apa sau se vopsesc in ulei. !odeaua tre"uie sa ai"e o
inclinatie care sa permita scurgerea apei si sa fie acoperita cu gratare de cauciuc
sau material plastic.
=azele sportive mari vor fi prevazute cu ca"inete medicale, camere de
masa,, etc.
Igiena a#imentatiei
*. Importanta alimentatiei rationale pentru activitatea sportive
=. Su"stantele alimentare
1. !roduse alimentare
D. 3egimul alimentar al sportivului in diferite perioade de activitate
A& Importanta a#imentatiei rationa#e pentru activitatea !portiva
!entru a realiza performante sportive si pentru a se mentine longevitate sportiva,
este necesar nu numai o pregatire temeinica, ci si respectarea unui regim de viata
sportiva, in care alimentatia corecta are un rol esential.
>oate procesele vitale si activitatile pe care le realizeaza omul in timpul vietii se
efectueaza pe "aza unor c%eltuieli energetice si prin incorporarea unor su"stante
nutritive. +lementele care acopera aceste necesitati, poarta numele de alimente.
A#imentu# este orice produs care introdus in organism,, serveste la mentinerea
proceselor vtale, asigurand cresterea si refacerea celulelor, precum si activitatea
depusa, fara a fi daunatoar sanatatii.
*limentele sunt alcatuite din su"stante nutritive, numite trofine4 acestea sunt.
proteine, glucide, lipide, saruri minerale, vitamine, apa.
In functie de rolul lor in organism ele se impart in.
0 energetice sau caloriceJ glucidele si lipidele
0 protectoare sau de intretinere si se su"impart in.
0 su"stante cu rol plastic, sau de refacere. proteinele si unele saruri minerale
21a, !, )a, /
0 su"stante cu rol catalitic, de reglare a unor reactii c%imice. vitamine, unele
saruri 2(e, I/ si apa
In functie de importanta lor su"stantele alimentare se impart in.
0 +sentiale0 nu pot fi ela"orate in organism si tre"uie furnizate din mediul
estern. elemente minerale, unii amioacizi, cativa acizi grasi
0 )eesentiale Dpot fi sintetizate de organism pe seama altor trofine . glucidele,
acizii grasi si aminoacizii 2cea mai mare parte/.
!entru a fi folositoare omului alimentele sufera o serie de transformari, in afara
organismului sau in interiorul lui, toate insa sunt incluse in notiunea de igiena a
alimentatiei.
In ceea ce priveste rolul energetic al alimentelor, energia se o"tine prin o'idarea
acestora si se e'prima in calorii.
In functie de nevoile energetic ale organismului e'ista un meta"olism "azal si un
meta"olism de efort.
$eta"olismul "azal J cantitatea minima de energie, necesara organismului aflat in
repaus pentru mentinerea functiilor vitale.
$eta"olismul de efort J catitatea de energie necesara pentru diverse activitati. 1u
cat activitatea depusa este mai intensa, cu atat nevoile energetic sunt mai mari.
In cazul sportivilor, meta"olismul de efort variaza in functie de. natura efortului
depus in diferite ramuri de sport, intensitatea si durata efortului, conditii
meteorologice, etc.
Deoarece efortul sportiv se realizeaza in special cu a,utorul musc%ilor,
meta"olismul muscular la sportivi tre"uie sa fie perfect adaptat la nevoile
organismului. *ceasta se o"tine prin antrenament care in final duce la perfectarea atat
a activitatii neuro0musculare, dar si a activitatii intregului organism.
In functie de ramura practicata, consumul de calorii este urmatorul.
0 alergari de viteza G B<< calK@
0 alergari de semifond G 83< calK@
0 alegari de fond G 7B< calK@
0 inot, pro"e de viteza G 7<< calK@
0 inot pro"e de fond GB< calK@
0 ,ocuri sportive G B<< calK@
1onsumul de energie variaza in functie de intensitate si durata efortului, gradul4 de
pregatire, etc. +'. un sportive incepator, cu miscari mai putin coordinate, va c%eltui
mai multa energie pt aceeasi miscare, decat un sportive avansat care o realizeaza mult
mai economic, cu mai mare precizie.
