Sunteți pe pagina 1din 23

30.

Actualizarea este estimarea valorii actuale a unui flux de trezorerie


Actualizarea = calcularea valorii prezente a unei sume viitoare (care reflecta o plata sau o incasare).
45.
Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosin dsinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga dar compati!ila cu orizontul de prognoza
sta!ilit intreprinderii" deci o !una viziune o intelegere a fluxurilor trecute: vanzari preturi structura
cheltuielilor riscuri etc.
#. $eterminarea valorii reziduale ce urmeaza a fi adaugata la cash%flo&%ul din ultimul an proiectat" orizontul
prognozat este in general estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor marcand momentul cand
prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat" valoarea reziduala de regula se
calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flo&%ul ultimului an prognozat ('r=(xC)) sau aplicand
modelul *ordon
+++1+++ unde , este coeficientul de a-ustare pentru risc iar g este cresterea pe
,%g termen lung a fluxului de numerar
48.
Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:
% atunci cand pachetul este minoritar prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea"
% canda pachetul este ma-oritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea glo!ala a
societatii in care s%a investit si pe aceasta !aza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului"
.itlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar prin capitalizarea dividendelor
procurate de acestea" cand pachetul este ma-oritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la
evaluarea glo!ala a societatii in care s%a investit si pe aceeasi !aza se determina valoarea unui titlu si
valoarea pachetului
62.

/// . 0 ) /// . 1 /// . 1 /// . 2 ( ) /// . 2 /// . # /// . 1/ ( = + + + + =
= = inevaluare Diferented proprii Capitaluri ANC
63.
Activele considerate nenecesare exploatarii se evalueaza la valoarea realizabila neta.
57.
Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare.
3olul !ilantului economic in evaluarea unei intreprinderi:
% ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare"
% este instrumentul de lucru pe !aza caruia se evalueaza o 4ntreprindere" reprezinta patrimoniul
renta!ilitatea intreprinderii actualizate si corectate in functie de exigentele pietei pe !aza constatarilor din
diagnosticul de evaluare"
% reprezinta patrimoniul adus la nivelul pietei.
7.
Bad!ill%ul reprezinta o valoare incorporala negativa. $aca activele sunt prost gestionate si exploatate conduc
la performante financiare inferioare asteptarilor pietii.
4. "lasificati diferitele tipuri de evaluari
$in punct de vedere al utilizatorului evaluarii
% evaluari conta!ile
% evaluari administrative
% evaluari !azate pe expertiza si diagnostic
$in punct de vedere al o!iectului evluarii:
% evaluari de intreprinderi
% evaluari de !unuri
$in punctul de vedere al scopului evaluarii:
% evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
% evaluari contractuale
% evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni suplimentari de fonduri transferal activelor nete
oferte pu!lice initiale rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale fiscale
A!ordarea prin active (costuri)"
A!ordarea prin comparatie
A!ordarea prin capitalizarea veniturilor.
5. "are este rolul dia#nosticului in evaluarea intreprinderii$
$iagnosticul are drept scop
% intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii"
% cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea"
% determinarea oportunitatilor si riscurilor punctelor forte si sla!e in present si in viitor"
% facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul in sens calitativ pe care
utilizatorii raportului de evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la nivelul
rezultatelor sale.
3olul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu%zisa
respectiv in sta!ilirea ipotezelor de evaluare alegerea metodelor a-uta la anticiparea viitorului firmei la
depistarea factorilor de risc si la sa!ilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in
raportul final.
20. "are sunt pasii %etapele& in determinarea activului net corectat al unei intreprinderi$
Pasii in determinarea A5C sunt:
1.6epararea tuturor elemntelor de active in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii
(necesare intreprinderii)
2. 3eeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii"
#. Calculul mathematic al activului net corectat.
2. "are sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de intreprindere$
Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt:
Activul net corectat si capacitatea !eneficiara
$iagnosticul -uridic
$iagnosticul functiunii de cercetare%dezvoltare
$iagnosticul functiunii comerciale
$iagnosticul functiunii de productie
$iagnosticul functiunii de resurse umane
$iagnosticul functiunii financiar%conta!ile
37.
"apacitatea !eneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un !eneficiu dat in viitorul
apropiat in conditii de motivare si de gestiune considerate normale identice cu cele din ultimii ani daca
nici%o schim!are semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza
intreprinderea
38.
'tapele determinarii capacitatii !eneficiare sunt:
% studiul rezultatelor trecute
% examenul previziunilor
% mixa-ul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitatii !eneficiare
3(.
. 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din !ilant pentru determinarea capacitatii !eneficiare:
7 amortismente 7 se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare referinta
constituind%o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici"
% salarii si asimilate salariilor% insuficientele sau exagerarile tre!uie adaugate sau eliminate referinta
constituind%o standardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala"
% stocuri 7 se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga perioada realitatea si -ocul
stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada anomaliile tre!uind reintegrate sau deduse din rezultatul
conta!il"
% profituri si pierderi exceptionale 7 se retin numai acele profituri care provin din operatiuni o!isnuite cere se
reproduc in mod sistematic in viitor
40.
"apacitatea !eneficiara se poate cacula in una din urmatoarele variante:
% ca medie a profituriloe anuale corectate din perioadele trecute "8 a profiturilor anuale corectate din
perioadele trecute "8 a profiturilor anuale previzionate"
% ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute"
% ca medie a profiturilor anuale previzionate"
% ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.
42.
"apacitatea !eneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un !eneficiu dat in viitorul
apropiat in conditii de motivare si de gestiune considerate normale identice cu cele din ultimii ani daca
nici%o schim!are semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza
intreprinderea
Capacitatea !eneficiara se exprima de regula cifric ptin profitul net evaluat dividende si cash%flo&s
50.
"reantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte la valoarea scriptica cele in valuta se
actualizeaza la raportul de schim! al monedei nationale din ziua respectiva.
Creantele dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte intra in calculul valorii patrimoniale a
intreprinderii cu valoarea scriptica" cele in valuta se actualizeaza la raportul de schim! al monedei nationale
din ziua respectiva.
6(.
"orectiile aplicate rezultatului contabil in vederea estimarii beneficiilor
9n general corectiile aplicate rezultatelor conta!ile constau in:
% corectarea veniturilor si cheltuielilor la nivele care sunt in mod rezona!il reprezentative in ipoteza
continuarii activitatii de exploatare
% corectarea veniturilor si cheltuielilor neeconomice
% corectarea veniturilor si cheltuielilor aferente activelor in afara exploatarii
:xemple de corec;ii:
eliminarea evenimentelor int<mplatoare cum ar fi greve inundatii
eliminarea influentei elementelor in afara exploatarii (venituri si cheltuieli aferente activelor in
afara exploatarii) cum ar fi surplus de personal active imo!ilizate care nu mai sunt necesare
exploatarii
)ormule de calcul
=data sta!ilita forma !eneficiului care va fi utilizata pentru a gasi marimea corespunzatoare acestuia
care va fi inclusa in formulele de calcul specifice se opteaza pentru una din urmatoarele variante:
se utilizeaza !eneficiul determinat pentru ultimul an incheiat
se utilizeaza media !eneficiilor aferente unei perioade trecute (de regula # ani)
se efectueaza previziuni privind !eneficiul pentru a se gasi anul in care acesta devine relativ
constant moment din care se capitalizeaza
se determina asa numitul !eneficiu reproducti!il sau recurent prin intermediul unei analize
istorice curente si prospective.
Concret se determina !eneficiul pentru ultimii trei ani (analiza datelor mai vechi de 2%# ani nu este
semnificativa mai ales in cazul unei evolutii economice rapide) pentru anul curent si se estimeaza
!eneficiile pe un orizont de prognoza de aproximativ trei ani. Pentru a se identifica !eneficiul
reproducti!il se procedeaza la eliminarea !eneficiilor pentru acei ani care reflecta evolutii extreme
sau !rutale si mai putin credi!ile dupa care se face media !eneficiilor pentru anii ramasi.
