Universitatea Dunarea de Jos Galati

Facultatea S.I.A

Geografia resurselor agroturistice
Tema:
Judetul Timis





Grupa: IMAPA;
Anul: III;
Student: Vatavu Adriana Diana
Resursele turistice naturale

Timioara este situat n sud-estul Cmpiei Panonice
(respectiv n sudul Cmpiei de Vest), n zona de divagare a
rurilor Timi i Bega. Timisoara este al patrulea mare
oras al Romaniei, este un important centru istoric,
economic, social si cultural, fiind numit Mica Viena.
Resursele naturale ale judeului constau n formele de
relief carstic ale Munilor Poiana Rusc (Peterile
Romneti i Pietroasa), izvoarele de ape minerale i
termale (Buzia, Clacea), rezervaii naturale (rezervaia
ornitologic Satchinez) i fondul cinegetic i piscicol bogat.
situata intre raul Mures si dig, pe
teritoriul administrativ al localitatilor
Cenad, Periam si Pecica;
rezervatie naturala de tip forestier, a
fost declarata arie naturala de interes
national in anul 1995;
amplasata la altitudinea de 90 m;
are o suprafata totala de 279,20 ha;
pozitionata intr-o zona de lunca,
principalele habitate sunt de apa dulce -
zone umede, formatiuni ierboase - pajisti
si arbusti, tufisuri si paduri;
cuprinde insulele : - Insula Mare Cenad, --
- insulele Igris, de marime variabila,
declarate si ele arii protejate;
Rezervatia Naturala Padurea Cenad

situata intre localitatile Berini si Blajova, la 27 km de municipiul Timisoara;
rezervatie naturala de tip botanic;
are suprafata totala de 75,50 ha;
scopul rezervatiei este de a proteja zona ca habitat al lalelei pestrite (Fritillaria
meleagris), specie ocrotita prin Conventia de la Berna;
deoarece in zona nu a fost practicata agricultura s-au pastrat o multime de palcuri si
trupuri de padure; cele mai raspandite specii sunt: stejarul (Querqus robur), frasinul
(Fraxinus excelsior) si jugastrul (Acer campestre) in amestec cu carpenul (Carpinus
betulus), ulmul (Ulmus foliacea), parul paduret (Pirus piraster), ciresul (Cerasus avium),
marul paduret (Malus silvestris); arbustii prezenti sunt: gladisul (Acer tataricum),
paducelul (Crategus monogyna), sangerul (Cornus sanguinea), lemnul cainesc
(Ligustrum vulgare) si porumbarul(Prunus spinosa);
planta mediteraneeana, laleaua pestrita se mai intalneste in Cheile Turzii, la Tusnad, pe
malul Oltului, Harman si in rezervatia Domogled-Valea Cernei.

Rezervatia Naturala Lunca Poganisului

situat in localitatea Bazosul Nou, la 20 km de municipiul Timisoara;
declarat rezervatie stiintifica din 1954 si monument al naturii din 1988;
din 1994 este considerat arie protejata pentru ocrotirea biodiversitatii genofondului si
ecofondului;
suprafata totala de 60 ha;
este una din cele mai valoroase colectii de arbori si arbusti de pe teritoriul Romaniei;
amenajata sub forma unui parc dendrologic, intr-o padure de fag si stejar;
la ora actuala, arboretul detine un numar de 800 de taxoni;
cuprinde culturi experimentale cu specii exotice si o pepiniera cu arbori si arbusti
ornamentali;
partea naturala a rezervatiei, padurea de stejar, are o vechime de 150 de ani si este de o rara
frumusete.

Rezervatia Naturala arboretumul Bazos
situata la limita localitatii Sat Chinez;
rezervatie naturala ornitologica infiintata in anul
1942;
rezervatia propriu-zisa are o suprafata de 75 de
ha, iar zona tampon a fost marita la 1120 ha;
supranumita "Delta Banatului", aici traiesc 40%
din speciile de pasari de pe teritoriul Romaniei;
printre speciile protejate din rezervatie se
numara: ciocantorsul (Recurvirostra avosetta),
egreta mica (Egretta garzetta), egreta mare
(Egretta alba), piciorongul (Himantopus
himantopus), starcul cenusiu (Ardea cinerea),
starcul galben(Ardeola ralloides), starcul pitic
(Ixobrychus minutus), starcul rosu (Ardea
purpurea), starcul de noapte (Nycticorax
nycticorax);
perioada optima de vizitare a zonei, datorita
prezentei numeroase a pasarilor, este 15 aprilie -
15 septembrie;

Rezervatia Naturala Mlastinile Satchinez

situata la 1 km de localitatea Mosnita Veche si la 7 km de municipiul Timisoara;
rezervatie naturala forestiera de interes national;
suprafata totala 19,90 ha;
se intalnesc exemplare forestiere deosebite, cu precadere stejarul (Quercus robus),
cerul si garnita, precum si vegetatie stepica;
dintre exemplare caracteristice padurilor de pe teritoriul judetului, putem aminti:
iepurele, caprioara, vulpea, prepelita, potarnichea, fazanul.

