MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

FACULTATEA CADASTRU GEODEZIE I CONSTRUCII
CATEDRA DREPT PATRIMONIAL





Lucrare de an
La disciplina: Drept procesual civil
Tema: Hotrrea judectoreasc









Chisinau 2013



2

CUPRINS
Introducere
Scopuri i obiective.........................................................................................3
Importana contractului de leasing..................................................................3
CAPITOLUL I : Generaliti privind contractul de leasing
1.1.Noiunea de leasing.Istoricul apariiei contractului de leasing ................5
1.2. Noiunea contractului de leasing..............................................................8
1.3. Clasificarea contractului de leasing........................................................10
1.4. Caractere juridice ale contractului de leasing........................................14
1.5. Condiiile de validitate ale contractului de leasing................................17
CAPITOLUL II: Efectele contractului de leasing
2.1. Efecte fa de pri..................................................................................20
2.2. Efecte fa de teri...................................................................................25
2.2.1 Efectele ce rezult din neexecutarea sau executarea
necorespunztoare a contarctului de leasing.................................................26
2.3. Incetarea si nulitatea contractului de leasing..........................................27
CAPITOLUL III: Diferena dintre leasing i alte contracte
3.1. Leasing versus locaiune........................................................................30
3.2. Leasing versus credit........................................................,.....................32
3.3. Leasing versus vanzare cu plata in rate.....................,............................33
3.4. Leasing versus vanzare cu plata la termen..............,,.............................34
Concluzii..................................................,,,............................................................35
Bibliografie.............................................................................................................36
Anexe......................................................................................................................37












3

INTRODUCERE
Scopuri i obiective
Aceasta lucrare de an reprezinta pentru mine o mare importanata, din motiv ca doar in asa
mod v-oi putea insusi in mod mai aprofundat tema propusa Contracul de leasing. Scopul
principal consta in aceea sa inteleg in mod aprofundat toate particularitatile contractului de
leasing, de a intelege ce a dus la aparitia unui asemenea tip de contract.
Pentru mine acesta lucrare reprezinta un pas spre perfectionarea cunostintelor in
domeniul dreptului civil,dar care v-or fi utile atit pentru viitoarea cariera cit si pentru dezvoltarea
cunostintelor generale.
Nu in ultimul rind,aceasta lucrare de an este importatnta pentru Facultatea care ne
formeaza,deoarece ea este o sansa de a controla cunostinele care s-au acumulat in decurul
perioadei de invatamint.
insa scopul principal consta in aceea de a-si dezvolta cunostintele si de a reflecta aceaste
cunostinte prin crearea unei lucrari depline ,ce ar contine in mod amanuntit toate particularitatile
contractului de leasing.
Pentru a ajunge la scopurile propuse, mi-am creat unele obiective pe care trebuie sa le
urmaresc in procesul crearii acestei lucrari:
- sa cercetez in mod mod amanuntit aparitia contractului de leasing;
- in scopul cercetarii mai amanuntite sa frecventez biblioteci si sali de lectura;
- sa prezint doar informatie autentica si corecta;
- informatia descoperita sa fie cercetata in mod amanuntit;
- sa pot intocmi un contract de leasing;
- sa cunosc toate particularitatile contracului de leasing;
- sa pot apara lucrarea de an ;

Importanta contractului de leasing
Motivul alegerii anume acestui tip de contract pentru a-l cerceta in mod amanuntit consta
in locul lui in societate,care din punctul meu de vedre,in prezent are o mare importante si
eficienta. Leasingul s-a dovedit a fi cel mai eficient mijloc de finantare al investitiilor
productive,oferind un plus de siguranta detinatorului de capital. Statele au incurajat finantarile
prin intermediul leasingului a unor investitii de interes general.
4

Pe plan international leasingul este un mijloc de sprijinire a exportului, ori de finantare a
societatilor cu proiecte de dezvoltare si nu in ultimul rand, leasingul poate fi o cale de finantare a
investitiilor statelor in curs de dezvoltare.
Insa importanta leasingului isi trace radacina inca din antichitate. Aristotel exprima ideea
ca bogatia nu se masoara prin titlurile de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor lucruri,
chiar daca sunt proprietatea altora. Deducem ca inca din antichitate oamenii au observat ca
beneficiile sunt obtinute prin folosinta unui lucru, avand mai putina importanta cine detine titlul
de proprietate asupra acelui lucru. Dupa cum multe din institutiile existente in dreptul modern isi
au radacina in unele institutii din dreptul roman, nici leasingul nu face exceptie. El isi are
radacinile in forma arhaica a creditului pe care o constituia in dreptul roman fiducia:
imprumutatorul isi rezerva pentru garantia creantei sale proprietatea unui lucru. intr-adevar,
exista o asemanare foarte mare intre modalitatea leasingului sale and lease-back si forma arhaica
a gajului din dreptul roman fiducia cum creditare. Leasingul constituie una din modalitile
eficiente de finanare a procesului de r enovare i modernizare a potenialului de producere a
busnessului mic i mijlociu.

5

CAPITOLUL I
Generaliti privind contractul de leasing

1.1. Istoricul apariiei contractului de leasing
Marea majoritate a autorilor, cand se refera la aparitia leasing-ului, identifica
acest moment cu ani i 1900- 1950 i n S. U. A. Cons i der am ca, pent r u o cat mai
j ust a i ncadr ar e a aparitiei leasing-ului, trebuie sa ne referim la dreptul roman, care
si de data aceasta si-a demonstrat suprematia si originalitatea. Astfel se poate observa o
mare asemanare a modal itatii de leasing "sale and lease- back" cu forma arhaica a
gajului din dreptul roman "fiducia cum creditare". i n aces t di n urma caz,
imprumutatul (fiduciant) transfera proprietatea unui lucru mobil sau imobil
in patrimoniul imprumutatorului (fiduciar), cu titlu de garantie a imprumutului primit. La randul
sau, fiduciarul se obliga sa-i restituie bunul dupa inapoierea datoriei.
in practica, datorita necesitatilor economice, imprumutatul pastra folosinta bunului.
Des i est e evi dent ca nu exi st a o cont i nui t at e evol ut i va de l a f udi e l a
"l eas i ng", consideram ca aceasta precizare si intoarcere la dreptul roman arhaic este bine venita
pentru demersul nostru stiintific.
in perioada moderna, aparitia leasing-ului se prefigureaza mai ales in S.U.A.
Astfel,aparatele de telefon au fost inchiriate abonatilor prin anii 1877, iar acest
contract avea sa poarte denumirea de "lease".i n a n u l 1 9 3 6 , " S a f e S t o r e s i n c . " a
c u mp a r a t u n t e r e n p e c a r e u l t e r i o r a r i d i c a t super magazinul "Safeway Stores";
avand nevoie de capital mobil, acesta 1-a vandut imediatunui grup de investitori care 1-au lasat
spre exploatare fostului proprietar in regim "lease" pe o perioada indelungata. In aceeasi ordine de
idei, la inceputul anilor 1900, detinatorii de terenuri din S.U.A.,terenuri pe care nu le puteau
folosi din lipsa de bani (de exemplu, fermierii), au recurs la operatiunea de leasing land.
n Ohio, prin anii 1940, se vindeau catre banci imobile cu titlu de garantie
(traster),imobil ce urma sa fie exploatat de vanzator in regim de "lease" timp de 99 de ani, dupa
careutilizatorul avea optiunea cumpararii bunului.D.P. Bootle, avand nevoie de utilaje
pentru a realiza o conditionare de alimente sineavand bani, s-a gandit sa le procure prin
inchiriere. Nu a banuit ca procedeul va sta la bazaunei veritabile industrii, de proportii
internationale. Dupa doi ani, el avea propria lui firma. deleasing, "U.S. Leasing Corporation", cu
6

un capital initial de 2000 de dolari,care ulterior, incativa ani, finanta operatiuni de leasing in
valoare de 3 milioane de dolari.
1

Principalele sustinatoare ale leasing-ului echipamentelor industriale au fost bancilc, fie
indirect prin intermediul unor societaii specializate de leasing, fie direct, dupa ce acestea
au priimit autorizalia sa desfasoare asemenea operatiuni. National Banks, in anul 1963, a
primit aceasta autorizatie, urmata de Bank Holding Companies, in 1970.
2
Pana in 1975, deci in mai putin de 15 ani, bancile fusesera autorizate sa desfasoare
operatiuni de leasing in mod direct in 41 de state americane.in Marea Britanie, cele mai multe
dintre societatile de leasing - "leasing companies" -sunt finantate si sustinute de banci. Ele
beneficiaza de un regim fiscal extrem de favorabil.Valoarea bunului, spre exemplu, poate fi
dedusa pana la 100% din profitul impozabil.Acest fapt ca si Marea Britanie sa cunoasca o
dezvoltare exploziva a acestor societat
Leasing-ul s-a extins rapid in intreaga Europa, ca in 1972 sa se infiinteze
FederatiaEuropeana a societatilor de leasing, care controleaza circa 80% din industria
financiara de leasing a continentului. Cea mai mare cota parte nationala apartine Marii Britanii,
de circa 9 miliarde de dolari.
3
Un consortiu similar s-a infiintat si in Japonia, ,,Japanese Leasing Association", cu unactiv
total concesionat de aproximativ 7,5 miliarde de dolari. O chestiune aparte ar fi aceea a
companiilor franceze de "credit-bail", care sunt incluse in regimul institutiilor bancare sau
decredit, cu reglementari stricte, fiind controlate de Consiliul National de Credite, de
Banca Frantei si de alte autoritati financiare. Spre deosebire de S.U.A. si Marea Britanie, in
Franta,firmele furnizoare de leasing nu se bucura de avantaje de impozite, dar totusi
leasingul,datorita flexibilitatii operatiunilor, continua sa se extinda in Franta. Spre
exemplu, in cazul Concord
4
pr et ul ur i as, de ci r ca 50 mi l i oane de dol ar i s i al t e
as pect e, au pus aut or i t at i l e franceze intr-o situatie extrem de dificila, necesitand
comenzi ferme suficiente. S-a recursat unci l a l eas i ng: compani i l e benef i ci ar e au
posi bi l i t at ea f i e de a pr el ungi per i oada deinchiriere, fie de a cumpara, dupa un timp,
aparatele, convinse, in sfarsit, de calitatile lor de zbor. Un alt aspect important pentru istoricul si
evolutia leasing-ului este raspandirea sa intarile in curs de dezvoltare.
Cele mai multe companii independente de leasing, in anul 1982,se aflau in America Latina
si Asia. Astfel, au luat fiinta "Leasing Association of Singapore","Manila Asian Leasing

1
Dan Clocotici, Gh, Gheorghiu-"Operatiuni de leasing" Editura Lumina Lex, 1998, pag. 18
2
Stuart Bruchey-,,Enterprise", Ed.Harvard Universiti, pag. 22-23
3
D. Voiculescu, M. Cosas-"Leasing", Ed, St. si Enciclopedica 1985, pag. 7

4
D. Voiculescu, M. Cosas-"Leasing", Ed, St. si Enciclopedica 1985, pag. 27
7

Association" etc. Din cele expuse mai sus se poate observa ca leasingul, datorita avantajelor sale,
este prezent in intreaga lume, ca operatiune de comert.
Ce tine de Republica Moldova oportunitatea leasingului in M oldova a devenit evident
chiar de la inceputul perioadei de tranziie la economia de pia. Uzura fizic i morala fondurilor
fixe i lipsa mijloacelor proprii pentru modernizarea i reutilarea procesului tehnologic constituie
premisele suficiente a extinder ii tranzaciilor de leasing.
Cu toate acestea, in ultimii ani dezvoltarea leasingului in ar a fost, in fond, limitat. Una
din barierele principale in calea dezvoltrii o constituie juridic i normativ contradictorie i
controversat, care nu reflectesena economica leasingului.
O consecin negativla extinderea pieei serviciilor de leasing in M oldova a avut i criza
Financiar regional din 1998, car e a aruncat leasingul indigen cu ciiva ani inapoi. Pentru
a-i reveni de pe urma acestei crize financiare piaa serviciilor de leasing din Moldova a avut
nevoie de aproape doi ani. O invior are a numrului i volumului a tranzaciilor de leasing s-a
inregistrat doar incepind cu anul 2000. Cu regret se constat faptul c sistemul bancar din
Moldova are o atitudine refractar i precaut fade leasing. Nici o banc comercial din
Moldova nu a fondat nici o companie de leasing afiliat.
Numrul companiilor de leasing independente in Moldova este relativ mic. Problema lor
principal este deficitul surselor financiar e pentru extinderea activitii: ele funcioneazin mare
parte din sursele imprumutate de la bncile comerciale i, respectiv, sunt limitate nu numai in
volumul creditelor atrase, dar i in termenii de rambursar e a creditelor, ele nu pot livra in leasing
utilaje pe un termen mai mare d e 3-4 ani.
Conform situaiei din 1 ianuarie 2002 in Moldova erau inregistrai 112 ageni economici cu
activitate in domeniul leasingului, dintre care 75 de companii in domeniul leasingului financiar.
Dar, conform datelor Departamentului Statistic i Sociologie, doar activeazdoar 54%.
Rezultatele sondajelor, multiplelor edine cu managerii companiilor de leasing i
intreprinderilor beneficiare ne demonstreaz c leasingul este in aria intereselor doar a unor ageni
economici separai.
Actualmente, marea majoritate a intreprinderilor mici din Moldova estimeaz leasingul
drept un factor puin accesibil pentru dezvoltarea afacerii lor. Aceasta denot faptul, c piaa
serviciilor de leasing se aflla stadiul iniial de dezvoltare, dar i de asemenea arat lipsa
informaiei coerente in mediul antreprenorial despre oportunitile oferite de leasing in principiu.
Aceasta denot i insuficiena ateniei i suportului acordat de companiile de leasing in susinerea
micului business. Dar, anume leasingul poate i trebuie s devinf actorul principal in renovarea i
modernizarea capitalului fix in business.
8

