Sunteți pe pagina 1din 15

13.

Perioadele copilariei, def copilariei, ocrotirea copilului


Perioada copilariei(de la nastere pana la adolescenta)
corespunde intervalului de a organismului
per de crestere e mai lunga fata de orice alta specie raportata la durata vietii
Cresterea=apozitia de materie vie
Dezvoltarea=perfectionare functionala
Prima copilarie=0-3 ani
-alimentatia:exclusiv lactatapredominant lactata
-predomina fct. vegetative
-predomina fct. digestiva
-rezistenta scazuta la infectii
-dependenta de familie/antura
!"#D$%$&$"'$:
Perioada neonatala=nou nascut:&(-&)*
-incidente fiziologice:
-icter tranzitoriu
- ponderala
-criza genitala
-eritem alergic
-cicatrizarea plagii om+ilicale
!ugar:&)*- (an
-alimentatie naturala
,nteprescolar=copil mic:--.// ani
A doua copilarie= 3-6/7 ani
- ritmului cresterii
- necesitatilor energetice
-dezvoltarea fct. motrice si psi0ice
- frecventei +olilor infecto-contagioase
A treia copilarie= scolarul
- maturare progresiva corticala
- eruptia dentitiei definitive
- frecventei 1#C23,,2 0emopatii maligne2 nefropatii.
Pubertatea: de+ut la -()-(4 ani la fetite
-(4-(. ani la +aieti
14. Cresterea si dezvoltarea, legile cresterii, ecanise, factori
Cresterea(somatica) si dezvoltarea la+ilitatea 0omeostaziei
-prin formare/ inlocuire a materiei vii 5uzate6
7actorii de crestere:
a.endogeni (.8reditatea
). 7actori endocrini
+. exogeni (.,limentatia (mamei2 copilului)
).7. patologici (ai mamei2 ai copilului):encefalopatii etc.
-.7. climatici/geografici
4.7. fizici(efortul moderat favorizeaza cresterea)
9.Deprivarea afectiva
8reditatea:
7.exogeni : 7.endocrini
1
;arimea fatului la nastere traduce conditiile de i.u.
<reutatea la nastere/<reutatea adult ==2-rata de concordanta a greutatii copilului
<reutatea la - ani / greutatea adult ==.* *=> din copiii au greutati >la - ani vor avea
greutate la varsta adulta
Prepu+ertate: puseu de longitudinala 6copil paianen6
Pu+ertate: dezvoltarea este armonioasa
?a @9> din copii talia finala(ca adult)=media taliilor parintilor
Cresterea si dezvoltarea i.u.(0ormonal)
!1A : A tiroidieni: nu influenteaza i.u.
$nsulina: principalul 0ormon de i.u.
!omatomedine:$<7(
7!A2?A: activi in prima parte a sarcinii
inactivi in a doua parte a sarcinii
inactivi pana la inceputul pu+ertatii
<lucocorticoizi: activi spre sfarsitul sarcinii
=marBer al maturitatii i.u. a fatului
)9> din masa grasa corporala e determinata genetic
rata meta+olismului +azal e determinata genetic
Postnatal:
!1A28212glucocorticoizii2 somatomedinele: su+ control 0ipotalamic( eli+. 3A)
A. tiroidieni: 0ipotiroidia congenitala-retard de staturala
-retard de maturare osoasa
-retard dematurare psi0ica
-afectare dentitie
1estosteronul: -accelereaza lineara
-inc0ide precoce cartilaele de
in final individ de talie <
8strogenii !d. 1urner (agenezie de ovar) talie <
-exces--Cin0i+area
!"#$!" C%"&'"%$$
$ntensitatea e descrescanda (ritmul maxim de crestere e max. la !-) de gestatie)
,ntagonismul morfologic si functional
inegala intre segmentele corpului: capul=)9> din talia de la nastere/().9> din talia
adultului
e alternanta in diferitele org. si sisteme
somatica generala(<)
neurala(') D glo+ ocular/ maduva
genitala(g)
tes. ?imfatic(?):max la () ani
!$ D8&%E?1,38, $.".
