Sunteți pe pagina 1din 19

FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN

SCOALA POSTLICEALA SANITARA


SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)

Viaa e scurt, arta e lung; ocazia e de o clip, experiena neltoare, judecata
anevoioas. E nevoie nu numai ca el nsui (medicul s !ac ce tre"uie !cut, ci i "olnavul
i cei ce se gsesc n jurul lui, precum i cele dina!ar (s conlucreze.#
(Hipocrate)
DEZVOLTAREA SI IMPLEMENTAREA TERAPIILOR NATURALE
LA NIVEL NATIONAL
Intlnirea tradiiei cu tiina
Medicina integrativ este o practic medical orientat
spre vindecarea global a pacientului prin activarea
capacitii autoregenerative intrinseci a organismului,
care se bazeaz pe mbinarea medicinii alopate
convenionale cu diferite terapii complementare i
alternative (ex. fitoterapie, dietoterapie, terapii
psihiologice, Ayurveda, acupunctur, etc). ste un
sistem care preia cu discernam!nt "tiinific ceea ce este
cel mai bun din punctul de vedere al pacientului
(beneficiu, lipsa toxicitii, cost) at!t din medicina
modern, c!t "i din cea tradiional.
Acest tip de abordare combin cu discernm!nt "tiinific metodele de diagnostic "i tratament
ale medicinii moderne cu cele ale medicinii alternative "i complementare, spre beneficiul
pacientului.
Principiile medicinei integrative
#ntatea este mai mult dec!t absena bolii, implic!nd refacerea psiho$mental,
spiritual "i reintegrarea armonioas a individului n comunitate "i mediu.
%indecarea global a individului nu nseamn doar vindecarea fiinei fizice (corp
fizic), ci a fiinei complete (corp fizic$minte$spirit). #pre exemplu, un pacient cu
cardiopatie ischemic care prime"te tratament alopat standard (ex. medicamente
vasodilatatoare coronariene, etc) nu va mai prezenta dureri cardiace. &orpul lui fizic
este tratat, ns fiina individual complet nu este vindecat integral. ' abordare
medical integrativ ar avea n vedere o evaluare a stilului de via (ex. diet, somn,
etc), a surselor de stress psiho$emoional, a tuturor factorilor poteniali predipozani
care suprapu"i peste factorii constituionali (nativi) ar putea produce o vulnerabilitate
individual la boala respectiv.
(edicina integrativ are drept scop principal activarea potenialului latent de
vindecare al individului. &onform teoriei elaborate de ctre cercettorul )aponez
*azuo (ura+ami, autovindecarea are loc atunci c!nd genele ordoneaz corpului s se
vindece. ,in numrul enorm de gene aflate n corpul nostru, doar -$./0 funcioneaz
n acela"i timp. ,espre restul de gene, oamenii de "tiin nu "tiu ce rol au. ,r.
(ura+ami susine ns c prin activarea1dezactivarea acestor gene cu rol necunoscut,
poate avea loc suprimarea bolii. 2&orpul este prevzut cu un program de vindecare
latent. 3u se poate nt!mpla nimic n interiorul corpului, dec!t dac e de)a nscris n
.
FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)

gene... xist un mod de a dezactiva genele nocive "i de a le activa pe cele bune care
este accesibil tuturor, indiferent de mediu sau condiii4 schimbarea atitudinii mentale.5
(*. (ura+ami, 2&odul divin al vieii5). ste cunoscut de asemenea faptul c anumii
fitocompu"i (ex. curcumina din turmeric, resveratrolul din s!mburii de struguri, etc),
exerciiile fizice au capacitatea de a activa unele gene 2bune5 "i de a inhiba unele gene
2rele5.
(intea "i comunitatea ( factorii culturali "i sociali) influeneaz starea corpului fizic.
6acientul trebuie s aib un rol activ "i s fie capabil s "i asume rolul ma)or n ceea
ce prive"te responsabilitatea vindecrii.
7erapia integrativ este o terapie experienial4 pacientul 2face "i simte5, cu alte
cuvinte pacientul are de respectat ni"te reguli de via, eventual de ndeplinit anumite
proceduri terapeutice cu regularitate, trebuie s fie con"tient de rspunsul corpului la
aceste proceduri, s poat interpreta semnalele pe care corpul i le transmite, "i chiar s
participe n cuno"tin de cauz la decizia terapeutic mpreun cu medicul.
6acientului i se pstreaz pe toat durata terapiei libertatea de a alege.
8elaia medic$pacient este central n procesul vindecrii. 9ntre medic "i pacient
trebuie s se stabileasc o relaie de parteneriat, colaborarea "i comunicarea
armonioas dintre cei doi fiind una dintre cheile succesului terapeutic.
(edicul trebuie s fie el nsu"i capabil de autovindecare, astfel put!nd prin fora
exemplului, s ghideze mult mai bine pacientul pe calea spre sntate. ,e asemenea el
trebuie s fie anga)at ntr$un proces permanent de autoexplorare, autocunoa"tere "i
autodezvoltare.
#e utilizeaz ori de c!te ori este posibil interveniile naturale, minim invazive, care
ns au fost dovedite a fi eficiente n tratamentul diferitelor afeciuni ale pacienilor.
BIOMEDICI! CO"E#IO!$% &!' MEDICI! !$OP!(%
B*1)e,*4*n' 41n5en6*1n'l7 .'- )e,*4*n' 'l10'/7 consider ca
boala este produs de unul sau mai muli ageni cauzali (etiologici)
externi sau interni care, pe un anumit teren genetic sau n urma
funcionrii defectuoase a mecanismelor homeostatice,
declan"eaz un lan de procese anormale (patologice) care duc la
apariia bolii.
(edicina alopat se bazeaz pe observaie medical "i pe rezultatele studiilor experimentale
realizate pe culturi celulare, animale, etc., "i n final pe subieci umani voluntari.
(edicamentele alopate, de"i contribuie eficient la stabilizarea bolii (medicaie patogenic) sau
la diminuarea simptomatologiei (medicaie simptomatic), n general nu pot, din punctul de
vedere al medicinii integrative, s vindece global individul.
(edicina alopat a fcut progrese extraordinare de$a lungul timpului, mai ales n ceea ce
prive"te diagnosticul bolilor "i tratamentul eficient al urgenelor medicale, datorit tehnologiei
de v!rf care se aplic n aceste domenii. &u toate acestea, nc nu a oferit ni"te soluii reale la
multe afeciuni grave cu care se confrunt omenirea4 cancer, #:,A, etc.
;
FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)