Schema 1. Evoluia raporturilor de leasing

1.2. Noiunea contractului de leasing
Cuvintuleasing provine din limba, derivat de la verbul lease,ceea ce semnifica a lua i
a da bunuri in folosin temporar. Autorul englez T. Clark susine cleasingul era cunoscut
inc pin la Aristotel. Au fost gsite noiunile meniuni despre leasing in legile lui Hammurapi,
adoptate in anul 1760 pin la e.n. imperiul Roman a contribuit la dezvoltarea ulterioar a
tranzaciilor de leasing, care au fost reflectate in dreptul roman din timpul lui iustian. Savanii au
mrturii despre faptul c intre anii 400 i 450 inainte e.n.
in imprejurimile Babilonului, in oraul Nippur, de ctre familia Murau a fost deschis
prima companie de leasing in istoria omenirii. Consider ca aceasta notiune, pentru a fi cat mai
clar inleleasa, trebuie privita prin prisma definitiilor si intelesurilor pe care aceasta operatiune a
primit-o in diferitele dictionare intalnite.Vocabularul economic si financiar defineste leasing-ul
ca fiind o tehnica de credit profesional ce comporta un contract de inchiriere a echipamentelor
mobiliare si imobiliare, insotit de o promisiune de vanzare in favoarea locatarului. Referindu-se
la leasing, se face precizarea in continuare ca aceasta tehnica, la inceput rezervata
echipamentelor industriale si cunoscuta in tarile anglo-saxone sub denumirea de "leasing", a fost
introdusa in S.U.A.
5
in anul 1950. Extinderea sa si in Europa este de data mai recenta. in Franta,
primele societati specializate in leasing au aparut in anul 1962. Reglementarea lor a fost
precizata prin Legeadin 2 iulie 1966, dindu-se o definitie a notiunii de leasing asupra bunurilor
imobiliare si acordandu-se un regim dc transparenta totala societatilor imobiliare pentru comert
si industrie care au ca obiect exclusiv locatia de imobile de uz profesional. Astfel, se arata ca
denumirea de leasing vine din engleza, precizandu-se mai apoisensurile in care este folosit acest
termen:
1-inchiriere, arendare;
2-contract de inchiriere, arendare;
3-concesiune;
9

4-concesiune pe durata, concesiune pe varsta, intrebuintare a unui echipament.
Conform dictionarului Business Terms-Chambers Commercial Reference leasingul
este un contract in care detinatorul unui lucru da voie altcuiva sa-1 foloseasca pentru o anumita
perioada de timp, in schimbul unei sume de bani plati. Cel care este imprumutat are uneori
oportunitatea sa cumpere lucrul in timpul sau dupa expirarea perioadeide folosire. Un avantaj al
leasing-ului este acela ca nu se cere locatarului sa cheltuie o suma mare de bani inainte de a
primi orice beneficiu de pe urma folosirii bunului. in Dictionary of Economicsse spune ca
"lease" este o intelegere intre proprietarulunui lucru (lessor) care garanteaza folosinta acestui
lucru pentru o perioada determinata, cu ochirie determinata platibila anual, trimestrial sau lunar.
inchirierea poate fi obiectul une reinchirieri, sa spunem, la fiecare 5 ani. Este posibil sa
inchiriezi masini, echipament de birou,utilaje etc., ca si cladiri si pamant.
O recenta dezvoltare s-a inregistrat pentru operatiunile deleasing in cadrul cercurilor de
afaceri. in majoritatea cazurilor acestea includ "servicing" si intretinere. in unele cazuri, titlul de
proprietate trece de la chirias la sfarsitul inchirierii pentru un pret nominal.
5

Notiunea leasing-ului este definita si de dictionarul Commerce and Business, carearata ca aceasta
operatiune apare ca o alternativa a cumparatorului.
6
Adica, leasing-ul este vazut ca o posibilitate
de a "avea" bunuri, in afara aceleia de a cumpara bunuri. Aceasta inseamna a inchiria in
schimbul unei chirii anuale, pe perioada stabilita in contract. Leasing-u
leste atractiv pentru afaceri pentru ca permite folosinta pamantului, a cladirilor sau a
echipamentului (utilajelor, instalatiilor), fara a cheltui mari sume de bani pentru cumpararea lor.
in plus, ofera posibilitatea ca cele mai mari echipamente, care nu se doresc a fi cumparate,sa
poata fi folosite si sa ofere "randament"
7
. Avand o imagine de ansamblu asupra felului in care
este inteleasa notiunea de leasing de catre autorii straini, ni se pare interesant sa amintim aici
modalitatea in care a fost deflnit leasing-ul intr-o rubrica a unui ziar, rubrica intitulata: "Mic
dictionar de comert exterior". Astfel, leasing-ul este o forma de finantare pentru utilajele
industriale, aparuta si dezvoltata inS.U.A
8
. in locul contractului de cumparare apare contractul
de inchiriere. Cel ce inchiriaza este ori producatorl mijlocului de investitie, ori o societate
de finantare care reprezinta producatorul. Financial Lease - reprezinta contractul de leasing ferm
pentru un termen convenit; se prevede acoperirea amortizarii instalatei inchiriate, inclusiv
costurile de finantaresi de administratie.

5
Nicolae Suta, Sultana Suta-Selejan-"Istoria comertului mondial si a politicii comerciale", Editura
All, 1997, pag. 216
6
Yves Bernard, Jean-Claude Colli -"Vocabular economic si financiar cu indice de termeni in 4",
EdituraHumanitas, 1994.
7
A.Bantas, V. Nastasescu-"Dictionar economic englez-rornan" Editura Minulescu, Bucuresti, 1997.
8
John Simpson-"Business Terms-Chambers Commercial reference"
9
Graham Bannok, R.E. Daxter and E. van Davis-" Dictionary of Economics"

10

Service Lease - contractul de inchiriere prevede si ingrijirea utilajului inchiriat, de catre
cel ce inchiriaza. Aceasta forma de leasing se foloseste si pentru acoperirea necesarului de bunuri
si investitii trecatoare. Spre deosebire de alti autori straini in lucrarea "Business",autorii definesc
leasing numind partile acestei operatiuni, nu leasor si leasse, ci landlord sitenant (locatarul).
Astfel se arata ca "leassse-ul" este o intelegere prin care dreptul de proprietate este
temporar transferat de al adevaratul proprietar la o alta persoana. in schimbul "folosirii
proprietatii", locatarul in general plateste o chirie lunar sau anual. Leasing-ul se incheie pentru o
perioada determinata de timp, iar la sfarsitul acestei perioade, "dreptul de a folosi proprietatea"
se intoarce la landlord
9
.
Leasing-ul este o operatie constand in darea in folosinta a unor bunuri mobile
(ex.:utilaje) sau imobile (apartamente de hotel, spatii pentru sedii de firme)contra unei sume de
bani cu plata dintr-o data sau esalonata in rate lunare, unor persoanefizice sau juridice care nu
poseda resursele financiare necesare pentru cumpararea lor .
Aparitia sa a avut loc in perioada postbelica, fiind derterminat de amplificarea cererii
demasini si utilaje, de cresterea ritmului de uzura morala a acestora si sporirea dificultatilor
de procurare a resurselor financiare necesare pentru achizitionarea lor. Leasing-ul este o
formamoderna de comert international ce propune numai transferul dreptului de folosinta
contracost in cadrul unui sistem original de finantare. Formele de practicare a leasing-ului sunt
multiple. Ele se diferentiaza unele de altele in functie de mai multe criterii.
Comform Legii Republicii Moldova cu privire la leasing nr.731 din 15.02.96 publicata
in Monitorul Oficial al R.Moldova nr.49-50 din 25.07.1996 Leasingul este activitate de
intreprinzator, de investire a unor mijloace temporar disponibile sau imprumutate, ce se
desfasoara pe baza de contract, conform caruia locatorul (creditorul finantator) procura cu
titlu de proprietate echipamentul indicat de locatar de la vinzatorul (furnizorul) stabilit de acesta
si il acorda contra plata locatarului in posesiune si folosinta temporara in scopuri de
intreprinzator.

1.3. Clasificarea contractului de leasing
Dupa definirea contractului de leasing ar fi eficace de a delimita si tipurile acestui
contract. Cea mai important clasificare a operaiunilor de leasing, este cea n funcie de
existena nraportul respectiv, a elementului de extranietate.
i. n funcie de existenta sau lipsa acestuia, deosebim:
a)leasing intern,
b)leasing internaional.
11

Importanta clasificrii n cauza se explic prin faptul, c pentru fiecare din
tipurilemenionate de leasing exist un regim juridic aparte: leasingul intern este reglementat n
modexclusiv de reglementrile de drept naional elaborate de fiecare stat n parte, pe cnd n
cazulleasingului internaional este lesne de observat, aplicnd metoda conflictualist t
radiionaldreptului internaional privat, c elementul de extranietate condiioneaz apariia
conflictului delegi ntre sistemul naional de drept al locatorului (aflat intr-un stat) i cel al
locatarului (aflat n altstat).Clasificarea respectiva este consfinit i n art. 5 alin. 2 al
Legii RM Cu privire laleasing.
ii. Dup importana si frecvena utilizrii, n funcie de acest criteriu, deosebim doua varieti ale leasingului:
a)leasing operaional (sau operativ) i
b)leasing financiar .
n conformitate cu criteriul de clasificare menionat, n cadrul leasingului operaional
echipamentele sunt date n folosin temporar de ctre locator, fr ca chiria primit s
asigureamortizarea complet a acestora. Ca efect, n cadrul leasingului operaional locatorul d patrimoniul
procuratn folosin temporar, n mod succesiv mai multor locatari, pn la recuperarea valorii
acestui patrimoniu. O situaie diferit are loc n cazul leasingului financiar aici durata
contractului deleasing corespunde grosso modo cu termenul de amortizare a patrimoniului procurat, locatorul
c aefect asigurindu-i recuperarea complet a costului acestui patrimoniu (acesta de fapt este i scopul locatorului,
n cadrul leasingului financiar de a finana, adic a credita procurarea patrimoniului respectiv pentru locatar. Pe
lng criteriul amortizrii ambele varieti pot fi sub-clasificate, astfel leasingul financiar poate fi de doua tipuri:
leasingul financiar intern, si leasingul financiar internaional.Totui, spre deosebire de criteriul
amortizrii complete a patrimoniului, care este clar si precis, al doilea nu este lipsit de ambiguitate
trstura ce a generat o poziie eterogen a doctrineifa de clasificare leasingului n operaional i financiar.
O varietate a leasingului financiar esteleasingul de returnare(engl. Sale and leaseback),ncadrul cruia
proprietarul vinde patrimoniul su locatarului i simultan l ia n chirie conformcontractului de
leasing.
Leasingul de returnare este o varietate a leasingului care se particuleaz prin componena
sa subiectiv: spre deosebire de schema tradiional de leasing n care suntimplicate trei pri
(furnizorul, locatorul si locatarul), n mecanismul de leasing de returnare suntimplicate doar doua
pri (datorit faptului c furnizorul si locatarul sunt una si aceeai persoan).n doctrina uneori se face
distincia ntreleasingul cu rambursare deplina (engl. Full-payout leasing)
i leasingul fr rambursare deplina (engl. Non full-payout leasing).
Deobicei, leasingul financiar este contractat cu rambursare deplina, iar cel operaional ca leasing frrambursare
deplin.
12