--Cper. Embrionara !*-!()
!*: apar +ataile cordului
!(): ap. c-v complet format
Erice agresiune det. malformatii congenitale (em+riopatia ru+eolica
<regg=malform cardiace:surditate:cataracta)
2
Cea mai mare mortalitate dat. 7act genetici/traumatici/toxici
--Cper. Fetala !()-!4=
7at nevia+il:F!)*
!)*-!-/ :'.n. prematur
Durata sarcinii )*=:/-(= zile (limitele gestatiei !-/-!4))
,precierea
'.'ascutul: --===--)9= (:/-(9= la +aieti) g
-9=-9) cm
-perimetrul cranian:-9 cm
-perimetrul toracic:----9 cm
-m+:(*-(@ cm
-craniu:(/4 din talie
3itmul in primul an
?(--C?4 :/9= g/luna
?9--C?* :9== g/luna
?@--C?() :)9= g/luna
?a 4 luni: du+larea greutatii
?a un an: triplarea greutatii (C=@ Bg)
?*: *Gg
,nul $$ : de -Bg (<=() Bg)
C) ani: )Bg/an
<=@:)H%(ani)
fiziologica in greutate a n.n:
-in &(-&- : 9-/> din greutatea de la nastere ( aport 2 pierderi urinare2 scaune
meconiale)
-/)0--Csf. Primei saptamani :reatinge < de la nastere
3itmul de staturala:
-9=-9) cm la nastere
-prematurii au cu )-- cm F normal
-4 cm/?(
-- cm/?)2?-
-) cm/?4
-( cm/C?9
--C?4:.) cm
--C( an: )=:1alia de la nastere
-,nul $$ : () cm
-,nul $$$ : (= cm
C,nul $$$: 9cm/an
1alia=*=:9H%(ani)
-Du+lare la 4-9 ani
-triplare la (9 ani
-) pusee de : la / ani
prepu+ertar
1(. )ou nascutul la teren * partic orfo funct, refle+e ar,aice
-efini.ie: 'ou nIscutul este copilul din prima lunI de viaJI2 mai exact primele )* zile.
,ceastI perioadI este caracterizatI prin mari transformIri datorate adaptIrii la viaJa
extrauterinI. ,stfel nou nIscutul pIrIseKte mediul lic0id protector cu o temperaturI constantI
3
Ki vine Lntr-un mediu gazos cu temperaturI varia+ilI Ki curenJi de aer. MntNlneKte un nou factor
D lumina2 vine dintr-un mediu steril Lntr-un mediu cu factori agresivi micro+ieni.
/0rsta gesta.ional1 2/.#.3 se apreciazI Ln +aza mai multor criterii: criteriul temporal2 criterii
morfofuncJionale2 criterii neurologice2 criterii antropometrice2 criteriul radiologic2 criterii
+ioc0imice Ki criterii com+inate.
Criteriul teporal
,precierea vNrstei gestaJionale se face LncepNnd calculul din prima zi a ultimului ciclu
menstrual D se iau Ln consideraJie numai saptImNnile complete.
Mn funcJie de %.<.2 nou nIscuJii se Lmpart Ln urmItoarele categorii:
nou nIscut prematur cu %.<.F).= zile (F-/ sIptImNni)O
nou nIscut la termen2 cu %.<. Lntre ).=-)@- zile (-/-4) sIptImNni)O
nou nIscut postmatur2 cu %.<. C)@- zile (C4) sIptImNni).
Criterii orfofunc.ionale
%alerie 7arr Ln (@.. sta+ileKte () factori morfologici dupI care se poate evalua vNrsta
gestaJionalI Ln funcJie de: caracteristicele pielii2 ale pavilioanelor urec0ii2 ale organelor
genitale Ki glandelor mamare.
Criterii neurologice
Dezvoltarea creierului Ln timpul vieJii intrauterine se face independent de existenJa factorilor
nocivi.
Principalele criterii Ln aprecierea maturitIJii neurologice neonatale sunt:
Aprecierea posturii i tonusului pasiv:
la )* sIptImNni de gestaJie este complet 0ipotonO
la -) sIptImNni cele 4 mem+re sunt Ln extensie2 dar dacI se ridicI cNte un mem+ru inferior de
pe planul patului Ki se lasI sI cadI2 cIderea lui este mai puJin grea ca la mem+rul superiorO
la -4 sIptImNni D poziJia de +atracian D se dezvoltI tonusul muKc0ilor flexori la mem+rele
inferioare Lnaintea celor superioare LncI Lntinse Ki puJin active.
Reflexele arhaice:
la )* sIptImNni cel mai complet este reflexul punctelor cardinale2 nu are reflexul automat de
mers2 restul reflexelor sunt sc0iJateO
la -) sIptImNni D reflexul ;oro D exceptNnd adducJiaO
la -4 sIptImNni D reacJia de apucare forJatI este completI
la -/ sIptImNni toate reflexele ar0aice sunt prezente Ki complete cu excepJia reflexului de
extensie LncruciKatI care se perfecJioneazI a+ia la termen.
