Rujeola

Rujeola este o boala acut infectioas i extrem de contagioas, uneori sever,

provocata de virusul rujeolic, caracterizat clinic prin manifestari catarale respiratorii, un
enantem bucal particular, urmate de o erupie caracteristic i insoit de variate complicaii
bacteriene. Rujeola este o boala extrem de raspandit (peste 90% dintr-o populaie nevaccinat
face boala pan la varsta adult). in arile in curs de dezvoltare (nivel de viaa sczut i igien
deficitar ), rujeola se insoete de o mortalitate ridicat ( 12% sau i mai mult ); in celelalte ari,
acest risc este mult mai redus ( mortalitate 0,02- 0,1%). Complicaiile pulmonare i nervoase
contribuie la gravitatea bolii prin mortalitate i sechele. Se apreciaza c peste 1.500.000 de
copii mor anual pe glob din cauza rujeolei. Considerand marea morbiditate a rujeolei,
complicaiile i mortalitatea, rujeola se numar, in cadrul bolilor infecioase, printre problemele
mari de sanatate public. Prin generalizarea vaccinrii antirujeolice, se sper s se obin
eradicarea bolii, in ultimii ani. 2.ETIOLOGIE Virusul rujeolic este agentul causal. El este prezent
la omul bolnav in sange, in secreiile nazofaringiene i respiratorii, in elementele eruptive
cutanate. Virusul nu se intalnete la persone sntoase, deoarece nu exist purtatori de virus
rujeolic. Izolarea virusului rujeolic s-a fcut pe culturi de esuturi ( rinichi uman, sau de maimu
), utilizand sange, sau splturile faringiene de la bolnavii de rujeol. Morfologie- virusul rujeolic
este o particul sferic de 120- 128m in diametru, cu mici proiecii aciculare de suprafa.
Structural, conine o nucleocapsid, cu A.R.N i un inveli exterior constituit din lipide,
glicoproteine i polipeptide. Infectivitatea este legat de acest inveli ca i de proprietile de
hemaglutinare i hemoliz. Antigenul pentru reacia de fixare a complementului este prezent in
nucleocapsid, iar anumite specificitai sunt date de inveli. Spre deosebire de alte virusuri
inrudite, virusul rujeolic nu posed neuraminidaz. Exist un singur tip antigenic. Rezistena in
mediu extern i la factorii fizici- virusul rujeolic este puin rezistent in mediul extern, mai ales la
temperaturi ridicate. Rezist cateva saptmani la frigider i mai multe luni in stare ingheat la -
150 sau- 790 C. La 370C ii pierde jumatate din infeciozitate in 2 ore. La temperatura camerei
i la umiditate sczut, rezist mai bine dar, pierde 50-70% din infeciozitate, in conditii de
umiditate crescut. Este distrus repede de ultraviolete. Aciunea formolului (1/4000), timp de 4
zile la 370, duce la inactivarea virusului (pierderea complet a infeciozitaii). Virusul rujeolic nu
este sensibil la nici un antibiotic. 3.PATOGENIE Poarta de intrare a virusului rujeolic este
mucoasa nazofaringian i conjunctival. Unii autori au susinut c poarta de intrare a virusului
ar fi numai mucoasa conjunctival ( copii receptivi la rujeol, pui in contact cu bolnavii de
rujeol, nu au facut boala, dac li s-au aplicat ochelari, care acopereau intreaga regiune orbital
sau dac li s-a instilat ser de convalescent in sacul conjunctival ). Dup patrunderea prin
mucoas virusul ajunge in esuturile linfoide, unde se multiplic ( perioada de incubaie ).
