Contencios administrativ

ISTORICUL CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV

N ROMNIA
Principiul separaiei puterilor n stat, potrivit cruia sunt organizate i
funcioneaz cele trei puteri n statul nostru de drept puterea legislativ, executiv i
judectoreasc implic att o colaborare, cat i un control reciproc al activitii lor.
Pentru a vedea cum se realizeaz acest control n prezent este important pentru analiza
istoria instituiei contenciosului administrative in omnia.
!vnd in vedere legislaiile diferitelor state, contenciosul administrativ a cunoscut
n decursul timpului dou mari sisteme "
sistemul francez, caracterizat prin existena unei jurisdicii speciale
administrative, care cuprinde consiliul de stat i tribunale administrative#
$istemul anglo%saxon, n care activitatea de contencios administrativ, n general,
este data n competena instanelor de drept comun.
&
&
'ircea Preda, (enonica )asilescu *+rept !dministrativ. Partea speciala,, -d. .umina .ex, (ucuresti
/001, p./22
&
33.&. Perioada && februarie &451 % &/ iulie &455
3nstituit, pentru prima dat n ara noastr prin .egea pentru nfiinarea 6onsiliului
de $tat din && februarie &451, contenciosul administrativ a avut o evoluie istoric
deosebit, determinat de sc7imbrile ce au intervenit n istoria omniei.
8n aceast perioad, contenciosul administrativ a fost realizat de 6onsiliul de $tat,
infiinat n cadrul reformei legislative a +omnitorului !lexandru 3oan 6uza, consiliu
care, dup cum rezulta din art.& din legea sus menionat * se afl pe lng puterea
executiv, pentru a prepara proiectele de legi ce guvernul va avea s prezinte !dunrii
elective i regulamentele administrative, relative la punerea n lucrare a legilor,. 8n alin. /
al aceluiai articol se prevede c" *-l 6onsiliul de $tat exercit si atribuii
contencioase, care i se dau de legi n materie administrativ si nu are atribuiuni
legislative,.
+in legea de organizare a 6onsiliului de stat rezulta c aceasta avea trei categorii
de atribuii " a9 n materie legislativ :de pregtire a proiectelor de legi9# b9 administrativ
i c9 de contencios administrativ.
6onsiliul de $tat era prezidat de +omn si soluiona litigii att n baza legii sale
organice, ct si in baza unor legi speciale :judector de atribuiune9.
!tribuiile de contencios administrativ ale 6onsiliului de $tat se exercitau, dup
cum rezulta din art. 2&, a9 in contra 7otrrilor minitrilor, date cu exces de putere sau cu
clcarea legilor i regulamentelor n fiin# b9n contra 7otrrilor sau actelor de executare
ale prefecilor sau ali ageni administrativi, date cu clcare de legi i regulamente i, c9 n
contra comisiunilor de lucrri publice, precum i n toate cazurile de natur contencioas
administrativ ce i se vor atribui printr%o anume lege :art. 1;9.
+e asemenea, 6onsiliul de $tat mai era competent s soluioneze i alte cauze. 8n
acest sens, n art. /5 se prevedea c *reclamaiile ridicate de particulari pentru aprarea
intereselor lor, n cazurile anume determinate de legi, se pot adresa direct consiliului de
$tat, dac acei particulari au reclamat nainte la ministerul respectiv i n%au dobndit
ndestulare, n timp de &2 zile, cel mult, de la data primirii reclamaiei.
+eliberrile, att n adunarea generala a 6onsiliului de stat, ct i n edinele
comitetelor n materie de contencios administrativ erau, dup cum prevede art. <5 alin. /
/
din .egea pentru nfiinarea 6onsiliului de $tat, publice, i fiecare din pri se putea apra
verbal sau n scris, direct sau prin avocat. 8n aceste materii, prevede alin. < al aceluiai
articol, comitetul putea c7ema prile n faa sa, spre a le lua interogatoriu sau a le cere
orice informaie.
/
6u privire la avocaii care aprau pe reclamani, art. <= din aceeai lege
prevede c nu vor putea pleda n fata 6onsiliului de $tat ca avocai, dect cei care pot
pleda naintea 6urii de 6asaie.
>innd seama de faptul ca prin 7otrrile 6onsiliului de $tat nu se anulau actele
administrative ilegale dect n cazul celor pronunate n soluionarea conflictelor
juridice date n competenta acestuia prin legi speciale i nici nu se acordau despgubiri,
putem considera c aceast activitate era un nceput de contencios administrativ, pentru
c 7otrrile sale erau considerate numai nite avize, 7otrrea definitiva aparinnd
ministerului respectiv, cruia i era supus avizul spre confirmare.
<
+in .egea pentru nfiinarea 6onsiliului de $tat rezult c ea cuprinde norme ce
reglementau " procedura prealabil, repararea daunelor, i nlturarea actelor ilegale.
!stfel, n art./5, se prevede c reclamaiile ridicate de particulari pentru aprarea
intereselor lor, n cazurile anume determinate de lege, se pot adresa direct 6onsiliului de
$tat, dac acei particulari * au reclamat nainte la ministerul respectiv i n%au dobndit
ndestulare n timp de &2 zile, de la data primirii reclamaiei,.
6u privire la repararea pagubelor prin acte administrative ilegale, art. << prevedea
c, n materie contencioas, cnd se atinge interesul unui particular sau persoane juridice,
7otrrea 6onsiliului de $tat nu nc7ide drumul jurisdiciunii tribunalelor ordinare, dect
n cazurile care anume se vor determina de lege, sau n cazul n care prile vor da n scris
c sunt mulumite de 7otrrea 6onsiliului.
3n art. <1 din lege este reglementat calea revizuirii 7otrrilor definitive
pronunate de 6onsiliul de $tat # astfel, asupra unei 7otrri definitive, partea
nemulumit n materie contencioas va putea cere, n termen de trei luni, de la
comunicarea 7otrrii sau nc7eierii, revizuirea acelei 7otrri sau nc7eieri, n
urmtoarele cazuri "
a. cnd 7otrrea este efectul unei erori de fapt, care rezult din actele i
documentele ce s%au prezentat#
/
)alentin Prisecaru op. cit., p./4
<
3bidem
<
b. cnd n urma pronunrii 7otrrii s%au descoperit documente noi, care pot
sc7imba starea c7estiunii#
c. cnd prin 7otrre s%a dat mai mult dect s%a cerut#
d. cnd 7otrrea s%a dat cu nclcarea formelor cerute de legi si regulamente
1
.