'ou nIscutul prezintI reflexe ar0aice care semnificI integritatea centrilor su+corticali Ki sunt
lipsite de controlul scoarJei:
Reflexul punctelor cardinale
?a atingerea tegumentelor peri+ucale cu indexul2 nou nIscutul LKi Lntoarce capul de partea
excitatI sc0iJLnd reflexul de supt.
Reflexul Moro (de mbriare)
'ou nIscutul este Ln decu+itus dorsalO se aplicI o excitaJie +ruscI (se trage +rusc scutecul de
su+ copil)O acesta va avea o miKcare rapidI de extensie Ki a+ducJie a mem+relor superioare cu
revenire lentI Ln flexie Ki adducJie. 3eflexul dispare dupI vNrsta de ) luni.
Reflexul optic-tonic al cefei (Peiper)
4
!e apropie +rusc o luminI de oc0ii nou nIscutuluiO acesta va da capul pe spate cu contractura
muKc0ilor cefei pNnI la poziJia de opistotonus2 cu pupila Ln miozI.
Reflexul poziiei tatice
!e Jine nou nIscutul Ln poziJie verticalI la marginea unei meseO faJa dorsalI a piciorului se
atinge uKor de marginea meseiO nou nIscutul va ridica piciorul Ki-l va aKeza cu faJa sa plantarI
pe masI.
Reflexul automat de mer (al lui Andre !homa)
'oul nIscut este aKezat cu plantele pe masIO se imprimI o miKcare de cIdere Ln faJI Ki sugarul
va pIKi avNnd tendinJa sI-Ki redreseze poziJia corpului.
Reflexul acenorului (reacia de cdere)
'ou nIscutul este susJinut din axile deasupra capului examinatoruluiO se imprimI o miKcare
+ruscI de cIdereO nou nIscutul va depIrta +raJele de trunc0i cu degetele Ln evantai ca aripile
unei pIsIri2 avLnd tendinJa sI planeze2 sI-Ki micKoreze viteza de cIdere.
Reflexul de apucare (a"are)
3eflexul constI Ln flectarea mNinii sau a degetelor de la picior cu agIJare2 la excitarea palmei
sau plantei cu indexul nostru.
16. &tarile ))
&c1derea fiziologic1 4n greutate
Mn primele --4 zile nou nIscutul pierde .-(=> ((9=-)==g) din greutatea la naKtere2 iar dupI
*-(= zile revine la greutatea iniJialI.
!cIderea fiziologicI Ln greutate este determinatI de pierderile de lic0ide prin urinI2 meconiu2
perspiraJie insensi+ilI2 care nu sunt compensate de aportul alimentar insuficient din primele
zile.
'ou nIscutul este supus unui regim de foame Ki sete Ln primele zile dupI naKtere cNnd
secreJia lactatI a mamei este insuficientI. ,portul alimentar redus determinI o ardere a
Jesuturilor de rezervI Ki c0iar a unor Jesuturi proprii.
$cterul fiziologic D apare la /=-*=> din nou nIscuJi Lntre a doua Ki a patra zi de viaJI.
#iliru+inemia tre+uie sI atingI 4= mg/l pentru a apare icterul Ki nu tre+uie sI treacI de ()=
mg/l pentru a-l putea numi fiziologic.
$cterul evolueazI fIrI 0epatosplenomegalie2 cu urini Ki scaune normal colorate2 somnolenJI2
0ipotonie muscularI2 dar care nu pertur+I suptul.
$cterul atinge maximum de intensitate Ln ziua 4-9 dupI care Lncepe sI disparI Ln timp de )
sIptImNni. "neori poate dura --4 sIptImNni.
E+iKnuit2 ictrul fiziologic nu necesitI nici un tratament.
Factori favorizani:
eliminarea tardivI de meconiu creKte +iliru+inemiaO
alimentaJia precoce scade +iliru+inemia iar cea tardivI o creKteO
pensarea tardivI a cordonului dupI Lncetarea +ItIilor sale creKte volumul sanguin2 creKte
poliglo+ulia2 creKte 0emoliza crescNnd +iliru+inemiaO
<n su+ -Bg Ki peste 429 Bg este LnsoJitI de un icter mai intens.
Criza genital1 2,oronal13 apare la --. zile dupI naKtere la am+ele sexe Ki
dureazI ) sIptImNni.
