Sunteți pe pagina 1din 2

Avram Florentina

Seria II, Grupa 9





CLASIFICAREA REPREZENTARILOR

In clasificarea reprezentarilor sunt cel mai des folosite urmatoarele:
criteriul continutului informational;
criteriul nivelului de generalizare;
criteriul nivelului de operativitate intelectuala;
Dupa criteriul continutului informational reprezentarile se aseamana foarte mult cu perceptiile datorita
tipului de informatii procesate prin intermediul analizatorilor. Conform acestui criteriu organelle de simt
ofera informatia bruta,de tip senzorial integrata apoi prin intermediul perceptiei intr-o imagine unitara
si complexa.la randul ei informatia perceptive este sistematizata,restructurata,schematizata si
organizata in imagini mentale corespunzatoare. Conform acestei descendente ,putem vorbi
de:reprezentari vizuale,auditive,kinestezice
a) Reprezentarile vizuale intrunesc cel mai bine caracteristicile unei imagini mentale. Acestea sunt
detasate de context,sunt mai palide,mai putin nuantate chromatic. Ele se evidentiaza prin
figurativitate,operativitate si character panoramic. Sunt puternic angrenate in
picture,arhitectura,scenografie,desen. In mod obisnuit reprezentarile vizuale au caracter
bidimensional. Imaginile mentale tridimensionale sunt mai greu accesibile ,implica antrenament
sau chiar o dotare speciala.
b) Reprezentarile auditive vizeaza transpunerea in plan mintal a diverselor sunete
musicale,structure melodic ,cuvinte. Ele reduc succesivitatea la o relative simultaneitate.
Perceptia auditiva are un character de succesivitate care este dificil de transpus in reprezentare.
Reprezentarile auditive au un rol deosebit in insusirea limbilor straine si in creatia muzicala.
c) Reprezentarile kinestezice asociaza in plan mintal imaginea unei miscari cu micromiscari
corespunzatoare la nivelul grupelor de muschi. Astfel,reprezentarea unei miscari
dinamice,incarcate afectiv dezvolta micromiscari ale muschilor implicate intr-o situatie reala in
actiunea respective. Persoanele care asista la manifestari sportive prezinta acest gen de
micromiscari. Actele ideomotorii sun implicate si in povestire,in limbajul intern in forma sa
desfasurata prinexistenta unor micromiscari la nivelul coardelor vocale. Spre exemplu daca se
anesteziaza coardele vocala se constata perturbarea discursului intern. In sportul de
performanta se practica antrenamentul ideomotor care permite dezvoltarea prin exersari a unor
scheme mintale care antreneaza in mod corespunzator grupele de muschi.
Dupa criteriul nivelului de generalizare putem vorbi despre reprezentari individualer si generale:
a) Reprezentarile individuale se raporteaza la obiecte,situatii,fenomene particulare. Aceste
reprezentari sunt mai bogate in continut pentru ca redau obiectul cu mai multe detalii. Nu se
poate spune ca acest gen de reprezentari redau strict un obiect anume pentru ca si aici asistam
la un anumit nivel de generalizare intrucat imaginea obiectului se construieste in urma unor
raporturi succesive. De obicei aceste reprezentari sunt unice pentru subiect deoraece infatiseaza
diferite evenimente care i-au marcat existenta.
b) Reprezentarile generale reproduc intr-o imagine schematizata acele insusiri comune
relevante,semnificataiva pentru o intreaga clasa de obiecte. Cu cat o reprezentare este mai
schematica ea se refera printr-un numar redus de insusiri la o categorie toto mai larga de
obiecte. Reprezentarile gnerale fac parte din arsenalul de lucru al gandirii in demerdul
ascendent al acesteia.
Dupa criteriul nivelului operativitatii intelectuale implicate J.Piaget imparte reprezentarile in
reproductive si anticipative.
a) Reprezentarile reproductive sunt reprezentarile obisnuite ce rezulta din raporturile cu
experienta perceptiva anterioara. La randul lor sunt impartite in: reprezentari cinetice,statice si
de transformare. Reprezentarile statice redau imaginea unor obiecte fixe asa cum au fost ele
percepute. Reprezentarile cinetice redau imaginea obiectului in miscare. Reprezentarile de
transformare redau secvente succesive prin care trece o structura geometrica in transformarea
sa,cum ar fi spre exemplu trecerea de la un arc de cerc la o linie dreapta sau invers.
b) Reprezentarile anticipative pot fi la randul lor cinetice si de transformare. Ele redau deplasari
sau transformari care nu isi au corespondentul intr-o experienta perceptiva directa. La
elaborarea acestor reprezentari participa gandirea si imaginatia.

S-ar putea să vă placă și