3n afara de soluionarea conflictelor juridice de natura contenciosului
administrativ, 6onsiliul de $tat se pronuna si asupra cererilor particularilor de a se
interpreta un decret, ordonan sau regulament, dat in materie administrativa, daca insa
cererea se referea la unul sau mai multe puncte din acel decret, ordonata sau regulament
prin care s%ar atinge un interes al altor particulari si daca acea cerere nu este relativa la o
7otrre a 6onsiliului de $tat, data in materie contencioasa si sancionat o dat2a de
+omn. ?uvernul putea cere astfel de interpretri cnd se afla in conflict de interese cu
particularii.
2
3n afara acestor competente, prin unele legi s%a atribuit 6onsiliului de $tat dreptul
de a verifica legalitatea unor acte administrative de autoritate. !stfel, potrivit dispoziiilor
cuprinse in art. /= din .egea pentru regularea proprietii rurale din &2 august &451, in
contra 7otrrilor consiliilor judeene sau ale comitetelor permanente organisme
competente sa soluioneze recursurile mpotriva 7otrrilor comisiilor judeene de
stabilire a preturilor pmnturilor primite 6onsiliul de $tat se pronuna n ultima
instana asupra recursului
5
.
3n aceasta faza, 6onsiliul de $tat exercita o justiie reinut, cum de altfel, exercita
la acea vreme, si 6onsiliul de $tat francez, care servise, in mare parte, ca model
legiuitorului roman.
=
.a vremea respectiva, 6onsiliul de $tat nu era un adevrat tribunal, ci o instituie
intermediara intre administraia consultativa si tribunalele administrative.
4
!ceasta instituie a cunoscut o aversiune destul de puternica, aversiune care s%a
resimit in &441, cnd a fost modificata 6onstituia din &455 si cnd s%a prevzut in mod
categoric, imposibilitatea de a se mai putea nfiina 6onsiliul de stat, cci aceast
instituie aduce o atingere, o stnjenire, activitii puterii executive, care trebuie sa fie la
1
6. ?. arincescu * 6ontenciosul administrativ roman,, (ucuresti, &;<5, p.==
2
)allentin Prisecaru op. cit., p./;
5
3bidem
=
6.?. arincescu, op.cit., p. =5
4
-.+. @arangul % @ratat de drept administrativ roman, &;11, p.224
1
adpostul oricrei cenzuri, iar actele ei sa rmn nesancionate si neverificate de
nimeni
;
, dovedindu%se in acelai timp si faptul ca acest organism era aservit in prea mare
msura influentelor guvernamentale
&0
.
;
)erginia )edinas 3ntroducere in dreptul administrativ, -d. Aundatiei omania de 'aine, (ucuresti,
&;;;, p./2, cu referire la Bean )ermeulen, 6urs de drept administrativ, -ditat de $ocietatea $tudentilor in
+rept, Cniversitatea (ucuresti, Aacultatea de +rept, &;1&, p.&50
&0
!nton @railescu +rept administrativ. @ratat elementar, -d. !ll (ecD, (ucuresti /00/, p.<&;
2
33./. Perioada &/ iulie &455%& iulie &;02
6onsiliul de $tat a fost desfiinat prin .egea pentru mprirea diferitelor
atribuiuni ale 6onsiliului de $tat din &/ iulie &455. !ceasta lege a fost adoptata in
temeiul art. &<&. din 6onstituia din & iulie &455, potrivit creia *6onsiliul de $tat va
nceta de a exista de ndat ce se va vota legea menita a prevedea autoritatea c7emata a
nlocui atribuiunile sale,.
!tribuiile in materia contenciosului administrativ au fost i partite, dup caz, intre
6urile de !pel si instanele judectoreti de drept comun. !stfel, potrivit art. = din .egea
din &/ iulie &455, toate cauzele deferite 6onsiliului de $tat, ca instana superioara
consiliilor judeene sau comitetelor permanente, prin art. /= al .egii rurale, se vor judeca
de curile de apel respective, cu recurs in casaie pentru cauza de incompetenta si exces
de putere, iar conform art. 4, celelalte afaceri de natur contencioas, pe care 6onsiliul de
$tat le judeca, sau pe temeiul legii sale constitutive, sau n temeiul unei legi speciale, se
vor judeca de instanele judectoreti, dup regulile ordinare.
3nsa astfel de reglementari erau aproape inexistente, iar instanele judectoreti, in
exercitarea acestor competente, au fcut distincie intre actele de gestiune, cu privire la
care si%au recunoscut o competenta deplina in a le judeca, si actele de autoritate, fata de
care si%au recunoscut o competenta redusa, ele nu s%au socotit n drept sa le anuleze, ci
numai sa aprecieze in mod indirect ilegalitatea lor, mai ales in ceea ce privete cauzarea
de prejudicii si acordarea de despgubiri.
6aracteriznd aceasta perioada cu prilejul motivrii unei decizii, instana noastr
suprema a artat ca, din &455 si pana in &;02, particularul nu putea cere dect
despgubiri pe calea dreptului comun, dar actul administrativ continua sa%si produc
efectele.
3n aceasta perioada, in temeiul excepiei de ilegalitate, instanele judectoreti
verificau legalitatea unor acte administrative si daca le apreciau ca sunt ilegale, la
pronunarea soluiei nu ineau seama de cuprinsul acestora.
5
6u toate acestea, in numeroase acte normative, era prevzut dreptul instanelor
judectoreti de a verifica, pe calea apelului sau a recursului in casaie, legalitatea unor
acte administrative
&&
.
!ceasta etapa a contenciosului administrativ a fost caracterizata drept *civilist,,
deoarece statul era declarat responsabil in baza prezumiei de culpa a patronilor, ceea ce
nsemna ca se aplicau principiile rspunderii delictuale sau cvasi%delictuale din 6odul
6ivil.
&/
@otui, in aceasta perioada a contenciosului administrativ roman, 6urtea de
6asaie ncepe sa se ndeprteze de noiunea restrictiva de culpa subiectiva ca fundament
al rspunderii statului, admind c acesta rspunde nu numai cnd nu i se imputa
nimnui in mod precis vreo culpa sau ilegalitate, dar c7iar cnd dauna produsa
particularului este comisa de stat in exerciiul unei activiti normale si legale, dar care
cauzeaz particularilor prejudicii speciale si excepionale.
@ot in aceasta perioada, se nfiineaz unele comisii cu atribuii jurisdicionale in
materie fiscala, de pensii, etc.
Pe msura amplificrii i diversificrii activitilor administrative precum si a
contientizrii celor administrai de drepturile pe care le au si de obligaiile corelative ale
autoritilor administrative de a le repara, au aprut tot mai dese solicitri in sensul
nfiinrii unui sistem larg si complet al contenciosului administrativ, care sa asigure o
protecie mai buna celor administrai.