)I(O(E*!PIE
Cum acionea+ plantele medicinale,
(ai muli cercettori din domeniul biomodelling$ului au
lansat recent o ipotez conform creia un medicament pentru
a fi eficient ar trebui s afecteze inta (organul bolnav) doar
parial, s produc ni"te perturbri minore n reeaua de
receptori "i mediatori, perturbri care s se nscrie n anumite
limite apropiate de normalitate "i care s poat astfel mima
un scenariu fiziologic 8C.er)el9, &""!: S0el)'n, &""#;.
Aceasta corespunde foarte bine cu modalitatea de aciune a
plantelor medicinale4 fitocompu"ii prezint o afinitate )oas pentru diferite inte (receptori,
enzime) din organism (cu alte cuvinte interacioneaz prin legturi slabe cu acestea), produc
efecte de intensitate mic, efecte care se nscriu n graniele fiziologicului.
Comparaie plante medicinale-medicamente alopate.
6lantele medicinale au o aciune "l$nd, su"til, lent, comparativ cu medicamentele
alopate, acioneaz n !or, rapid, dar agresiv.
6lantele medicinale vindec prin stimularea complex a unor mecanisme
naturale1nnscute, n timp ce medicamentele alopate supreseaz prin blocarea de
obicei a unor procese anormale<sau nu.
&e nseamn supresia unei boli=
#imptomele bolii primare dispar, boala este aparent vindecat, dar n spatele acestei
a"a$zise 2vindecri5, care poate dura luni sau chiar ani de zile, o boal secundar ia
na"tere, iniial ntr$un mod tcut, pentru ca apoi s izbucneasc, adeseori ntr$un mod
mai agresiv dec!t boala primar. Acest concept al supresiei, care este foarte bine
cunoscut de ctre medicii practicani ai medicinii naturiste, a intrat recent "i n atenia
comunitii medicale alopate. :at c!teva exemple sugestive.
E!ectul supresiv al anti"ioticelor. A"a numita ipotez igienic a atopiei c!"tig din ce
ce n ce mai muli susintori (8enz, ;//;> #hei+h, ;//?). &onform acestei ipoteze,
care este derivat din numeroase studii epidemiologice "i clinice, infeciile par s fie
@du"manul5 dezvoltrii reaciilor alergice, n timp ce tratamentul antibiotic al
infeciilor pare s fie @prietenul5 alergieiA xpunerea timpurie n cursul vieii la
microbi (ex. infecii respiratorii, varicel, hepatita viral A) influeneaz dezvoltarea
sistemului imun ntr$un astfel de mod nc!t scade probabilitatea de dezvoltare a
astmului "i atopiei n copilrie (Anderson, .BC?> DroEn, .BCF> von (utius, .BB?>
#haheen, .BBG). fectul protector exist atunci c!nd exist un gap ntre infecie "i
expunerea la alergen. 9n caz contrar, c!nd exist o relaie temporal str!ns ntre
infecie "i expunerea la alergen, se nregistreaz un efect agravant, spre exemplu o
infecie aprut la o persoan de)a sensibilizat la un alergen, foarte probabil va agrava
alergia (8enz, ;//;), de"i exist citate "i cazuri contrare.
9n concluzie, !olosirea excesiv a anti"ioticelor i stilul ur"an de via care comport
msuri igienice extremiste nu este !avora"il %maturizrii# sistemului imun.
6lantele medicinale ar putea a)uta organismul s se vindece singur, printr$o modulare
bl!nd a proceselor fiziologice "i cre"terea rezistenei la boli. ,in pcate exist prea
puine studii prospective pe termen lung (sunt extrem de costisitoareA), care s
evidenieze efectele remediilor n timp, at!t n ceea ce prive"te medicamentele de
sintez, c!t "i efectele plantelor medicinale. # sperm c n viitor se va umple acest
gol de cunoa"tere.
H
FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)

(edicamentele alopate acioneaz pe o singur int (ex. blocheaz un anumit tip de
receptori), n timp ce plantele medicinale au mai multe inte. 8ecent, mai muli
cercettori au emis ipotez c 2loviturile5 multiple "i slabe asupra unui sistem
impacteaz echilibrul complex al acelui sistem ntr$un mod mai favorabil dec!t o
2lovitur5 unic puternic (Agoston, ;//-> &sermely, ;//-). 6lantele medicinale, care
reprezint de fapt un amestec complex de fitocompu"i, afecteaz simultan sute de
enzime "i receptori din organism, acion!nd ntr$un mod perfect coordonat (at!t
sinergic, c!t "i antagonic), efectul final fiind o nsumare 2vectorial5 a tuturor
efectelor pariale.
6otena plantelor medicinale nu este dependent de doz, n timp ce a medicamentelor
alopate da. ste de)a celebr @dilema fitoestrogenilor5, evideniat la al :::$lea
#impozion :nternaional cu titlul #oia n prevenirea "i tratarea bolilor cronice
(Iashington, #JA, .BBB)4 @fecte pozitive pentru sntate pot s apar la doze
moderate de fitoestrogeni, iar cantitile mari ar putea s nu aib nici un efect. ste o
dilem dificil. &e este o cantitate moderat "i ce este o cantitate suficient=5
&ercettorii nu au nc un rspuns la aceast ntrebare.
HOMEOP!(I!
Komeopatia este o modalitate de tratament care folose"te doze infime din diferite substane
naturale cu scopul de a stimula procesele de autoreglare "i autovindecare.
(etoda de selecie a remediilor homepatice se bazeaz pe
potrivirea simptomatologiei pacientului cu simptomatologia pe
care aceste remedii o produc c!nd sunt administrate unei persoane
sntoase. 6rincipiul acestei metode este binecunoscutul 2#imilia
similibus curantur5.
8emediile homepatice sunt preparate prin diluii apoase succesive "i agitare, procese prin care
substana respectiv "i amplific potenialul curativ "i deasemenea "i imprim o a"a$numit
2amprent energetic5 asupra apei. (ecanismul invocat, neput!nd s fie obiectivat cu
tehnologia disponibil n prezent, a fost criticat vehement de ctre muli adversari ai
homepatiei. 9ns nu putem nega existena unor procese, fenomene, etc. doar pe simplul motiv
c nu suntem nc n msura de a le obiectiva, detecta, evalua.
,e"i privit cu oarecare scepticism de ctre ma)oritatea medicilor alopai, homepatia a trecut
proba timpului, fiind practicat de peste ;// de ani. ,easemenea, dou meta$analize "tiinifice
recente 8<le*=nen, 1%%1: L*n,e, 1%%$; asupra acestui tip de tratament, publicate n reviste de
prestigiu precum Dritish Lournal of (edicine "i Mancet, au concluzionat c efectul remediilor
homeopatice este mai mult dec!t efect placebo, cum adesea se invoc de ctre adversarii lui
Kahnemann.
?
FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)