Clinic2 se manifestI prin tumefierea glandelor mamare la am+ele sexe. ?a presiune se eliminI
o secreJie asemInItoare colostruluiO stoarcerea favorizeazI infecJia. ?a fetiJe2 vulva Ki vaginul
sunt edemaJiate2 cu mucoasa congestionatI2 poate apare o scurgere vaginalI al+icioasI2 uneori
5
cu striuri sanguinolente. ?a +IieJi2 criza se manifestI prin tumefierea testiculelor2 0idrocel uni
sau +ilateral2 edem al penisului.
17. $ngri5irea )), scorul 6pgar
!e evalueazI starea clinicI a nou nIscutului Ln +aza scorului ,pgar la un minut de la naKtere.
!corul ,pgar prevede urmIrirea +ItIilor cordului2 a respiraJiei2 a tonusului muscular2
excita+ilitIJii reflexe la iritaJia cu sonda 'elaton a mucoasei nazo-faringiene Ki a culorii
tegumentelor2 parametri care se noteazI cu = D ( D ). !emnele se cerceteazI Ki dupI 9
minuteO dacI la 9 minute scorul ,pgar este su+ * se repetI la (=2 (9 sau )= minute.
!corul ,pgar cuprins Lntre * D (= indicI o stare clinicI +unI.O scorul de / corespunde apneei
tranzitorii2 scorul Lntre . Ki ( variazI Ln raport cu gradul 0ipoxiei2 iar scorul = indicI un nou
nIscut mort.
7ngri5irile nou n1scutului
Primele Lngriiri Lncep Ln sala de naKtere Ki se deruleazI Lntr-o anumitI succesiune.
!ala de naKtere tre+uie sI LndeplineascI condiJiile unei sIli aseptice2 cu temperatura de )4 -
).PC. 'ou nIscutul este primit Ln cNmpuri sau cearKafuri sterile.
$mediat dupI expulzie se face aspirarea secreJiilor nazofaringiene intrate la fIt Ln cursul
naKterii2 pentru permiterea respiraJiei.
!e evalueazI starea clinicI a nou nIscutului Ln +aza scorului ,pgar.
!e ligatureazI cordonul om+ilical la - cm de inserJia sa om+ilicalI2 dupI Lncetarea pulsaJiilor
(legarea tardivI mai aduce 9=-.=ml sNnge).
Mm+Iierea nou nIscutului imediat dupI naKtere nu se indicI pentru a nu LndepIrta vernix
caseosa.
!e realizeazI profilaxia oftalmiei gonococice cu soluJie de nitrat de ,g (>2 cNte o picIturI Ln
fiecare fund de sac conunctivalO
Copilul va fi apoi cNntIrit2 mIsurat (talie2 perimetrul cranian Ki toracic)2 se vor controla
malformaJiile vizi+ile2 apoi va fi Lm+rIcat Ln lenerie sterilI.
1ot Ln maternitate se Lncep imunizIrile prin administrarea primei doze de vaccin anti 0epatitI
# Ln primele )4 ore de la naKtere2 vaccinarea #C< dupI vNrsta de 4 zile (se vor vaccina toJi
nou nIscuJii cu greutate de peste )9==g Ln a+senJa unor infecJii acute fe+rile sau afecJiuni
dermatologice) Ki profilaxia ra0itismului prin administrarea vitaminei D LncepNnd cu a /-a zi
de viaJI2 doza recomandatI fiind de 9==-(=== ui zilnic.
18. )ou nascut preatur * def, categorii de preat, partic orfol
DefiniJie: Prematurul este nou nIscutul cu vNrsta gestaJionalI mai micI de -/ sIptImNni2 cu
greutatea mai micI de )9==g Ki lungimea mai micI de 4/cm. Prematurul are greutatea
corespunzItoare vNrstei gestaJionale.
<radele de prematuritate
Mn funcJie de greutatea de la naKtere2 prematurii se clasificI Ln urmItoarele grade:
gradul $: )4@@ D )===gO
gradul $$: (@@@ D (9==gO
gradul $$$: (4@@ D (===gO
gradul $%: su+ (===g.
1a+loul clinic al prematurului
Prematurul prezintI niKte caractere clinice specifice astfel LncNt2 Ln situaJiile Ln care nu
se cunoaKte durata gestaJiei2 acestea pot fi suficiente pentru diagnostic.
6
Capul mare reprezintI (/- din lungime2 suturile sunt de0iscente Ki fontanelele larg desc0ise2
pIrul rar. 7aJa este micI2 triung0iularI2 cu aspect senil2 gura mare2 +Ir+ia ascuJitI2 gNtul
su+Jire. Pavilioanele urec0ilor os implantate2 lipite de cap2 cu sla+I dezvoltare a cartilaelor.