&<
!ceasta competenta a durat pana la & iulie &;02, cnd a fost adoptata .egea
pentru reorganizarea 8naltei 6uri de 6asaie si Bustiie, cunoscuta si sub denumirea de
*.egea (dru,
&1
&&
). Prisecaru op. cit., p.<0
&/
odica Earcisa Petrescu op.cit., p.<=0
&<
3bidem.
&1
). Prisecaru op. cit., p.<0
=
33.<. Perioada & iulie &;02 /2 martie &;&0
Prin legea menionata, $eciunea a 333%a a 8naltei 6uri de 6asaie si Bustiie a
devenit competenta sa judece recursurile in contra unor categorii de acte administrative
sau c7iar de jurisdicie.
Prin legea din &;02 se consacra un contencios de anulare, adic o cale judiciara
prin care sa se stabileasc legalitatea actelor administrative si sa se decid anularea lor.
&2
$e punea in discuie legalitatea actului numai in msura in care vatm drepturile
subiective al reclamantului, care erau puse astfel in mod direct in cauza, el fiind, din acest
punct de vedere un contencios subiectiv
&5
.
.a art. 1 alin. ;, lit. 7, se prevedea ca, aceasta seciune judeca recursurile in contra
regulamentelor si ordonanelor fcute cu clcarea legii de puterea central, judeean,
comunala sau de alte autoriti publice, in afara de actele de guvernmnt.
.a litera j se prevedea ca tot $eciunea a 333%a judeca recursurile in contra
deciziunilor si ordonanelor prefecilor, primarilor si altor autoriti publice, prin care s%ar
viola un drept patrimonial, precum si in contra refuzului acestor autoriti de a rezolva o
cerere relativa la un asemenea drept.
&=
+ei aparent larga, aceasta competenta era, insa, limitata la un numr de 5 genuri
de acte administrative de autoritate. !lineatul urmtor prevedea ca *acest recurs este
desc7is numai in contra urmtoarelor acte,"
Frdonanele date conform art. 2< din .egea sanitara si art. ;= si ;4 din .egea
pentru organizarea comunelor urbane.
+eciziunile date de prefect si de primarii comunelor urbane, de inspectorul
comunal, nc7eierile consiliului de igiena, in cazurile prevzute de art. &1< si &1= din
.egea sanitara.
+eciziile date de consiliile judeene sau comunale, de prefeci, primari,
delegaiuni judeene sau alte autoriti administrative, prin care se respinge sau se admite
numai in parte o cerere fcuta de un particular, in cazurile prevzute in art. 21 si ;5 din
.egea pentru organizarea comunelor urbane.
&2
6. ?. arincescu op. cit., p.;&
&5
3bidem.
&=
). Prisecaru % op. cit., p.<0 si urm
4
+eciziile camerelor de comer si industrie, in cazurile prevzute de articolele &0,
2/ si 50 din .egea pentru organizarea meseriilor din 2 martie &;0/. !ceste texte
reglementau drepturile si obligaiile, att ale patronilor, cat si ale camerelor de comer# la
rndul lor, 7otrrile acestor camere erau supuse recursului la ministerul !griculturii,
3ndustriei, 6omerului si +omeniilor.
+eciziile ministrului de domenii, date potrivit art. = si &5 din 6odul silvic
+eciziile autoritilor administrative, prin care s%ar retrage unui industria
avantajele ce%i fuseser acordate potrivit .egii pentru ncurajarea industriei naionale.
&4
3n toate aceste 5 categorii de acte, partea care se considera vtmat, se poate
adresa cu recurs la $eciunea a 333%a a 8naltei 6uri de 6asaie si Bustiie. Pe lng aceasta
limitare, in art. <1 pct. = din aceeai lege, se mai instituia nc una, pentru care, in
articolul menionat, se prevedea ca *cererile in casaie in cazurile enumerate la art. 1 si
date in competenta $eciunii a 333%a, nu vor fi primite dect pentru motivul de exces de
putere, incompetenta, denaturare a actelor si violarea legii sau a unui regulament si numai
in cazul in care printr%unul din actele enumerate prin acel articol s%ar viola un drept al
recurentului.
Pentru cazurile enumerate la litera j, cererile se puteau ntemeia i pe greita
apreciere a faptelor.
3n cazul in care, pentru judecarea recursurilor in cazurile prevzute de art. 1, lit j,
daca $eciunea a 333%a avea nevoie de anumite probe, ea le putea obine prin comisii
rogatorii adresate tribunalelor sau curilor de apel, care le puteau executa in complet sau
prin delegarea unui membru.
!dmind recursul, potrivit art. <=, curtea de 6asaie $eciunea a 333%a nu
trimitea pricina la un alt tribunal, curte de apel sau autoritate administrativa, ci numai
declara far1a nici o putere, actul administrativ in cazurile date in competenta $eciunii a
333%a, in pricinile enumerate la art. 1 lit. 7 si j.
.egiuitorul din &;02a urmrit nfiinarea unui contencios de anulare
&;
, ntemeiat
pe vtmarea unor drepturi subiective, adic judectorul putea 7otr anularea actului
administrativ de autoritate sau confirmarea lui.
/0
&4
). Prisecaru op. cit., p.</
&;
6. ?. arincescu op. cit., p. <<
/0
odica Earcisa Petrescu op. cit., p.<=0
;
+in punct de vedere procedural, potrivit art. 1& alin. 2, in cazurile date in
competenta $eciunii a 333%a si prevzute de art. 1 lit 7, se putea face oricnd recurs in
casaie, in timp ce, in cazurile prevzute la lit. j, recursul se putea face in termen de /0 de
zile de la comunicarea actului administrativ sau de la notificarea ordinului de executare.
3n cazul in care particularul a adresat o cerere administraiei, recursul se fcea dup
expirarea unui termen de <0 de zile de la nregistrarea ei de ctre autoritatea
administrativa si in termen de <0 de zile de la aceasta data.
/&
6onform aceleiai legi, cererile in casaie erau nsoite de copia 7otrrii
judectoreti, a actului administrativ, sau, in caz de lipsa, numai de o copie de pe cererea
adresata de reclamant autoritii administrative si certificata de recurent pentru
conformitate cu originalul. 6ererile trebuia de asemenea sa fie nsoite de taxele
prevzute de legea timbrului sau de actul de srcie
//
.