iii. n funcie de volumul obligaiilor locatorului, leasingul se clasifica in:
a)leasing cu obligaiuni suplimentaren cazul lui locatarul areobligaii suplimentare n ceea ce
privete deservirea tehnic a echipamentelor date nchirie, asigurarea cu consumabile etc.;
b)leasing curat n aceasta operaie, locatorul i asum doar obligaia de finanare a
procurrii echipamentelor care fac obiectul contractului deleasing.
iV. n literatura romna mai ntlnim clasificarea leasingului dup apartenenafondurilor investite
prin contractul de leasing:
a)leasingul realizat cu fondurile unei societi de leasing;
b)leasingul sindicalizat finanarea achiziiei bunurilor contractate n regim de leasingse face prin punerea n
comun de fonduri aparinnd mai multor societi de leasing.
V. Dup natura bunului contractat leasingul poate fi:
a)mobiliar, care poate avea ca obiect bunuri cu destinaie comercial sau industrial ori bunuri de
folosinndelungat;
b ) i mo b i l i a r , c a r e p o a t e a v e a c a o b i e c t i mo b i l e l e c u d e s t i n a i e i n d u s
t r i a l s a u comercial, ori imobilele cu destinaie de locuine pentru persoanele fizice.Prezentnd
clasificrile de mai sus, putem constata existena n legislaia naional doar aclasificrii leasingului
n cel intern i internaional, iar referitor la ultima clasificare n Codul Civil n art. 923 creditorul
financiar se obliga s dobndeasc n proprietate sau s produc bunul mobil..., astfel
enunindu-se doar leasingul mobiliar.Prin urmare ar fi binevenit ca legislatorul s consolideze clasificrile
contractului de leasingn n legislaia noastr pe diferite genuri, dat fiind faptul c
leasingul constituie o operaiunecomplex si continu i astfel prevederile legislative ar trebui s
corespund realitii existente n RM.
10
Vi. Alte forme de leasing:
A) Leasingul experimentaleste o tehnic folosit de productori pentru promovareavnzprilor. n
baza acestui tip de contract, bunurile sunt nchiriate pentru o perioad scurt decteva luni, n mod
experimental, cu condiia c la expirarea duratei contractuale utilizatorul s imanifeste opiunea n sensul
cumprrii bunurilor, dac sunt corespunztoare cerinelor sale,respectiv, n sensul restituirii acestora,
dac prezin neajunsuri.Acest tip de contract prezint unele similitudini cu contractul de vnzare pe
ncercate,folosit n raporturile juridice civile sau comerciale, n care transmiterea dreptului de
2

proprietate este afectat de o condiie suspensiv.
Considerm ns c spre deosebire de contractul de vnzare pe ncercate, n cazul leasingului
experimental, utilizatorul bunurilor poate refuza cumprareaacestora i n baza unor motive subiective.

10
Codul Civil al Republicii Moldova din 06.06.2002
13

B)Contractele time-sharing sunt cele care se caracterizeaz prin nchirierea n comun dectre mai
muli benefeciari a anumitor echipamente n timpi partajai. Aceast form de leasing afost
adoptat n practic din considerente economice, n special datorit costului ridicat al
unor echipamente sau utilaje, precum i uzurii morale rapide a acestora. Avantajul financiar al
acesteioperaiuni rezid n nivelul sczut al ratelor de leasing pe care fiecare utilizator le pltete.
Cotractul de time-sharing are ca obiect, n principal, calculatoareelectronice (fapt pentru care a
mai fost denumit i leasingul ordinatoarelor ),dar i alte echipamente, fiind folosit pentru prima
dat de ctre firma GeneralElectric, n anul 1965. Ulterior alte mari ntreprinderi au apelat
la operaiune,n prezent peste 100.000 de ntreprinderi avnd n derulare contracte de time-
sharing, iar peste 80% din parcul mondial de mari computere este exploatat prin acest sistem.
C)Rentingul reprezint- aa cum o arat i denumirea- acele contracte de leasing
ncheiate pe termen scurt i cuprind nchirierile cu ziua sau ora a unor bunuri, n
special amijloacelor de transport sau a unor utilaje de construcie. Renting-ul este un contract
de origine american, care a fost preluat i n relaiile comerciale europene.Acest tip de leasing (denumit
ioperaiune dehire) este de fapt o simpl nchiriere, neprzentnd caracteristici specifice leasingului,cum ar fi
dreptul de opiune a utilizatorului sau problema calculrii i evidenei
amortizrii bunurilor care constituie obiectul su. Ali autori au considerat c operaiunile de renting
reprezintforme de trecere de la nchirierea obinuit la leasing, pornind de la durata lor foarte
scurt isimplitatea raporturilor juridice ce iau natere. Principala obligaie a proprietarului/locator este de
a pune la dispoziia utilizatorului utilajele, mainele ori mijloacele de transport
corespunztoare,conform necesitilor solicitantului i de a asigura service-ul acestora.Societatea de renting
este o societate care dispune de utilaje standartizate sau de mijloacede transport, ncheind contracte de locaie
tradiionale innd cont de cererea ridicat de pe pia.
D)Contractul de leasing acionar (credit-bail d actions)reprezint o tehnic financiarfolosit pentru prima dat
n Frana, de Groupement Fracais D Entreprises, n scopul satisfaceriicerinelor tot mai mari ale
ntreprinderilor mici i mijlocii pentru atragerea de fonduri. Operaiunea este oare cum asemntoare contractului
de lease-back folosit pentru bunurimibile i imobile, presupunnd n concret urmtoarele
etape: o societate pe aciuni mic saumijlocie i majoreaz sau i constituie capitalul
propriu prin emiterera de (noi) aciuni care suntsubscrise de un fond
de investiii; fondul de investiii cedeaz, n locaie, aciuni societiiemi t enet ,
car e n s chi mb, va vr s a per i odi c o s um de bani cu t i t l u de chi r i e, l a
expi r ar eacontractului societatea emitent avnd posibilitatea de a-i rscumpra propriile
aciuni la un preconvenit cu fondul de investiii, inndu-se cont i de vsmintele efectuate prin plata chiriei.
14

ntruct legea nu interzice, considerm c ncheierea unui contract de leasing acionar este posibil i n dreptul
nostru, cu ndeplenirea condiiilor prevzute de legea societilor economice,ordinele i regulamentele elaborate
de Comisia Naional a Valorilor Mobiliare.
E)Master leasing denumit i leasingul de containere acest contract este folosit de
societile de transport, apariia lui fiind determinat de avantajele pe care le are un cru
prinncheierea containerelor, fa de achiziionarea acestora, care ar presupune cheltuieli suplimentarelegate de
organizarea unei exploatri eficiente, ntreinerea i repararea containerelor, precum i pregtirea
unui personal calificat.
11

Co mp a n i i l e s p e c i a l i z a t e n i n e r e a p a r c u l u i d e c o n t a i n e r e
l e p u n l a d i s p o z i i a transportatorilor fie pentru o perioad determinatp de timp (term
leasing ), fie pentru o anumitpctorie (trip leasing ). Marile companii de leasing au ptruns i n acest
domeniu, impunndu-se prin folosirea unor contracte complexe de nchiriere numite master lease szstem
Dei operaiunile de master leasing sunt asemntoare celor de renting, diferenele rezid,n principal,
n natura subiectelor care iau parte la cle dou tipuri de operaiuni, master leasing-ulfiind
folosit, n special, n comerul internaional, iar renting-ul fiind, de regul, un
contract comercial de drept intern.

1.4. Caractere juridice ale contractului de leasing
a) Caracterul sinalagmatic al contractului de leasing
Contractul de leasing este un contract sinalagmatic (bilateral), intrucat da nastere la
obligatii reciproce intre cele doua parti contractante; astfel, locatorul/finantatorul se obliga sa
asigure utilizatorului folosinta pentru o perioada determinata de timp a bunului dat in leasing,
iar utilizatorul se obliga sa plateasca locatorului/finantatorului rata de leasing. Desi contractul de
leasing da nastere, in principiu, la obligatii corelative si independente in sarcina ambelor parti,
apare o importanta particularitate fata de dreptul comun, in sensul diminuarii caracterului
sinalagmatic, prin imposibilitatea introducerii de catre utilizator a actiunii in reziliere sau
invocarii exceptiei de neexecutare, in cazul in care bunul nu ii este pus la dispozitie de catre
furnizor
b) Caracterul oneros al contractului de leasing
Contractul de leasing este un contract cu titlu oneros intrucat ambele parti contractante
urmaresc un interes patrimonial. Locatorul/finantatorul primeste periodic de la utilizator sume
de bani cu titlu de rata de leasing, la care isi adauga un comision si o dobanda sau un beneficiu

11
Legea RM nr. 731-XIII cu privirea la leasing din 15.02.1996
12
t.Rauschi, Drept Civil, partea general, Iai, 1993.
15

[art. 2 lit.d) din lege],iar utilizatorul beneficiaza de folosinta bunului pe toata perioada derularii
contractului, cu posibilitatea ca la sfarsitul acestuia sa achizitioneze bunul la o valoare reziduala.
Caracterul oneros al contractului de leasing este de insasi esenta sa, astfel ca, daca se transmite
folosinta unui bun cu titlu gratuit, contractul nu mai este de leasing, ci de comodat, daca bunul
s-a predat (comodatul fiind un contract real)
13
si sunt indeplinite si celelalte conditii de
validitate.
Leasingul este un contract comutativ, intrucat existenta si intinderea prestatiilor la care
partile s-au obligat nu depind de hazard, fiind strict stipulate prin lege si prin conventia partilor.
c) Caracterul consensual al contractului de leasing
Contractul de leasing este un contract consensual, simpla manifestare de vointa a partilor
fiind suficienta pentru formarea consimtamantului in mod valabil. Sub aspect probatoriu insa,
precum si pentru opozabilitatea fata de terti, forma scrisa a contractului de leasing este
obligatorie, necesitatea unui inscris (instrumentum)
14
care sa constate existenta contractului,
rezultand fara echivoc din prevederile legale. Astfel, de pilda, art. 6 din lege arata principalele
elemente care nu trebuie sa lipseasca dintr-un contract de leasing, iar art. 21 instituie
obligativitatea inscrierii contractului de leasing care are ca obiect bunuri imobile, in Cartea
funciara, partea aiii-a din registrul cadastral de publicitate imobiliara de la biroul judecatoriei in
a carei raza teritoriala este situat bunul respectiv. Mai mult, art.27 alin.(1), prevede incadrarea in
regimul vamal de admitere temporara a bunurilor mobile introduse in tara de catre utilizatori in
baza unor contracte de leasing incheiate cu societati de leasing, persoane juridice straine, ori
pentru a putea beneficia de aceasta facilitate, utilizatorul va trebui sa prezinte organului vamal
inscrisul constatator al contractului de leasing.
d) Contractul de leasing - contract cu executare succesiva
Contractul de leasing este un contract cu executare succesiva, intrucat din insasi definitia
data de lege rezulta ca dreptul de folosinta se transmite pentru o perioada determinata de timp,
iar rata de leasing se plateste periodic. Prin urmare, finantatorul/locatorul asigura utilizatorului
folosinta bunului dat in leasing, pana la incetarea contractului, iar rata de leasing, se plateste
periodic. in consecinta in caz de neexecutare culpabila a unor obligatii de catre una din
parti, desfiintarea contractului are efecte pentru viitor (ex nunc), aplicandu-se regulile specifice
rezilierii contractului.
15

in ceea ce priveste durata contractului, aceasta este cea stabilita de parti in contract, dar nu
poate fi mai mica de un an .
e) Contract de leasing - contract numit