In ,ocurile sportive, consumul de energie depinde de postul ocupat in ec%ipa de
fiecare ,ucator. *stfel, la fot"al un fundas sau portarul consuma mai putina energie
decat un mi,loca,.
In alergari, sarituri si aruncari este greu de sta"ilitL c%eltuiala medie intr0o ora,
deoarece aceste pro"e se desfasoara cu pauze in decurs de o ora.
In principiu se considera consumul de energie astfel.
0 in efortul sportiv usor sau in perioada dintre competitii G 7B01<< calKora
0 in efortul de intensitate medie 2antrenament/ G1<<03<< calK@
0 in efortul intens 2competitive/ G 3<<0B<< cal
In aprecierea meta"olismului de efort, tre"uie sa se tina seama si de nevoile de
crestere si termoreglare. Se vor"este de inceperea timpurie a practicarii unor ramuri
sportive si in acest caz este vor"a de organisme aflate in perioada de crestre, asa incat
nevoile energetic vor fi mai mari.
De asemenea, activitatea sportiva se desfasoara si in conditii nefavora"ile de mediu
care solicita functia de termoreglare, asfel ca nevoiele energetic cresc.
1%eltuiala permanenta de matarie si energie tre"uie recuperate. *cest lucru il
realizeaza prin alimentative, in cadrul ratiei si regimului alimentar.
3atia alimentara reprezinta cantitatea de alimente necesara unui om in 2 ore, pt
mentinerea sanatatii si satisfacerea nevoilor energetic plastic si catalitice.
3egimul alimentar reprezinta o succesiune de ratii alimentare pe o perioada mai
mare de timp, care sa asigure omului o "una nutritive ecesara vietii si activitatii
depuse.
*tat regimul cat si ratia alimentara tre"uie sa fie rationale, corespunzatoare din
punct de vedere calitativ si cantitativ. +le tre"uie sa satistfaca nevoile organismului in
ceea ce privesc factorii nutritivi plastici, energetici si "iocatalitici. *ceste necesitati
sunt mai mari la sportivi
Su"stantele alimentare
0 !roteine
0 @ipide
0 5lucide
0 *pa
0 Saruri minerale
0 Aitamine
A& $roteine#e
Sunt su"stante comple'e formate din. car"on, %idrogen, o'igen, azot, sulf si fosfor.
!roteinele reprezinta constituientii principali ai materiei vii si participa la toate
functiile celulei.
3olul lor in organism
a/ 3ol plastic. de formare si crestere a celulelor si tesuturilor tinere si de refacere
a celor uzate
"/ 3ol "iocatalitic, deoarece toate enzimele si multi %ormoni sunt de natura
proteica
c/ 3ol energetic. se eli"ereaza prin arderi .1 cal pentru fiecare gram. )evoile
energetic tre"uie rezolvate insa pe seama lipidelor si glucidelor, deoarece.
0 proteinele sunt mai scumpe
0 au o actiune dinamica specifica mare, ceea ce inseamna ca pentru a fi arse,
organismul c%eltuieste o cantitate mare de energie, apro'imativ 3<I. Din acest
motiv, in cadrul curei de sla"ire, "aza alimentatiei o constituie carnea sla"a, cu
continut crescut in proteine.
0 Sunt arse incomplet, numai pana la uree sau acid uric, care sunt eliminate desi
contin inca energie potentiala
d/ 3ol in procesele de imunitate, deoarece intra in structura glo"ulinelor, care sunt
suportul anticorpilor.
e/ 3ol in stimularea activitatii nervoase superioare datorita fosforului pe care il
contin
!rovenienta proteinelor
!roteinele sunt de origine vegetala si de origine animala. *limentele de origine
animala care contin catitati mari de protein sunt.