6urtea de casaie putea de asemenea sa acorde c7eltuieli de judecata prii
ctigtoare. 3n acelai articol de lege se prevedea ca, in cazurile date in cderea $eciunii
a 333%a si enumerate la art. 1, la lit. e si urmtoarele, inclusiv 7 si j, se citau recurentul si
autoritatea administrativa a crei decizie se ataca. 3n cazul in care aceasta autoritate era
un consiliu judeean, o delegaie judeean sau consiliu de igiena,, era citat prefectul
judeului, ca reprezentantul lor legal. Pentru consiliile comunale, urbane sau rurale, erau
citai primarii.
6urtea de 6asaie si Bustiie, mai exact $eciunea a 333%a din cadrul acestei
instane, judeca de urgenta si cu precdere cauzele prevzute la lit.7, pana la lit. j, din art.
1 al .egii de nfiinare. .egea sus%menionat prevedea de asemenea si dreptul la aprare.
3n acest sens, se prevedea ca, dup citirea petiie de casare si a memoriului recurentului,
prile prte sau avocaii lor puteau sa ia cuvntul, cernd permisiunea preedintelui
completului.
/<
3n alin. ultim al art. 5/ este reglementata rspunderea funcionarilor publici pentru
nerespectarea 7otrrilor pronunate de $eciunea a 333%a in cauzele de contencios
administrativ, in sensul ca administratorii care, dup o noua cerere a prii interesate, nu
/&
). Prisecaru op. cit., p.<<
//
3bidem
/<
)erginia )edinas op. cit, p./<
&0
vor tine seama de decizia $eciunii, vor fi ei personal rspunztori cu daune ctre partea
vtmat.
8ntruct recursul in casaie se putea formula si pentru refuzul unei autoriti de a
rezolva o cerere relativa la un drept patrimonial vtmat, 6urtea admind recursul,
7otra ca autoritatea competenta sa satisfac cererea. Pentru repararea daunelor cauzate
printr%un act ilegal sau prin refuzul de a rezolva o cerere, recurentul era in drept, ca
cererea pentru daune interese sa o duca la judecata instanelor ordinare.
&&
33.1. Perioada /2 martie &;&0 &= februarie &;&/
Prin .egea 6urii de 6asaie si Bustiie din /2 martie &;&0 cunoscuta si sub
denumirea de .egea @oma $telian % , sistemul contenciosului administrativ instituit prin
legea din &;02 a fost desfiinat, iar cauzele de aceasta natura se soluionau de ctre
tribunalele de jude.
3n acest sens, art. =1 prevedea ca *pricinile dintre particulari si stat, judee si
comune sau alte autoriti publice, pentru vtmarea drepturilor particularilor din acte
administrative de autoritate, venite naintea instanelor judectoreti, conform principiilor
generale ale dreptului, se vor judeca de urgenta si cu precdere asupra tuturor celorlalte
afaceri,
/1
.
3n continuare, acelai articol reglementa unele c7estiuni de procedura specifice
acestei categorii de litigii "
Potrivit alin. /, tribunalele de judee judecau asemenea pricini n edine publice i
n complete de cel puin / judectori.
6onform prevederilor alin. <, termenul de apel in asemenea afaceri era de &2 zile
de la pronunarea 7otrrii atacate
3n alin. 1 se prevedea ca termenul de recurs era de &2 zile de la pronunarea
deciziei atacate. +in aceste texte rezulta ca pricinilor de natura contenciosului
administrativ le erau consacrate trei grade de jurisdicie.
3n temeiul alin. 2, instana de fond, care a pronunat 7otrrea atacat, era datoare
sa redacteze 7otrrea cel mai trziu pn la a 2%a zi de la pronunare
Potrivit ultimului alineat al art. =1, recursul n casaie era de drept suspensiv de
executare, fr nici o cauiune.
3n art. =2 din lege erau cuprinse norme ce reglementau modul de executare a
creanelor particularilor de ctre autoritile administrative obligate la plat. 3n acest sens,
se prevedea ca plata creanelor certe, lic7ide si exigibile, recunoscute in mod legal sau
constatate prin titlu executor, in contra judeelor, comunelor sau stabilimentelor publice si
nenscrise in bugetul anului financiar, imediat urmtor epocii exigibilitii lor, va putea fi
urmrita asupra tuturor veniturilor judeului, comunei sau stabilimentului public debitor.
/1
). Prisecaru op. cit., p.<2
&/
+ei contenciosul din &;02 fusese desfiinat, totui, ideea lui de baza i fcuse
drum in contiina general juridic i c, datorit acestei contiine juridice, tribunalele
noastre au dat o interpretare larg art. =1 din .egea din &;&0, care defer pricinile de
contencios administrativ judecii acestor tribunale, conform principiilor generale ale
dreptului, considernd ca, daca potrivit acestor principii, nu putea pronuna anularea
actului ci numai condamnarea la daune, nimic nu se opunea ca statul, :judeul sau
comuna9 sa fie condamnat la daune cominatorii, cel puin atunci cnd mpiedic
exerciiul legal al unui drept sau refuza de a da satisfacie unui drept al reclamantului.
.egiuitorul din &;&0 a vrut s recunoasc o legitimitate pozitiv, democratic ,
interveniei acestei reglementari, in expunerea de motive a legii se prevedea ca motivul
principal era prezentat de faptul ca .egea din &;02 ducea la o afectare a principiului
separaiei puterilor in stat. $e considera ca, devreme ce judectorul era competent s
anuleze actul puterii executive, se crea astfel o imixtiune a unei puteri in prerogativele
alteia, ceea ce ar fi contravenit unui astfel de principiu.
&<
33.2. Perioada &= februarie &;&/ /< decembrie &;/2
6ompetenta stabilita prin .egea curii de 6asaie din /2 martie &;&0, nu a durat
dect aproximativ doi ani, deoarece prin .egea de reorganizare a 6urii de 6asaie i
Bustiie din &= februarie &;&/ denumita i .egea 6antacuzino cauzele de contencios
administrativ au fost atribuite, din nou, $eciunii a 333%a.
3n acest sens, art.2 teza < lit.f prevedea ca aceasta $ecie *judeca recursurile acelor
care s%ar pretinde vtmai n drepturile lor, printr%un act administrativ de autoritate fcut
cu clcarea legii, precum i recursurile in contra refuzului autoritilor administrative de a
rezolva o cerere relativa la un asemenea drept,.
-rau insa exceptate actele de guvernmnt. Pentru prima data in legislaia
romaneasca aceasta lege reda coninutul acestei categorii de acte administrative de
autoritate, in sensul ca actele de guvernmnt, adic masurile luate pentru ocrotirea unui
interes general privitor la ordinea publica, la sigurana statului, interna sau externa, sau la
alte cerine de ordine superioara, cum ar fi " declararea strii de asediu, faptele de rzboi,
care ar rezulta dintr%o for majora sau din necesitile imediate ale luptei, executarea i
interpretarea tratatelor i conveniilor diplomatice cu statele strine, masurile mpotriva
epidemiilor, epizootiilor, inundaiilor, foametei, tulburrilor interne, extrdarea strinilor,
expulzarea i altele de aceeai natura.