'oracele este mic2 sla+ dezvoltat2 contrasteazI cu a+domenul voluminos. Perimetrul toracic
variazI Lntre )9--(cm. Perimetrul toracic de )-cm reprezintI un prognostic rezervat2 iar cNnd
este su+ )(cm2 prematurul este considerat nevia+il.
69doenul este lIJit pe flancuri2 datoritI 0ipotoniei musculare Ki a volumului mare al
ficatului2 prezintI frecvent de0iscenJa drepJilor a+dominali2 0ernii om+ilicale Ki ing0inale.
Em+ilicul este situat mai aproape de simfiza pu+ianI.
:e9rele sunt scurte Ki su+Jiri.
'eguentele sunt su+Jiri2 de culoare roKie la naKtere Ki devin palide dupI o sIptImNnI.
?anugo este a+undent pe faJI2 mem+re Ki partea posterioarI a trunc0iului2 iar vernix caseosa
este Ln cantitate redusI sau lipseKte. DescuamaJia fiziologicI e prelungitI2 lamelarI sau
furfuracee. !uprafaJa cutanatI este mare Ln raport cu volumul corpului2 de aceea pielea atNrnI
Ln pliuri.
;ng,iile sunt moi2 scurte Ki lipsite de striaJiuni longitudinale.
#landele mamare apar ca simple pete pigmentare2 fIrI prezenJa nodulului.
Qesutul celular su+cutanat este foarte mult redus.
&isteul uscular este redus Ki 0ipoton2 fIrI relief2 turgorul este foarte mult diminuat.
&isteul osos este sla+ mineralizat. Diferitele puncte de osificare sunt LntNrziate Ki ne pot
indica Lntr-o oarecare mIsurI vNrsta prematurului: punctul de osificare calcanean apare la .
luni de gestaJie2 cel astragalian la @ luni2 al epifizei distale a femurului (#Rclard) apare
aproape de naKtere.
<rganele genitale e+terne sunt sla+ dezvoltate. #IieJii prezintI o incompletI co+orNre a
testiculilor2 iar scrotul este mic2 fIrI pliuri Ki nepigmentat. 7etele au vulva larg desc0isI2 cu
la+iile mari sla+ dezvoltate2 care nu acoperI la+iile mici Ki clitorisul.
1=. Preaturul * deficient functionale 2resp, nutritie, teroreglare, deficienta &),
i5loacelor de aparare antiinfectioasa3.
Deficiena funciei respiratorii
,paratul respirator prezintI deficienJe morfofuncJionale care sunt cu atNt mai grave cu cNt
naKterea a avut loc mult mai Lnainte de termen. ?a o vNrstI gestaJionalI de )4-)* sIptImNni
pulmonul prezintI caracterele pulmonului fetal2 care suferI modificIri pentru respiraJia
atmosfericI.
Cutia toracic1 4ngust12 coastele orizontale sla+ mineralizate2 0ipotonia musculaturii Ki
poziJia LnaltI a diafragmului limiteazI excursia plImNnilor.
,r+orele tra0eo+ronKic este Lngust2 iar elasticitatea plImNnilor este scIzutI. :ecanica
respiratorie deficitar1 determinI 0ipoventilaJia.
&urfactantul este o su+stanJI lipoproteicI ale cIrei molecule pItrund Lntre moleculele
lic0idului ce acoperI suprafaJa alveolelor. 8l scade tensiunea superficialI la nivelul alveolei2
diminuNnd coeziunea acestora Ki astfel amelioreazI ventilaJia Ki 0ematoza2 realizNnd epurarea
pulmonarI.
Cu cNt gestaJia este mai scurtI2 deficitul de surfactant va fi mai mare Ki dificultIJile
respiratorii mai pronunJate.
Circula.ia sanguin1 este deficitar1 cu perfuzie alveolarI scIzutI datoritI arterelor
pulmonare care au pereJii groKi2 cu lumen mic Ki capilare sla+ dezvoltate.
1oate acestea determinI 0ipoxie2 care la rNndul ei creazI vasoconstricJie pulmonarI la nivelul
micii circulaJii2 cu accentuarea 0ipoxiei. ,ceasta duce la alterarea vascularI cu leziuni ale
7
epiteliului alveolar2 cu edem Ki transudat2 cu fi+rinI intraalveolar Ki cu formarea de mem+rane
0ialine.
?a deficienJa funcJiei respiratorii contri+uie Ki deficien.a centrului respirator care se
compune din trei pIrJi:
apneustic D Ln partea superioarI a +ul+uluiO
pneumotaxic D Ln protu+eranJIO
gasping D Ln partea inferioarI a +ul+ului.
