TRAUMATISMELE GATULUI

Gatul are multe structuri vitale incluse intr-un spatiu mic.Traumatismele de

la nivelul gatului pot fi una dintre cele mai comune cauze de deces la un pacient
accidentat.Aceasta structura contine:
-cai respiratorii(laringe,trahee)
-vase mari de sange (artere carotide,vene jugulare)
-esofagul,maduva spinarii,nervi si multe altele
-glanda tiroida,parotida si glandele salivare
Evaluarea traumatismului la nivelul gatului incepe cu ABC de baza:
-evaluarea respiratiei,circulatiei(a cailor aeriene)
-se va asigura eliberarea cailor aeriene respiratorii pentru respiratie eficienta
-in cazul in care caile respiratorii sunt compromise,trebuie creat de urgenta un by-
pass respirator printr-un tub endotraheal sau traheostomie de urgenta.
-o data ce respiratia este asigurata se face hemostaza sau controlul vizibil al
sangerarii
-dupa stabilizarea pacientului se poate face evaluarea leziunilor prin examinarea
traumatismelor de la nivelul gatului
Investigatii:-probe de sange
-radiografii
-angiografii
-esofagoscopie
-CT,RMN
Exista mai multe complicatii care pot aparea dupa traumatisme de gat,in functie de
amploarea si de tipul de structuri deteriorate.
















POPULATIA VARSTNICA



Obiective educationale:
-intelegerea importantei medico-sociale a populatiei varstnice
-descrierea unor fenomene demografice legate de imbatranirea populatiei
-descriereav impactului efectului de imbatranire a populatiei
Atentia deosebita acordata populatiei varstnice este motivata nu numai de
ritmul de crestere numerica ci si de faptul ca populatia varstnica :
-este o populatie mare consumatoare de prestatii medicale
-este mai vulnerabila la diversele stresuri din mediul fizic si social
Astazi ONU recomanda varsta de 65 ani drept limita de la care se considera o
persoana ca fiind varstnica
Metode de masurare a imbatranirii populatiei:
-determinarea ponderii populatiei varstnice din totalul populatiei
-varsta medie a populatiei
-raportul dintre numarul varstnicilor si nr.copiilor
-indicele de dependent care reprezinta raportul dintre nr.persoanelor inactive si
nr.persoanelor de varsta activa
Principalele cauze de imbolnavire a varstnicilor in tarile dezvoltate:
-caderi si fracture consecutive
-osteoporoza
-tulburari de vedere si de auz
-dementa senila
-probleme de incontinenta
Mortalitatea persoanelor varstnice:
I.probabilitatea de deces creste pe masura ce se inainteaza in varsta
II.modelul de mortalitate pe cauze medicale de deces diferite de la o grupa de
varsta la alta.

CONSECINTELE IMBATRANIRII POPULATIEI PENTRU SANATATEA
PUBLICA


1.Consecinte demografice:
-cresterea nr. persoanelor varstnice
-cresterea nr.familiilor fara copii si a celor alcatuite din persoane varstnice
2.Consecinte medicale:
-polimorbiditatea(mai multe boli la aceeasi persoana)
-cresterea foarte mare a consumului medical
3.Consecintele sociale:
-pierderea autonomiei persoanelor varstnice
-aparitia incapacitatii functionale partiale sau totale ceea ce necesita servicii sociale
adecvate
Problematica persoanelor varstnice:
I.Organizarea serviciilor de sanatate specifice persoanelor varstnice
-au dreptul la servicii de sanatate corespunzatoare
-dar sunt foarte costisitoare iar resursele financiare sunt reduse si de aceea se va
insista pe pastrarea cat mai indelungata a varstnicilor in familia proprie.
II.Strategii:
-retea de servicii sanitare si de ocrotire acordate la domiciliu
-realizarea unor programe de screening pentru identificarea varstnicilor care pot sa
ramana acasa,integrati in familiile lor si a celor care trebuie ingrijiti in institutii
special
-imaginarea unor facilitati comunitare,un ajutor suplimentar acordat familiilor ce
au in ingrijire un varstnic cu probleme sociale
-organizarea de centre de ingrijire de noapte
-organizarea de institutii de ingrijiri pe termen lung unde sa se acorde asistenta
medicala si sociala persoanelor varstnice cu afectiuni cronice,dependente
-organizarea de unitati de ingrijire terminala
-organizarea de servicii de stomatologie specifice varstnicilor
Institutii sociale pentru varstnici:
Sarcinile institutiilor sociale:
-ingrijirile trebuie acordate sub aspectul procurarii hranei,ajutorul menajer,ajutor
de autoingrijire proprie
-oferirea de stimulente materiale familiei sau altor persoane cu obligatia de a ingriji
un varstnic la domiciliu
-ingrijiri de tip nursing de cadre cu pregatire medie ce se deplaseaza la
domiciliul varstnicilor asigurand asistenta medicala si sociala
Integrarea varstnicilor in viata comunitatii:
-incurajarea varstnicului de a ramane in propria locuinta
-sprijinirea structurii de viata traditionala a comunitatilor
-stimularea implicarii varstnicului in diverse activitati culturale comunitare
-programe specifice de prevenire a imbolnavirilor si de mentinere a sanatatii si
independentei
Scopuri:
1.stimularea capacitatii varstnicilor de a a se adapta la noile situatii
2.dezvoltarea de programe educationale,sanitare,preventive,in special pentru
problemele de sanatate ale varstnicului:
-prevenirea caderilor
-prevenirea accidentelor
-depistarea precoce si tratament
-tulburarile de auz si vaz
Varstnicul trebuie considerat ca o resursa umana si nu numai ca un consumator.