Potrivit metodelor de capitalizare a !eneficiilor valoarea de randament a afacerii este data de valoarea
actuala a !eneficiilor viitoare care se actualizeaza. =rizontul de prognoza este nedeterminat.
$aca !eneficiul este constant pe acest interval de timp formula de calcul a valorii afacerii V este:
( )

=
=
+
=
1 1
lim
t
t
t
r
B
r
B
V
$aca !eneficiul inregistreaza o crestere constanta g pe acest interval formula de calcul a valorii
afacerii V este:
c
B
g r
B
V =

=
unde
r 7 rata de actualizare
c 7 rata de capitalizare
9n cazul in care rata de capitalizare este inlocuita cu un coeficient multiplicator M formula de calcul a
valorii afacerii V devine:
M B V =
6. )efiniti valoarea de piata
'aloarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schim!ata la data evaluarii
intre un cumparator si un vanzator hotarati si avizati care actioneaza in cunostinta de cauza prudent si fara
constrangeri intr%o tranzactie echili!rata dupa un marcheting adecvat.
'aloare de piata = suma estimata pentru care o proprieate ar putea fi schim!ata la data evaluarii intre un
cumparator decis si un vamzator hotarat intr%o tranzactie cu pret determinat o!iectiv in care am!ele parti au
actionat in cunostinta de cauza prudent si fara constrangeri.
7. )efiniti valoarea *usta
'aloarea -usta reprezinta suma pentru care un active ar putea fi schim!at de !una voie intre doua parti aflate
in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat o!iectiv.
'aloare -usta = suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie de !unavoie intre parti
aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat o!iectiv.
8. )efiniti valoarea actuala a unui bun
'aloarea actuala a unui !un este valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar care urmeaza a fi
generate de derularea normala a activitatii intreprinderii.
'aloarea la care un activ este inclus in !ilant dupa deducerea oticaror amortizari cumulate si a oricaror
pierderi cumulate din depreciere.
(. )efini+i valoarea de ori#ine
'aloarea de origine cunoscuta si su! numele de valoare istorica sau de achizitie reprezinta totalitatea
costurilor necesare pentru achizitionarea si punerea !unului sau activului instare de utilizare sau de folosire.
'aloare de origine = cost istoric
0. )efini+i valoarea de utilizare
3eprezinta totalitatea costurilor necesare pentru do!andirea unui !un suscepti!il a fi folosit in acelasi scop in
aceleasi conditii de utilizare avand aceeasi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante
ca si !unul supus reevaluarii.
'aloare de utilizare = valoarea actualizata a fluxurilor de numerar viitoare estimate ce se asteapta sa
fie generate din utilizarea continuua a a unui activ si din cedarea lui la sfarsitul duratei de viata utile.
2. )e ce este obli#atorie evaluarea in cazul privatizarii unei ,ntreprinderi$
% din punct de vedere patrimonial ma-oritatea elementelor patrimoniale din !ilanturile societatilor cu capital
de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative reevalurarea fiind necesara pentru sta!ilirea valorii
de piata a !unurilor
% din punct de vedere al renta!ilitatii trecutul intreprinderii tre!uie considerat ca nereproducti!il" nu toti
factorii care au determinat sau au influentat profitul din !ilanturile societatilor cu capital de stat pot fi
extrapolate in perioada post privatizare
% Cumparatorul nu investeste pentru ce a o!tinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va o!tine le de aceea
profita!iliatea intreprinderii tre!uie ragandita"
% 'aloarea intreprinderii tre!uie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor
patrimoniale cumparatorul netre!uind sa fie penalizat pentrtu politica de investitii a fostului proprietar stiut
fiind ca un !un fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru
privatizare tre!uie o!servata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.
$atorita schim!arii proprietarului
5.
)isponibilitatile din !ilant se evalueaza la val scriptica cele in valuta se actualizeaza la raportul de schim!
al monedei nationale din ziua respectiva.
$isponi!ilitatile !anesti intra in calculul valorii patrimoniale a intreprinderii la valoarea scriptica" cele in
valuta fiind actualizate la raportul de schim! al monedei nationale din ziua respectiva.
. 'xplica+i necesitatea evalu-rii economice .i financiare a unei ,ntreprinderi.
Procesul de evaluare economica are drept o!iectiv sta!ilirea valorii de piata a valorii de circulatie a
!unurilor activelor si intreprinderilor el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in
spatial economic al tarii. 5ecesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata intreprinderii au loc
unele schim!ari semnificative cum sunt: modificari in marimea si strucura capitalului social modificari in
numarul si componenta actionarilor sau asociatilor actiuni -uridice cu scop patrimonial (succesinui
falimente parta-e) in cazul tranzactiilor comerciale cu ocazia privatizarii cand elementele prezentate in
!ilantul conta!il nu reflecta valori de piata ci mai degra!a valori administrative sau costuri istorice mult
diferite de valorile -uste.
2. 'xplicati rolul bilantului contabil in evaluarea unui activ sau unei intreprinderi
=rice evaluare de active firma sau societate etc. are ca punct de pornire !ilantul conta!il auditul financiar 7
motorul tuturor operatiunilor de evaluare deoarce in el se reflecta volumul fondurilor proprii piata
strategiile aplicate de firma el reflecta situatia patrimoniului a averii accumulate de firma de la infiintare si
rezultatele financiare o!tinute in ultima periaoda pentru care s%a incheiat.
3. 'xplicati diferen+ele dintre pre+ si valoare
Pretul este suma de !ani ce se poate o!tine din vanzarea unui !un de !unavoie intre parti aflate in cunostinta
de cauza in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat o!iectiv. 6ta!ilirea pretului presupune
negocierea evaluatorul nu%si propune sa sa determine pretului ci gama de valori respective zona in care ar
putea incepe negocierea si care ar putea pro!a!il sa se situeze pretul.
'aloarea unui !un se fondeaza pe notiune ade schim! se poate considera astfel ca valoarea comerciala
constiutie punctul de echili!ru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. 'aloarea
depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde" aceste criterii pot fi
su!iective de natura psihologica sau economica si o!iective prin aplicarea unor metode de evaluare care
a!ordeaza atat separate cat si impreuna latura patrimoniala si profita!ilitatea !unului activului sau
intreprinderii in ansam!lul sau.
'aloarea = o estimare a celui mai pro!a!il pret care va fi platit pentru un !un sau serviciu.
Pret = termen utilizat pentru o suma ceruta oferita sau platita pentru un !un>serviciu.
Pret de vanzare = fapt istoric indiferent daca a fost pu!licat sau daca a fost confidential.
46.
'lementele intangi!ile sunt imo!ilizarile necorporale respective cheltuieli de constituire de cercetare
dezvoltare licentemarci !revete softuri fondul commercial etc.
5(.
. 'ste evident ca politicile contbile influenteaza valoarAe intreprinderii instrucat intrucat acesta poate
opta pentru o metoda sau alta o !aza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare astfel metoda
lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in !ilant si un rezultat mai mic pe cand
metoda fifo va avea unefect invers asmenea si politicile de amortizare respective duratele de viata sta!ilite
sau metodele de amortizare. $e exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina
active mai mari decat daca do!anda ra fi tercuta direct in caheltuiala perioadei.
8nsuficienta de amortizare a imo!ilizarilor dintr%o 4ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara
amortizarii tehnico%economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul
ma-orarii. 6urplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.
8ncluderea anumitor cheltuieli (8A6 11 8A6 2 8A6 22 etc.) in valoarea activului (tratament alternativ)
mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de !aza (afectarea costului perioadei) determina
micsorarea patrimoniului intreprinderii.
:vitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea excesiva
de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii
67.