!C'P'C('*!
A4-0-n4/-r' este o metoda de prevenire si tratare a bolilor.
'rganismul uman are un caracter dual, fiind compus din materie
sustinuta de energie. 6entru a mentine starea de sanatate sau
pentru a vindeca trebuie actionat atat asupra organismului fizic
cat si asupra energiilor acestuia.
&orpul uman este strabatut de .; meridiane energetice pereche si
; meridiane energetice individuale. Doala este reprezentarea
materiala a unor dezechilibre energetice in organism.
Acupunctura consta in implantarea unor ace, in anumite puncte
aflate de$a lungul acestor meridiane energetice.
Acupunctura reface structura si functia materiei prin restabilirea echilibrului energetic.
!/ectiunile tratate cu 0ucce0 de acupunctura4
durerea de orice tip $ nevralgii, inclusiv nevralgia de trigemen
pareze de orice tip $ printre care parezele post accident vascular cerebral, pareze post
traumatice, pareze afrigore inclusiv parezele nervului facial
alergiile
astmul
nevrozele
disfunctie erectila
frigiditate
tulburari imunitare
Acupunctura este un tratament ad)uvant in artroze, artrite, discopatii, spondiloza, sindroame
neuroalgodistrofice.
6rin acupunctura se obtin rezultate foarte bune si in domeniul esteticii si al cosmeticii 4
tratarea ridurilor, liftinguri faciale, tonifierea sanilor, disparitia vergeturilor si a celulitei. :n
asociere cu alte terapii $ masa), fitoterapie $ acupunctura este utila in tratamentele de
revigorare a tesuturilor si reintinerire a pielii.
:ntroducerea acelor in piele nu este dureroasa pentru ca varful acului este sferic si nu exista
terminatii nervoase in punctul de acupunctura. :n timpul inteparii punctul incepe sa transmita
un flux de informatii bidirectional 4 energetic catre organul afectat si prin circuitul sistemului
nervos catre creier, care NcomandaN organului afectat sa inceapa procesul de vindecare.
:n medie o sedinta de acupunctura dureaza ?/ de minute.
7ransmiterea fluxului de informatii se desfasoara pe toata durata sedintei de acupunctura si
continua pana la urmatoare sedinta. ,e aceea este important sa nu fie intrerupt tratamentul,
creierul coordonand procesele de vindecare conform ultimelor informatii primite.
3u exista sangerare in momentul scoaterii acelor, decat daca in organul corespunzator
punctului sau pe meridianul de care apartine punctul respectiv exista sange stagnant care
trebuie eliminat. :n acest caz apar la scoaterea acului cateva picaturi de sange.
Acele pentru acupunctura sunt fabricate din cupru, argint, aur, platina, arama si otel
inoxidabil. :n 8omania cele mai folosite sunt cele din argint si otel inoxidabil. &u cat este mai
nobil metalul cu atat sunt mai clare informatiile transmise.
Acupunctura se poate asocia o metoda mai putin cunoscuta, pe care chinezii o numesc )1('
(etoda consta in arderea pe manerul acului de acupunctura plasat in punctul necesar, a unei
cantitati bine determinata dintr$o anumita substanta. ,e multe ori se foloseste pelin (Kerba
-
FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)