6u toate acestea, deciziile de expulzare puteau fi atacate cu recurs, dar numai
pentru eroare asupra calitii de strin. +e asemenea, erau exceptate actele privitoare la
exercitarea tutelei administrative i la controlul ierar7ic.
$eciunea a 333%a, a 6urii de 6asaie i Bustiie, era competenta s judece i
recursurile militarilor mpotriva actelor autoritilor militare superioare, insa numai in
privina decretelor de punere in retragere i numai pentru cuantumul pensiei.
!ceeai $eciune mai era competenta s judeca recursurile mpotriva judeelor,
comunelor sau alte stabilimente publice de a nscrie in bugetele lor o datorie constatata
prin titlu executor. Pentru a obine modificarea unui buget comunal sau judeean, pentru
exerciiul anului financiar imediat urmtor, cererea de recurs ar fi trebuit s fie introdusa
cel mai trziu pana la data de & februarie a anului in curs.
&1
Prin lege era reglementat dreptul prii vtmate de a se adresa i organului
ierar7ic superior celui care a adoptat sau emis actul administrativ de autoritate vtmtor.
3n acest sens, art <& alin. / prevedea ca partea vtmat printr%un act administrativ de
autoritate sau prin refuzul administraiei de a da curs unei cereri legale, se va putea adresa
autoritii administrative superioare, potrivit legilor speciale, ori de cate ori avea un
interes.
3n alin.< al aceluiai articol, se dispunea ca recursul pe cale contencioasa naintea
6urii de 6asaie se va putea face, fi naintea, fie dup exercitarea recursului ierar7ic, iar
potrivit alin. ultim, recursul in casaie nu mpiedic autoritile administrative superioare
de a statua asupra apelurilor i recursurilor in cazurile date prin lege in competenta lor.
Prin .egea din &;&/ ca i prin aceea din &;02, cererile de contencios
administrativ se puteau formula *pentru motivul de exces de putere, incompetenta,
denaturare a actelor, violare a legii sau a unui regulament i greita apreciere a faptelor i
numai in cazul cnd prin unul din actele enumerate prin acel articol aproximativ
aceleai categorii de acte erau enumerate in ambele legi s%ar viola un drept al
recurentului,.
&2
Potrivit prevederilor art 5<. alin. 2, 6urtea de 6asaie $eciunea a 333%a%,
admind recursul in contra unui act administrativ de autoritate, nu anula acel act, ci arata
numai ca actul este ilegal fata de recurent i invita autoritatea administrativa s satisfac
cererea, s desfiineze sau s modifice actul.
+ecizia 6urii se comunica autoritii administrative prte i i se arta ca actul
este ilegal# acesta nu constituia numai o invitaie de a restabili legalitatea. +aca in *intr%
un interval de <0 de zile de la comunicare nu se da nici o urmare deciziei, 6urtea, dup
cererea recurentului, prin simpla petiie i fr taxe de recurs, va cita de urgenta, in
camera de consiliu, pe recurent i pe administraie i va condamna administraia s
plteasc recurentului daune de cel puin /00 de lei de fiecare zi de ntrziere, cu ncepere
de la expirarea celor <0 de zile de. !ceste daune vor fi cu titlu definitiv i nu vor putea fi
reduse,.
3n legtur cu aplicarea acestor dispoziii legale, au fost ridicate doua probleme, i
anume " a9 efectele comunicrii deciziei instanei de contencios administrativ altei
persoane dect capul administraiei i b9 caracterul termenului de <0 de zile, prevzut de
text.
3n legtura cu prima problema, instana noastr suprema a statuat ca decizia 6urii
de 6asaie prin care administraia este invitata s satisfac o cerere, trebuie s fie
comunicata personal capului acelei administraii, pentru ca, cererea de daune cominatorii
s poate fi admisa contra acelei administraii care nu a dat nici o urmare deciziei naltei
curi. !stfel, o cerere de daune nu poate fi admisa contra primriei, daca decizia prin care
6urtea de 6asaie invita primria s satisfac cererea recurentului de a%i da o autorizaie
de construcie, nu a fost comunicata personal capului administraie, adic primarului, ci
ajutorului de primar, deoarece, printr%o asemenea comunicare, primarul nu a fost
legalmente pus in ntrziere in sensul art. 5= din .egea 6urii de 6asaie i Bustiie.
3ntr%o alta cauza, s%a statuat ca, prin urmare, comunicarea deciziei fcuta nu
personal capului administraiei n spe primarul comunei (ucureti ci la serviciul
contencios al administraiei comunale, nu este operanta i, ca atare, urmeaz a se anula.
/2
6at privete caracterul termenului de <0 de zile, in practica s%a statuat ca, daca in
intervalul de <0 de zile de la comunicare nu se da nici o urmare deciziei de admitere a
/2
)alentin Prisecaru op. cit.,p. <4, cu referire la 6.6.B., $ectiunea a 333%a, +ecizia nr. /25G&;&;
&5
recursului in contencios, 6urtea va cita prile in camera de consiliu i va condamna
administraia s plteasc recurentului daune de cel puin /00 de lei de fiecare zi de
ntrziere, cu ncepere de la expirarea termenului de <0 de zile. !stfel, intr%o cauza,
ntruct, de la data de /1 februarie, cnd s%a introdus cererea de daune cominatorii, au
trecut cele <0 de zile fr ca ministerul s fi executat decizia, ministerul urma s fie a fi
condamnat s plteasc recurentului daune cominatorii, cu ncepere de la data de /5 a
lunii urmtoare, cnd a expirat termenul de <0 de zile i pana la aducerea la ndeplinire a
celor stabilite prin decizia instanei.
/5
+ei contenciosul instituit prin .egea din &;&/ se asemna in multe privine cu
cel introdus prin .egea din &;02, el se deosebete esenial in caracterul sau, prin aceea ca,
in timp ce contenciosul organizat prin .egea din &;02 era un contencios in anulare, cel
reglementat prin .egea din &;&/ era un contencios de constatare a ilegalitii actelor
administrative de autoritate.