Virusul a putut fi izolat din sange, in aceast perioad, la maimue. Cand s-a realizat o
multiplicare maxim a virusului, acesta invadeaz sangele i organele, provocand primele
manifestari ale bolii. Virusul rujeolic se izoleaz in aceast perioada din sange, din secreii
nazofaringiene i din urin. in sange, virusul rujeolic este localizat indeosebi in leucocite, in care
se i multiplic ( ceea ce ar explica leucopenia i modificrile cromozonice fregvente din rujeol
). in rujeol, se produc i alte modificari imunologice i metabolice. Astfel, in formele severe de
rujeol s-a constatat o imunosupresie inportant ( mai ales a imunitaii celulare ), demonstreaz
printr-o scdere a numrului de linfocite T, i scderea rezistenei la infecii bacteriene. Rujeola
grav care apare frecvent la tropice, se insoete de o eliminare mai prelungit a virusului
rujeolic i de prezena prelungit a celulei gigante (8-29 zile), fa de o durat medie de 6 zile in
rujeola obisnuit. Se consider c acest aspect revelator de gravitate se datorerte unei
puternice deprimari a imunitaii celulare, la copiii cu malnutriie, ceea ce ar favoriza proliferarea
viral i gravitatea bolii. Viremia inceteaz ca nd apar anticorpii neutralizani, al cror tritru
crete progresiv, ajungand la maximum intre a 7-a i a 10-a zi de convalescen. Tritru acestor
anticorpi se menine ridicat, chiar dup un an, persistand apoi toat viaa i asigurand
imunitatea antirujeolic. 4.TABLOUL CLINIC Incubaia in medii este de 10 zile (cu variaii intre 8
i 11 zile), fiind una din perioadele de incubaie cele mai fixe. Poate fi prelungit pn la 21-28
de zile, dac in cursul acestei perioade s-a administrat gammaglobulin. a.) Perioada de invazie
( stadiul preeruptiv, perioada cataral ). Aceast perioad dureaz 3-4 zile, pn la apariia
erupiei. Debutul este gradat (i nu brusc ca in scarlatin ), cu febr care crete treptat la 380-
390C, insoit de cefalee, indispoziie i de fenomene catarale conjunctivale i ale cilor
respiratorii superioare. Caterul conjunctival este exprimat prin : conjunctivite roii, pleoape
umflate, ochi lacramoi;este insoit adesea de fotofobie. Catarul cilor respiratorii este localizat
iniial la nazofaringe i laringe. Bolnavul strnut i prezint o secreie nazal, abundent,
seromucoas sau mucopurulent, care irit narinele, insoit uneori de epistaxis. Catarul ocular
i nazal dau feei bolnavului un "facies de copil plans". Catarul se extinde apoi la laringe,
instalandu-se laringita exprimat prin voce aspr, rguit, tuse uscat suprtoare. Catarul
laringean poate fi mai accentuat, luand aspectul unei laringite obstruante (crup rujeolic). Ctre
sfaritul perioadei de invazie, catarul se extinde descendent sub forma unei traheobronite
acute. Examene radiologice efectuate sistematic in aceast perioad pun in eviden, in peste
jumatate din cazuri, imagini de pneumonie interstiial. Cavitatea bucal . Din primele zile de
boal, mucoasa bucal este congestionat, mai ales in fundul gurii. Pe acest fond hiperemiat,
se observ pete intens congestive, uneori chiar hemoragice. Petele sunt de dimensiuni mici (3-5
mm in diametru), cu contur neregulat, fiind fregvente pe vlul palatin i in fundul gatului. Limba
este sabural, dar roie pe margini cu tendine de descuamare in zilele urmtoare Semnul
Koplik, modificare caracteristic rujeolei in aceast perioad; este constituit din cteva (uneori
numeroase) micropapule albe sau de culoare albastru deschis, izolate sau in mici grupuri,
aezate pe o zona roie, cu un diametru de caiva milimetri. Aceste micropapule sunt situate pe
mucoasa jugal, lang ultimii molari, mai rar pe gingii, in anul jugomaxilar i excepional in alte
pri (mucoasa nazal). Ele au fost comparate cu grunele de gri sau cu mici stropituri de var,
presrate pe o suprafa congestionat. Aceste puncte reliefate se datoresc unor ingrori
epiteliale, fiind destul de aderente de mucoas. Semnul Koplik apare din perioada de invazie,
de obicei in a 2-a zi i persist cateva zile, cuprinzand i 2-3 zile din perioada eruptiv, apoi
dispar incepand cu punctele albicioase, care las in loc un punct hemoragic pe o areol
congestiv (,,rest de Koplik"). Semnul Koplik are o mare valoare in diagnosticul precoce al
rujeolei, putand fi considerat chiar patognomonic pentru aceast boal. Ganglionii limfatici, mai
ales cei cervicali, sunt usor mriti. b.)Perioada eruptiv. Febra, care la sfaritul perioadei de
invazie avusese o tendin de scdere, crete din nou i mai mult, realizand astfelo curb febril
cu aspect difazic, asemntoare cu aceea din alte boli virale (grip, poliomelit). Simptome
generale i nervoase- indispoziie, agitaie, insomnie, chiar delir, se accentueaz. Erupia apare
concomitent cu aceast exacerbare a simtomatologiei generale. Erupia rujeolic apare, de
obicei, in cursul nopii, astfel incat este descoperit dimineaa. Primele pete apar inapoia
urechilor i pe ceaf, pe frunte i obraji, coborand spre gat. A 2-a zi, erupia se extinde pe
torace i pe pdcina membrelor, pentru ca in a 3-a zi, s cuprinda in intregime trunchiul i
extremittile membrelor. Erupia are deci un caracter descendent i centrifug, generalizarea
fiind desvarit de obicei in a 3-a zi. Uneori, erupia ,,iese" mai greu, generalizandu-se in 4-5
zile . Erupia rujeolic este constituit din macule congestive (dispar la presiune), de culoare
roz, la inceput mici ( diamedrul de caiva mm) putand rmne ca atare (erupie
micromaculoas) sau crescand in suprafa ( de 1-3 cm in diametru ), cu margini neregulate,
sau uor dinate ( erupia macromaculoas).