15
Roxana Muntean-"Institutii de drept comercial international",pag.59

16

Contractul de leasing este un contract numit (tipic), intrucat in prezent este expres
reglementat de legislatia in vigoare in tara noastra, ceea ce inseamna ca unui asemenea contract i
se vor aplica regulile prevazute de Legea cu privire la leasing, iar in subsidiar, regulile comune
in materie de contracte.
f) Contractul de leasing - contract negociat
Contractul de leasing este un contract negociat (si nu de adeziune), lucru care rezulta cel
putin din prevederile art.6 alin. (3) si art. 11 din lege, unde se stipuleaza ca in contractul de
leasing partile pot conveni si alte clauze, in afara celor minim prvazute de lege. Acest caracter al
contractului de leasing este important a fi cunoscut in special de catre utilizatori, in cazul
contractelor incheiate in baza Codului Civil si Legii cu privire la leasing nr.731 din 15.02.96
, intrucat locatorul - care intruneste si calitatea de proprietar - este o societate nationala la care
statul este actionar majoritar sau o regie autonoma, iar utilizatorul, de regula, un mic
intreprinzator, ori pozitiile juridice ale celor doua parti sunt evident inegale. De altfel, aceasta
inegalitate apare frecvent si in toate celelalte forme ale leasingului, si duce la tendinta
finantatorului (locatorului) de a stabili clauze contractuale defavorabile pentru utilizator sau
chiar abuzive.
Desi in doctrina leasingul este considerat un contract negociat in practica de cele mai
multe ori leasingul este un contract de adeziune, utilizatorul (ca aderent) urmand sa accepte
conditiile si sa respecte termenele si modalitatile inserate in contract.
g) Contractul de leasing - contract incheiat intuitu personae
Contractul de leasing este un contract intuitu personae, in privinta utilizatorului, deoarece
acesta va trebui sa transmita finantatorului, pe langa lista cu bunurile care vor constitui obiect al
contractului, si documente din care sa rezulte situatia sa financiara. De asemenea, si in cazul
utilizatorilor persoane fizice, societatile de leasing solicita indeplinirea unor conditii, cum ar fi
existenta unui anumit nivel al venitului realizat de catre utilizator. in urma aprecierii si evaluarii
acestor cerinte, rezulta ca o situatie financiara precara a potentialului utilizator persoana fizica
sau juridica, este de natura a-l determina pe finantator sa nu incheie contractul de leasing, avand
incertitudini in ceea ce priveste indeplinirea de catre utilizator a obligatiei principale de plata a
ratelor de leasing. intrucat contractul este incheiat de catre finantator in consideratia persoanei
utilizatorului, acesta nu poate cesiona contractul si nu poate instraina in nici un fel drepturile
sale, catre o terta persoana, fara acordul finantatorului.
h) Contractul de leasing transmite dreptul de folosinta
Spre deosebire de contractul de vanzare-cumparare in rate, prin contractul de leasing se
transmite numai dreptul de folosinta supra bunului, nu si proprietatea. Cu toat acestea, prin
17

exceptie de la dreptul comun riscul pieirii fortuite a bunului este suportat de catre utilizator, in
lipsa unei stipulatii contrare .
i) Natura juridica si structura
Pentru a stabili natura juridica a contractului de leasing este necesar sa se analizeze
fiecare din componentele sale, complexitatea si originalitatea unui asemenea contract fiind
marcate de faptul ca in intervalul dintre incheierea si incetarea acestuia se disting mai multe faze:
-un contract de cumparare a unor bunuri de catre o societate specializata(societate de
leasing) care devine proprietara acestor bunuri;
- un contract de locatie a bunurilor catre o persoana care le va utiliza in schimbul platii
unei chirii;
- o promisiune de vanzare pe care cumparatorul bunului o face utilizatorului ca la
expirarea unei anumite perioade de timp in care contractul de inchiriere se executa sa-i vanda
bunul inchiriat daca utilizatorul isi manifesta dorinta de a-l cumpara.

1.5. Condiiile de validitate ale contractului de leasing
Ca orice contract, si contractul de leasing se incheie in ideea validitatii sale, si ca
atare,trebuie sa intruneasca conditiile esentiale pentru validitatea oricarui contract.Aceste conditii
sunt stipulate , in mod expres , de C.civ. in art.948:
-capacitatea de a contracta;
-consimtamantul valabil al partilor;
-obiectul determinat;
-cauza licita;
Capacitatea partilor de a contracta-potrivit legislatiei: ,, Poate contracta orice
persoana ce nu este declarata necapabila de lege",iar potrivit C.civ. sunt necapabili de a contracta
minorii, ,,interzisii si , in genere, toti cei carora legea le-a prohibit oarecare contracte".
in materie comerciala, trebuie facuta dinstinctie intre capacitatea de aface acte de comert izolate,
pentru incheierea carora se cer a fi indeplinite conditiile generale ale dreptului civil referitoare la
incheierea actelor juridice si capacitatea de a fi comerciant, pentru care se cere capacitate de
exercitiu deplina, care se dobandeste la implinirea varstei de 18 ani. Prin urmare nu au
capacitate de a fi comercianti minorii , dar si persoanele puse sub interdictie.
Capacitatea finantatorului de a contracta:
Pentru a putea desfasura operatiuni de leasing in calitate de finantator, societatea comerciala in
cauza trebuie sa indeplineasca doua conditii esentiale care vizeaza in egala masura obiectul de
activitate si capitalul social.
18

Obiectul de activitate al unei societati de leasing nu se limiteaza la desfasurarea operatiunilor de
leasing, societatea de leasing nu are un obiect de activitate exclusiv, concretizat in desfasurarea
operatiunii de leasing, ci, asemenea societatilor bancare, societatea de leasing are un obiect
principal de activitate ce consta in desfasurare operatiunilor de leasing.
in jurisprudenta internationala s-a admis faptul ca , in cazul in care actul constitutiv nu prevede
printre elementele sale obligatorii obiectul de activitate al societatii de leasing-desfasurarea
opertiunii de leasing-orice persoana interesata poate solicita la tribunal nulitatea societatii in
cauza.
Consimtamantul partilor - ca o conditie esentiala de fond si generala a actului juridic civil,
ce consta in hotararea de a incheia un act juridic civil manifestata in exterior, in materia
leasingului trebuie sa respecte dispozitiile dreptului comun, si anume:
-sa provina de la o persoana cu discernamant;
-sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice;
-sa fie exteriorizat;
-sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant.
Obiectul contractului de leasing, ca de altfel in orice contract comercial trebuie sa fie
determinat , real , si licit.
Obiectul este determinat atunci cand exista elemente suficiente privind prestatii la asumate
de parti; este real, adica exista in concret, atat prestatia cat si pretul, si este licit atunci cand este
in comert.
Operatiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile prin natural lor sau care devin
imobile prin destinatie, precum si bunuri mobile de folosinta indelungata, aflate in circuitul
civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio, video, a pieselor de teatru, a manuscriselor ,a
brevetelor si dreptului de autor.
16
Pretul constituie obiectul prestatiei utilizatorului. Ca element esential al contractului de
leasing, pretul trebuie sa intruneasca, potrivit regulilor generale, urmatoarele conditii: sa fie
stabilit in bani, sa fie determinat sau determinabil, si sa fie real.
Potrivit legislatiei pretul este stipulat in contractul de leasing sub forma valorii totale a
contractului de leasing, a valorii reziduale si a ratelor de leasing.
17
Valoarea totala a contractului
are semnificatia juridical a pretului, ea reprezentand valoare totala a ratelor de leasing, la care se
adauga valoarea reziduala.
Valoarea reziduala este valoare la care la expirarea contractului de leasing, se face
transferal dreptului de proprietate asupra bunului catre utilizator,corespunzand de regula, cu
19

ultima rata de leasing.
18
Este insa posibil ca valoarea reziduala sa fie achitata si in avans ori
esalonat. in acest ultim caz ,cota din valoarea reziduala se adauga la cuantumul ratei de leasing.
Cauza oricarui act juridic consta in scopul urmarit de parti la incheierea lui. Asemeni
dreptului comun si in cazul contractului de leasing, pina la dovada contrarie, existenta cauzei se
prezuma, ea rezultand din ansamblul cauzelor contractuale. Cum contractul de leasing are un
caracter sinalagmatic, aici cauza este evidenta si consta in prestatia pe care oricare dintre cele
doua parti o are de efectuat.
Pot fi identificate urmatoarele elemente care sa reprezinte cauza juridica a contractului de
leasing:
-garantarea pentru locatar a utilizarii bunului, pe o perioada irevocabila si la un pret fixat
din avans si rate de leasing, ca si cand ar fi proprietar;
-asigurarea, pentru societatea de leasing ,ca un anumit cuantum de rate, pe parcursul unui
termen determinat, denumit perioada irevocabila, va fi platit de catre locatar;
-acordarea posibilitatii ca locatarul sa dobandeasca, la sfarsitul perioadei irevocabile, bunul
ce constituie obiectul leasingului, in schimbul unei valori reziduale destul de scazute, avand in
vedere ratele percepute.




















16
.., .., , 2-,
, , 2000.
17
.., , , 2001.
18
.., : , , , , 1997.
19
.., , , 2000.
20

CAPITOLUL III
Efectele contractului de leasing
Efectul imediat al oricrui contract este acela de a da natere unor drepturi i obligaii. n
acest sens se vorbete de putetea obligatorie a contractului. n dreptul civil, efectele contractului
sunt guvernate de trei principii de baz:
- principiul forei obligatorii a contractului;
- principiul irevocabilitii contractului;
- principiul relativitii efectelor contractului
3.1 Efecte fa de pri
i. Efectele ce privesc prile la rndul su pot fi divizate n:
A.Efecte ce rezult din executarea corespunztoare a contractului;
B.Efecte ce rezult din neexecutarea sau executarea necorespunztoare a contractului.
Efectele ce rezult din executarea corespunztoarea contractului de leasing. n momentul cnd
vorbim despre efectele ce decurg din ncheierea contractului, este necesar de menionat, c
acestea constituie principala categorie de efecte pe care le urmresc prile la ncheierea
contractului. Principalul efect pe care l creeaz un contract valabil ncheiat este stabilirea unei
conduite a prilor la contract. Aceast conduit este reflectatn coninutul drepturilor i
obligaiilor pe care i le asum prile la ncheierea contractului.Fiind un contract tripartit,
contractul de leasing conine un ir de drepturi i obligaii specifice prilor. Cu excepia
regulilor generale ale contractelor civile despre corespunderea obligaiilor unei pri cu drepturile
celeilalte pri, contractul de leasing are un ir de drepturi i obligaii particulare, care sunt strict
determinate de lege.Unicul act normativ care pe deplin (n msura posibilitii) determin
drepturile ct i obligaiile prilor n contractul de leasing este Legea Cu privire la
leasing,.Astfel, dup cum s-a determinat ncheind contractul de leasing prile stabilesc
o anumit conduit, aceasta fiind reflectat n coninutul drepturilor i obligaiilor asumate.Prin
urmare art. 14 alin. 2 al Legii cu privire la leasing prevede urmtoarele obligaii ale locatorului:
1) S nu intervin n alegerea echipamentului i a vnztorului (furnizorului) de
echipament pe care o face locatarul, dac contractul de leasing nu prevede altfel ,totodat legea
prevede si posibilitatea ncredinrii alegerii vnztorului i a echipamentului locatorului de ctre
locatar, constituind un drept al ultimului. Altfel spus, locatorul nu intervine n alegerea
echipamentului i a vnztorului, cu excepia cazului cnd locatarul i ncredineaz aceast
alegere.
22