/=
/5
)alentin Prisecaru op. cit.,p. <;, cu referire la 6.6.B., $ectiunea a 333%a, +ecizia nr&40<G&;/1
/=
odica Earcisa Petrescu %+rept administrativ, -d. !ccent, 6luj /00&, p. <=0
&=
33.5. Perioada /< decembrie &;/2 ; iulie &;14
Prin 6onstituia din &;/<, contenciosul administrativ roman a devenit o instituie
de ordin constituional. 3n art. &0= alin. / din aceasta 6onstituie se prevedea expres "
*6ontenciosul administrativ este in cderea puterii judectoreti, potrivit legii speciale.,
Prin aceasta dispoziie constituional, instituia contenciosului administrativ a fost data
in competenta instanelor judectoreti, 6onstituia din &;/< dovedindu%se refractara
nfiinrii tribunalelor administrative. +ispoziia menionata se nscrie pe linia celorlalte
legi elaborate de%a lungul anilor, care au ncredinat contenciosul administrativ instanelor
judectoreti, crendu%se o tradiie juridica n acest sens.
6onstituia adoptata la /; martie &;/< a reglementat, in art. ;;, dreptul celor
vtmai printr%un decret sau o dispoziie semnata sau contrasemnata de un ministru de a
obine despgubiri. 3n acest sens, articolul menionat prevedea ca *orice parte vtmat
de un decret sau o dispoziiune semnata sau contrasemnata de un ministru care violeaz
un text expres al 6onstituiei sau al unei legi, poate cere statului, in conformitate cu
dreptul comun, despgubiri bneti pentru prejudiciul cauzat,.
3n alin. / al aceluiai articol, se prevedea ca *fie in cursul judecii, fie dup
pronunarea 7otrrii, ministrul poate fi c7emat, dup cererea statului, in urma votului
unuia din corpurile legiuitoare, naintea instanelor ordinare, la rspunderea civila pentru
dauna pretinsa sau suferita de stat,. alin. < prevedea ca * actul ilegal al ministrului nu
descarc de rspundere solidara pe funcionarul care a contrasemnat, dect in cazul cnd
acesta a atras atenia ministrului, in scris,. !semenea litigii, erau potrivit .egii pentru
contenciosul administrativ din &;/2, de competenta instanelor de contencios
administrativ.
F importanta deosebita pentru contenciosul administrativ, o au prevederile art.
&0= din 6onstituia din &;/<, care, in alin. &, arata ca *autoriti speciale de orice fel, cu
atribuii de contencios administrativ, nu se pot nfiina,.
!lin. < al art. &0= consacra principiul potrivit cruia, cel vtmat intr%un drept al
sau printr%un act administrativ ilegal, poate cere instanelor judectoreti recunoaterea
dreptului sau# in acest sens prevedea " *cel vtmat in drepturile sale, fie printr%un act
administrativ de autoritate, fie printr%un act de gestiune fcut cu clcarea legilor i a
&4
regulamentelor, fie prin rea%voin a autoritilor de a rezolva cererea privitoare la un
drept, poate face cerere la instanele judectoreti pentru recunoaterea dreptului sau,.
3n alin. 1 al aceluiai articol, este determinata competenta instanelor judectoreti
in soluionarea pricinilor de contencios administrativ, in sensul ca *organele puterii
judiciare judeca daca actul este ilegal, l pot anula sau pot pronuna daune civile pana la
data restabilirii dreptului vtmat, avnd i cderea de a judeca i cererea de despgubire,
fie contra autoritii administrative c7emate in judecata, fie contra funcionarului
vinovat,.
3n finalul articolului, in alin. ultim, se prevedea ca *puterea judectoreasc nu are
cderea de a judeca actele de guvernmnt, precum i actele de comandament cu caracter
militar.
3n aplicarea prevederilor constituionale, cuprinse in art. &0= din 6onstituia din
&;/<, a fost adoptata .egea pentru contenciosul administrativ din /< noiembrie &;/2,
moment din care se poate considera ca evoluia contenciosului administrativ in tara
noastr a nceput o noua perioada, care a durat pana in iulie &;14
/4
.
Potrivit art. & din .egea pentru contenciosul administrativ din &;/2, oricine se
pretindea vtmat in drepturile sale printr%un act administrativ de autoritate fcut cu
/4
odica Earcisa Petrescu %+rept administrativ, -d. !ccent, 6luj /00&, p. <=/
&;
nclcarea legilor i a regulamentelor, sau prin reaua%voin a autoritilor
administrative de a rezolva cererea privitoare la un drept, putea face cerere pentru
recunoaterea dreptului sau la instanele judectoreti competente, artate in cuprinsul
legii. 3n legtura cu acest articol, instana noastr suprema a statuat ca, din cuprinsul
acestui text rezulta ca cel care intenteaz o aciune in contencios trebuie s dovedeasc
ca, intr%adevr, a fost vtmat in interesul sau prin actul administrativ pe care l ataca,
ceea ce nsemna ca, daca nu face aceasta dovada, nu are dreptul de intenta asemenea
aciune mpotriva unui act administrativ, c7iar daca acel act ar fi fcut cu clcarea legii i
a regulamentelor.
3n conformitate cu art. <, nu puteau fi atacate pe cale judectoreasc de contencios
administrativ "
actele privitoare la exerciiul tutelei administrative i controlul ierar7ic# controlul
ierar7ic se exercita de ctre orice autoritate administrativa, care face parte din aceeai
ierar7ie, pana la ministru, care este seful ierar7iei din departamentul sau, in orice
mprejurare, asupra actelor funcionarilor din subordine, fr ca o lege anume s
determine modul i condiiile de executare a acestui control#
+eciziile date de consiliile disciplinare i declarate de statutul funcionarilor
publici, sau alte legi definitive i executorii
!ctele autoritilor militare nu vor putea fi atacate dect in privina decretelor de
punere in retragere i numai pentru cuantumul pensiei#
!ctele administrative de autoritate i actele de gestiune ale Preedintelui $enatului
i ale Preedintelui !dunrii +eputailor sunt supuse controlului exclusiv al adunrii
plenare, al corpului legislativ ce prezideaz.
Ar s o prevad expres, .egea reglementa o procedura prealabila care, insa nu
era obligatorie. !plicnd acest text, cu privire la termenul de sesizare in asemenea
situaii, instana suprema a statuat ca, o cerere referitoare la un drept, adresata autoritii,
trebuia fcuta in termen de <0 de zile de la expirarea unui alt termen de <0 de zile,
contrar, partea nu mai putea reclama acel drept.Prin acesta lege a fost abandonata soluia
anterioara de a se apela la o instana unica, mergndu%se pe ideea descentralizrii i a
recunoaterii dreptului fiecrei 6uri de !pel de a judeca litigiile referitoare la legalitatea
actelor administrative i acordarea de despgubiri.