Rezervatia Naturala Padurea Bistra

situata in apropierea localitatii Fardea;
rezervatie naturala mixta de interes national;
lac de baraj artificial, alimenteaza cu apa potabila si industriala municipiul Timisoara,
pune in miscare turbinele unei microhidrocentrale si apararea impotriva inundatiilor;
are o suprafata de 460 ha, fiind cel mai mare lac de pe teritoriul judetului Timis;
barajul a fost construit incepand cu 1972, acumularea in 1976.
Lacul Surduc este o importanta zona de agrement, putandu-se practica inotul,
sporturile nautice, pescuitul sau plaja;
zona ofera numeroase posibilitati de cazare: pensiuni, cabane, casute, vile, dar
iubitorii naturii pot sa se aseze si cu cortul pe malul lacului Surduc sau in zona
inconjuratoare.
Rezervatia Naturala Lacul Surduc

situata in apropiere de localitatea Romanesti, in amonte de comuna Tomesti;
primele cercetari au fost realizate in anul 1872 si au fost de natura geologica si faunistica;
cercetari mai amanuntite au avut loc in anul 1963, realizandu-se si primul plan topografic al
pesterii;
pestera se afla intr-un proces de continua cercetare, pana in prezent fiind descoperiti 1.450 m
de galerii;
galeriile care pot fi vizitate de turisi se desfasoara pe 340 m lungime;
are o intrare larga, 9,50 m latime si 2 m inaltime, permitand luminii sa calauzeasca pasii turistilor
pe o distanta de 70 m;
galeria principala are dimensiuni impresionate si forma rectilinie, iar sala cea mai mare este Sala
Liliecilor denumita astfel datorita coloniei de lilieci care traieste aici;
temperatura medie a pesterii este intre 6 - 8 grade Celsius;
in Pestera de la Romanesti au fost descoperite vestigii arheologice ce demostreaza existenta
omului, in aceasta zona, inca din paleolitic;
in anul 1949, cercetatorul Marius Moga a descoperit urme de locuire datate in paleoliticul
superior: o vatra de foc pe care erau opt colti de Ursus Spelaeus si doua instrumente din os;
din neolitic: ceramica apartinand culturii Tisa (I - II) si o groapa ce a servit ca depozit de cereale;
din perioada de tranzitie la epoca bronzului provin materiale apartinand grupului cultural Baile
Herculane - Cheile Turzii;
mai este numita "Pestera cu apa" sau "Pestera albastra";
este cunoscuta datorita acusticii deosebite, aici tinandu-se concerte incepand cu anul 1984;
primul concert a fost un concert simfonic, organizat de "Cercul Speotimis";

Pestera de la Romanesti

MONUMENTE ISTORICE:
1.BISERICA CISTERIAN (n SNPETRU MARE) (TimisSnpetru Mare)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica dateaza din anul 1179
2.BISERICA DE LEMN Cuvioasa Parascheva (din BTESTI) (TimisFaget)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica dateaza din sec. XVI, cu refaceri si picturi
din 1783 executate de Gh. Diaconovii - Loga ;
3.BISERICA ORTODOX (din SNNICOLAU MARE) (TimisSnnicolau Mare)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita n anul 1899. Are dimensiuni de
catedrala (34 m lungime,14 m latime si 12 m naltime). Interiorul impresioneaza prin bolta
semicilindrica, ntarita cu cinci cercuri duble, dupa sistemul de constructie ceh.
4.BISERICA ROMANO-CATOLIC Sf. Tereza (din LENAUHEIM) (TimisLenauheim)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita n anul 1776
5.BISERICA SRBEASC Adormirea Maicii Domnului (din SNNICOLAU MARE)
(TimisSnnicolau Mare)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita ntre 1783-1878, n stil baroc.
Biserica are doua piese valoroase: o icoana adusa de la Muntele Athos, remarcabila prin
caracterul bizantin si o cruce sculptata n lemn (1760), poleita cu filigran de aur
6.BISERICA SRBEASC Maica Domnului (din CIACOVA) (TimisCiacova)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica, construita n perioada 1746-1768,
cuprinde picturi murale din 1770-1780, iconostas pictat n 1771 de Dimitrie Popovici si picturi
murale din 1902-1903 (executate de st. Alexic)