'valuarea economica consta intr/un complex de te0nici1 procedee si metode prin care e stabileste
valoarea de piata de circulatie a !unurilor activelor si intreprinderilor
70.
'valuarea good&ill%ului porne?te de la cuantificarea superprofitului pe care 4l poate genera o afacere. Acesta
reprezint@ capacitatea 4ntreprinderii de a genera un profit superior sectorului de activitate c@ruia 4i apar;ine.
6e presupune c@ nu exist@ superprofit % ?i deci good&ill 7 dec<t dac@ renta!ilitatea capitalurilor
investite 4n 4ntreprindere este mai mare dec<t cea care s%ar o!;ine plas<nd pe pia;@ acelea?i capitaluri.
CI i R C R S
CI CI CI p
= =
unde
6
p
7 superprofit
3
C8
7 renta!ilitatea capitalurilor investite
C
C8
7 costul capitalurilor investite
C8 7 capitaluri investite
i 7 rata de renta!ilitate a pie;ii
Pro!lema care tre!uie rezolvat@ mai departe este definirea con;inutului sau modului de calcul a celor
doi termeni ai formulei.
2entabilitatea capitalurilor investite 4n 4ntreprindere 3
C8
4m!rac@ forma !eneficiilor a?teptate din
afacerea evaluat@. 6e pot utiliza:
% rezultatul curent
- rezultatul net contabil influenat cu amortizarea economic
- profitul rezultatul! operaional de e"ploatare! dup# impozitare$ Acesta este inclus 4ntr%o formul@
de determinare a superprofitului ?i de aici a valorii afacerii. Aodelul de evaluare denumit ':A (valoare
economic@ ad@ugat@) este prezentat 4n lucrarea economistului american *.B. 6te&art .
9n ceea ce prive?te costul capitalurilor investite1 "
"3
1 este dat pe de o parte de m@rimea
capitalurilor investite iar pe de alt@ parte de renta!ilitatea pie;ii unde acestea s%ar fi putut fructifica dac@ nu
ar fi fost investite 4n acea afacere.
Accep;iuni privind capitalurile investite CI:
% activele identificabile evaluate la valoarea de pia#
% activul net contabil corectat
% activele imobilizate %i din nevoia de fond de rulment evaluate la valori nete (dup@ deducerea
amortiz@rilor ?i provizioanelor pentru depreciere) sau la valori !rute. Acela?i con;inut 4l au capitalurile
investite din formula ':A (valorea economic@ ad@ugat@).
=dat@ aleas@ forma pe care s@ o 4m!race capitalurile investite va tre!ui s@ se opteze pentru o anumit@
form@ a ratei rentabilitii& i& care s@ se aplice capitalurilor investite suger<nd astfel costul lor de
oportunitate. 3ata de renta!ilitate poate fi reprezentat@ de: rata medie a dob'nzii bancare& rata dob'nzii la
creditele pe termen mediu& rata dob'nzii la pla(amentele f#r# ri(c. 9n formula ':A se utilizeaz@ co(tul
mediu ponderat al capitalului CM)C! (al capitalurilor proprii respectiv al creditelor) determinat ca o medie
ponderat@ a?a cum se va vedea 4n unitatea de curs urm@toare.
)ormula de determinare a ':A este:
( ) CM)C R*IC CI CI CM)C )* V+A
net
= =
unde
':A 7 valoare economic@ ad@ugat@
P=
net
7 profit opera;ional dup@ impozitare
CAPC

7 costul mediu ponderat al capitalului
C8 % capitaluri investite su! forma activelor imo!ilizate ?i a nevoii de fond de rulment
3=8C 7 rata de renta!ilitate a capitalurilor investite
)ormula general@ de determinare a superprofitului este:
( i )C S
p
3e =
unde
6p 7 superprofit
PC 7 profit curent
i 7 rata de renta!ilitate a pie;ii
3es 7 resurse aduse 4n 4ntreprindere
43.
4luxurile de trezorerie sunt acele profituri ale intrepr. care sunt disponi!ile tuturor furnizorilor de capital
catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distri!utie conform legii societatilor.
)luxul de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea c-eltuielilor si impozitelor pe
imo!ilizari dar inaintea do!anzii.
)CDEDC $: .3:(=3:38: 6: P=A.: 6.AB8C8 85$83:C.:
Profit (pierdere) pe an
F do!anda pe datoria la terti
% economia la impozitul afferent intreprinderii datorata deducti!ilitatii do!anzii pentru datoria la terti
Fimpozitul pe venit care poate fi compensate
F deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
% venituri care nu aduc numeraGr
% cheltuieli de capital
F>% deducerea>cresterea fondului de rulment inclusiv a lichiditatilor>datoriilor
)lux de trezorerie
65.
5ood!ill 7 ul este definit ca excedentul de valoare glo!ala a intreprinderii in raport cu suma valorilor
diferitelor active care il compun
32. 3dem 3
35.
3nte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare
valoarea intreprinderii va fi mai mica.
52.3mobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii A5C cu exceptia chelt de cercetare dezv. care
privesc produse noi sau dezvoltari de activitati care sunt luate in calcul cu val. scriptica.
8mo!ilizarile necorporale inregistrate in !ilantul conta!il nu se iau in calculul valorii activului net corectat cu
exceptia cheltuielilor de cercetare si dezvoltare care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati care sunt
luate in calcul cu valoarea scriptica
22.
6etodele de calcul al A5C sunt: metoda su!stractiva si met. aditiva
Aetoda identificarii
Aetoda asimilarii sau similitudinii
Aetoda corelarii
Aetoda indicilor de actualizare
23.
. 6et. su!stractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor
datoriilor actualizate.
Aetoda su!stractiva = se identifica o!iectul evaluat cu unul>unele o!iecte identice pentru care exista date
privind tranzactii recente.
24.
6et aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din !ilantul conta!il cu influentele din reevaluarea
elementelor patrimoniale.
Aetoda aditiva = asimilarea o!iectului evaluat cu alte o!iecte tranzactionate recent pe piata se face pe
!aza parametrilor sai principali de functionare.
26.
6et aditiva
Capitaluri Proprii 11/.///
Cap social 1//.///
3ezerve 1/.///
Profit 22.///
Ch infiintare 12.///
A5C 12/.///

Aet su!stractiva
Cladiri 2//.///
:chipamente 22/.///
6tocuri #//.///
Casa 1/.///
Banca 12/.///
.otal active 01/.///
)urnizori H//.///
Creditori I/.///
8mprum 2//.///
'en anticip I/.///
=!lig J1/.///
A5C 12/.///
3.
6odul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o
posi!ila rata de actualizare folosita de intreprindere.
%Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an>val -usta medie a actiuniiFcrestere
preconizata a dividendului
% cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distr!uite si prin profituri
reinvestite costul capitalurilor va fi :
,CP3 = $8'>6 F (1%d)KL >CP3
$8' = dividendul pe actiune distri!uit
6 = cursul !ursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distri!uire a dividendelor
L = profitul net al firemie
CP3 = valoarea conta!ila a cap proprii ale firmei
11I. CAPC = CA= (CA=>C8) F CAP (CAP>C8) F C$) (C$)>C8) (1%.) unde:
CAPC = cost mediu ponderat al capitalului"
CA= = cost capital aferent actiunilor ordinare"
CAP = cost capital aferent actiunilor preferentiale"
C$) = cost capital imprumutat pe termen mediu si lung"
C8 = capital investit"
. = rata impozitului pe profit.
44.
6etoda $C) consta in insumarea fluxurilor de disponi!ilitati care raman in fiecare an in unitate pana in
anul nM cand se apreciaza ca proprietareul ar tre!ui sa%si reconsidere modul de a!ordare a afacerii sale" in
acest an nM se sta!ileste cvaloarea reziduala a activului sau a intreprinderii
47.
. 6etodele com!inate de evaluare presupun o a!ordare financiara intrucat se !azeaza pe fluxurile antrenate
de activitatea intreprinderii intr%o perioada trecuta sau viitoare.
