In vreme de razboi

Nuvela In vreme de razboi aparuta in 1898 este o opera realista cu

adanci ecouri din sfera naturalismului.
Tema acestei excelente nuvele desi autorul o subtitulase Schita este
obsesia.
an!iul Stavrache" mostenitorul fratelui sau" preotul Iancu din #odeni"
plecat pe front ca sa scape de urmarire" caci fusese capitanul unei
bande de hoti" traieste la inceput" iluzia fu!ara ca fratele sau nu se mai
intoarce. $urind" obsesia reintoarcerii fratelui pune stapinire pe el si%l
devoreaza" pina la urma.
In vreme de razboi este o proza de sondare psiholo!ica a unei fiinte
auxioare" strivita in cele din urma de alienare" rezultata dintr%o
evolutie tra!ica de tip apasator.
Nebunia apare ca element concluziv" catastrofic& cauzata de ticalosul
#opa Iancu. 'a avertismentul dat de Iancu (eor!escu )(indeai c%au
murit" neica *+ ritmul lui de viata" se precipita" alienindu%l. Nebunia
lui Stavrache" a,unsa in final la forme paroxiste" se afla in el insusi" iar
situatiile exterioare" create prin prezenta fratelui sau #opa Iancu" au
rolul de a declansa rosto!olirea iminenta spre drama
neasteptata.
Traseul epic al nuvelei urmeaza linia unei compozitii clasice" iar cele trei
capitole" urmarind cresterea obsesiei lui Stavrache si transformarea ei
in nebunie"creaza o tipolo!ie si compune un destin uman tra!ic aflat
sub stapinirea neiertatoare a unei tare ereditare.
#rimul capitol al nuvelei se constitue ca o adevarata expozitiune" in care se
precizeaza datele esentiale despre cele doua persona,e" aflate in relatie
de rudenie& an!iul Stavrache este ne!ustor si proprietarul unei
pravalii" iar fratele sau este preotul Iancu din #odeni dar si
conducatorul unei bande de hoti in final prinsa de stapinire. #entru a
se salva #opa Iancu se inroleaza ca voluntar si pleaca la razboi" averea
sa raminind in mostenire lui Stavrache.
-omentul intri!a ii constitue !indul care%l chinuie pe Stavrache in
le!atura cu intoarcerea fratelui sau" desi o scrisoare primita il
asi!urare ca acesta a murit. .ctiunea nuvelei creste treptat in tensiune"
urmarindu%se obsesiile lui Stavrache" cosmarurile pe care le traieste"
terorizat de ima!inea fratelui" de presupusa replica a acestuia" care
devine laitmotiv& (indeai c%am murit"neica *.
In capitol al doilea aflam ca" o data cu mostenirea averii" Stravache
este chinuit de vedenia fratelui mort. In acest capitol se insista asupra
invalmaselilor de !induri" se trece mereu din realitate in vis" incit se
confunda planurile" su!erindu%se
de!enerarea psihica a lui Stavrache" proiectata pe fundalul unui mediu social
bintuit de anomalii" caruia fratele sau ii apare cind in haine de ocnas"
cind imbracat militar" dar totdeauna !ata sa%l ucida.
#unctul culminant si deznodamintulconflictului" prezentate in capitolul
al treilea " il reprezinta momentul intilnirii reale dintre cei doi frati.
$ind popa Inacu ii cere lui Stavrache sa%l a,ute cu o suma de bani pe
care acesta ii delapidase din banii re!imentului" han!iul" a,uns la
capatul incordarii psihice" inebunneste. /eplica lui popa Iancu" usor
modificata fata de aceea din starile halucinatorii ale lui Stavrache
)-a credeai mort" nu%i asa *+" vine ca o extraordinata lovitura peste
mintea buimacita a han!iului. $u o arta desavirsita autorul analizeaza
acum reactiile or!anice" atitudinea si comportarea eroului.
'antrile cauzale sint intr%o ordine crescinda si radata de la simpla criza"
psiholo!ica de la inceput care abia se infiripa" ea se adincese mereu si
teptat sus imperiul obsesiilor" conducind la trecerea de la starile
halucinatorii la starea explosiva si violenta" premer!atoare nebuniei"
declansind iremediabil dementa" iar actiunile eroului sint diri,ate
treptat de presimtirea ca popa Iancu nu e mort" de obsesia intoarcerii
fratelui si de starea de violenta din momentul confruntarii directe cu
acesta. .utorul prezinta astfel" un caz patolo!ic" o fisa clinica" ce are ca
mobil patima inavutirii. Stavrache este" in acelasi timp" un ne!ustor
necinstit" avar si nemilos" plasat fiind in contextul unui mediu social" in
care setea de imbo!atire are consecinte nefaste asupra individului"
dezumanizindu%l.
Natura ,oaca si ea un rol important in nuvela. 0a este perceputa atit vizual cit si auditiv.
Intimplarile se petrec noaptea si intr%un cadru de toamna si iarna.