RESURSE ANTROPICE
7.BISERICA Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil (din BANLOC) (TimisBanloc)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita n 1750-1753, n stil baroc, din initiativa lui
Marcu Mutiu. Aici a existat manastirea Partos (ntemeiata n sec. XIII, reconstruita n sec. XVI si
desfiintata n 1777 din ordinul Imperiului Habsburgic)
8.CASTEL (n BANLOC) (TimisBanloc)
Monument Istoric si de arhitectura laica. Construit n anul 1750, refacut n 1790-1793. Este de fapt
o casa nobiliara fortificata, careia i s-a sapat un sant de apa si s-au ridicat turnuri cu creneluri. Este
decorat cu embleme nobiliare si sculpturi heraldice. Este nconjurat de un parc dendrologic.
9.CASTELUL HUNIAZILOR (TimisTimisoara)
Monument istoric si de arhitectura laica. Construit n perioada 1307-1318 din initiativa lui Carol I
Robert de Anjou, refacut si amplificat de voievodul Iancu de Hunedoara n perioada 1443-1447 si
restaurat ntre 1852-1856.
10.LOC ISTORIC - CENAD (TimisCenad)
Loc istoric. n anul 1028, la Morisena a murit voievodul Ahtum, n lupta cu armata regelui ungar,
fiind tradat de Cianadinus, unul dintre comandantii sai, fapt ce l-a determinat pe regele ungur
stefan cel Sfnt sa atribuie localitatii numele tradatorului, de la care deriva numele actual
11.MNSTIREA Adormirea Maicii Domnului (din HEZERIS) (TimisHezeris)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea detine o biserica din lemn construita n
sec. XVII si picturi realizate n 1770-1779.
12.MNSTIREA IZVORUL MIRON (TimisRomnesti)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea are biserica cu hramul Sf. Ilie, ctitorie
din anul 1911 a Episcopului Miron Cristea (viitorul Patriarh din 1925 al Bisericii Ortodoxe Romne).
A fost sfintita n 1931, restaurata n 1980, apoi repictata si sfintita n 1991.

13.MNSTIREA SRACA (Timissemlacu Mic)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastire, amintita
documentar n 1270, dar cu o existenta anterioara acestei date, cu
biserica ce are hramul "Schimbarea la Fata a fost rezidita n anul 1443 de
ieromonahul Macarie, renovata si pictata n anul 1730.
14.MONUMENTUL RUGUL LUI DOJA SAU MONUMENTUL SF. MARIA (TimisTimisoara)
Monument istoric. Traditia fixeaza aici locul ngrozitoarei torturi a lui Gh.
Doja, capetenia rascoalei iobagilor de la 1514. Monumentul a fost
realizat de sculptorul Strobl.
15.RUINELE CETII FGET (TimisFaget)
Monument istoric. Cetatea, mentionata la jumatatea sec. XVI, a
constituit unul dintre punctele de rezistenta mpotriva turcilor
16.RUINELE CETII FEUDALE (din CIACOVA) (TimisCiacova)
Monument istoric si de arhitectura laica. Cetate construita n anii 1390-
1394, din care se mai pastreaza un turn de aparare (donjon), dispus pe
trei nivele, avnd o naltime de 30 m
17.RUINELE CETII SI MNSTIREA CENAD (TimisCenad)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea construita n
jurul anului 1020, cuprinde biserica cu hramul "Sf. Ioan Botezatorul.
Manastirea ortodoxa (transformata ulterior ntr-una catolica) a fost
sediul primei scoli de pe teritoriul actual al Romniei.