Absinthi), recoltat si conservat in anumite conditii, bine presat si cantarit foarte precis.
:n acest fel se transmite prin intermediul acului de acupunctura, la nivelul punctului stimulat,
unele vibratii energetice foarte asemanatoare vibratiilor energetice naturale ale organismului
sanatos. 6rin acest transfer se initiaza un fenomen de autoreglare energetica a persoanei
tratate.
Contraindicatiile in acupunctura sunt putine 4 sarcina $ este bine ca sedinta sa nu fie facuta
unei femei insarcinata decat daca se exclud anumite zone, rani deschise $ se evita sedinta de
acupunctura care ar viza zone cu rani deschise, si tumori $ se evita zonele de acupunctura care
se afla la mica distanta de tumori.
C*OMO(E*!PI!
Ce e0te cromoterapia,
&romoterapia se bazeaza pe vechea arta a
utilizarii culorilor si a luminii in tratarea
afectiunilor sau bolilor de orice fel.
6racticantii cred ca prin utilizarea culorilor
din mediul nostru este posibila imbunatatirea
calitatii vietii si a sanatatii.
6rimele forme ale acestei terapii include
utilizarea cristalelor colorate sau a luminii
solare. xista o varietate de optiuni la
indemana si multi practicanti com1ina utili+area cromoterapiei cu alte terapii
complementare precum aromoterapia2 ma0a3ul2 cri0taloterapia 0i 4oga5
Care 0unt principiile cromoterapiei,
&orpul uman absoarbe lumina care e formata din spectrul de culori. Oiecare culoare din
spectru are o anumita frecventa, lungime de unda si energie asociata ei. &ulorile pe care le
absorbim au efect asupra sistemului nervos, sistemului endocrin si a eliberarii de hormoni sau
a altor substante organice din corpul uman. ,e asemenea, pot afecta energiile mai subtile ale
cha+relor (cele sapte cha+re ale corpului uman). Acestea pot afecta si mentalul, emotionalul,
precum si starea psihica si fizica a omului.
#imptomele afectiunilor sunt un semn al unei lipse sau utilizari nepotrivite a culorii si luminii,
de catre celulele si organele corpului uman. Acest lucru se poate datora unor factori precum
modul de viata, mediu, etc. Aceasta lipsa de echilibru poate fi corectata prin utilizarea
selectiva a frecventelor culorilor. Oormele prin care se transmit frecventele culorilor catre corp
sunt numeroase.
Cum ne a3uta cromoterapia,
7erapeutii sugereaza ca partea vizibila a spectrului de culori poate afecta mintea si corpul, de
asemeni. i iau in considerare aura umana $ reprezentata printr$un asa zis NouN de energie $
energia emanata de corpul uman, pe care doar putini dintre noi o pot observa. 7erapeutii vor
lua in considerare dosarul medical si starea prezenta de sanatate a unei persoane pentru a
observa aura prin concentrare. i cred ca fiecare organ, parte a corpului, stare emotionala sau
mentala raspunde la o anumita culoare. 'bservand culorile din aura fiecaruia ei pot utiliza
culorile respective pentru remedierea afectiunilor.
G
FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)

&ulorile sunt de asemenea, utilizate in practica medicala comuna pentru tratarea icterului de
care sufera nou$nascutii si a altor afectiuni. 6e de alta parte, sunt utilizate in terapiile
complemetare pentru a intari sistemul imunitar si a asigura insanatosirea pe cale naturala.
' multime de probleme inclusiv cele legate de conditiile de stress, cum ar fi4 insomnia,
anxietatea, astmul, devieri de comportament, depresia etc., pot fi tratate astfel. :n special,
a)uta la recuperare dupa operatii sau boli grave. ,e asemenea, a)uta la cresterea nivelului
creativ si in procesul de invatare.
Ca+uri particulare
&romoterapia implica utilizarea culorilor sau a luminii ca forma de tratament. ,iagnosticele
difera, incluzand examinarea culorilor din NauraN clientului, dupa cum am explicat mai
devreme. Jn corp suferind emana vibratii neechilibrate, in special culori inchise, neclare sau
linii agresive de culoare. &romoterapeutii incearca restabilirea armoniei. ,e exemplu, daca
cineva se plange de oboseala sau lipsa de energie, acesta trebuie sa faca o NbaieN de culoare
pentru o scurta perioada de timp. &ea mai potrivita pare a fi culoarea rosie, deoarece creste
vitalitatea si stimuleaza circulatia sangvina.
#e cunoaste prea bine ca rozul tempereaza, albastrul calmeaza si a)uta asimilarea
cunostintelor, in timp de portocaliul tinde sa ne inveseleasca. Jnii cromoterapeuti spun ca
anumite culori se potrivesc in anumite situatii, si ne sfatuiesc asupra utilizarii acestora in
decorarea locuintei si a biroului.
!tentie666
&ulorile pot fi folosite aproape in toate cazurile (pentru toate afectiunile), alaturi cu
tratamentul medical clasic. 6robabil, cromoterapia a)uta mai ales din punct de vedere al
starilor mentale.
Ce /orma de tratament 0a utili+am,
7ratamentele pot lua forme variate4
a. &oncentrarea luminii solare pe zona afectata $ Jtilizarea anumitor alimente colorate in
dietele noastre produc anumite reactii in corp. ,e exemplu, carotenul (il gasim in morcovi si
cartofi dulci) are culoarea portocalie si se afla in compozitia vitaminei A. Aceasta formula
trebuie utilizata pentru a mentine sanatatea pielii, a mucoaselor etc.
b. &onsumul de Napa de curcubeuN $ Apa se pastreaza intr$un recipient colorat si expusa la
soare. &ulorile recipientul isi alatura energiile cu cele ale apei si in momentul consumului, ne
imbibam cu aceste energii.
c. N8espiram culorileN $ &and afirmam acest lucru ne referim la respiratia normala, dar
imaginandu$ne in acelasi timp, ca aerul este colorat.
d. Mumina alba straluceste prin filtre colorate si este directionata catre parti ale corpului sau
catre intregul corp.
e. :mbracamintea colorata $ anumite culori ale imbracamintii filtreaza lumina, iar corpul o
absoarbe.
Cromoterapia 0i cum /unctionea+a acea0ta
ste bine cunoscut faptul ca s$a demonstrat stiintific ca toate lucrurile si fiintele au o vibratie
proprie. Aceste vibratii au o anumita frecventa. Acelasi lucru este valabil in cazul afectiunilor
care ne afecteaza sistemul, fie ca sunt virale, bacteriologice, parazite sau simple ciuperci.
7oate au vibratie proprie unica.
&romoterapia nu ne afecteaza negativ si poate fi folosita, in special, ca si tratament alternativ.
Oiecare culoare din spectru vibreaza pe o banda proprie si fiecare parte din corpul uman
C
FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)