#ersona,ul principal al nuvelei este surprins atit din perspectiva su!erata prin descrierea
cadrului natural" deci din perspectiva povestitorului % narator" cit si din perspectiva relatiei
directe cu celelalte persona,e % prin dialo! % si al confruntarii cu sine % prin monolo!.
Noaptea de decemvrie este o meditaie pe tema poetul i poezia i exprim drumul poetului de la estetica
romantic la cea simbolist. Este sugerat ideea c naterea contiinei estetice simboliste este un proces de
evoluie a eului, un model de cunoatere a lumii, o necesitate legic, generat de aspiraia spiritului spre
absolut.
Nucleul l constituie cele trei ipostaze ale eului poetic, care genereaz cele trei dimensiuni ale universului
poetic.
Ipostaza poetul sugereaz cunoaterea senzorial, exterioar, critico-obiectiv, social, aderena sa la o
estetic realist, militant, angajat social. oetul este o contiin social, aa cum a !ost "acedons#i, care
scria pam!lete antidinastice n ziarul Oltul, iar universul poetic este sugerat prin simbolul odaia$ E moart
odaia i mort epoetul. %ceast moarte a eului poetic$ Poetul, alturi, trsnit st de soart este generat
de condiiile social-istorice.
Ipostaza emirul este adus n mod simbolic de un arhanghel de aur\reprezint dimensiunea romantic
a universului poetic, sugerat de simbolul &agdadul. 'omanticii considerau &agdadul oraul basmului
oriental al celor 1001 de nopi, locul de evaziune ntr-un decor miri!ic, din !aa realitilor sociale.
Emirul este un erou excepional n mprejurri excepionale, de basm, aa cum l visau romanticii$ !i el e
emirul, i are"n te#aur, $%ovile &nalte de"argint i de aur, $ !i 'aruri de pietre cu (lcri de sori) $
*angiare"n tot locul, oeluri cumplite ( $+n gra'duri, cai repe#i cu (oc &n copite, $!i"ochi &mpre'uru"
i ( ori spu# ori (lori.
)ema, subiectul, eroii ne apar structurate pe conceptul romantic de lume de vis$ !i el e emirul, i toate le
are. ..$E t,nr, e (armec, e trsnet, e #eu, $ -ar #ilnic se simte (urat de"o visare.. *isul pe care-+ nutrete
emirul este de a ajunge la "e#a, pentru ma,omedani cetatea s!-nt, unde se gsete morm-ntul lui
"a,omed, prorocul musulman. entru a-i realiza visul i datoria !a de credina sa$ /pre %e0a"1
rpete credina ( voina, $ 1etatea prea s(,nt &l cheam &n ea, $ +i cere simirea, &i cere (iina, $&i vrea
(rumuseea ( tot su(letu"i vrea ( .-in tlpip,n"n cretet &i cere (iina. "e#a este cetatea ideal, un
simbol al universului poetic, ca o exprimare a conceptului de poezie pur. /rumul prin pustiu al emirului
este simbolic i sugereaz viaa srac, pe care a dus-o poetul$ ."acea dumnie $-e lupi care
url. nainte de a pleca la drum, emirul nt-lnete n mod simbolic, la !-nt-n, un drume ceretor. n
deert, toi nsoitorii emirului mor, iar el, c-nd ajunge la captul puterilor, vede nluca cetii ideale$ 1a
g,ndul alearg spre al2a nluc, $ /pre poamele de"aur din visu"i ceresc., ns nu poate ajunge la
ea$ -ar visu"i nu este un vis omenesc.
Ipostaza drumeul pocit este simbolist, !iindc n lumea contiinei de sine toate se inverseaz. *alorile din
lumea material devin nonvalori0 ce este !rumos, bun i drept, devine pocit, str-mb. /e
aceea drumeulpocit nu este dec-t dublul emirului n oglinda !-nt-nii, adic a contiinei de sine.
Este sosia, pe care o gsim n 3ondelul ro#ei ce"(lorete, imaginea poetului despre sine, c-nd ajunge la
s!-ritul vieii$ !inu mai e viaa gro#av $ -ei mi"a 2r#dat tot o2ra#ul. %cestei ipostaze i corespunde
un alt univers, reprezentat prin simbolul "e#a. Este, de !apt, sugerarea dimensiunii simboliste a universului
poetic macedons#ian, ca o exprimare a conceptului de poezie pur, aa cum l vom gsi n Poema
rondelurilor. "e#a este lumea interioar a contiinei de sine, reprezentat de simbolul !-nt-n i nseamn
o alt concepie despre poet i poezie. oetul nu mai este un prin, un emir al poeziei, iar poezia nu mai este
o evaziune n vis ca n estetica romantic. oetul devine o contiin, un centru de coresponden ntre om
i univers, poezia este o emanaie a acestei contiine. n 3ondelul apei din grdina 'apone#ului, este
sugerat concepia sa despre poet i poezie, n perspectiva simbolismului instrumentalist. %a cum
japonezul aaz cu miestrie bolovanii, spre a obine o muzic a apei, care curge, tot aa poetul aaz
vocalele i consoanele, spre a obine o nou armonie a universului.