1. CENTRU ETNOGRAFIC (n CHIZTU) (TimisChizatau)
Arta populara: port popular romnesc, tesaturi traditionale de interior.
2.CENTRU ETNOGRAFIC (n RECAS) (TimisRecas)
Creatie populara. Port popular romnesc si svabesc (german).
3.CENTRU FOLCLORIC (din FGET) (TimisFaget)
Creatie populara. - Obiceiuri traditionale calendaristice (colinde) - Ansamblu folcloric: cor barbatesc
folcloric, grup vocal femeiesc
4.CENTRU FOLCLORIC (n CHIZTU) (TimisChizatau)
Creatie populara. Cor mixt, nfiintat n anul 1857. La unele festivitati organizate de acest cor au
participat mari personalitati ale culturii romnesti: S. Musicescu, Ciprian Porumbescu, I. Velceanu, V.
Braniste, s.a.
5.CENTRU FOLCLORIC (n TOMESTI) (TimisTomesti)
Manifestari populare traditionale. - Formatii de calusari; - Festivalul cntecului, jocului si portului
popular de pe Valea Begheiului; - Obiceiuri traditionale calendaristice (de iarna: colindat cu dubele,
printre colinde o varianta a Mioritei).
6.EXPOZIIA DE VITICULTUR (din TEREMIA MARE) (TimisTeremia Mare)
Muzeu etnografic. Profil: etnografie. Sunt prezentate unelte, materiale ce ilustreaza istoria viticulturii
n zona Teremia Mare.
7.MANIFESTARE POPULAR TRADIIONAL (n CENAD) (TimisCenad)
Manifestare populara traditionala. Festivalul cntecului si dansului romnesc (mai).
8.MUZEU STESC (din CENAD) (TimisCenad)
Muzeu satesc. Profil: istorie. Sunt prezentate osbiecte, documente descoperite pe teritoriul acestei
localitati.

ETNOGRAFIE SI FOLCLOR

Analiza infrastructurii turistice a Timisului
Infrastructura turistic cuprinde toate bunurile i
mijloacele create de om, menite s pun n valoare
resursele turistice naturale i antropice de care dispune
un anumit teritoriu. Dezvoltarea fenomenului turistic
nu se poate realiza fr existena unei infrastructuri
turistice adecvate, cunoscut n unele studii i sub
denumirea de baz material a turismului sau structuri
de primire turistic. Att volumul, ct i structura
circulaiei turistice, dinspre zonele emitente spre cele
de destinaie cu patrimoniu turistic, sunt influenate de
baza tehnico-material a turismului.
Analiza infrastructurii turistice a Timisului
Aeroportul Internaional Timioara - Traian Vuia
(codul IATA: TSR) este al treilea aeroport ca mrime din
Romnia, dup aeroportul Henri Coand din Bucureti i
Aeroportul Internaional Avram Iancu Cluj, i deservete o
populaie de 2,5 milioane de locuitori. ncepnd cu data de
6 ianuarie 2003, aeroportul poart numele inventatorului
romn Traian Vuia, nscut n judeul Timi.
Este considerat aeroport de rezerv pentru Bucureti (OTP),
Budapesta (BUD) i Belgrad (BEG), fiind i cel mai important
aeroport din Euroregiunea DKMT.
Aeroportul internaional Timioara a gzduit i baza 93
de aviaie militar pn n august 2004, cnd, aceasta a
fost dezafectat, aici rmnnd doar o mic anex de
rezerv. Dup desfiinare multe din MiG-21 Lancers i IAR-
330 au fost mutate la baza 71 de la Cmpia Turzii pentru a
completa flota deja existent .
n baza aerian au mai operat i avioane de tip Mig-23
Flogger, care au fost retrase la nceputul anului 2002. n
prezent cele peste 30 de Mig-23 sunt depozitate, fr a fi
folosite, pe una din platformele bazei din Timioara.




Cai Ferate

Judetul Timis are cea mai mare densitate de retele de cale ferata din Romania, detinand
90,5 km cale ferata/100 km2 de teritoriu, iar municipiul Timisoara este cel mai important
nod de cai ferate din judet si din partea de vest a tarii.
Prin cele doua linii feroviare internationale care strabat Timisoara, se asigura legatura
Romaniei cu vestul Europei, prin Iugoslavia, pe doua directii: Bucuresti - Craiova -
Timisoara - Jimbolia - continuare pe teritoriul Iugoslaviei - electrificata pe portiunea
Bucuresti - Timisoara si Timisoara - Stamora-Moravita, continuare pe teritoriul
Iugoslaviei.
Traficul feroviar de persoane in zona este deservit de patru gari (Timisoara Nord,
Timisoara Sud, Timisoara Est, Timisoara Vest), iar cel de marfuri de opt gari.
Pentru activitatea de trafic feroviar de marfa principalul nod este statia Ronat, unde
se compun si se descompun trenurile de marfa. Vagoanele de marfa se incarca/descarca
in statiile de cale ferata din zona Timisoara (Timisoara CET, Timisoara Sud, Timisoara
Vest, Timisoara Nord, Timisoara Est, Semenic, Sacalaz) si circula (in convoaie de
manevra) intre aceste statii si statia Ronat (statie tehnica), care este un nod important
al retelei de cale ferata din zona. Accesul la alte retele de transport este asigurat si se
realizeaza:
din statiile de cale ferata Timisoara CET, Timisoara Sud, Timisoara Est, Timisoara Vest,
Timisoara Nord si Semenic prin trecerea la liniile de cale ferata private (linii industriale).
de la liniile publice din statiile de cale ferata Timisoara Sud, Timisoara Est, Timisoara
Nord si Timisoara Vest prin transbordarea marfurilor legate cu transportul auto.
de la linia terminalului de transcontainere din statia Semenic prin transbordari ale unitatilor
de transport in trafic combinat si camionarea acestora la/de la beneficiari.