22
Legea RM nr. 731-XIII cu privirea la leasing din 15.02.1996.
21

2) Obligaia locatorului de a nu opera modificri fr acordul locatarului ncontractul de
vnzare-cumprare (furnizare) a echipamentului.
3) S dea locatarului contra plat n posesiune i folosin temporar echipamentul
su(aceasta fiind de fapt una din aciunile principale ale locatorului scopul i esena ncheierii
contractului de leasing).
4) S ncheie, din nsrcinarea locatarului, contract de vnzare-cumprare (furnizare) de
echipament ales de locatar cu vnztorul (furnizorul) indicat de acesta, s achite costul
echipamentului i s ncredineze locatarului executarea obligaiilor sale privind recepionarea
lui, formularea cerinelor care izvorsc din acest contract, dac contractul de leasing nu prevede
altfel. Executarea obligaiei respective const n faptul c locatorul urmeaz s ncheie contractul
devnzare-cumprare (furnizare) a echipamentului cu vnztorul (furnizorul) n conformitate cu
indicaiilelocatarului .ns n executarea contractului respectiv exist anumite particulariti.
Totodat obligaiile vnztorului cu privire la transmiterea echipamentului ce reies dintr-un
asemenea contract urmeaz a fi executate nu fa de locator, ci locatar, acesta nefigurnd ca parte
n acest contract locatarul i asum drepturile i obligaiile prevzute de lege pentru
cumprtor conform contractului de vnzare-cumprare (n locul locatorului), excluznd obligaia
de achitare a echipamentului, cum ar fi parte la contractul de vnzare-cumprare. n afara
obligaiei de achitare a echipamentului rolul locatorului const n imposibilitatea desfacerii
contractului de vnzare-cumprare de ctre locatar. Anume locatarul este nzestrat cu dreptul de a
nainta fa de echipament (obiectul contractului de leasing) cerinele privind
calitatea,complexitatea, termenele furnizrii. De aceea, de regul, locatorul procurnd bunurile,
urmeaz s ntiineze cumprtorul despre transmiterea bunurilor n leasing anumitei
persoane. n operaiile de leasing riscul pieirii accidentale trece nemijlocit ctre locatar din
momentul transmiterii acestuia a bunurilor dac legea nu prevede altfel. ipoteza
recepionrii bunurilor de ctre locatar reprezint un interes practic. Astfel, ar fi necesar de
determinat loculexecutrii obligaiei de ctre vnztor. n operaiunile de leasing echipamentul
vndut este transmis de ctre vnztor nemijlocit locatarului la locul aflrii ultimului. Dac prile
ns au n vedere altloc al executrii obligaiei, acesta urmeaz a fi prevzutor contractul de
leasing. Neexecutarea obligaiei respective de ctre vnztor va duce la urmri negative ce
reglementeaz nsi vnzarea-cumprarea, doar cu o diferen n ce privete naintarea
preteniilor. Preteniile vor fi naintate nu de locator, dar nemijlocit de ctre locatar. n plus
cerina desfacerii contractului de vnzare-cumprare nu poate fi efectuat de ctre locatar fr
acordul preventiv al locatorului. n ce privete locatorul, acesta nu duce rspundere fa de
locatar n cazul neexecutrii sau executrii necorespunztoare ale obligaiilor sale, ce reies din
22

contractul de vnzare-cumprare,excepie constituind cazul cnd locatarul i ncredineaz
alegerea echipamentului i a vnztorului. n cele ce urmeaz locatarul este nzestrat cu dreptul
de a nainta preteniile (ce reies din contractulde vnzare-cumprare) att ctre vnztor, ct i
locator.
5) La expirarea contractului de leasing s primeasc echipamentul, dac locatarul nu-i
exercit dreptul de a-l recepiona sau achiziiona cu titlu de proprietatesau de a prelungi
contractul. Art. 13 alin. 2 al Legii cu privire la leasing prevede c n cazul expirrii
contractului,echipamentul:
a)trece n proprietatea locatarului, dac durata leasingului corespunde cu termenul de
amortizare a leasingului corespunde cu termenul de amortizare a echipamentului i chiria
stabilit n contract a fost pltit integral;
b)poate fi rscumprat de locatar la preul convenit de pri, dar nu mai mic de valoareare
zidual de inventar a echipamentului, dac durata leasingului a fost mai mic dect termenul de
amortizare a echipamentului;
c)rmne n posesiunea i folosina temporar a locatarului dac contractul a fost prelungit
de pri la ratele stabilite anterior sau n condiii de reducere a plilor pnla expirarea
termenului de amortizare a echipamentului;
d)se restituie locatorului sau, la indicarea lui, unei alte persoane n starea corespunztoare
clauzelor contractului i termenului de amortizare, dac locatarul a refuzat s-i exercite
drepturile acordate la lit. a) c). Enunnd obligaiile locatorului, legislatorul nemijlocit prevede
i drepturile ce apar n urma raporturilor de leasing. Prin urmare art. 14 alin. 1 al Legii cu privire
la leasing prevede urmtoarele drepturi de care beneficiazlocatarul:
1) S aleag, cu acordul locatarului, echipamentul i vnztorul lui. Acest drept decurge
din ncredinarea locatarului de a alege vnztorul i echipamentul, constituind totodat i dreptul
locatarului.
2) S foloseasc echipamentul n calitate de gaj la obligaiile sale fa de teri, dac
contractul de leasing nu prevede altfel.
3) n cazul n care locatarul ncalc substanial clauzele contractului, s cear achitarea
integral nainte de termen a chiriei sau rezilierea contractului cu reparaia pagubelor i/sau
restituirea echipamentului.
Prezentnd drepturile i obligaiile locatorului ar fi necesar de analizat drepturile i
obligaiile i celeilalte pri, i anume a locatarului. Legea cu privire la leasing prin art.15 alin 3
enun urmtoarele obligaii ale locatarului:
23

1) S prezinte locatorului informaii referitoare la echipament i la vnztorul lui. Aceast
obligaie decurge chiar din definiia contractului de leasing, locatorul procur bunul indicat de
locatar de la vnztorul indicat de locatar. Este firesc c nainte de a ncheia contractul de leasing
prile determin obiectul leasingului, ct i vnztorul lui. Reprezint un interes determinarea
vnztorului,acesta cred eu, se reprezint printr-o form organizatorico-juridic, o ntreprindere
cu un renume. Sigur c procurnd echipament el este caracterizat prin anumite parametri. Un
exemplu clasic ne servete cnd locatarul determin autovehicolul (marca, alte parametre
caracteristici), ceva constitui obiectul leasingului, ct i vnztorul acestui autovehicul.
2) S coordoneze cu locatorul proiectul contractului de vnzare-cumprare (furnizare) de
echipament. Aceast obligaie este fireasc deoarece locatorul achitnd plata pentru echipament
urmeazs tie soarta lui. n cazul respectiv locatarul i reprezint proiectul contractului de
vnzare-cumprare (unde sunt prevzute drepturile i obligaiile dintre locatar i vnztor,
caracteristici ale echipamentului, momentul i locul transmiterii lui, riscul pieirii .a.).
3) S execute obligaiile de recepionare a echipamentului i de formulare a cerinelor
ceizvorsc din contractul de vnzare-cumprare (furnizare) de echipament dac contractul de
leasingnu prevede altfel. Executarea obligaiei de recepionare a echipamentului presupune:
a)efectuarea de ctre locatar a tuturor aciunilor ce privesc recepionarea
echipamentului,lund n consideraie c locatarul duce rspundere n conformitate cu normele ce
reglementeaz drepturile i obligaiile cumprtorului n baza contractului de vnzare-cumprare;
b)verificarea de ctre locatar a calitii i complexitii echipamentului indicat cu scopul
determinrii neajunsurilor i viciilor (inclusiv ascunse) n conformitate cu prevederile
contractului de vnzare-cumprare, iar n cazul depistrii acestora, informarea vnztorului
despre nclcarea clauzelor contractuale;
c)efectuarea de ctre locatar a msurilor n ce privete oformarea actului de primire-predarea
echipamentului, dac aceasta este cerut de legislaie.
4) S informeze locatorul despre corespunderea echipamentului clauzelor din contractul de
vnzare-cumprare (furnizare). Aceasta se face din dat dup recepionarea echipamentului.
5) Pe durata contractului de leasing s asigure integritatea echipamentului, meninerea n
stare de funcionare i folosirea lui numai n conformitate cu clauzele din contract.
6) S suporte cheltuielile pentru recepia, montarea, exploatarea, ntreinerea, deservire
atehnic, reparaia i asigurarea echipamentului dac contractul de leasing nu prevede altfel. A
vrea s accentuez atenia asupra asigurrii echipamentului. Legislaia n vigoare, prevede c
suma total a chiriei include n sine i suma pltit pentru asigurarea echipamentului, cucondiia
c aceasta a fost efectuat de locator.
24

7) S achite chiria n modul stabilit de contractul de leasing. Legislatorul a prevzut
situaia n care prile n-au stabilit modalitatea i periodicitatea achitrii chiriei. Astfel, art. 10
alin. 5 prevedec suma anual total se mparte n 12 rate egale, fiecare urmnd a fi achitat n
prima decad alunii.
8) La expirarea contractului de leasing, s restituie locatarului echipamentul n starea
stipulat de contract n cazul n care nu-i va exercita dreptul de recepie, de achiziionare a
echipamentului cu titlu de proprietate sau de prelungire a contractului.Concomitent cu obligaiile
locatarul dispune de urmtoarele drepturi (art. 15 alin. 1 al Legii):
1)S aleag independent echipamentul i vnztorul (furnizorul) lui sau
s ncredinezelocatarului aceast alegere;
2)S formuleze vnztorului (furnizorului) de echipament cerinele ce izvorsc din
contractul de vnzare-cumprare (furnizare) de echipament dac contractul de leasingnu prevede
altfel;
3)S refuze recepionarea echipamentului ce nu corespunde condiiilor din contractul
deleasing, i s suspende achitarea ctre locator a chiriei pn cnd va fi eliminat nclcarea
clauzelor din contract.
4)S cear rezilierea contractului de leasing n cazul n care locatorul ncalc clauzelelui,
precum i reparaia pagubelor pricinuite astfel. Acest drept reiese din executarea
necorespunztoare sau neexecutarea contractului.
5)S stabileasc independent de baza contractual executantul lucrrilor de reparaie
negarantat i al altor servicii de ntreinere a echipamentului, acesta fiind un dreptfiresc;
6)S execute nainte de termen obligaia achitrii chiriei i s rscumpere echipamentul
dac contractul de leasing nu prevede altfel;
7)La expirarea contractului de leasing, s recepioneze echipament sau s-l achiziioneze
cu titlu de proprietate sau s-i prelungeasc durata de folosire n condiii coordonate cu locatorul
dac contractul nu prevede altfel .De asemenea, art. 15 alin. 2 prevede c locatarul nu are dreptul
fr acordul locatorului:
a)S modifice contractul de vnzare-cumprare (furnizare) de echipament sau s ntrerup
aciunea lui.
b)S gajeze echipamentul, s-l subnchirieze sau s-l nstrineze unor teri.
Legislatorul doar enun c locatarul nu are dreptul fr acordul locatarului... ns nu ne
descrie care ar fi procedura n cazul acordului pozitiv al locatarului. Gajarea echipamentului cred
eu este echivalent prevederilor art. 14 alin. 1 p. b ce prevede posibilitatea gajrii bunului de
ctre locatar la obligaiunile sale cu terii, dac contractul nu prevede altfel. n comparaie,
25

legiuitorul induce o condiie concret (acordul locatarului), pe cnd n situaia similar nu este
cerut i acordul locatarului. i anume locatarul poate transmite obiectul leasingului n subchirie
doar cu acordul scris al locatorului (forma scris constituind o condiie ad ptobatoriem). Un alt
caz apare n urma cesionrii drepturilor locatorului ctre o ter persoan. i n fine, dat fiind
faptul c contractul de leasing este caracterizat ca fiind triplu ar fi normalde a determina
drepturile i obligaiile vnztorului.Art. 16 al Legii cu privire la leasing menioneaz c
drepturile, obligaiile ct i rspunderea vnztorului (furnizorului) de echipament se
reglementeaz de legislaie i de contractul devnzare-cumprare. Dac n contractul de vnzare-
cumprare (furnizare) de echipament este prevzut obligaia vnztorului (furnizorului) de a
livra i instala echipamentul n termenul i locul stabilit de comun acord cu locatarul,
ndeplinirea acestei condiii se autentific prin acte de recepionare-predare i montare de
echipament semnate de vnztor (furnizor) i locatar dac contractul nu prevede altfel.
Reieind din contractul de vnzare-cumprare principala obligaie a vnztorului furnizoruluieste
predarea bunului ctre cumprtor, i dreptul de a cere preul pentru bunul predat. Apar
dificulti doar n materia ducerii rspunderii n cazul executrii necorespunztoare sau
neeexecutrii de ctre vnztor a obligsaiilor contractuale, i anume urmeaz a fi determinat
cine va recepiona bunul (locatorul sau locatarul). n cazul n care nu este reglementat cine va
recepiona bunul, atunci el este recepionat de locatar, fiindc n unele cazuri dac e prevzut n
contract bunul poate fi recepionat i de locator. Prin urmare relaia dintre vnztor i locatar (de
regul) sunt reglementate de clauzele contractului de vnzare-cumprare .Ca efect al executrii
necorespunztoare sau neexecutrii contractului survine rspunderea contractual.