Aetodele de eval com!inate pot fi grupate in doua categorii in functie de tehnicile aplicate:
% tehnici !azate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin renta!ilitate"
% tehnici !azate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intangi!ile
12H. Aetodele com!inate presupun a!ordarea financiara intrucat se !azeaza pe fluxurile antrenate de
activitatea intreprinderii intr%o perioada trecuta sau viitoare.
Pot fi grupate in doua categorii in functie de tehnicile aplicate:
% .ehnici !azate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin renta!ilitate"
% .ehnici !azate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai mute elemente intangi!ile.
56.6odificarea preturilor influenteaza vaoarea interinderii astfel:
% rata ed actualizare este influentata cu riscul de prNecirc"t"
% !ilantul economic este influentat prin evaluarea activelor la valori -uste de piata care tin seama de preturile
pietei
Atunci cand preturile cresc valoarea intreprinderii scade iar cand preturile scad valoarea intreprinderii creste.
$e aceea evaluarile de intreprinderi sunt vala!ile numai la o anumita data dupa care ele tre!uie sa fie din
nou evaluate.
3. 7biectivul si mi*loacele de realizare a dia#nosticului *uridic
$iagnosticul functiei -uridice are ca o!iectiv aprecierea modalitatii de manifestare a situatiei -uridice si a
caracteristicilor acesteia in raport cu mediul exterior intreprinderii si cu cel organizatoric intern al acesteia.
3ealizarea acestui diagnostic utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii prevazute in
lista anexa contractului precum si pe cele rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interferenta cu
celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii.
=!iectiv 7 estimarea riscurilor aferente situatiei -uridice a intreprinderii.
Ai-loace de realizare:
% dreptul societatii comerciale (contract de societate statut registrul A*A registrul sedintelor CA registrul
actionarilor etc.)"
% !ilantul pe ultimii # ani vizat de A)P"
% rapoartele cenzorilor si auditorilor"
% avize necesare pentru functionare si plata taxelor aferente"
% dreptul muncii: contracte individuale si colective de munca 3=) 3=8 contracte pentru manageri si clauze
speciale"
% drept fiscal: constatarile controalelorfiscale din ultima perioada"
% dreptul mediului: identificarea unor tehnologii poluante identificarea unor active>terenuri contaminate.
4. 7biectivul si mi*loacele de realizare ale dia#nosticului commercial
$iagnosticul functiei comerciale are ca o!iectiv principal sa determine piata si locul ocupat de intrepinderea
evaluate pe aceasta piata.
Ai-loacele de realizare a diagnosticului commercial utilizeaza datele si informatiile primite din partea
intreprinderii prevazute in lista anexa a contractului precum si cele o!tinute din afara intreprinderii evaluate
si din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii.
=!iectiv 7 determinarea pozitiei intreprinderii analizate.
Ai-loace de realizare:
% studiu asupra pietei produselor si serviciilor intreprinderii"
% studiu asupra pietei furnizorilor intreprinderii"
% cercetarea pietei"
% segmentarea pietei
5. 7biectivul si mi*loacele de realizare ale dia#nosticului te0nic1 te0nolo#ic si de exploatare
$iagnosticul tehnic de exploatare are drept scop aprecierea masurii in care in acest ansam!lu al mi-loacelor
de exploatare materiala raspunde nevoilor actuale sau de viitor ale intreprinderii sau ale achizitorului ei
potential.
Ai-loacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din
partea intreprinderii prevazute in lista anexa la contract precum si cele o!tinute din afara intreprinderii
evaluate din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si daca este cazul datele si
concluziile din raportul altuOin profesionist specialist technician expert%posesor al unui ca!inet professional
sau favcand parte dintr%o societate de profil legal atestata sau autorizata.
6. 7biectivul si mi*loacele de realizare ale dia#nosticului de or#anizare1 mana#ement si resurse
umane
Ai-loacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din
partea intreprinderii prevazute in lista anexa a contractului precum si cele o!tinute din afara intreprinderii
evaluate din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si daca este cazul datele si
concluziile din raportul altui profesionist specialist technician expert%posesor al unui ca!inet professional
sau facand parte dintr%o societate de profil legal atestata sau autorizata.
=!iectiv 7 analiza masurii in care se asigura firmei resurse umane de calitate la toate nivelele ierarhice.
Ai-loace de realizare:
% sta!ilirea potentialului functiunii de personal"
% calitatea organizarii si a managementului.
7. 7biectivele si mi*loacele de realizare ale dia#nosticului financiar contabil
Are ca o!iectiv aprecierea fia!iliatii datelor cuprinse in situatiile financiare
:xaminarea si estimarea starii de sanatate financaira privind cresterea activitatii echili!rul financair
renta!iliatea si riscurile financiare.
Ai-loacele de realizare ale diagnosticului conta!il% financiar utilizeaza datele si informatiile primate din
partea intreprinderii Pervazute in lista anexa la contract si pe cele rezultate din interferenta cu celelalte
diagnostice ale functiilor intreprinderii.
=!iectiv 7 utilizarea eficienta a resurselor financiare ale actionarilor si creditorilor.
Ai-loace de realizare:
% a!ordarea !azata pe comparatie de piata"
% a!ordarea !azata pe venituri $)C"
% a!ordarea !azata pe active (costuri).
53.7bil#atiile in valuta se actualizeaza la raportul de schim! al monedei nationale din ziua evaluarii
diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii sau pe
seama rezultatelor financiare in cazul evaluarilor in alte scopuri.
=!ligatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schim! al monedei nationale din ziua evaluarii diferentele
fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii sau pe seama
rezultatelor financiare in cazul evaluarii in alte scopuri.
Creditele se iau in calculul valorii patrimoniale a intreprinderii cu valoarea scriptica.
. 8rezenta+i 3 momente din viata intreprinderii in care este obli#atorie evaluarea
% modificari in marimea si structura capitalului social
% modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor
% actiuni -uridice cu scop patrimonial (succesiuni falimente parta-e)
)uziuni si schim!uri de proprietati
'anzarea>cumpararea unei proprietati
*arantarea inprumuturilor
4.
8erioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii respective perioada la sfarsitul
careia proprietarii ar tre!ui sa%si modifice atitudinea fata de afacerea sa adica sa provoace asemenea
schim!ari in viata intreprinderii incat sa%8 permita sa%si reia ciclul vietii.
Astfel de schim!ari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea asocierea formarea de noi
societati comerciale in-ectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor pentru
reinnoirea produselor etc.
$in punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al
investitiei.
58.
Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
% sta!ilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale influenteza in sensul unei valori mai mari a
cativelor si a intreprinderii
% sat!ilreau or durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii
intreprinderii
% metodele de amortizare deasemena influenteza de exemplu daca in anul in care se face evaluarea
mi-loacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea valoare acesteia
fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara.
8nsuficienta de amortizare a imo!ilizarilor dintr%o 4ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara
amortizarii tehnico%economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul
ma-orarii. 6urplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.
72.
Prin valoare su!stantiala !ruta ('6B) se intelege activul reevaluat in ipoteza continuitatii activitatii plus
valoarea !unurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora minus valoarea !unurilor care desi
sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (inchiriate etc.)
8. 2olul bilantului in dia#nosticul de evaluare
Bilantul conta!il este documentul conta!il de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii
patrimoniale precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste potrivit legii.
Bilantul conta!il este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului conta!il si financiar.
(. 2olul bilantului functional ion dia#nosticul de evaluare.
Bilantul functional este instrumentul de analiza pe !aza posturilor din !ilant a principalelor functii ale
intreprinderii functiile de investitii de exploatare si de trezorerie 7 in active si functia de finantare in pasiv.
27.