Aipoxia prematurului care rezultI din deficienJa 0ematozei Ki 0ipercapneea dau acidozI
respiratorie de duratI. Cata+olismul tisular important Ki epuizarea rezervelor de glucide
pentru eli+erarea energiei necesare2 duce la acumularea de acid lactic Ki crearea unei acidoze
meta+olice2 care se adaugI acidozei respiratorii. 6cidoza are drept consecinJe:
deprimarea activitIJii inotrope Ki cronotrope a miocarduluiO
diminuarea filtrIrii glomerulare Ki scIderea rea+sor+Jiei tu+ulare2 mai ales pentru +icar+onatO
pertur+I activitatea cere+ralIO
utilizarea glucozei este in0i+atIO
este tul+uratI funcJia pompei de sodiuO potasiul iese din celulI Ki creKte Ln spaJiul extracelularO
determinI vasoconstricJia arterelor pulmonare2 cu perfuzia alveolarI scIzutI.
Deficiena funciei de nutriie
Prematurul prezintI particularitIJi ale funcJiei de nutriJie comparativ cu nou nIscutul la
termen.
!ecreJia salivarI redusI2 mucoasa +ucalI permea+ilI Ki uscatI favorizeazI apariJia stomatitei.
,milaza salivarI este prezentI la naKtere.
%efle+ul de supt este a+sent la o vNrstI gestaJionalI mai micI de ----4 sIptImNni.
Erganizarea suptului Ln sensul creKterii sta+ilitIJii Ki coerenJei este secundarI maturizIrii
sistemului nervos. ,+ilitatea prematurului de a trece la alimentaJia oralI este semnalul
integrIrii sale senzitivo-motorii. 3eflexul de deglutiJie este a+sent la maoritatea copiilor cu
greutatea la naKtere mai micI de )===g.
:usculatura intestinal1 este 0ipotonI2 cu miKcIri peristaltice lente ce favorizeazI
meteorismul Ki constipaJia. Permea+ilitatea mucoasei intestinale este mult crescutI.
-igestia >i a9sor9.ia glucidelor este satisfIcItoare la prematur. ?actaza prezintI un deficit
tranzitor Ln prima sIptImNnI de viaJI. Prematurul poate utiliza lactoza din laptele matern2
precum Ki za0aroza sau maltoza din unele formule de lapte.
Deficiena mijloacelor de aprare
DeficienJa miloacelor de apIrare a prematurului se manifestI atNt Ln cadrul procesului de
apIrare nespecificI a pielii2 mucoaselor Ki aparatului fagocitar2 a factorilor serici nespecifici2
cNt Ki la nivelul apIrIrii specifice D imunitate umoralI Ki celularI.
Pielea D lipsa pIturii cornoase precum Ki lipsa aciditIJii datI de glandele sudoripare face ca
pielea sI nu mai oace rolul de +arierI2 prematurul fiind considerat ca o plagI desc0isI. ?a
nivelul mucoaselor lipsesc aproape complet imunoglo+ulinele , secretorii. ,ctivitatea
fagocitarI a prematurului reprezintI 9=-.=> din valorile adultului datoritI rIspunsului
c0emotactic sla+ al leucocitelor.
$unitatea specific1 uoral1 este mult redusI. $g< de la mamI trec la fIt Ln ultimele luni
de sarcinI2 astfel cI prematurul vine pe lume numai cu =29-( g/l $g<2 Ln timp ce nou nIscutul
la termen cu @-(=g/l.
Deficiena cerebral
8
Creierul prezintI circumvoluJiile Ki KanJurile a+ia sc0iJate. DistincJia Lntre su+stanJa cenuKie Ki
cea al+I este a+ia posi+ilI. %ascularizaJia sla+I Ln cortex Ki su+cortex este mai a+undentI
periventricular Ki Ln nucleii gri.
Dezvoltarea celulelor cere+rale este sla+I. Procesul de mielinizare aproape inexistent2 doar
mIduva Ki +ul+ul prezintI un Lnceput de mielinizare. ?C3 este xantocromic Ki conJine (-
(29g> al+uminI. 8lementele Ki 0ematiile sunt crescute. <licora0ia crescutI.
Deficiena funciei de termoreglare
DupI naKtere2 temperatura corporalI a prematurului scade cu )-- Ki revine la -/ Ln )-- zile2
uneori Lntr-o sIptImNnI.
?upta Lmpotriva frigului care se face prin creKterea activitIJii musculare Ki a tonusului
muscular2 oacI rol minim la prematur2 Ln sc0im+ termogeneza c0imicI pare esenJialI.