2.2. Efectele fa de teri
Dupa cum am specificat anterior c contractele sunt guvernale de principiul relativitii
efectelor, ce ar nsemna c un contract poate da natere la drepturi i obligaii numai n favoarea
i, respectivsarcina prilor contractante i, n anumite cazuri i condiii a avinzilor-cauz
(succesorii ndrepturi ai prilor).
Cu toate acestea, ar fi absurd s se cread c un contract ar fi lipsit de valoare n raport cu
terele persoane. Contractul i situaiile juridice la care d natere sunt realiti sociale care, ntr-
o ordine de drept, impun tuturor o atitudine de respect. Cu alte cuvinte, toi sunt obligais le
respecte. n acest sens, afirmm, c un contract este apozabil tuturor, inclusiv terelor.
n contractul de leasing, efectele fa de pri apar anume n materia opozabilitii.
Opozabilitatea contractului fa de teri const n obligaia tuturor de a respecta situaia juridic
creat printr-un contract. Aa dar, nu nseamn c terele persoane devin obligate prin contract, ci
26

numai c situaiile juridice create de el trebuie s fie respectate i de ctre alte persoane
dect prile, este respectul datorat, n general, ntro ordine de drept, de ctre fiecare persoan,dre
pturilor dobndite de ceilali.

2.3. Efectele ce rezult din neexecutarea sau executarea necorespunztoare a
contractului de leasing
Mai exist o categorie de efecte ce rezult din neexecutarea sau executarea
necorespunztoare a contractului de leasing. Legea cu privire la leasing reproduce regula
general a dreptului civil despre modificarea i rezilierea contractului de leasing cu acordul
prilor, iar n caz de litigiu prin hotrrile instanelor de judecat conform competiiei lor.
Deoarece forma contractului de leasing este scris, se presupune c i acordul despre modificarea
sau rezilierea contractului s fie fcut tot n asemenea form.
Acordnd prilor contractului de leasing drepturi egale n ceea ce privete formula
reacerinelor despre modificarea sau rezilierea contractului, Legea cu privire la leasing n art. 12
stabilete temeiurile rezilierii nainte de termen a contractului. Astfel, locatorul are dreptul s
cear rezilierea contractului dac locatarul:
a)nu respect clauzele contractului (decurge totodat i neexecutarea lor);
b)a decis s se lichideze ori instana de judecat a intentat mpotriva lui o procedur de
insolvabilitate.
Locatarul la rndul su are dreptul de a cere rezilierea contractului de leasing dac
echipamentul :
a) nu a fost stipulat n termenul stipulat n contractul de vnzare-cumprare;
b)nu corespunde calitii, ansamblului de piese i accesorii sau altor condiii de furnizare
(transmitere) ori clauzelor din contract. Acest drept este viabil odat cu ntiinarea locatorului
despre viciile (inclusiv ascunse) depistate n cazul nentiinrii partea ce a recepionat bunul
duce responsabilitate pentru toate efectele i daunele produse. De asemenea, n cazul n care
locatarul nu ntiineaz locatorul despre defectele depistate la momentul recepiontii, obligaia
nlturrii lor st pe seama locatarului.in ceea ce privete operaiunea de vnzare-cumprare
locatorul nu poart rspundere fa de locatar pentru neexecutarea clauzelor contractului de ctre
vnztor. n operaiunea respectiv locatorul figureaz ca cumprtorul echipamentului
asumndu-i doar obligaia de a plti, recepionarea fiind efectuat de ctre locatar. Cu att mai
mult anume locatarul determin vnztorul (i reprezint informaia referitorare la vnztor
locatorului).

27

2.4. Incetarea si nulitatea contractului de leasing
Contractul de leasing se desfiinteaza, ca orice contract sinalagmatic cu executare
succesiva, din cauza neindeplinirii obligatiilor de catre una din parti, iar potrivit dreptului
comun, si prin consimtamantul partilor, in conditiile C.civ.
Momentul in care inceteaza contractul de leasing poate fi diferit, aceasta deosebire
fiind impusa de cauza ce determina incetarea lui. Prin urmare, incetarea contractului de leasing
se poate realiza la momentul expirarii perioadei contractuale dar, si anterior expirarii termenului
contractual.
a) incetarea contractului de leasing la expirarea termenului contractual;
in cazul contractului de leasing prin ajungerea la termen se ofera utilizatorului un drept
de optiune intre trei variante:
-sa cumpere bunul;
-sa-l restituie;
-sa continue contractul de leasing.
b) incetarea contractului de leasing inainte de expirarea termenului contractual;
Ca si in cazul dreptului comun, in material leasingului, contractul inceteaza de drept la
expirarea termenului contractual dar si in ipoteza pieirii bunului ce formeaza obiectul
contractului.Contractul este desfacut indiferent ca pieirea lucrului este fortuita sau culpabila,
caci contractul de leasing nu poate fi conceput fara un obiect asupra caruia sa se exercite.in
aceasta situatie, contractul nu va mai putea fiinta, folosinta bunului fiind de esenta contractului,
astfel ca acesta se va desfiinta cu efecte numai pentru viitor.
c) desfiintarea titlului finantatorului;
Asemenea dreptului comun, si in material leasingului desfiintarea titlului finantatorului,
respective desfiintarea contractului de vanzare-cumparare, in baza caruia finantatorul a devenit
proprietarul bunului -obiect al contractului de leasing - are drept efect desfiintarea contractului
de leasing.
d) rezilierea contractului de leasing;
Rezilierea este o cauza de incetare imediata a unui contract sinalagmatic cu executare
succesiva, in cazul incalcarii esentiale de catre una di parti, a obligatiilor sale contractuale.
Rezilierea face sa inceteze efectele contractului numai pentru viitor, lasand neatinse prestatiile
succesive care au fost facute anterior rezilierii.
Legea RM nr. 731-Xiii cu privirea la leasing din 15.02.1996 reglementeaza expres trei
cazuri in care neexectarea obligatiilor utilizatorului ii permite finantatorului sa opteze pentru
rezilierea contractului de leasing dupa cum urmeaza
23
:
28

-cazul in care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul agreat cu furnizorul in
contractul de leasing;
-cazul in care utilizatorul se afla in stare de reorganizare judiciara si/sau faliment;
-cazul in care utilizatorul nu-si executa obligatia de plata a ratei de leasing timp de
doua luni consecutiv.
Legea sanctioneaza in termeni imperativi pe finantatorul care nu respecta dreptul de
optiune al utilizatorului (obligandu-l la daune interese), fara a prevedea expres -pentru aceasta
situatie echivalenta cu neexecutare unei obligatii contractuale esentiale- posibilitatea
utilizatorului de a rezilia unilateral contractul de leasing.
24
Nulitateaeste acea sanciune civil care intervine dup nclcarea normei de drept, lipsind
contractul de efectele urmrite la ncheierea contractului. n acest sens vorbim c nulitatea survine atunci cnd
nuse respect cel puin una din condiiile de validitate a contractului de leasing.
n literatura de specialitate instituia nulitii, comparativ cu alte instituii
este privit prin prisma efectelor specifice pe care le creeaz declararea faptului c
contractul nu a fost ncheiat i respectiv nu a produs efecte.
1)n funcie de natura interesului ocrotit de lege i de regimul ei juridic nulitatea este de dou
feluri:
a)a b s o l u t constituie acel efect, care sancioneaz nerespectarea unei norme ce
ocrotete un interes general obtesc sau duce la lezarea unui drept, cum ar fi spre exemplu,
limitarea capacitii de exerciiu sau ncheierea contractului cu lezarea intereselor statului.
b)relativ constituie acel efect, care sancioneaz nerespectarea unei norme ce ocrotete un
interes particular sau aduce atingere unui drept relativ
2)n funcie de ntinderea efectelor nulitatea poate fi:
a)total constituie acel efect care privete ncetarea contractului n ntregime;
b)parial constituie acel efect, care privete ncetarea doar a unor clauze ale contractului, fr ca nt r eg
cont r act s f i e l ovi t de nul i t at e. Spr e exempl u, n cazul n car e l a
nchei er eacontractului de leasing prile stabilesc obligaia achitrii plii (chiriei de ctre locatar) n alt
valut dect leul moldovenesc, aceast clauz n conformitate cu prevederile Legii Cu privirela bani, devine
nul neafectnd totodat valabilitatea ntregului contract.
25

3) n f unc i e de exi st en a or i i nexi st en a unei nor me car e s edi t eze
expr es s anc i unea, nulitatea este de dou feluri:

23
Molico, T., Wunder, E. Leasingul o alternativ de finanare, Bucureti, Editura
24
Gheorghiu, Gh., Operaiuni de leasing, Bucureti, Editura Lumina Lex, 1998

25
O. Balan, E. Serbenco, Drept Internaional Public, Chiinu, 2001
29

a)expres constituie acel efect, care este prevzut n mod expres prin lege. Pentru exemplu Cod
Civil (declar n mod expres, c nerespectarea prevederilor ce privesc forma contractului duce la nulitatea
acestuia, acesta fiind aplicabil i n cazul nostru;
26
b)implicit fiind aceea care, fr a fi prevzut expres de lege, rezult n mod nendoielnic dinfelul de
exprimare a normei legale sau din scopul acesteia.
3

























26
Dr. Teofil Pop, Drept Civil romn. Teoria general. Bucureti 1993, pag. 142.

30

CAPITOLUL III:
Diferenta dintre leasing si alte contracte

3.1. Leasing versus locatiune
Cea mai importanta delimitare trebuie facuta intre leasing si o inchiriere obisnuita, aici
facandu-se cele mai mari confuzii.Desi contractul de leasing poate fi considerat o varianta a
contractului de locatiune, datorita scopului principal, acela de a beneficia de folosinta unui bun
fara a fi proprietar de drept, exista insa o multitudine de deosebiri care conduc la concluzia ca
leasingul este o operatiune distincta de o locatiune obisnuita. Printre acestea, mentionam:
a)Dreptul de proprietate asupra bunului
-in cazul contractului de locatie, la sfarsitul perioadei, bunul inchiriat nu poate trece in
proprietatea chiriasului decat in baza unui contract separat de vanzare-cumparare;
-in cazul contractului de leasing, la sfarsitul perioadei de locatie, bunul poate trece in
posesia beneficiarului in baza redeventelor platite si a unui pret rezidual.
b)Dreptul de optiune
-in contractul de locatiune, dupa incetarea locatiunii, locatarul trebuie sa restituie bunul
in starea in care a fost predat;
-in contractul de leasing, locatarul are dreptul de a opta pentru cumpararea bunului,
prelungirea contractului de leasing ori incetarea raporturilor contractuale.
c)Numarul participantilor la operatiune
-la inchiriere apar doi participanti: cel care inchiriaza bunul si chiriasul;
-la operatiunile de leasing participa, de regula, trei parti: furnizorul, societatea de leasing
si beneficiarul.
d)initiativa afacerii
-la inchiriere, intreprinderea ce da cu chirie achizitioneaza bunul din proprie initiativa;
-la leasing, bunul se cumpara de catre societatea de leasing la cererea expresa
a beneficiarului, de aceea nu apare riscul de a nu putea inchiria bunul (cel putin prima
inchiriere).
e)Provenienta obiectului tranzactiei
-contractul de inchiriere obisnuita permite utilizatorului sa benefieze de utilaje deja
disponibile oricand doreste si pe durata optima;
-contractul de leasing presupune cumpararea de utilaje pentru care trebuie sa se
cunoasca anticipat rentabilitatea, durata de utilizare si modalitatile de amortizare.
31

27

f)Structura obiectului tranzactiei
-societatile care practica operatiuni de inchiriere obisnuita lucreaza cu
utilaje standard (vagoane, aparatura medicala, centrale electrice de putere mica);
-societatile de leasing inchiriaza pe termen mediu masini cu un inalt grad de
specializare si care se afla sub incidenta progresului tehnic galopant.
g)Clauza de reziliere
-la inchiriere, beneficiarul plateste chirie atat timp cat are nevoie de bunul respectiv, dupa
care il restitue, deci poate oricand revoca contractul;
-la leasing, beneficiarul plateste chirie pana la data prevazuta in contract, chiar daca nu
mai are nevoie de bunul respectiv; in timpul inchirierii de baza, in toate formele de leasing,
contractul de leasing nu poate fi revocat de nici una dintre parti.
h)Calculul ratelor de plata
-in cazul contractului de locatiune, ratele se stabilesc in functie de conditiile existente pe
piata si reprezinta contravaloarea dreptului de folosinta, deci nu se tine neaparat seama de o
recuperare a valorii bunului prin nivelul lor;
27
-in cazul contractului de leasing, ratele se stabilesc im functie de pretul de achizitie al
bunului cuprinzand cote-parti din acestea si de unele elemente cum ar fi dobanda, profit, TVA.
Ratele de leasing consuma din substanta bunului pana il aduc la valoarea reziduala la sfarsitul
contractului.Leasingul financiar (despre care vom face referiri de clasificare in capitolele
urmatoare) se indeparteaza si mai mult de un contract de locatiune obisnuit, astfel ca aici apar in
plus inca doua diferente semnificative fata de un contract de inchiriere obisnuita, si anume:
i)Riscurile si responsabilitatile
-riscurile si responsanilitatile privind bunul inchiriat in cadrul contractului de
locatiune nu se transfera utilizatorului, ci apartin proprietarului; acelasi lucru este valabil si
pentru leasingul operational, acesta fiind un criteriu important de delimitare a celor doua tipuri
de leasing;
28
-riscurile si responsabilitatile privind bunul cedat in cadrul contractului de leasing
financiar se transfera utilizatorului; pe aceasta cale se aduce atingere conceptiei traditionale
asupra proprietatii si se confera utilizatorului anumite drepturi reale.
j)Rolul societatii de leasing