rezoneaza la o culoare proprie. ,aca nu ne simtim bine, suntem bolnavi sau prost dispusi,
putem utiliza culorile pentru a armoniza vibratiile si restabili echilibrul. 6rin restabilirea
echilibrului Ncorpului energeticN, putem crea armonia corpului fizic.
Mimba)ul psihologic al culorilor este usor de invatat. ,e exemplu, culorile calde $ galben sau
portocaliu $ produc excitatie nervoasa si fericire, cele reci $ albastru sau indigo $ calmeaza
nervii. ,aca ne simtim bine si suntem echilibrati, nu trebuie sa existe o preferinta pentru o
anumita culoare. ,aca suntem atrasi de o anumita culoare, se intampla deoarece fiecare
culoare in parte este necesara pentru a produce echilibrul corpului energetic.
!*OM!(E*!PI!
:n rdcini, tulpini, frunze, seminte "i flori, fiecare plant contine uleiuri esentiale (sau
volatile, sau eterice), folosite in aromaterapie pentru a stimula echilibrul "i armonia corpului,
mintii "i spiritului. 6ropriettile terapeutice ale acestor uleiuri provin, fr indoial, din
influenta pe care o au asupra hormonilor "i a altor
substante chimice cu rol de mesager, care se gsesc in
corp "i in creier.
Oolosirea uleiurilor esentiale dateaz inc de pe la
?-// i.&h.,c!nd egiptenii au creat parfumuri "i leacuri
din ele. i au facut legtura intre arome "i religie,
atribuind o anumit mireasm fiecreia dintre multele
lor zeitti. 6reotii egipteni foloseau uleiurile esentiale
la imblsmare> s$au gsit urme de astfel de substante
n mumii vechi de H/// de ani.
&uno"tintele antice au fost pstrate de medicii greci,
romani "i arabi, ale caror lucrri au influentat medicina timp de secole. :n secolul al P%:::$
lea, uleiurile volatile erau inc utilizate pe scar larg in practica medical. ,ar la sfar"itul
secolului al P:P$lea a nceput fabricarea de esente sintetice, procedeu mai ieftin "i mai u"or
dec!t extragerea lor din plante, iar folosirea leacurilor obtinute pe cale natural a cunoscut
atunci un declin.
Aromaterapia modern a aprut odat cu lucrrile chimistului francez 8ene$(aurice
Qattefosse, care in anii R;/ a descoperit proprietatile vindecatoare ale uleiului de levntic.
A"a a inceput s studieze propriettile antiseptice ale uleiu$rilor esentiale "i, in .BHC, el
public prima carte modem de aromaterapie.

Cerei 0/atul unui 0peciali0t
Jn aromaterapeut v va pune ntrebri despre sntate, nivelul stresului "i starea de spirit. l
va trebui s afle ce alte remedii folositi, deoarece efectul unor medicamente, indeosebi al
celor homeopatice, poate fi modificat de mirosul puter$nic al uleiurilor aromaterapeutice.

,up aceea va alege uleiurile care vi se potrivesc "i modul de administrare a tratamentului.
#unt mai multe metode, dar cea mai obi"nuit este practicarea unui masa) total "i relaxant cu
uleiurile recomandate.

Diluarea uleiurilor. e7cipienti 0i proportii
F
FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)

:nainte de a folosi un ulei esential pentru masa) sau imbiere, trebuie s$l diluati cu o
substant adecvat, numit excipient. 6entru masa) folositi ca excipient un ulei de bun
calitate, obtinut prin presare la rece, cum ar fi cel de migdale dulci, de floarea soarelui sau din
s!mburi de struguri. 6entru imbiere amestecati uleiurile esentiale cu o lotiune incolor si
inodor sau cu spumant de baie obisnuit si turnati amestecul in apa de baie. 8espectati
proportiile indicate mai )os4 depsirea lor ar fi o risip inutil.
Amestec normal pentru imbiere $ .- picturi de ulei esential in ./ lingurite de
excipient
Amestec pentru imbiere4 copii, vrstnici si bolnavi $ F picturi de ulei esential in ./
lingurite de excipient
Amestec pentru imbiere4 copii sub vrsta de ; ani $ ? picturi de ulei esential in ./
lingurite de excipient
Jlei pentru masa) $ F$.; picturi de ulei esential in G$F lingurite de excipient

)olo0irea terapiei la domiciliu
ste important s obtineti un diagnostic medical sigur inainte de a folosi aromaterapia pentru
a trata simptome care, n mod normal, v$ar fi determinat s v adresai unui medic. Jleiurile
esentiale sunt la ndem!n, iar tratamente ca in$halatiile, masa)ul "i bile aromatice sunt u"or
de realizat la domiciliu. ,ar eficacitatea uleiurilor depinde de modul cum au fost extrase "i
pstrate.
&ele mai bune se comercializeaz n sticlue de culoare inchis "i sunt obinute prin distilarea
vaporilor sau prin extragerea din prti de plante naturale, de obicei organice. ticheta trebuie
sa contin denumirea latin a plantei, modul de utilizare, atentionri clare "i mentiunea
2naturalN sau 2purN.

Precautii 0peciale
,esi uleiurile esentiale pure fac bine la piele si pot fi absorbite in fluxul sangvin rspandind
actiunea lor benefic in intregul corp, unele uleiuri sintetice pot provoca reactii cutanate sau
crize de astm. Oolositi deci numai uleiuri esentiale naturale.
,ac aveti o piele sensibil, dac suferiti de epilepsie sau de hipertensiune arterial sau ati
fost operat recent, consultati un practician calificat inainte de a folosi uleiuri esentiale.
DIE(O(E*!PIE
Dieta mediteranean
&limentele voastre s v !ie medicamente i medicamentele voastre s v !ie alimente#
('ipocrate
D*e/' )e,*/er'ne'n7 /r',*6*1n'l7 este o variant de diet predominant vegetarian, care era
rsp!ndit n cele .G ri care delimiteaz (area (editeran. 9ncep!nd cu anii RG/, aderarea
populaiei la aceast diet a sczut gradat, obiceiurile alimentare vechi fiind nlocuite cu cele
moderne, mai puin sntoase.
Caracteri0ticile dietei mediteraneene tradiionale 0unt.
cerealele sunt consumate mai ales sub form de p!ine fr dro)die "i mai puin sub
form de paste
desertul tipic este reprezentat de fructe proaspete
principala surs de grsimi alimentare este uleiul de msline
B
FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)