2ata de actualizare este rata de renta!ilitate utilizata pentr determinarea valorii actualizate la o anumita data
a unui varsamant unic sau a unei serii de varsaminte de incasat sau de platit ulterior.
3ata de actualizare = rata renta!ilitatii ceruta de un investitor ca sa%si mentina capitalul sau sa%l plaseze intr%o
intreprindere
2(.
2entabilitatea specifica asteptata pentru investitii alternative%%rata de actualizare = do! o!ligatiiunilor de
stat F prima de risc
% rata neutra de plasament pe piata financiara
% rata do!anzii ceruta pentru plata datoriei planificate"
3ata do!anzii care este !azata pe o estimare su!iectiva a componentelor sale (rata do!anzii de !aza fara risc)
33.
2elatia dintre riscuri si rata de actualizare
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este
nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin
intermediul unor prime de risc. Ca naliza unei astfel de a!ordari ariscului incertitudinile legate de profiturile
viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a
profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a
ratei de actualizare (metoda cresterii do!anzii metoda primei de risc).
3ata de actualizare tre!uoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale
valorilor%timp a !anilor si riscurile specifice actuivului. 3ata de actualizare tre!uie sa reflecte riscurile pentru
care estimarile viitorului flux de numerar au fost a-ustate.
= rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii 7timp a !anilor si riscurile specifice activului este
renta!ilitatea pe care investitorii ar solicita%o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar cu
valori durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din
active.
6unt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara riscul monetar riscul de prNecirc"t si riscul
fluxului de numerar.
34.
2iscul prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o im!inare intre riscul pietei si riscul
determinat de punctele sla!e rezultate din sinteza diagnosticelor.
Prin urmare o intreprindere cu multe puncte sla!e va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai
mare.
55.
2aportul de sc0imb al monedei nationale1 influenteaza valoarea intreprinderii astfel9
% influenteaza rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei nationale
%8nfluenteaza !ilantul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schim! de la data efectuarii
evaluarii
Atunci cand moneda nationala se devalorizeaza (creste raportul de schim!) valoarea intreprinderii creste iar
cand se valorizeaza (scade raportul de schim!) valoarea intreprinderii scade.
6.2iscul de tara influenteaza val intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscu este mai mare cu atat
val intrepr este mai mica.
Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii
intreprinderii.
$impotriva reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii
intreprinderii
66.2ata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr%o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a
ratei do!anzii
% rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa P:3 7ului mediu al val compara!ile la
!ursa.
% rata do!. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de
deducti!ilitatea fiscala
4(.
:tocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta la preturile zilei sau la media
preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
6tocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective corectate cu gradul de inaintare in
realizarea fizica a produsului determinat de expertiza tehnica.
6tocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare mai putin !eneficiile si eventualele
cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
6tocurile de materii prime materiale com!usti!il piese de schim! o!iecte de inventar si semifa!ricate din
afara dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta se evalueaza la preturile zilei sau la media
preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
6tocurile de productie neterminata si semifa!ricate din productie proprie se evalueaza la nivelul costurilor
efective corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului determinat de expertiza tehnica.
6tocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare mai putin !eneficiile si eventualele
cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
54.
:tructura standard a unui raport de evaluare
3aportul tre!uie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator aupra !azelor de evaluare
folosite ametodelor si informatiilro care stau la !aza raportului.
1. 3ezumatul principalelor concluzii si recomandari privind:
1.1. 6copul evaluarii
1.2. 6cara valorilor sat!ilite si valoarea medie
1.#. recomandarile privind perspectivele intreprinderii
2.Prezentarea intreprinderii
% numele forma -uridica adresa codul 683D:6
% 6curt istoricQ crearea fazele cronologice principale de dezvoltare transformare etc.
% sta!ilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social a modalitatilor de formare si a
eventualelor modificari intervenite structura capitalului si componenta actionariatului o!iectul de activitate
pozitia ocupata in cadrul ramurii respectivein vederea explicarii metodei de evaluare folosite cuantum
evaluare etc.
#. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
8n cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala a!ilitata in domeniu se vor mentiona
datele de inmatriculare ale acesteia de la 3egistrul Comertului.
$aca echipa de evaluatori este formata din personae individuale este necesara prezentarea unor cv
H. $iagnosticul de evaluare
H.1. $iagnosticul -uridic
H.1.1 o!iectiv: aporecierea situatiei -uridice a intreprinderii in raport cu proprietarii tertii si cu salariatii.
H.12. Constatari: tinand seama de prevederile legale in vigoare evaluatorii vor sta!ili daca intreprinederea
este constituita legal daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate daca exista ontracte
incheiate cu partenerii de afaceri daca sunt actiuni -uridice in curs cu personae fizice sau -uried daca exista
contracte de munca individuale si collective si vor analiza regimul fiscal al intreprinderii.
H.1.#. Concluzii: udpa trecrea inrevista a mi-loacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se
sta!ilesc:
%oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii adica evolutii cu un character previzi!il pozitiv
pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favora!ile conditii economico financiare optime"
%riscurile existente in mediul extern intreprinderii adica evolutii cu un efect previzi!il negative respective
condintionarii inverse oportunitatilor"
%punctele forte" adica atuurile ca urmare a unor factori cum sunt: o !una organizare si functionare a entitatii
evaluate contract statut corespunzatoare relatii contractuale corecte finantare !ancara asigurata a!senta
litigiilro regelementari fiscale corecte si o!ligatii fiscale indeplinite la timp"
%punctele sla!e deficientele consatate in organizxarea si functionarea entitatii: contarct si sattut
necorespunzatoare situatiei de fapt existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati conflicate
de munac o!ligatii fiscale nerespectateetc.
H.2. $iagnosticul commercial
H.2.1. =!iectiv determinarea locului ocupat ep piat de intreprindere in present si in viitor
H2.2. Constatari
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in
volumul toatal al activitatii intrepr
!) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii Q importanta durata de recuperare acreantelor clienti
restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii 7 actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distri!utie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor
interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posi!ilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permea!ilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere cunatumul cheltuielilor pu!licitare
evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei"
H.2.#. Concluzii 7 dupa sta!ilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
% oprtunitati
% riscuri
% puncte forte: retea de vanzare puternica clienti statornici calitate foarte !una a produselor etc.
% puncte sla!e% produse si servicii scumpe cunoasterea insuficienta a pietei etc.
H.#. $iagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
H.#.1. =!iectiv: sta!ilirea mPsurii in care mi-loacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau
viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.
H.#.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii apotentialului de productie la un moment dat si
evolutia in timp sta!ilirea dinamicii imo!ilizarilor corporale a nivelului de automatizare si aproductivitatii
dar si analiza functiei de cercetare 7 dezvoltare pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii
H.#.#. Concluzii prezentate su! forma:
%oportunitatilor"
%riscurilor"
% punctelor forte: o !una utilizare a capacitatii de productie utila-e moderne preturi competitive servicii
competente
%punctelor sla!e% o planificare defectuoasa a productiei o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si
transporturilor stocuri de materii rpime pro!leme de calitate a produselor si serviciilor.
H.H.$iagnosticul resurselor umane
H.H.1. =!iective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contri!ui la realizarea activitatilor
intreprinderii
H.H.2. Constatari:
a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii" date cu privire la personal%
varsat pregatire grad de ocupare vechime in intreprindere etc.
!) $ate cu privire la conducatorii intreprinderii% varsta pregatire formare si experienta stil de conducere
sistem de remunerare
c) date sociale% climatul social protectia muncii oragnizarea sindicala din intreprindere nr. de zile de greva.
H.H.#. Concluzii 7 analizanda datele de mai sus se pot sta!ili:
%oportunitati"
%riscuri"
% puncte forte: personalul este tanar dinamic flexi!il si !ine format organizare !una exista motivarea
muncii.
% puncte sla!e: proasta functionare a conducerii reprezentare sindicala sla!a salarizare nestimulativaetc.