Evaluarea impactului turistic activ asupra Timisului

Turismul reprezinta si o cale (n unele cazuri chiar singura) de
valorificare superioara a tuturor categoriilor de resurse si n
special a celor naturale: frumusetea peisajelor, calitatile
curative ale apelor minerale sau termale, conditiile de clima.
Turismul este capabil sa asigure prosperitatea unor zone
defavorizate, putnd fi un remediu pentru regiunile
dezindustrializate.
Turismul prezinta o serie de impacturi asupra mediului
economic, social, politic si natural. Turismul, prin faptul ca
este un mare consumator de munca vie, joaca un important rol
n economie. El creeaza noi locuri de munca, participnd astfel
la atragerea excedentului de forta de munca din alte sectoare,
contribuind astfel la atenuarea somajului.








Fie c e vorba de cltorii de afaceri, sau de plcere, numrul turitilor care aleg s viziteze Timioara,
dar i alte localiti din judeul Timi este unul impresionant, potrivit datelor Institutului Naional de
Statistic. Totui, aceleai statistici arat c Timioara mai are de lucru pn va deveni o adevrat
destinaie turistic, timpul petrecut de turiti n municipiul de pe Bega fiind unul destul de scurt.

Conform datelor elaborate de Institutul Naional de Statistic (INS), n primele 11 luni ale anului
trecut(2013), n judeul Timi s-au cazat 262.118 persoane. Cifra reprezint numrul cazrilor individuale
i nu se dorete a fi una absolut n termen de turiti, o persoan putnd s se cazeze de mai multe ori
pe parcursul unui an.
Totui, din totalul cazrilor individuale, mai bine de 80 % dintre acestea, mai exact 209.963, au fost n
Timioara. n medie, n municipiul de pe Bega, s-au cazat lunar peste 19.000 de persoane, cea mai bun
lun pentru hotelierii din municipiu fiind septembrie, cnd au fost nregistrate 22.433 de persoane.

Cifrele INS arat c romnii reprezint majoritatea celor care se cazeaz n Timioara i
judeul Timi, strinii reprezentnd doar 21 % din total. Cei mai muli vizitatori au ales s se
cazeze n hotelurile din Timioara i judeul Timi. Pe locul doi n preferinele turitilor sunt
pensiunile turistice, urmate de hosteluri. De altfel, n ultimii ani se poate observa o evoluie
pozitiv a numrului de locuri de cazare n Timioara. Astfel, numrul unitilor de primire din
Timioara aproape s-a dublat, ajungnd de la 67, ct erau n 2007, la 107, n 2013.
Dac n municipiul de pe Bega existau 32 de hoteluri n 2007, numrul acestora a ajuns
anul trecut la 49. O cretere spectaculoas a avut-o i numrul de hosteluri din Timioara,
care a ajuns de la 3 la 7 n ultimii ase ani, conform datelor INS.
Din datele prezentate de INS se remarc ns i un alt lucru: turitii nu stau prea mult n
Timioara. Astfel, durata medie de cazare este de doar 2,3 zile, ceea ce arat c autoritile
locale i judeene mai au de lucru pentru a pune la punct infrastructura turistic din zon.












Solutii pentru integrare a zonei in circuitul turistic national si european

Nu si-a valorificat pana acum potentialul turistic, iar campaniile de promovare
nu doar ca nu au ajutat, dar au reprezentat, de-a lungul timpului, prilej de a
cheltui bani in plus, degeaba, de la bugetul statului.








Bibliografie

1 . www.tion.ro/ ;
2.