lactatele consumate preferenial sunt iaurtul "i br!nza, mai puin laptele
se consum ocazional sau sptm!nal, pe"te
se consum cantiti mici p!n la moderate de vin
se consum ntre /$? ou sptm!nal.
&onform cercetrilor "tiinifice, dieta are un coninut crescut de compu"i bioprotectori4
seleniu, fibre, antioxidani (n special resveratrol din vin "i polifenoli din uleiul de msline),
vitaminele "i &, acid folic, carotenoizi, acizi gra"i SH, flavonoide, un coninut srac de
grsimi saturate (maxim C$F0 din totalul grsimilor) "i un coninut moderat de lipide totale
(maxim ;-$H-0 din aportul caloric total) 8>*lle/, 1%%#;. #tudiile au demonstrat c dieta
mediteranean prote)eaz mpotriva bolilor inflamatorii (ex. poliartrita reumatoid),
cardiovasculare, cancerului (mamar, pancreatic, tumorilor solide).
Dieta macro1iotic
&limentele voastre s v !ie medicamente i medicamentele voastre s v !ie alimente#
('ipocrate
D*e/' )'4r1?*1/*47 este o form de vegetarianism bazat pe concepte din filozofia chinez "i
budismul Ten, conform crora felul de a m!nca "i calitatea hranei ne afecteaz organismul, "i
chiar aspecte ale con"tiinei 8<-.@*, 1%A$: <-.@*, 1%AA;. &u a)utorul alimentaiei se poate
accede la echilibrarea n fiin a principiilor polare Uin$Uang, echilibrare considerat a fi
cheia sntii. 9n funcie de culoare, form, gust, climatul originar,
anotimpul de cre"tere "i metoda de gtire, alimentele se pot
clasifica n alimente predominant Uin "i alimente predominant
Uang. &onsum!nd mai mult dintr$o anumit categorie se poate
amplifica n organism aspectul corespondent. 9n cadrul dietei
macrobiotice sunt permise doar alimente biologice, ecologice,
lipsite de orice adaosuri artificiale, accentul pun!ndu$se pe consumul de cereale integrale
(gr!u, hri"c, mei, orez) ?/$G/0, legume ;/$H/0, leguminoase (ex. fasole, linte, nut, soia
etc) -$./0. Algele sau alte tipuri de vegetale marine trebuie s fie consumate regulat, dar n
cantiti mici, n timp ce fructele, seminele, nucile "i pe"tele alb ocazional.
#tudii "tiinifice au evideniat beneficii ale dietei macrobiotice n urmtoarele situaii4 cancer
de s!n 8B1l,*n, 1%A&: <-.@*, &""1;, melanom "i cancer pancreatic 8<-.@*, &""1: F'-lCner,
1%%D;, boli cardiovasculare 8S'4C., 1%$#: S'4C., 1%A#;, diabet zaharat 8B@-)*.'E'.,*,
&""6; "i complicaiile acestuia4 ex. nefropatia diabetic 8C1./er1, &""A;.
./
FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)

Marea piramid a vieii (dup 8u09i2 :;;<)
MID-BOD= MEDICIE
(n om se nate ) un nger o stea din cer aprinde
*i pe pm$nt co"oar n corpul lui de lut,
& g$ndurilor aripi n om el le ntinde
*i pune graiul dulce n pieptul lui cel mut.
+ candel a vieii, de cer steaua depinde
*i m"l scriind soartea a omului nscut.#
Mi9ai Emine0cu
Ter'0**le 0.*@1l13*4e
#enzaiile "i emoiile au o influen puternic asupra corpului fizic, inclusiv la nivel geneticA
le constituie un fel de 2hran5 pentru mintea noastr. Jlcerul de stres, albirea instantanee
dup un "oc, infarctul miocardic acut produs de o emoie intens, sunt astfel de exemple
negative. 9ns exist din fericire "i 2reversul medaliei54 prin 2hrnirea5 cu senzaii "i emoii
..
FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)

pozitive putem induce efecte benefice asupra corpului nostru fizic. 9n acest sens citm studiile
de)a celebre ale dr. *azuo (ura+ami, cercettor )aponez de renume internaional, care a
dovedit c r!sul, ca expresie a unei emoii luntrice pozitive, activeaz unele gene 2benefice5
"i inhib altele 2malefice5. chipa )aponez a evideniat deasemenea c glicemia bolnavilor
diabetici a sczut dup vizionarea o dat la dou zile a unor comedii.
C*I&(!$O(E*!PI!
&ristaloterapia face parte din randul terapiilor
alternative si se bazeaza pe proprietatile energetice ale
pietrelor. Oiecare roca are o energie proprie care ne
armonizeaza propriile energii, ne imbunatateste starea
de spirit si ne amelioreaza anumite boli. &ristalele
capteaza energiile si apoi le canalizeaza catre
organismul nostru, mai exact catre acea parte a lui care
are nevoie de a)utor si de un plus de energie pentru a se
reface.
6ietrele si cristalele au insotit omenirea din cele mai vechi timpuri, chiar de la primele unelte
fabricate din aceste materiale. Jtilizarea pietrelor in scopul sanatatii este si ea ancestrala.
6ietrele au devenit amulete, prelucrate in statui, ridicate in temple. &ristaloterapia s$a conturat
insa in secolul P%:::, cand abatele Kauy a descoperit cele sapte sisteme cristaline. 6ietrele
erau utilizate in medicina, mai ales sub forma de pudra si elixir, iar cristaloterapia (desi nu
purta acest nume) a devenit una dintre ramurile medicinei. 'data cu evolutia stiintei, oamenii
au inceput sa se indoiasca de puterea pietrelor, dar au crezut din nou in ea cateva secole mai
tarziu. :n a doua )umtatate a secolului PP,
interesul pentru pietre s$a conturat, proprietatile
lor fiind valorificate.
(etoda consta in masarea sau simpla asezare a
mineralelor in locuri specifice ale corpului,
precum si in purtarea permanenta a pietrelor
recomandate. (ineralele folosite sunt sub forma
bruta si purificate. 6rocesul de purificare a
pietrelor este unul specific, are scopul de a le
elibera de orice energie si consta in urmatoarele
metode4 ingroparea in pamant, neutralizarea cu
sare de mare sau apa sarata, iluminarea cu a)utorul
unei lampi de cromoterapie, expunerea in lumina soarelui sau a lunii, spalarea cu valurile
marii sau apa de izvor, acoperirea cu petale de flori, acoperirea cu nisip, purificarea in
piramida.
(ineralele au patruns si pe piata produselor de frumusete, facand parte din ingredientele
cosmeticelor. #pre exemplu, anumite marci de deodorante propun produse pe baza de cristale
de roca. Orumusetea noastra nu are decat de castigat de pe urma acestor ingrediente naturale.
Ooarte la moda sunt produsele de ma+e$up minerale, fiind alcatuite din ingrediente exclusiv
naturale, fara conservanti sau parfum. xtractele minerale au fost introduse si in creme, masti
si alte produse de ingri)ire.
(ulte afectiuni pot fi tratate cu a)utorul pietrelor, printre acestea numarandu$se4 stresul,
oboseala, insomnia, epuizarea, problemele emotionale, agitatia mentala, durerile articulare,
durerile cronice. Oiecare piatra are anumite proprietati terapeutice, dar sunt si cazuri in care
.;
FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)