H.2. $iagnosticul financiar conta!il
H.21. =!iective
% sta!ilirea existentei imaginii fidele clare si complete a patrimoniului a rezultatelor si asituatiei financiare
ale entitatii evaluate percum si astarii de sanatate financaira a acesteia"
%utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de renta!iliate a capitalurilor proprii"
%evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de conta!ile si efectul
levier masurat pelcand de la valorile de piata"
%diagnosticul ratei de renta!ilitate economica placand de l rata mar-ei economice si rata de rotatie a
capitalurilor investite"
%utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii mar-ei economice"
%analiza diefrentelor intre optica de renta!ilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra
situatiilor financiare
H.2.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii o!iectivului avnd ca mi-loace de efectuare datele is
informatiile continute in conturile anuale rezultatele financiare examinate pe ultimii #%2 ani perluate potrivit
metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale
H.2.#. Concluzii: se impun in !aza constatarilor exprimate su! forma:
% oportunitatilor"
%riscurilor"
%punctelor forte"
% punctelor sla!e"
H.1.6inteza diagnosticelor evaluarii
6e prezinta su! forma ta!elara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia cuprinzand concluziile sta!ilite
pentru fiecare diagnostic in parte respective datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua su!coloane
afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua su!coloane
afernte punctelor foret si punctelro sla!e)
Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se el"a!oreaza !ilantul
economic al intreprinderii.
2. Bazele lucrarii de evaluare
6e vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispozitie de client conform caietului de sarcini si prevederilro
din contractul incheiat.
2.1. :xpertize si studii proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse inscrisuri pu!licatii utilizate la
ela!orarea raportului de evaluare.
2.2. Bi!liografie
2.#. )actori de risc:
2.#.1. )actori de risc extern"
2.#.2. )actori de risc intern.
2.H. 8poteze de evaluare:
2.H.1. 8poteze macroeconomice"
2.H.2. 8poteze microeconomice.
1.Aetode de evaluare aplicate
6e vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare
in parte cf grupelor de mai -os:
1.1. Aetode patrimoniale"
1.2.Aetode prin renta!iliatte"
1.#. Aetode com!inate"
1.H. Aetode com!inate"
1.H. Aetode !ursiere"
1.2.Alte metode.
J.*ama de valori valoarea actiunilor.
6e vor enumera opiniile o!tinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.1 in mod
corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor.
I.Cocluziile si opiniile evaluatorului
6e vor exprima opiniile asupra rezultatelor o!tinute atat din punct de vedere economic cat si financiar. 6e va
exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor o!tinute din operatiunea de evaluare.
6tructura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii este:
% $escrierea intreprinderii de evaluat si a evaluatorului"
% $escrierea misiunii de evaluare"
% $escrierea procedrurilor si metodelor de evaluare utilizate"
% $escrierea ipotezelor si scenariilor de evaluare estimate"
% Concluzii.
64.
:uperprofitul este scos in evidenta dupa trecerea pra#ului de rentabilitate1 adica9
Poate fi definit astfel: Rsuplimentul de renta!ilitate (profit) realizat in raport cu valoarea strict patrimonialaM.
28.
;e0nicile de actualizare
% suma S prevazuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in perzent valoarea E daca pe S il
amplificam cu factorul de actualizare E = S K 1>(1Fi)n
% rd (rata deflatata) = (i%f ) > (1Ff)n
% rata neutra de plasament 1
8 + ++1+++
An= 1 (1Ft)n
% actualizarea unei serii de fluxuri constante t
% actualizarea pe !aza indicatorului P:3
Actualizarea permite compararea la data evaluarii a fluxurilor de venit care vor fi generate in viitor.
'5 = '= E (1F,)n unde (1F,)n este factorul de actualizare.
68.
<ine seama de inciden+a unor factori care conduc la reflectarea valorii reale a activelor .i
datoriilor 4ntreprinderii. Complexitatea con;inutului s@u impune o munc@ la!orioas@ care presupune aportul
evaluatorilor specializa;i 4n evaluarea propriet@;ilor imo!iliare echipamentelor ?i a altor active imo!ilizate
corporale.
Activul net conta!il corectat se determin@ 4n ipoteza continuit@;ii activit@;ii dup@ formula:
Activ net contabil corectat ANCC! ,
ANC Corecii active Corecii datorii
Dnii evaluatori prefer@ 4n locul metodei aditive pe cea su!stractiv@ care se scrie:
Activ net contabil corectat ANCC! ,
Active corectate - Datorii corectate
8ndiferent de varianta de calcul aleas@ 4n sta!ilirea activului net conta!il corectat tre!uie parcurse
dou@ etape: corec;iile activelor ?i corec;iile datoriilor.
A. "72'"<33=' A";3>'=721 cu dou@ su!etape: eliminarea activelor 4n afara exploat@rii ?i
sta!ilirea valorilor curente ale activelor de exploatare
A.. 'liminarea activelor ,n afara exploat-rii
:ste vor!a de active f@r@ utilitate sau cu utilitate redus@ pentru actuala structur@ de exploatare a
4ntreprinderii active 4n surplus. :le pot fi valorificate separat de activitatea de !az@ a afacerii fie prin
v<nzare fie prin 4ncheierea unor contracte de asociere sau de 4nchiriere. :xemple de astfel de active: surplus
de personal active auxiliare investi;ii 4n alte 4ntreprinderi investi;ii 4n terenuri excedent de disponi!ilit@;i
sau depozite la termen.
Activele 4n afara exploat@rii sunt evaluate separat ?i prezentate distinct de valorile patrimoniale 4n
raportul de evaluare. :valuarea lor se face la valoarea de pia#& care 4m!rac@ forma valorii de realizare nete&
determinat@ astfel:
)re de v'nzare - C.eltuieli acce(orii de v'nzare
- Impozit pe plu(valoarea obinut# din v'nzare
'aloarea de pia;@ se poate determina ;in<nd cont mai ales de natura activului prin diverse metode:
compara;ia de pia;@ capitalizarea unor !eneficii metode specifice tipului de activ.
Plusvaloarea o!;inut@ din v<nzare desemneaz@ rezultatul o!;inut 4n urma ie?irii din patrimoniu prin
v<nzare a activelor determinat astfel:
Plusvaloare aferent@ activelor =
'enituri din cedarea activelor 7 Cheltuieli privind activele cedate
A.2. "orec+iile activelor de exploatare
A.2.. 3mobiliz-rile necorporale
6unt investi;ii care nu 4m!rac@ forma fizic@ a !unurilor materiale propriu%zise fa;@ de care avanta-ele
viitoare comport@ un grad ridicat de incertitudine. 'aloarea lor provine dintr%o protec;ie legal@ (drept de
proprietate comercial@ intelectual@) ?i din privilegii.
9n evaluare imo!iliz@rile necorporale denumite ?i active intangi!ile sunt clasificate 4n : imo!iliz@ri
neidentifica!ile distinct (good&ill%ul) respectiv imo!iliz@ri identifica!ile distinct. $oar cele din a doua
categorie vor fi tratate la aceast@ unitate de curs good&ill%ul 7 concept mult mai complex care cere a!ord@ri
specifice 7 f@c<nd o!iectul urm@toarei unit@;i de curs.
Pentru a fi 4ncorporate 4n valoarea patrimonial@ Activ net contabil corectat imo!iliz@rile necorporale
identifica!ile distinct sunt corectate astfel:
a) cele considerate nonvalori se elimin@ (cheltuieli de constituire cheltuieli de cercetare%dezvoltare)
!) cele care prezint@ valoare pentru afacere sunt p@strate dup@ sta!ilirea valorii lor de pia;@ sau a
altei valori curente (valoare de utilizare) aplic<ndu%se metode specifice (compara;ii de pia;@
metode de randament metode !azate pe costul de 4nlocuire).