Mn ceea ce priveKte termoliza2 prematurul are o suprafaJI cutanatI mare Ln raport cu greutatea
lor Ki paniculul adipos este foarte redus2 deci mari posi+ilitIJi de pierdere de cIldurI.
7aJI de aceastI enormI pierdere de cIldurI2 termogeneza devine foarte costisitoare Ln oxigen
Ki su+stanJe energetice.
Aipotermia Ki anoxia copilului cu < micI la naKtere duc la o deficienJI completI a centrilor
nervoKi2 la colaps vascular2 la 0emoragii capilare difuze2 la 0ipoglicemie Ki tul+urIri renale
grave. Aipotermia la -)C timp de () ore este fatalI.
?0. -isaturul, postaturul
-efini.ie: !e numeKte copil cu greutate micI la naKtere orice copil cu greutatea la naKtere mai
micI de )9==g.
!u+ aceastI denumire sunt cuprinse trei categorii de copii:
preaturi adev1ra.i2 cu vNrsta gestaJionalI mai micI de -/ sIptImNni2 <n mai micI de
)9==g2 dar Ln concordanJI cu %< Ki 1 mai micI de 4/cm.
copii n1scu.i la teren sau aproape de teren2 dar cu <n mai micI pentru vNrsta lor
gestaJionalIO
copii n1scu.i 4nainte de teren 2preaturi3 dar a cIror greutate este mai micI decNt %<.
"ltimele douI categorii de copii poartI denumirea de LntNrziaJi Ln creKterea intrauterinI
($C$")2 dismaturi2 0ipotrofie fetalI2 malnutriJie intrauterinI2 de+ilitate congenitalI.
Pentru a diferenJia prematurul de malnutritul intrauterin tre+uie sI cunoaKtem %< Ki creKterea
intrauterinI normalI. %< este apreciatI Ln luni de )* zile sau Ln sIptImNni. !arcina normalI
este de 4= sIptImNni sau (= luni a )* zile. ?imita via+ilitIJii se pare cI nu co+oarI su+ )4
sIptImNni Ki su+ *==g.
CreKterea fetalI din ultimele luni este urmItoarea:
)4 sIpt. D .==-/==gO
)* sIpt. D ((==gO
-) sIpt. D (/==gO
-. sIpt. D )4==gO
4= sIpt. D -)==g.
Erice nou nIscut care are la naKtere o greutate cu 9==-.==g mai micI decNt greutatea pe care
ar tre+ui sI o ai+I pentru %< este un dismatur. Dismaturii reprezintI (/- din copiii cu
greutatea micI la naKtere.
?1. 6lientatia naturala - defitie, fiziologia lactatiei, factori ce intervin in initierea si
entinerea secretiei lactate@ edicaentele si alaptarea. Copozitia si rolul fiziologic al
laptelui de aa
9
6lietatia copilului : primele 4-. luni lapte de om= naturala . 6rtificiala: preparat de
lapte praf / lapte de vaca . :i+ta - com+inata . Diversificata dupa primele . luni se
inlocuieste progresiv o masa de lapte cu un aliment nelactat.
6lientatia naturala :
- calitati superioare asigura o ratie ec0ili+rata in cee ce priveste raportul de proteine 2
glucide2 lipide 2 saruri minerale si valoarea calorica . Copilul nu are nevoie de suplimenti :
ceai 2 apa 2 sucuri de fructe .
asigura protectia anti infectioasa asigurata printr-o serie de factori
H $g, D se secreta in lapte (( g/l) 2 in colostru ( in primele (= zile de lactatie - 9
g/l- copii prematuri). ,sigura protectie pt trunc0iul digestiv 2 respirator 2 urinar . $nduce
secretii de $g, la nivelul organismului sugarului .
H?izozimul D efect anti+acterian
H;ucina D impiedica aderarea germenilor
H?actoferina- efect anti+acterian 2 antiviral2 antiparazitar 2 stimuleaza si alte
sisteme imune (activeaza macrofagele2 P;' de la nivelul inflamatiei). 3ol antitumoral.
H7ractiuni de complement
H7actor antistafilococic care auta la prevenirea infectiilor stafilococice.
H;acrofage 2 P;'-uri D rol anti-inflamator 2 anti-infectios
H#acili +ifidus D rol anti inflamator

Permite adaptarea automata a secretiei lactate la nevoile copilului.Compozitia laptelui variaza
in cursul unei zile 2 in timpul suptului2 in cursul mai multor zile . Dimineata cantitatea de
lapte mai mare la copilul de )-- luni e de )== ml lapte 2 iar dupa amiaza 9= ml . ?a
inceputul suptului laptele este mai diluat2 mai apos2 predomina glucidele 2 lipidele O la sf
predomina lipidele senzatia de satiozitate .