pentru aceeasi afectiune sunt recomandate pietre diferite. :ata un mic inventar al pietrelor
semipretioase si cristalelor precum si proprietatile lor.
*E>'$I >EE*!$E DE "I!#% &%%(O!&%
!titudine preventiv
9n &hina antic, medicina avea o vocaie preventiv, familii ntregi merg!nd regulat la medic
la schimbarea anotimpului sau la fiecare echinociu, pentru a$"i menine sntatea. &!nd se
mbolnveau nu plteau mai mult dec!t atunci c!nd erau snto"i.
9n acest sens este indicat ca 1r*4e *n,*5*, .7n7/1. .7 )e'r37 0er*1,*4 l' )e,*4-l n'/-r*./,
)'* 'le. l' /re4ere' ,e l' -n 'n1/*)0 l' 'l/-l, pentru a fi a)utat s aleag un stil de via
care s$l a)ute s previn mbolnvirea. :ntervalul de trecere de la un anotimp la altul
marcheaz ni"te modificri energetice n mediu care atrag cu sine rspunsuri similare din
partea organismului. Aceste tendine energetice pot favoriza pe un teren predispus
manifestarea anumitor tulburri sau boli (spre exemplu iarna sunt mai frecvente rcelile,
primvara alergiile, vara diareea, etc). le ns pot fi compensate prin diet "i alte obiceiuri
sntoase adecvate sezonului respectiv.
!limentaia
9nelepciunea medical a poporului nostru zice4 FS7 l-7) )*4-l ,e=-n .*n3-r*, 0rGnH-l 4-
0r*e/en** I* 4*n' 4- ,-I)'n**.J 8ecomandri alimentare similare exist "i n medicina
chinez4 m!ncai 2ca un rege5 la micul de)un (n intervalul C$B, c!nd predomin (eridianul
#tomac "i digestia este foarte bun), 2ca un prin5 la pr!nz (n intervalul ..$.H, c!nd
predomin (eridianul :nim, "i astfel ne tonifiem :nima), 2ca un srac5 la cin (n intervalul
.C$.B, c!nd predomin (eridianul 8inichi, "i astfel ne ntrim sena 8inichilor).
9n concluzie la micul de)un trebuie s m!ncai consistent, de preferat alimente solide "i calde
(pentru cei mai firavi, de exemplu, orez cu lapte "i ghee, orez cu br!nz "i glbenu" de ou,
pentru cei mai grsui p!ine pr)it cu pateu "i msline sau lapte de soia cu musli sau iaurt cu
musli, etc). Re6e/ele /re?-*e ','0/'/e Kn +-n46*e ,e /*0-l 41n./*/-6*1n'l.
' alt recomandare important este ca 0r13r')-l ,e )e.e .7 +*e re3-l'/.
E/ectele negative ale ?0ritului@ pe0te me0e
3umeroase studii "tiinifice au evideniat c un program de mese neregulat, "i n special
2sritul5 peste micul de)un, au efecte negative asupra sntii (*es+i, ;//H), favoriz!nd
simptomele depresive (Oul+erson, ;//?), rcelile (#mith, ;//H), bolile cronice (*es+i, ;//H),
obezitatea (*umar, ;//?), dismenoreea "i menarha precoce (Ou)iEara, ;//H).
&omnul
9n societatea modern somnul este extrem de negli)at. (ai mult dec!t at!t, n r!ndul
adolescenilor nu mai este 2la mod5, fiind mai de bon ton s rm!i treaz dup miezul nopii
"i s fii activ pe (essengerA Mipsa somnului este de fapt o D'AMV a omului contemporan. 9n
continuare vom explica care este atitudinea sntoas fa de somn.
Culcarea Anainte de ora :B5;;
&u fiecare zi n care ne culcm peste ora ;H.//, se consum anormal de mult din rezerva
noastr de via "i din sena 8inichilor (care susine ntregul corp "i funcionarea tuturor
organelor). %izionatul televizorului sau lucrul la computer peste ora ;H.// are un efect de
amplificare a acestui consum. ' situaie de excepie, n care este admis rm!nerea n stare de
veghe peste ora ;H.//, este practica unor tehnici de relaxare. ,eoarece ntre orele ;H.//$..//
se realizeaz refacerea senei 8inichilor consumat peste zi, aceste practici pot s faciliteze
procesul regenerativ.WrWn9n medicina chinez se precizeaz c o persoan care se culc dup
.H
FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)