/0
.egea din &;/2 a fcut distincia intre actele administrative de autoritate i cele de
gestiune. !stfel, 6urile de !pel erau competente s anuleze actele administrative de
autoritate, putnd acorda i despgubiri particularilor pentru daunele cauzate de un
asemenea act sau prin refuzul administraiei de a rezolva o cerere privitoare la un drept #
actele de gestiune au rmas in competenta instanelor de drept comun, care aplicau
regulile dreptului privat
/;
.6ontenciosul din &;/2 era un contencios subiectiv, adic
reclamantul trebuia s invoce lezarea unui drept subiectiv. @otodat era un contencios de
plina jurisdicie, adic cel ce se considera lezat in drepturile sale putea cere anularea
actului, putea invoca ilegalitatea actului pe cale de excepie i putea cere despgubiri
<0
+up adoptarea 6onstituiei din &;<4, in sistemul de organizare a contenciosului
administrativ roman mai trebuie menionate 6urile administrative organizate ca instane
jurisdicionale cu competenta speciala, care cenzurau legalitatea actelor emise numai de
organele administraiei locale.
/;
odica Earcisa Petrescu %+rept administrativ, -d. !ccent, 6luj /00&, p. <=/, cu referire la @udor
+raganu 3ntroducere in teoria i practica statului de drept, -d. +acia, 6luj &;;/, p.&5<
<0
!ntonie 3orgovan % @ratat de drept administrativ vol. 33, editia a 333%a, -d. !ll (ecD, (ucuresti /00/, p.
1=/
/&
33.=. Perioada ; iulie &;14 & septembrie &;5=
!ceasta perioada, la rndul ei se mparte in doua subperioade dup cum urmeaz"
Prima, de la ; iulie ;14, data emiterii decretului nr. &/4 pentru desfiinarea
contenciosului administrativ i a curilor administrative i pana la data de &; iunie &;2/,
data emiterii +ecretului nr. &</ pentru modificarea codurilor de procedura civila,
procedura penala i procedura fiscala, in legtura cu restructurarea organizrii
judectoreti.
! doua, de la ; iunie &;2/ pana la & septembrie &;5=, data intrrii in vigoare a
.egii nr. &G&;5= cu privire la judecarea de ctre tribunale a cererilor celor vtmai in
drepturile lor prin acte administrative ilegale.
<&
Prin decretul nr. &/4 din 4 iulie &;14 instituia contenciosului administrativ a fost
desfiinat, ea fiind considerata incompatibila cu principiul unitii puterii de stat, care
fusese consacrat prin prima 6onstituie socialista din &;14 i care nlocuise tradiionalul
principiu al separaiei puterilor in stat.
</
Potrivit art. / al aceluiai decret, aciunile in contencios administrativ , in curs de
judecata la data intrrii in vigoare a actului normativ au fost considerate a fi stinse, iar
7otrrile judectoreti date in aceasta materie i neduse la ndeplinire pana la aceeai
data, au fost considerate nule.
<<
@otui, potrivit acestui decret i articolului &/0 din 6odul de procedura civila,
instanele judectoreti aveau competenta de a verifica pe cale de aciune legalitatea
actelor administrative individuale, numai atunci cnd prevederi legale precise le autorizau
s o exercite.
eferitor la competenta instanelor judectoreti de a verifica pe cale de excepie
legalitatea actelor administrative, practica judiciara a admis punctul de vedere potrivit
cruia instanele judectoreti nu puteau s verifice pe aceasta cale, legalitatea actelor
administrative individuale dect in situaiile in care o lege speciala le autoriza, fie
explicit, fie implicit s procedeze astfel.
<1
<&
)alentin Prisecaru % 6ontenciosul administrativ roman, -d. !ll, (ucuresti &;;1, p. 5&
</
!ntonie 3orgovan % @ratat de drept administrativ vol. 3, -d Eemira, (ucuresti &;;5, p.<;;
<<
). Prisecaru op. cit., p. 5&
<1
odica Earcisa Petrescu %+rept administrativ, -d. !ccent, 6luj /00&, p. <=<
//
! doua subperioada ncepe cu introducerea in 6odul de procedura civila, la
6apitolul 3 di @itlul 33 al 6rii a 33%a, a unei noi seciuni $eciunea intitulata
*Plngerea,, care cuprindea doua articole.
Prin art. &/0& i &/0/ s%a desc7is, totui o cale de atac mpotriva unor acte
administrative date de organele administraiei publice, a persoanelor interesate. 3n acest
sens, art. &/0& prevedea ca " in cazurile in care .egea prevede dreptul de a cere
reformarea sau desfiinarea de ctre instanele judectoreti a unei decizii sau dispoziii
date de un organ al administraiei de stat, persoanele interesate vor putea face plngere la
tribunalele populare, in termen de &2 zile de la comunicarea deciziei sau dispoziiei. 6u
toate ca plngerea era calea de sesizare a unei instane judectoreti pentru a efectua
controlul asupra legalitii unui act al administraiei de stat, trebuie subliniat ca aceasta
cale putea fi folosita numai in cazurile expres prevzute de lege.
!ceasta perioada dintre &;14 i &;5= se caracterizeaz prin dreptul discreionar al
organelor administraiei de stat de a adopta sau emite acte administrative dup bunul lor
plac, iar cele cteva categorii de acte a cror legalitate putea fi controlata de instanele
judectoreti erau menite s salveze aparentele cu privire la legalitatea activitii
desfurate de aceste organe de stat.
<2
<2
)alentin Prisecaru % 6ontenciosul administrativ roman, -d. !ll, (ucuresti &;;1, p. 51
/<
33.4. Perioada & septembrie &;5= 4 decembrie &;;0
$fera actelor organelor administraiei de stat, supuse controlului instanelor
judectoreti, s%a lrgit odat cu intrarea in vigoare a .egii nr. &G&;5=, moment in care
ncepe
<5
o noua perioada in evoluia contenciosului administrativ in tara noastr, perioada
care a durat pana la 4 decembrie &;;0, data intrrii in vigoare a .egii contenciosului
administrativ nr. /;G&;;0.
.egea &G&;5= a fost adoptata in temeiul art. <2 din 6onstituia din &;52, potrivit
cruia cel vtmat intr%un drept al sau printr%un act ilegal al unui organ de stat poate cere
organelor competente, in condiiile prevzute de lege, anularea i repararea pagubei,
precum i a dispoziiilor cuprinse in art. ;5, alin. <, care prevedea ca tribunalele i
judectoriile judeca cererile celor vtmai in drepturile lor prin acte administrative,
putnd s se pronune, in condiiile legii, i asupra legalitii acestor acte.