$intre aceste din urm@ imo!iliz@ri necorporale vor fi prezentate 4n continuare su! aspectul metodelor
de evaluare care le sunt specifice urm@toarele: cheltuielile de cercetare%dezvoltare considerate a avea valoare
economic@ concesiuni !revete m@rci programe informatice.
1) Cheltuieli de cercetare dezvoltare (proiecte de cercetare) considerate a avea valoare
economic@
Aetode de evaluare specifice:
metoda bazat# pe co(tul de /nlocuire
Const@ 4n actualizarea (prin aplicarea unui coeficient de reevaluare ales de evaluator) cheltuielilor de
cercetare%dezvoltare activate 4n !ilan; ?i imputa!ile unui proiect de acest fel.
metoda di(counted ca(.-flo0& aplica!il@ atunci c<nd efectul economic generat de proiect se
determin@ su! forma unui cash%flo& diferen;ial (suplimentar) pe care l%ar putea o!;ine
4ntreprinderea 4n urma aplic@rii proiectului de cercetare
Const@ 4n actualizarea cash%flo&%ului net dega-at de proiectul de cercetare pe un orizont de prognoz@
finit cu luarea 4n considerare a valorii reziduale la sf<r?itul perioadei de prognoz@.
2) Concesiuni
Aetode de evaluare specifice:
metoda bazat# pe profit metoda contribuiei la variaia profitului!& aplica!il@ atunci c<nd nu se
poate estima rezona!il profitul imputa!il unui singur activ intangi!il
Const@ 4n cuantificarea profitului (efectul economic al utiliz@rii !unului sau a activit@;ii concesionate)
suplimentar generat de produsul 4ntreprinderii evaluate 4n raport cu alte produse v<ndute pe aceea?i pia;@. 6e
determin@ contri!u;ia de profit rezultat@ din v<nz@rile realizate 4n plus 4n func;ie de care se sta!ile?te
valoarea activului intangi!il.
3) Brevete
Aetode de evaluare (4n func;ie de calitatea utilizatorului):
a) pentru titularul brevetului 7 dup@ modul de utilizare
metoda de actualizare a profitului net estimat pe durata de via;@ a !revetului aplica!il@ dac@
!revetul este utilizat 4n activitatea proprie
metoda actualiz#rii profitului metoda economiei de redeven#!& aplica!il@ dac@ !revetul este
cedat spre exploatare unui ter;
!) pentru /ntreprinderea care folo(e%te un brevet de invenie f@r@ a fi proprietar@
metoda actualiz#rii profitului aplica!il@ dac@ se poate estima profitul anual constant pe care l%ar
aduce !revetul achizi;ionat
metoda contabil#& aplica!il@ dac@ este dificil de estimat profitul anual constant pe care l%ar
aduce !revetul achizi;ionat
'aloarea !revetului este dat@ de valoarea net@ conta!il@ actualizat@ la infla;ie.
) !rci
Aetode de evaluare specifice:
metoda bazat# pe co(t aplica!il@ 4n cazul m@rcilor achizi;ionate (al c@ror cost de achizi;ie este
4nregistrat 4n conta!ilitate ca ?i cheltuieli activate) ?i al cre@rii imaginii de marc@ (c<nd valoarea
m@rcii este dat@ de totalul cheltuielilor necesare pentru introducerea sa pe pia;@)
:valuarea se poate face pe !aza co(tului i(toric& care se o!;ine prin 4nsumarea diferitelor costuri
generate de investi;iile succesive care au vizat cre?terea valorii m@rcii respectiv pe !aza co(tului de
/nlocuire care este dat de sumele care ar tre!ui alocate la ora actual@ pentru a o!;ine o marc@ echivalent@ cu
cea care face o!iectul evalu@rii.
metoda bazat# pe profit aplica!il@ m@rcilor achizi;ionate sau create care prin utilizare genereaz@
profit (s%a expus)
") Pro#rame informatice
Aetode de evaluare specifice:
metoda actualiz#rii profitului (s%a expus)
metoda comparaiei de pia#& care se !azeaz@ pe culegerea unor informa;ii credi!ile privind
pia;a produselor soft&are ?i pe asimilarea produsului ce face o!iectul evalu@rii cu produse
similare create sau comercializate de c@tre 4ntreprinderi de profil str@ine sau autohtone
metoda evalu#rii dimen(ionale& prin care se urm@re?te determinarea costurilor ?i eforturilor
asociate acestora ?i implicit a valorii produsului soft&are
$e regul@ efortul se estimeaz@ prin necesarul de resurse umane pentru fiecare faz@ de produc;ie adic@
num@rul de programatori pe lun@ sau pe an. 'alorizarea efortului 4n resurse umane se face pe o perioad@ de
timp rezona!il@ de creare a produsului ?i este apoi influen;at cu un coeficient de repartizare a altor cheltuieli
conexe producerii cum sunt amortizarea echipamentelor consumul de resurse materiale servicii.
A.2.2. 3mobiliz-ri le corporale
Acestea se mai numesc !unuri fizice sau tangi!ile ?i din punct de vedere conta!il se 4mpart 4n:
terenuri ?i amena-@ri la terenuri construc;ii" echipamente tehnologice (ma?ini utila-e instala;ii de lucru)"
aparate ?i instala;ii de m@surare control reglare" mi-loace de transport" animale ?i planta;ii" mo!ilier
aparatur@ !irotic@ precum ?i alte active corporale).
9n ceea ce prive?te evaluarea imo!iliz@rilor corporale se p@streaz@ aceea?i clasificare ca ?i 4n
conta!ilitate. $intre grupele men;ionate cele care necesit@ cele mai multe corec;ii (ca urmare a importan;ei
pentru activitatea 4ntreprinderii a vechimii sau a valorii) sunt terenurile construc;iile ?i echipamentele.
Pentru acestea vor fi prezentate 4n continuare c<teva metode de evaluare specifice care s@ conduc@ la
reflectarea valorii lor de pia;@ sau a altei valori curente (valoare de utilizare).
$) %erenuri
9n cadrul terenurilor tre!uie distinse:
a! terenuri f@r@ construc;ii pentru care se pot aplica urm@toarele metode:
metoda comparaiei de pia#
9n acest caz se ;ine seama de pre;urile unor tranzac;ii recente cu terenuri similare 4n ceea ce prive?te:
localizarea caracteristicile fizice facilit@;ile ur!anistice riscul de expropriere posi!ilit@;ile de construc;ie.
metoda capitaliz#rii rentei de baz#
Aceasta este o metod@ de randament care presupune capitalizarea la o rat@ corespunz@toare a
!eneficiului ce poate fi o!;inut prin utilizarea terenului. Beneficiul specific terenului este renta curent@
reprezent<nd suma pl@tit@ pentru dreptul de ocupare ?i utilizare a terenului (chiria). Aceasta se culege de pe
pia;@.
b! terenuri cu construc;ii pentru care se pot aplica urm@toarele metode:
metoda proporiei potrivit c@reia se sta!ile?te un raport 4ntre valoarea terenului ?i valoarea
construc;iei de pe el (de exemplu 2/%#/% din valoarea construc;iei de pe teren)
metoda e"traciei& care presupune odat@ cunoscut pre;ul de v<nzare al propriet@;ii imo!iliare
(teren inclus) c@ se poate determina valoarea terenului prin aplicarea unei a!ateri forfetare (de
exemplu 12%#/% din valoarea propriet@;ii imo!iliare teren inclus).
