Nume:Lefter Mihai Viorel

Clasa:a-9a D Fierul si aplicatiile sale

Fierul este un element chimic metalic, notat cu simbolul Fe (ferrum), ce are numrul
atomic 26 si masa atomic 56. Este un metal aflat n grupa a 8 a secundara, perioada 4.
Este elementul chimic cel mai ntlnit pe Terra, formnd cea mai mare parte a nucleului
acestei planete si este al patrulea element ca abundent n scoarta terestr.
Are un aspect metalic lucios cu tenta gri, iar suprafetele proaspt tiate au
o culoare gri-argintie, sunt lucioase si se oxideaz n aer, produsul de reactie
fiind oxizii de fier, cunoscuti de asemenea sub denumirea de rugin. Ca stare de
agregare, fierul, este solid, are ca punct de topire temperatura de 1538 grade C si ca
punct de fierbere temperatura de 2861 grade C.
Fierul prezint numeroase stri de oxidare, de la -2 la +6, desi cele mai comune
sunt +2 si +3. Fierul elementar este ntlnit n meteoriti si unele medii srace n oxigen,
ns este reactiv cu oxigenul si apa.
Ca abundent, fierul este al zecelea element n univers si al 4-lea pe Pmnt (al doilea
metal, dup aluminiu). Ca mas ns, fierul ocup primul loc pe Pmnt. n prezent se
consider c 80% din nucleul interior al Pmntului este format din fier. Sub form de
diverse combinatii, el formeaz 5% din scoarta terestr, ns n stare pur se gseste
doar accidental (n meteoriti). Se presupune ,de asemenea c planeta Marte si
datoreaz culoarea rosiatic unui sol bogat n oxid de fier.
Fierul joac un rol important n biologie, formnd substante compuse cu oxigen
molecular n hemoglobina si mioglobina. Acesti doi compusi sunt proteine comune ce au
rol n transportul oxigenului la vertebrate. De asemenea, fierul este metalul cel mai
utilizat n enzimele redox cele mai importante, care sunt implicate n respiratia celular,
procesele de oxidare si reducere la organismele vegetale si animale.
Azotatul de fier este un compus anorganic cu formula chimic Fe(NO3)3 ce se mai
numeste si Nitrat ferric, Azotat ferric, Nitrat de fier, Sare de fier 3+. Acest compus are
aspectul unor cristale solide violet higroscopice, foarte solubile in apa.
Fierul metalic a fost utilizat nc din Antichitate, desi aliajele cu punct sczut de
topire al cuprului au fost folosite primele n istorie. Fierul pur este moale (mai moale
dect aluminiul), ns nu se poate obtine prin topire. Materialul este ntrit de
impurittile din procesul de topire, precum carbonul.
O anumit proportie de carbon (ntre 0,2% i 2,1%) produce otelul, care poate fi de
1000 de ori mai rezistent dect fierul pur. Fierul metalic brut este obtinut n furnale,
unde minereul este redus de ctre cocs la fonta. O prelucrare ulterioar cu oxigen
reduce continutul de carbon pentru a se obtine otel. Otelurile si aliajele din fier cu
continut sczut de carbon, n combinatie cu alte metale, sunt de departe cele mai
comune metale n industrie, datorit numrului mare de proprietti.
Fonta este un aliaj casant de fier, carbon si alte elemente , cu un continut ridicat
de carbon. Fierul pur nu reprezint o important practic. n schimb, aliajele fierului cu
carbonul numite font i otel sunt materialele metalice cele mai utilizate n tehnic.
Fonta este aliajul fierului cu carbonul, care contine ntre 2,06% i 4,3% carbon, iar otelul,
aliajul fierului cu carbonul care contine sub 2,06% carbon. n afar de fier si carbon, att
fontele ct si otelurile, mai contin, n cantitati mici,si alte elemente
ca siliciu, mangan, sulf, fosfor (numite elemente nsotitoare), care nu au putut fi complet
ndeprtate n procesul de elaborare sau care au fost introduse n mod voit, pentru a le
conferi anumite proprietati (elemente de aliere).
Otelurile sunt materialele cu cea mai larg utilizare n industrie. Proprietatile lor pot
s varieze n limite foarte largi n functie de continutul de carbon si de alte elemente de
aliere. n functie de continutul n elemente de aliere, otelurile se mpart n:
-oteluri nealiate (numite si oteluri carbon), care contin ca elemente principale doar
fierul si carbonul
-oteluri aliate, care pe lng fier si carbon contin si alte elemente ca vadiu, crom,
nichel
Fierul vechi este adus in cetre ce se ocupa cu colectarea acestuia, unde este
cantarit si depozitat, iar in schimbul lui se ofera o suma de bani