27
O.Capatina, B.Stefanescu-"Tratat de dr.comert international",pag.248
28
M. Costin-, Dictionar de drept international"pag.88

32

-de obicei, societatile de leasing, atunci cand desfasoara operatiuni de leasing financiar,
realizeaza o functie pur finantatoare, eventual asumandu-si riscul asigurarii bunurilor
inchiriate;
29

-societatile care practica imchirierea obisnuita adauga alte prestatii cum ar fi cele de
gestionare, intretinere, consultanta si revizie periodica a utilajelor prin personalul tehnic de care
dispune; operatiuniule de leasing operational au preluat, in virtutea asemanarii cu inchirierile
obisnuite, astfel de caracteristici sub denumirea generalista de contract de tip full-service.
Diferenta din punct de vedere juridic intre leasing si locatiune a fost perceputa de Curtea
de Apel din Paris in 1978, care arata ca din punct de vedere economic, leasingul (credit-bail)
este cert o operatiune financiara, dar care se realizeaza juridic cu ajutorul contractelor de tip
clasic asa cum sunt ele reglementate: este vorba despre o locatiune. La data de 8 martie 1979,
aceeasi instanta preciza exact natura disctincta a celor doua categorii de operatiuni. Astfel, se
arata ca in contractul de locatiune se urmareste, in principal, protejarea fondului inchiriat in baza
dreptului comun, stabilirea si plata chiriilor si respectarea de catre locatar a garantiilor pentru
evictiune. in contractul de leasing insa, se urmareste in principal realizarea rambursarii investitiei
si a unui profit.Necesitatea efectuarii unei distinctii intre leasing si o inchiriere obisnuita a fost
sesizata pe parcursul dezvoltarii acestor tranzactii, iar motivele trebuie cautate printre caile de
reflectare a unei imagini corespunzatoare a substantei economice a tranzactiilor in situatiile
financiare ale intreprinderilor.

3.2. Leasing versus credit
Leasingul, in forma sa clasica, se poate asemana unui credit de investitii chiar daca
beneficiarul nu devine imediat proprietarul acesteia. Din punctul de vedere al finantatorului
leasingul este un credit pe termen mediu si lung, garantat de un drept de proprietate. Din
punctul de vedere al beneficiarului, leasingul constitue o forma de creditare in cadrul careia
sumele necesare achizitionarii bunului se obtin din exploatarea acestuia, iar rambursarea lui se
face esalonat, sub forma ratelor de leasing si in final a pretului rezidual. Creditul obtinut este insa
sub forma de echipamente si nu baneasca.
30
Cele doua notiuni prezinta insa caracteristici diferite referitoare la:
a)Gradul de finantare
-la creditul traditional, beneficiarul contribuie cu 30%-50% din valoarea investitiei;
-la leasing se asigura finatarea integrala a investitiei.

29
C.Sttescu, C.Brsan, Teoria general a obligaiilor, Bucureti, 1998.
30
V.Stoica, Rezoluiunea i rezilierea contractelor civile, Bucureti, 1997.
33

b)Garantia
-la creditul traditional, investitia este grevata de o serie de sarcini reale (gaj, ipoteca);
-la leasing, garantia este constituita de chiar dreptul de proprietate asupra bunului inchiriat.
c)Forma
-la creditul traditional, creditul este acordat sub forma baneasca;
-la leasing, creditul este dub forma de echipament.
4
d)Analiza documentatiei financiare
-la creditul traditional finatatorul pune accentul mai mult pe analiza situatiilor financiare intr-o
viziune postfaptica si mai putin previzionala;
-la leasing, societatea de leasing, ca societate finatatoare, pune accentul in principal pe analiza
rentabilitatii proiectului ce va fi finantat prin leasing, deci are o viziune previzionala.
e)Politica de creditare
-la creditul traditional, creditarea se face dupa o analiza foarte complexa realizata de inspectorii
de credite;
-la leasing, politica de creditare a societatii de leasing este mult mai dinamica, documentatia
ceruta si analizele efectuate fiind mult mai simple.
Datorita unei analogii cu relatiile de credit, in SUA, bancile au fost autorizate sa
efectueze direct finantari sub forma leasingului. in practica continentala, societatile bancare nu
fac operatiuni de leasing in mod direct, ci indirect, prin intermediul unor societati de leasing
specializate (in Europa, potrivit datelor furnizate de LEASEUROPE, doar 68 dintr-un total de
1.152 de societati de leasing au un statut de banci, la sfarsitul anului 2002).

3.3. Leasing versus vanzare cu plata in rate
Din punct de vedere,leasingul se aseamana cu o operatie de vanzare-cumparare cu plata
in rate. Asemanarea survine insa numai prin prisma finalitatii, ambele cedand dreptul de
folosinta asupra bunului.
31
Deosebirea poate fi privita prin prisma urmatoarelor caracteristici:
a)Dreptul de proprietate
-prin operatia de vanzare cu plata in rate, un anumit bun este schimbat ca marfa, obtinandu-se
echivalentul banesc, si deci este transferat astfel dreptul de proprietate, precum si toate riscurile
catre cumparator;
-in cazul leasingului, dreptul de proprietate ramane locatorului (societatii de leasing) si se
cedeaza doar dreptul de folosinta impreuna cu toate riscurile si obligatiile.

31
A.M.Luca, Drept Civil. Noiuni generale despre obligaii. Contracte civile, Iai, 1994.
34

b)Dreptul de optiune
-in contractul de vanzare-cumparare cu plata in rate, o data cu achitarea ultimei rate, bunul
intra automat in proprietatea deplina a cumparatorului;
-in contractul de leasing, locatarul, la sfarsitul termenului de leasing, are dreptul de a opta pentru
cumpararea bunului sau, dupa caz, pentru prelungirea contractului de leasing ori incetarea
raporturilor contractuale.
c)Natura juridica a platilor
-ratele, in cazul vanzarii cu plata in rate, au rolul de plata a pretului bunului;-redeventele nu au
aceeasi natura juridica a ratelor, respectiv de plata a pretului, ci rolul de plata a contravalorii
dreptului de folosinta.
d)Durata
-durata de vanzare cu plata in rate este de obicei mult mai scurta, urmarindu-se doar facilitarea
achizitiei bunului de catre beneficiar;
-durata pe care se fac platile de leasing este mai mare, ideea fiind de finantare a clientului (in
Romania termenul de leasing este de minim 1 an).
e)Dobanda
-in cazul vanzarii cu plata in rate, la calculul ratelor se percepe o dobanda relativ
mica pentru ratele neplatite inca, care cuprinde implicit un mod de calcul si un continut mult mai
simplu decat in cazul leasingului.
f)Fiscalitate
-in cazul vanzarii cu plata in rate, beneficiarul trece pe cheltuieli nu valoarea ratelor ci
amortismentul periodic calculat prin deducerea din masa impozabila a unui procent anume
stabilit de acte normative in vigoare;
-in cazul leasingului benefiaciarul poate include redeventa direct pe cheltuieli.
32

3.4. Leasing versus vanzare cu plata la termen
De asemenea leasingul se deosebeste si fata de contractul de vanzare-cumparare cu plata
la termen prin caracteristica principala- dreptul de proprietate astfel:
- in cazul contractului de vanzare-cumparare cu plata la termen beneficiarul intra in posesia
dreptului de proprietate automat, o data cu plata contravalorii bunului la termen;
- in cazul contractului de leasing beneficiarul nu devine automat proprietar la sfarsitul perioadei
de referinta ci are posibilitatea de a opta in privinta achizitionarii bunului.
33


CONCLUZII
35


Dupa cum mentina Aristotel in lucrarea sa Retorica meniona c bogia nu const in
deinerea proprietii bunurilor, ci in felul in care sunt folosite. ideea aceast exprim foarte
concis esena economic a leasingului - pentru a obine profit nu este necesar s deii in
proprietate utilaj sau alte bunuri, este suficient s ai dreptul de folosin i s generezi venit.
Analiznd complex i din toate punctele de vedre putem conchide c contractul de
leasing constituie o parte indinspensabil a relaiilor juridice existe ntr-o societate de drept.
ncheind un contract de leasing n primul rnd urmeaz a fi respectate condiiile sale de
validitate(pentru a produce efecte, acesta fiind de fapt i scopul principal al ncheierii
contractului de pri). Odat ncheiat contractul de leasing produce anumite efecte determinate
att prin lege ct i prin contractul, clauzele cruia obin calitatea de lege pentru pri. importana
operaiunilor de leasing fa de celelalte operaiuni comerciale rezid din avantajele pe care
acestea le prezint fa de beneficiar, fa de finanator i fa de productor.
Experiena evoluiei pieei de leasing in rile cu economia dezvoltat ne demonstreaz c
factorii de baz care asigur o ascensiune continua serviciilor de leasing sunt amortizarea
accelerata bunurilor care formeaz obiectul leasingului i susinerea complex a acestor
activiti din partea statului.
















BIBLIOGRAFIE
36


i. Legi i alte acte normative
1.Codul Civil al Republicii Moldova din 06.06.2002
2. Legea RM nr. 731-Xiii cu privirea la leasing din 15.02.1996.
3. Legea RM nr. 845-Xii cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi din 03.01.92
ii. Manuale, monografii, cursuri, tratate.
1. Dan Clocotici, Gh, Gheorghiu-"Operatiuni de leasing" Editura Lumina Lex, 1998;
2. Stuart Bruchey-,,Enterprise", Ed.Harvard Universiti;
3. D. Voiculescu, M. Cosas-"Leasing", Ed, St. si Enciclopedica ;

4.Nicolae Suta, Sultana Suta-Selejan-"istoria comertului
mondial si a politicii comerciale", Editura All, 1997;
5. Yves Bernard, Jean-Claude Colli-"Vocabular economic si financiar cu indice de
termeni in 4", Editura Humanitas, 1994;
6. A.Bantas, V. Nastasescu-"Dictionar economic englez-rornan" Editura Minulescu, Bucuresti,
1997.;
7.John Simpson-"Business Terms-Chambers Commercial reference";
8. Graham Bannok, R.E. Daxter and E. van Davis-" Dictionary of Economics";
9. t.Rauschi, Drept Civil, partea general, iai, 1993;
10.Roxana Muntean-"institutii de drept comercial international";
11.O.Capatina, B.Stefanescu-"Tratat de dr.comert international";
12.Rene Rodiere-"Droit commercial", Ed. Dalloz,1975;
12.M. Costin-, Dictionar de drept international";
13.A.M.Luca, Drept Civil. Noiuni generale despre obligaii. Contracte civile, iai, 1994;
5 4Molico, T., Wunder, E. Leasingul o alternativ de finanare, Bucureti, Editura;
15.Gheorghiu, Gh., Operaiuni de leasing, Bucureti, Editura Lumina Lex, 1998;
16. O. Balan, E. Serbenco, Drept internaional Public, Chiinu, 2001;
17.Dr. Teofil Pop, Drept Civil romn. Teoria general. Bucureti 1993;
18.Tudor R.Popescu, Drept Civil. Vol. i, Bucureti ;
19..., .., , 2-,
, , 2000;
20..., , , 2001;
21..., : , , , , 1997;
22..., , , 2000;

32
Legea RM nr. 731-XIII cu privirea la leasing din 15.02.1996.
33
Legea RM nr. 845-XII cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi din 03.01.92
37