orele ;H.// nu va avea niciodat un ficat sntos. 6entru a nelege acest lucru, trebuie s "tim
c ntre orele ;H.//$..// este predominana energetic a (eridianului %ezic Diliar, iar ntre
orele ..//$H.// este predominana energetic a (eridianului Oicat. :ntervalul respectiv este
folosit de ctre organism pentru refacerea energetic a acestor organe, care mpreun
alctuiesc Mo)a Memn. ,ac rencrcarea energetic a lor este mpiedicat, ele vor consuna din
nergia 8inichilor (ntre 8inichi "i Oicat exist o relaie energetic de tip (am$Oiu) "i astfel
organismul n ntregul su va fi slbit.
(re+irea Anainte de r0ritul 0oarelui
&onform Ayurvedei, trezirea nainte de rsrit are un efect de amplificare a longevitii.
E/ectele negative ale lip0ei cronice de 0omn
% enumerm doar c!teva dintre efecte negative ale lipsei de somn care au fost evindeiate n
studii "tiinifice4
cre"terea mortaliii generale (7ama+oshi, ;//?)
tendin la ngr"are "i obezitate (7aheri, ;//?> QangEisch, ;//-)
toleran sczut la glucoz "i predispoziie ctre diabet zaharat (#piegel, .BBB)
cre"terea presiunii arteriale "i a rsicului de dezvoltare a unor boli cardiovasculare
(Avas, ;//H, 7ochi+ubo, .BBG)
activarea sistemului nervos simpatic (#piegel, ;//?)
cre"terea mar+erilor inflamatori "i predispoziai ctre dezvoltarea unor afeciuni
inflamatorii (%gontyas, ;///> (ezer$Eert, ;//?)
scderea imunitii (,inges, .BB?> #hearee, ;//.> balachandran, ;//;)
dereglri endocrine (#piegel, .BBB> 8ogers, ;///> 'rthmann, ;//.)
.?
FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)

BIBLIOBRAFIE
Agoston %., &sermely 6. et al.4 (ultiple Eea+ hits confuse complex systems4 a
transcriptional regulatory netEor+ as an example, 6hys 8ev e #tat 3onlin #oft (atter
6hys, C.4.$F, ;//-
Anderson K.8.4 7he epidemiological and allergic features of asthma in the 3eE
Quinea Kighlands, &lin Allergy, ?4.C.$.CF, .BC?
DroEn 6., Qad)use+ ,.&.4 Acute and chronic pulmonary airEay disease in pacific
:sland (icronesian, Am L pidemiol, ./F4;GG$;CH, .BCF
&sermely 6.4 #trong lin+s are important, but Eea+ lin+s stabilize them, 7rends
Diochem #ci, ;B4HH.$HH?, ;//?
&sermely 6., Agoston %. et al.4 7he efficiency of multi$target drugs4 the netEor+
approach might help drug design, trends 6harmacol #ci, ;G4.CF$.F;, ;//-
*oehler *.O., Kelguero M.A., Kaldosen M.A., Iarner (., Qustafsson L.A.4 8eflections
on the discovery and significance of estrogen receptor , ndocrine revieEs, ;G(H)4?G-$
?CF, ;//-
8enz K, Kertz J4 7he bidirectional capacity of bacterial antigens to modulate allergy
and asthma, ur 8espir L, .B(.)4.-F$C., ;//;
#haheen #.'., Asby 6., Kall A.L., et al.4 (easles and atopy in Quinea Dissau, Mancet,
H?C4.CB;$.CBG, .BBG
.-
FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)

Bune practici privind parteneriatele
Jn nvmant de calitate, rezultate deosebite n procesul instructiv educativ "i
competene de baz "i tehnice temeinice ale viitorilor absolveni, se obin "i prin dezvoltarea
unor parteneriate viabile ntre "coal "i companiile de profil de pe pia. 9n acest sens, am
considerat oportun fundamentarea unei colaborri cu compania &5 C5 HO)I>!$ ECPO*(
IMPO*( &5 !5 2 Bucureti5
&olaborarea s$a materializat prin derularea unui parteneriat in cadrul campaniei 26as
cu pas spre sanatate5, proiect devenit traditional in scoala noastra.
6erioada de desfasurare a acordului de parteneriat a fost septembrie ;/..$ decembrie
;/.;. Activitile derulate n cadrul acordului de parteneriat au fost4
,esfasurarea unor lectii demonstrative, lecii practice, proiectii de filme>
,ifuzarea unor materiale cu tematic sanitar>
6relegeri pe diferite teme de actualitate in domeniile fitoterapiei, apifitoterapiei>
:n cadrul parteneriatului initiat in septembrie ;/.. intre &ompania K'O:QAM si
#coala 6ostliceala #anitara @#f. %asile cel (are5 din 6loiesti, ne$am bucurat de
privilegiul de a ne onora cu prezentari lunare, deosebit de interesante si utile d$na

Director de marDeting Dr5 )arm5 !nca Daniela *!ICI'
.G
FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)




.C
FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)


6rezentari de produse>


%izite de documentare in cadrul firmei Kofigal1 fabrica1 fluxuri de fabricatie1
laboratoare si la clinica Alexandra de la Dreaza, 6rahova>
.F
FUNDA IA PENTRU DEZVOLTARE UMAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
FILIALA PLOIESTI
B-DUL PETROLULUI nr. 16
PLOIESTI, PRAHOVA
Tel.: !"-!!-#$!%&1
F'(: !"-!!-#$!%&1
E-)'*l: +,-.'n*/'r0l1*e./*23)'*l.41)



6articipari la activitati1 evenimente ale firmei.
!utori.
Manager /iliala Dr5 Marioara C*I&(E&C'
Director Pro/5 Ioana C'C'
!05 /arm5 Cri0tina >*I>O*E&C'
&coala Po0tliceala &anitara ?&/5 "a0ile cel Mare@Ploie0ti
.B