2) Construcii& pentru care se pot aplica urm@toarele metode:
metoda co(tului de /nlocuire net valorii de recon(trucie net#! conform c@reia valoarea
r@mas@ actualizat@ a construc;iei
= 'aloarea de reconstruc;ie (pe suprafa;a desf@?urat@ sau volumul total al construc;iei evaluate) x
(1% Coeficient de depreciere) x (1% Coeficient de neadecvare func;ional@)
Dnde
'aloarea de reconstruc;ie se poate determina pe !aza costului unitar pentru cl@diri
similare sau pe !aza unui cost unitar de !arem corectat 4n func;ie de diferen;ele de
dimensiune form@ finisa-e dotare cu instala;ii (metoda compara;iilor unitare)
Coeficientul de depreciere este estimat 4n func;ie de uzura fizic@ ?i deprecierea
economic@ (extern@) datorat@ evolu;iei cererii utiliz@rii altor construc;ii 4n zon@
facilit@;ilor ur!anistice precum ?i a altor factori.
Coeficientul de neadecvare func;ional@ este estimat ;in<nd seama de urm@torii factori:
demodare supradimensionare neadecvarea instala;iilor sau a echipamentelor aferente
construc;iei.
metoda bazat# pe co(tul i(toric conform c@reia valoarea r@mas@ actualizat@ a construc;iei
= 'aloare la data punerii 4n func;iune (ma-orat@ cu eventualele moderniz@ri) x Coeficient de
actualizare x (1% Coeficient de depreciere) x (1% Coeficient de neadecvare func;ional@)
Dnde
Coeficientul de actualizare este sta!ilit 4n func;ie de evolu;ia pre;urilor la materialele
de construc;ie ?i manopera specific@ 4n func;ie de deprecierea monetar@ ?i>sau evolu;ia
raportului de schim! valutar.
3) 'chipamente& ma(ini (i utila)e& pentru care se pot aplica urm@toarele metode:
metoda co(tului de /nlocuire net conform c@reia valoarea r@mas@ actualizat@ a
echipamentului
= 'aloarea unui echipament nou similar K (1 % Coeficient de depreciere)
Dnde
'aloarea unui echipament nou similar se poate determina pe !aza mai multor metode
(a identific@rii a asimil@rii a corel@rii)
Coeficientul de depreciere se estimeaz@ ;in<nd cont de deprecierea: economic@
(vechimea starea costuri viitoare de utilizare) func;ional@ (adecvarea pentru
utilizarea curent@ ?i de perspectiv@) strategic@ (legat@ de o decizie strategic@ 4n
privin;a afacerii) precum ?i cea implicat@ de reglement@rile de mediu (care pot afecta
utilizarea ?i tehnologia existent@).
metoda bazat# pe co(tul i(toric conform c@reia valoarea r@mas@ actualizat@ a echipamentului
= 'aloare la data punerii 4n func;iune (ma-orat@ cu eventualele moderniz@ri) x Coeficient de
actualizare x (1% Coeficient de depreciere) x (1% Coeficient de neadecvare func;ional@)
A.2.3. 3mobiliz-ri le financiare
6unt investi;ii financiare realizate de 4ntreprindere 4n vederea dezvolt@rii externe. 6e materializeaz@ 4n
titluri de valoare achizi;ionate ?i 4n 4mprumuturi acordate altor 4ntreprinderi am!ele categorii av<nd scaden;a
mai mare de un an.
9n cazul evalu@rii imo!iliz@rilor financiare ?i sta!ilirii Activului net contabil corectat se pot aplica
corec;ii unor titluri imo!ilizate ?i>sau unor crean;e imo!ilizate.
$) %itluri de participare& 4n cadrul c@rora tre!uie s@ se fac@ distinc;ia 4ntre :
participa;ie semnificativ@ sau ma-oritar@ c<nd 4ntreprinderea emitent@ considerat@ filial@
apar;ine cu 4ntreg patrimoniul s@u 4ntreprinderii evaluate (cump@r@toare a titlurilor)
9n acest caz nu avem de a face cu o evaluare de titluri ci cu o evaluare a unei afaceri ca 4ntreg.
participa;ie minoritar@ c<nd titlurile 4n cauz@ se consider@ 4n afara exploat@rii
9n acest caz a?a cum s%a mai ar@tat titlurile sunt evaluate la valori de pia;@ prin metode specifice (de
exemplu se accept@ cota;ia !ursier@ a zilei 7 dac@ titlurile sunt cotate se aplic@ o metod@ !ursier@ % ;in<nd
seama de renta!ilitatea politica de dividende factorii externi care influen;eaz@ activitatea emitentului sau se
aplic@ o metod@ de randament % capitalizarea dividendelor).
2) Creane imobilizate (i titluri imobilizate purttoare de dob*nd
9n cazul acestora intervin corec;ii doar dac@ rata do!<nzii de primit 4n urma investi;iei este mult mai
mic@ dec<t a pie;ii. 6e procedeaz@ la actualizarea crean;ei respective la o rat@ egal@ cu diferen;a dintre rata
normal@ a pie;ii ?i rata practicat@.
A.2.4. Activele circulante
Aceast@ a doua grup@ de activ a !ilan;ului conta!il cuprinde: stocurile crean;ele pe termen scurt
disponi!ilit@;ile !@ne?ti ?i elementele asimilate lor. 5ecesit@ mai pu;ine corec;ii 4n principal datorit@ vitezei
lor mari de rota;ie care le men;ine apropiate de valorile curente.
Activele circulante se evalueaz@ astfel:
$) +tocurile
materiile prime materialele m@rfurile se evalueaz@ la cursul zilei (dac@ sunt cotate la !urse
de m@rfuri) la pre;ul posi!il de valorificare (livrare) diminuat cu cheltuielile accesorii de
v<nzare (transport am!alare comisioane)
produsele finite ?i produsele 4n curs de execu;ie se evalueaz@ la cost de produc;ie 4n func;ie
de gradul de finisare apreciat de evaluator
2) Creanele
se actualizeaz@ crean;ele exprimate 4n devize
se constituie sau se corecteaz@ provizioanele 4n func;ie de riscurile previzi!ile legate de
clien;i
3) ,isponibilitile bne(ti (i elementele asimilate
comport@ actualizare 4n cazul 4n care sunt exprimate 4n devize
A.2.5. Activele de re#ularizare .i primele de rambursare a obli#a+iunilor
:lementele cuprinse 4n aceste dou@ ultime grupe de activ ale !ilan;ului conta!il (conform Cegii
Conta!ilit@;ii nr. I2>1001) sunt rezultatul aplic@rii principiilor conta!ile neav<nd valoare economic@. 9n
consecin;@ aceste elemente de activ sunt considerate nonvalori ?i nu se iau 4n calculul Activului net contabil
corectat.
25.>al. su!stantiala !ruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea !unurilor folosite de intreprindere fara
a fi proprietara acestora minus valoarea !unurilor care desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii nu
sunt folosite din diverse cauze.
:a semnifica valoarea !unrilor capacitatea reflectata in active de care dispune si le poate utiliza
intreprinderea la un moment dat prezentand valoarea activului pe !aza principiului prevalentei economicului
asupra -uridicului.
.
36.>aloarea patrimoniala este activul net cori-at o!tinut ca diferenta intre activul !ilantului economic si
datoriile inscrise in acest !ilant.
'aloarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net cori-at
Activl net cori-at se calculeaza prin doua metode:
1. metoda aditiva
A5C= CAP P3=P388 %>F $8) $: 3::'ACDA3:
2. metoda su!stractiva
A5C = AC.8': 3::'ACD.: 7 $A.=38i
Aetodele de determinare sunt:
Activul net coectat poate fi determinat prin doua metode:
Aetoda aditiva
Aetoda su!stractiva
Aetoda valorii su!stantiale
Alte metode patrimoniale sunt:
Aetoda capitalului permanent necesar exploatarii
60.>aloarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa este activul net cori-at o!tinut ca diferenta intre activul
!ilantului economic si datoriile inscrise in acest !ilant.
'aloarea patrimoniala a intreprinderii se identifica cu activul net conta!il determinat pe !aza !ilantului
conta!il. Activul net conta!il reprezinta excedentul tuturor !unurilor si creantelor intreprinderii (activ) asupra
tuturor datoriilor acesteia (pasivul exigi!il).
.