0 1arnea si produsele de carne
0 !estele
0 #uale
0 @aptele si "razeturile
*limentele de origine vegetala sunt.
0 !aine si paste fainoase
0 (ructe si mai ales legume uscate 2soia, fasole, mazare/
Din cantitatea totala de proteine, care tre"uie sa asigure 1201BI din numarul
total de calorii, H<I tre"uie sa fie de origine animala si <I de origine
vegetala.
!roteinele de origine animala au o valoare "iologica mai mare, datorita
urmatorilor factori.
0 Sunt complete, deoarece contin toti aminoacizi indispensa"ili oranismului.
!roteinele de origine vegetala, cu e'ceptia celor din soia si nuci sunt
incomplete deoarece contin doar o parte din aminoacizi indispensa"ili.
0 *u un coeficient de utilizare mai ridicat 28<I/ decat proteinele vegetale 27<I/.
*cest coeficient este raportul dintre cantitatea de trofine asimilate si cele
a"sor"ite. !roteinele vegetale au un grad mai redus de utilizare, deoarece,
datorita invelisului de celuloza sunt mai greu accesi"ile sucurilor digestive. In
acest sens, coeficientul de utilizare creste daca invelisul de celuuloza este
inlaturat 2piureuri/.
;n aliment important pentru sportiv este gelatina, care se transforma prin
digerare in glicocol, iar din el se formeaza creatina.
1reatina se com"ina cu acidul fosforic rezultand fosfocreatina, una din
principalele surse de energie necesara contractiei musculare.
5elatina se recomanda in sezonul rece si in perioada pregatitoare si este
contraindicata in perioada de refacere, dupa eforturi de lunga durata.
3atia zilnica de proteine
Depinde de. 0 varsta
0 se'
0 conditii meteorologice
0 efort
@a sportivi nevoile de proteine sunt mai mari 2M2gKNgKzi/ si depind de.
0 caracterul si intensitatea efortului
0 perioada de pregatire
0 conditiile de mediu, etc.
De e'emplu, in eforturile de scurta durata, alimentatia tre"uie sa fie "ogata in
carne deoarece ea furnizeaza creatinina, iar in eforturile de rezistenta se recomanda un
regim vegetarian care permite o refacere mai rapida a glicogenului si o crestere a
rezervei alcaline.
1onsecintele lipsei de proteine in alimentatia sportivului.
0 sla"irea, deoarece organismul va apela la proteinele proprii
0 atrofia maduvei osoase G %ematopoieza si leocopoeza
insuficienta
0 scaderea randamentului fizic si psi%ic
0 scaderea rezistentei la infectii
0 scaderea de"itului sanguine din musc%i.
1onsecintele e'cesului de proteine.
0 cresterea in greutate deoarece surplusul se depoziteaza
0 into'icatia acida a organismului deoarece produsele acide
rezultate din meta"olismul proteinelor 2in special animale/
se adauga produsilor acizi rezultati in urma efortului4
aceasta aciditate depaseste rezerva alcalina.
*ceste efecte negative sunt mai evidente in cazul curselor de fond. In acest caz,
pentru a neutraliza !?0ul acid 2rezerva alcalina s0a epuizat/, organismul apeleaza la
apa si saruri minerale. *ceasta duce la senzatia de sete, cu uscarea mucoaselor, precum
si la o serie de tul"urari functionale, a,ungandu0se la epuizarea totala a organismului.
*cesta este si motivul pentru care fondistilor li se recomanda un regim vegetarian
2evitarea carnii/.
Indicatii privind introducerea unei ratii crescute de proteine.
0 cresterea sa se faca progresiv
0 suplimentarea se face concomitant cu un aport %idric crescut
0 controlul functiei %epatice si renale pentru ca acestea sunt
suprasolicitate in cazul unui aport crescut de proteine
0 aport crescut de vit. =H si O deoarece intervin in
meta"olismul proteic.