Anexa nr. 1
Modelul contractului
de livrare in leasing a bunurilor
mun.Chisinau
Prezentul contract de leasing este incheiat la _______ 200__ intre _______________,
inregistrat in calitate de persoan juridic la ..........., denumita in continuare Locator, i
_______________ inregistrat in calitate de persoan juridic la ......., in conformitate cu
solicitarea Locatarului. Locatorul este de acord s livreze bunuri Locatarului in leasing in
conformitate cu condiiile i termenii prezentului contract. Prile au convenit la urmtoarele:
1. Obiectul contractului
2.1.Locatorul in conformitate cu prevederile prezentului contract se oblig s procure in
proprietate obiectul de leasing de la Furnizorul, indicat de Locatar, i s transmit contra plat in
posesiu ne i folosin temporar in scop de antreprenoriat.
2.2. Predarea-primirea bunurilor se va face pe baza de proces-verbal, pana la data de
......................, in caz contrar locatorul fiind obligat la plata unei penalizari de .....% pe zi de
intarziere din valoarea redeventei.
2.3. Cheltuielile legate de predarea-primirea bunurilor care fac obiectul prezentului contract vor
fi suportate de ............................ .
2.4. Locatorul are dreptul sa verifice, la intervale de ........., starea bunurilor si modul de
exploatare a lor, iar daca utilizatorul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale, poate sa
rezilieze, inainte de termen, contractul.
2. Drepturile si obligaiunile prilor
2.1.Locatarul se oblig s intrein obiectele de leasing primite in conformitate cu condiiile
tehnice, recomandate de Furnizor, i s efectueze reparaia curent i deservirea tehnic in
termenii recomandai din contul su.
2.2.Locatorul este in drept sa verifice starea tehnica obiectului de leasing in condiiile lui de
exploatare pe tot parcursul contractului.
2.3.Locatorul este in drept s efectueze reconstrucia sau modernizarea obiectului de leasing, ce
nu este prevzut de documentaia tehnic a Furnizorului, numai cu acordul in scris a
Locatorului. Dac Locatarul a efectuat reconstrucia sau modernizarea sus numit fr acordul in
scris al Locatorului este obligat s aduc obiectul de leasing la starea lui iniial pe cont propriu.
38

2.4.Locatarul este in drept s transmit obiectul de leasing terei persoane in sub leasing numai
cu acordul in scris al Locatorului.
2.5.Locatarul este obligat s informeze in scris Locatorul despre toate circumstanele, care
amenin integritatea fizica obiectului de leasing.
3. Plile de leasing
3.1. Locatarul se obliga sa achite plaile de leasing pentru bunurile transmise - numrul de
uniti, costul, moneda de achitarea, adresa de pstrare - indicate in anexa __ la prezentul
contract. Plile de leasing se achit in strict conformitate cu graficul de pli din anexa _ la
prezentul contract.
3.2. Achitarea plailor de leasing se efectueazde Locatar lunar, in termen de 10 zile de la ultima
zi a lunii curente, prin recalcularea sumei in lei la cursul de referinal Bncii Naionale a
Moldovei din data efecturii plii. Plata se confirmprin dispoziia de plat bancar.
3.3. in caz de neachitare la timp a plilor de leasing Locatarul achit Locatorului penaliti in
mrime de __ % de la suma neachitat conform graficului de pli pentru fiecare zi de intirziere.
3.4. Locatarul se obligse achit din cont propriu toate taxele i procedurile vamale, legate de
importul obiectului de leasing, dac prile nu au convenit la alt inelegere. in cazul achitrii de
ctre Locatar a taxelor i procedurilor vamale Locatarul se obligsle achite la prezentarea
documentelor bancar e i vamale. In caz de neachitare obiectul de leasing nu se transmite
Locatarului.
4. Termenul leasingului i dreptul de proprietate asupra obiectului
4.1 Termenul de valabilitate a prezentului contract este de _____ ani.
4.2 Locatorul pstreaz dreptul de proprietate asupra obiectului de leasing pe tot parcursul
valabilitii contractului pinla achitarea a sumei totale a plilor de leasing.
4.3 La achitarea in totalitate a plilor de leasing de ctre Locatar obiectul de leasing trece in
proprietatea lui prin intocmirea actului d e transmitere de la Locator la Locatar.
4.4 Locatarul are dreptul s achite plilor de leasing Locatarului inainte de termenii stabilii i
s procure obiectul de leasing pinla expirarea contractului de leasing.
4.5 Dac Locatarul nu achit plile de leasing in conformitate cu graficul de pli i in
conformtate cu prevederile prezentului Contract, Locatarul este obligat s returneze in termen
de ___ zile de la data primirii reclamaiei Locatorului la adresa indicat i s transmit obiectul
dup actul de transmitere. Toate riscurile i cheltuielile adiacente la returnarea obiectului le
suport Locatarul. In cazul refuzului Locatarului de a returna obiectul de leasing Locatorul este
in drept sintre in posesia obiectului prin for, s-l demonteze i s-l transporte din contul
39

Locatarului sub responsabilitatea Locatarului pentru toate riscurile legate de demontare i
transportare. Reprezentanii legali ai Locatarului sunt in drept s inspecteze teritoriul
(incperile), unde se afl obiectul de leasing pentru demontarea i transportarea obiectului. Toate
cheltuielile adiacente indicate in prezentul articol le suport Locatarul.
4.6 La lichidarea sau reorganizarea Locatarului, rezilierea inainte de termen a prezentului
contract termen Locatorul este in drept s cearde Locatar returnarea obiectului de leasingin baza
dreptului de proprietate, achitarea tuturor restanelor i penalitilor la plile de leasing,
achitarea prejudiciului material adus, inclusiv i venitul ratat, cu drept de incasare forat i
urmrire a bunurilor, proprietii imobiliare i surselor bneti ale debitorului.
5. Rezilierea contractului inainte de termen
5.1 Locatorul are dreptul la rezilierea prezentului contract in urmtoarele cazuri:
contractul de livrar e cu Furnizorul sau/i prezentul contract nu a intrat in vigoar e sau a
fost anulat din anumit motiv pin la livrarea obiectului de leasing ctre Locatar;
furnizorul nu este in stare sa livreze obiectul de leasing in termenii stabilii. In aceste
circumstane Locatorul si Locatarul se scutesc de angajamentele reciproce conform prezentului
contract;
locatarul in timp de ___________ luni nu achita suma restantla plile de leasing in
conformitate cu prevederile prezentului contract i/ sau nu achit penalitile aferente;
locatarul admite i nu elimin inclcarea altor obligaiuni in termen de _______ zile de
la recepia reclamaiei locatorului ref eritor la inclcrile depistate;
in perioada valabilitii prezentului contract locatarul se lichideaz.
5.2 Locatarul are dreptul la rezilierea prezentului contract in cazul depistrii unor defecte
tehnice la obiectul de leasing la recepie, care se confirm prin documente atestate in modul
stabilit, i care exclud utilizarea normal a obiectului de leasing i eliminarea crora este
imposibil.
Referitor la rezilierea prezentului contract locatarul informeazin scris locatorul in termen de
____ de la recepia obiectului de leasing.
6. Livrarea si recepionarea obiectului leasingului
6.1 Furnizorul obiectului de leasing este _________________.
Data livrrii _________________.
Locul livrrii ______________.
6.2 Toate cheltuielile de livrare, ce nu sunt specificate in prezentul contract, sunt suportate de
locatar.
40

6.3 Locatarul este obligat la livrarea obiectului de leasing la locul amplasrii sa-l examineze si
sa semneze Actul de recepie a obiectului leasingului in termen de ______ zile de la livrare i
setul de documente adiacent.
6.4 In cazul depistrii defectelor de producere la obiectul de leasing ce exclud utilizarea lui
normal, locatarul este obligat s informeze in scris locatorul in termen de__ zile despre
defectele depistate cu anexar ea actelor corespunztoare.
Dac in termenii stabilii locatarul nu informeaz in scris locatarul referitor la defectele
depistate, se consider recepia obiectului de leasing in stare funcional, iar locatarul este
lipsit de dreptul de a inainta reclamaii referitoare la calitatea obiectului de leasing.
Locatorul nu poart rspundere pentru defectele de producere ale obiectului de leasing i
transmite locatarului dreptul la inaintarea reclamaiilor ctre furnizor.
6.5 Locatorul transmite locatarului drepturile referitor la inaintarea reclamaiilor fade Furnizor
legate de defeciunile tehnice, caracterul complet al obiectului livrat, termenii de livrar e i
obligaiunile de instalare a obiectului.
7. Returnarea obiectului de leasing
7.1 Dacla expirarea prezentului contract obiectul de leasing nu se transmite in proprietatea
locatarului i el refuz s returneze obiectul de leasing in conformitate cu prevederile
prezentului contract, locatarului i se aplic o penalitate in mrimea de __ de la valoarea
rezidual a obiectului de leasing pentru fiecare zi de intrziere pinla data de returnare.
8. Soluionarea litigiilor
8.1 Prile prezentului contract vor depune efort la soluionarea litigiilor care rees din prezentul
contract pe cale amiabil, prin consultri bilaterale i tratative.
8.2 Dac litigiile nu pot fi soluionate pe cale amiabil, ele se inainteaz spre soluionarea
Judiciar Judectoriei Economice a mun. Chiinu.
9. Fora major
9.1 Nici una dintre pri nu va fi rspunztoare pentru executarea necorespunztoare sau
neexecutarea, total sau parial, a oricreia dintre obligaiile asumate in contract, dac
executarea necorespunztoare sau neexecutarea a fost cauzatde un eveniment de for major
conform legislaiei in vigoare . In acest caz termenii prezentului contract se extind pe durata
evenimentului de formajor.
9.2 Partea interesateste obligat s informeze in scris alt parte referitor la data producerii sau
la data incetrii evenimentului de for major, in termen de cel mult ____zile de la data
producerii evenimentului.
41

9.3 In cazul producerii evenimentului de for major Camera de Comer i industrie a Moldovei
este instituia abilitat s confirme producerea evenimentului de for major.
9.4 In caz de for major pe o durat mai mare de _____ luni, prile se reunesc pentru a decide
ce msuri vor f i luate.
Dacin urmtoarele ____ luni dup reuniune prile nu convin la o inelegere comun, fiecar e
parte este in drept de a rezilia contractul cu soluionarea tuturor problemelor materiale i
financiare
10. Dispoziii finale
10.1 Toate modificrile si completrile la prezentul contract sunt valabile numai in cazul
efecturii lor in scris si semnrii de ambele pri.
10.2 Orice inelegere intre pri se perfecteaz in scris ca anex sau acord adiionale la
prezentul contract.
10.3 Dup semnarea prezentului contract toate inelegerile anterioar e ii pierd valabilitatea
juridic.
10.4 Toate anexele la prezentul contract sunt pri componente ale prezentului contract.
10.5 Nici o parte nu este in drept s transmite drepturile i obligaiile sale ce rees din prezentul
contract terii pri.
10.6 Achitarea sanciunilor pecuniar e sau restituirea pagubelor directe nu scutete prile de
obligaiunile privind respectarea prezentului contract.
Adresele juridice ale prilor:
Locatorul Locatarul













42

Anexa 2
Setul de documente necesare pentru ncheierea contractului de leasing:
1. Cerere pentru livrarea in leasing cu indicarea tipului de bunuri solicitat.
2. Copiile documentelor de fondare, cu toate modificrile i completrile.
3. Pentru societi pe aciuni i cu rspundere limitat listele acionarilor/fondatorilor,
care dein mai mult de 10 la sut din aciuni/ capital statutar.
4. Copiile extraselor de numire in funcie a directorului i contabilului ef.
5. Lista persoanelor imputernicite s semneze contractul de leasing.
6. Copiile documentelor contabile (bilanul, raportul financiar, fluxul de numerar pentru
fiecar e trimestru al anului curent i pentru ultimii doi ani).
7. Copia raportului de audit pe anul trecut pentru societi pe aciuni i intreprinderi
mixte.
8. Raport privind eviden datoriilor debitoare i creditoare cu prezentarea contractelor
respective i indicarea datelor formrii datoriilor.
9. Descrierea fondurilor fixe.
10. Copiile licenelor privind desfurarea activitii curente.
11. Copiile contractelor de chirie a imobilelor i unitilor de transport, i contractelor de
comercializare a produciei intreprinderii.
12. Certificatul inspectoratului fiscal cu privire la lipsa restanelor fiscale.
13. Copiile contractelor de creditare bancar.
14. Copiile buletinelor de identitate persoanelor imputernicite s semneze contractul de
leasing.
15. Alte documente pertinente care ar confirma solvabilitatea intreprinderii.