<=
Potrivit prevederilor art. & din lege, cel vtmat intr%un drept al sau printr%un act
administrativ ilegal poate cere instanei judectoreti competente, anularea actului sau
obligarea organului administrativ c7emat in judecata s ia msura corespunztoare pentru
nlturarea nclcrii dreptului sau, precum i repararea pagubei.
+e asemenea, alin. / al aceluiai articol prevedea ca, refuzul nejustificat de a
satisface o cerere privitoare la un drept, cat i nerezolvarea unei astfel de cereri in
termenul prevzut de lege se socotete drept act administrativ ilegal.
Potrivit art. 1 di aceeai lege, termenul pentru sesizarea instanelor judectoreti
competente era de <0 de zile de la comunicarea refuzului sau de la mplinirea termenului
stabilit de lege pentru rezolvarea cererii.
eglementnd competenta instanelor judectoreti de soluionare a litigiilor de
contencios administrativ, art. / al aceleiai legi, dispune "
de judectorie, cnd cererea privea un act al unui organ local al administraiei de
stat sau al unei instituii subordonate unui astfel de organ#
<5
). Prisecaru op. cit.,p. 51
<=
)erginia )edinas % 3ntroducere in dreptul administrativ, -d. Aundatiei omania de 'aine, (ucuresti,
&;;;, p. /;
/1
de tribunalul judeean sau de tribunalul 6apitalei, dup caz, cnd cererea privete
un act al unui minister, sau al unui alt organ central al administraiei de stat, ori al unei
instituii subordonate unuia dintre aceste organe centrale.
<4
!rt. < din lege reglementa procedura prealabila sesizrii instanelor judectoreti,
in sensul ca, nainte de a cere instanei judectoreti, competente anularea actului, cel
vtmat, se va adresa, pentru aprarea dreptului sau, in termen de <0 de zile de la data
cnd i s%a comunicat actul administrativ, organului emitent, care este obligat s rezolve
reclamaia in termenul prevzut de lege
<;
.
3n cazul in care cel vtmat nu era mulumit de soluia data reclamaiei sale, el
putea sesiza instana judectoreasc competenta, in termen de <0 de zile de la
comunicarea soluiei, iar daca cel vtmat s%a adresat cu reclamaie i la organul
administrativ ierar7ic superior, termenul de <0 de zile se calculeaz de la comunicarea, de
ctre acel organ, a soluiei date reclamaiei.
<4
). Prisecaru op. cit.,p. 51
<;
)erginia )edinas % 3ntroducere in dreptul administrativ, -d. Aundatiei omania de 'aine, (ucuresti,
&;;;, p. /;
/2
Eu intrau sub competenta acestei legi actele administrative normative, dar nici
actele administrative individuale emise sau adoptate de 6onsiliul de 'initri, iar dreptul
instanelor judectoreti de a examina legalitatea unui act administrativ normativ pe care
s%a ntemeiat actul administrativ individual, la care se referea cererea, era limitat numai la
actele normative emise sau adoptate de ministere i celelalte organe centrale ale
administraie de stat sau de organele locale ale administraiei de stat.
10
3n art. &1 al .egii &G&;5= sunt cuprinse excepiile de la controlul judectoresc al
instanelor competente s verifice legalitatea unor acte administrative. 3n acest sens, art.
&1 prevedea ca *dispoziiile prezentei legi nu sunt aplicabile "
actelor administrative in legtura cu aprarea tarii, securitatea statului, sau ordinea
publica#
actelor administrative planificate#
actelor administrative de jurisdicie i actelor pentru controlul legalitii crora
.egea prevede o alt procedur jurisdicional dect aceea prevzuta de prezenta lege#
actelor in care organul administrativ participa ca persoana juridica de drept civil
cererilor organizaiilor de stat privitoare la acte administrative#,
.egea nr. &G&;5= a reglementat un contencios subiectiv, ceea ce nseamn ca
aciunile trebuiau ntemeiate pe lezarea unui drept subiectiv i nu doar a unui simplu
interes personal
1&
.
@otodat, prin acest act normativ, s%a reglementat un contencios de plina
jurisdicie, adic cel lezat in drepturile sale printr%un act administrativ ilegal, putea cere
anularea actului, obligarea organului administrativ s ia anumite masuri administrative,
putea cere despgubiri, i, de asemenea, putea invoca ilegalitatea actului pe cale de
excepie
1/
.
BIBLIOGRAIE
10
). Prisecaru op. cit.,p. 54
1&
!ntonie 3orgovan % @ratat de drept administrativ vol. 33, editia a 333%a, -d. !ll (ecD, (ucuresti /00/, p.
1=2
1/
odica Earcisa Petrescu %+rept administrativ, -d. !ccent, 6luj /00&, p. <=<
/5
% 'ircea Preda, (enonica )asilescu *+rept !dministrativ. Partea
speciala,, -d. .umina .ex, (ucuresti /001#
% 6. ?. arincescu * 6ontenciosul administrativ roman,, (ucuresti,
&;<5#
% -.+. @arangul % @ratat de drept administrativ roman, &;11
% )erginia )edinas 3ntroducere in dreptul administrativ, -d. Aundatiei
omania de 'aine, (ucuresti, &;;;#
% !nton @railescu +rept administrativ. @ratat elementar, -d. !ll
(ecD, (ucuresti /00/#
% odica Earcisa Petrescu %+rept administrativ, -d. !ccent, 6luj /00&
% !ntonie 3orgovan % @ratat de drept administrativ vol. 33, editia a 333%a,
-d. !ll (ecD, (ucuresti /00/, Eoua lege a contenciosului
administrativ, ?enez i explicaii, -ditura oata, (ucureti /001#
% )alentin Prisecaru % 6ontenciosul administrativ roman, -d. !ll,
(ucuresti &;;1#
% +rganu @udor % +rept constituional i instituii politice tratat
elementar, -ditura .umina .ex, (ucureti, /000#
% Popa Eicolae % @eoria general a dreptului, -ditura !ll(ecD,
(ucureti, /00/#
% 'uraru 3oan, @nsescu $imina % +rept constituional i instituii
politice, -ditura !ll(ecD, (ucureti, /001#
% Priscaru )alentin % @ratat de drept administrativ romn, -ditura
.umina .ex, (ucureti, /00/#
% @rilescu !nton % +rept administrativ, tratat elementar, -ditura
!ll(ecD, (ucureti, /00/#
% Le!e nr"# din $% i&'ie #(%) :publicat in (uletinul.Fficial. nr. 5=G/5
din iul. &;5=9 % abrogata
% Le!ea nr" $(*#((+ , Le!ea contencios&'&i administrative :publicata
in 'onitorul Fficial nr. &// din 4 noiembrie &;;09#
/=