- difera in functie de varsta gestationala : copil prematur
compozitie mult mai +ogata in proteine2 lipide decat atunci cand se nasc la termen
auta ala o crestere mult mai rapida a copilului.
,sigura legatura afectiva intre mama si copil
Ca aspect economic : este ieftin (laptele praf poate fi uneori f scump )-- luni
o cutie de 9==g
la - zile =(== G)
Compozitia laptelui
Proteine lipide <lucide !aruri minerale valoarea calorica
colastru )/ -= .= -.@ 9*= 0cal/l
?apte matern -* /= ) .*= 0cal/l
?apte de vaca -4 -/ 4* () .99 0cal/l
Colostru D gal+ui2 redus cantitativ2 auta la o +una o crestre a copilului in primele zile. Dupa
(= zile se trece la un lapte de tranzitie 2 se sta+ilizeaza dupa o luna la lapte matur.
Colastrul : )= g/l proteine O calorii .
?aptele de vaca este un lapte sarat.de . ori mai multe saruri minerale2 valoare calorica
scazuta.
?aptele de om este dulce
Calitativ laptele matern al+uminos predomina al+umina .=>
de vaca cazeinos predomina cazeina .=>
?aptele matern cazeina 2 imunoglo+uline 2 ($g, in special)2 enzime (C)=>) care auta la
digestie2aminoacizi ( esentiali) 2,lfa lactoal+umina cu rol imp de ligant pt
10
folati2vitamine2lactofeina . ,minoacizi polisaturati 2 colesterol in cantitate mica2
fosfolipide . .= g lactoza 2 (= g oligoza0aride.
?aptele de vaca #eta lactoglo+ulina (in loc de ,lfa lactoal+umina) 2 lipide . ,minoacizi
saturati 2 glucide . ?actoza : oligoza0aride asemanator celui matern dar diferit f mult
calitativ . !e consuma intodeauna cu za0ar. Poate fi dat in cantitate f mare risc de
edeme.
'e,nica alientatiei naturale :
- pregatirea sanului mers la ginecolog2 pediatru mameloane formate pt alaptat
- mamelonul tre+uie exprimat (frecat) cu un prosop plusat dupa +aie.
- 7emeia sa fie convinsa de importanta alaptarii
- Dupa nastere sa existe conditia anatomica optima D sa nu existe malformatii ale cav.+uc (pt
ei exista tetine speciale)
- Daca copilul are sau nu atrezie de esofag2 se patrunde cu o sonda pana in stomac
verificam permea+ilitatea esofagului. $ se da o lingurita de glucoza 9> sau ceai. Daca o
ing0ite este +ine 2 daca nu fistula esotra0eala.Pana la rezolvarea c0irurgicala copilul va
fi alimentat parenteral.
- Daca totul este +ine dupa )-- se pune copilul sa suga
- $n prima zi suge 9 min la o masa 2 a doua zi (= min 2 a treia (9 min 2 a patra zi )= D -= min
la o masa .
- ;axim -= min dureaza un supt.!e suge alternativ la fiecare san si incepe cu sanul cu care a
terminat la masa respectiva
- !e accepta ca intervalul intre supturi sa fie de la (.9--0 cu o pauza de . 0 noaptea.
- !uge la cerere /-() ori pe zi
- !uptul mai putin de -= min pt ca2 cantitatea de care are nevoie = *=> 2 o ia in primele 9 min
- ,ltfel sanul nu se mai umple cu lapte 2 apar fisuri la nivelul mameloanelorf dureroase
- "n nou nascut suge de /-* ori pe zi pana la () ori . Daca este prematur (=-() ori pe zi
- ?a ) luni suge de . ori 2 la - luni 9-. ori/zi 2 la 4 luni 9 ori/zi 2 dupa 9 luni de 4 ori/zi.
??. Contraindicatiile alientatiei naturale @ o9stacole si incidente in alientatia
naturala @ avanta5ele alientatiei naturale
Contraindicatiile alientatiei naturale :
- #oli : materne sau fetale 2 permanente (definitive) sau tranzitorii
-1#C pulmonar 2 septicemie2 eclampsie 2 neoplasm 2 tratamente citostatice 2 insuficienta
cardiaca 2 insuficienta renala 2 dia+et za0arat 2 A$%
- Cand mama este purtatoare de ,gA+s contraindicate relativa copil vaccinat pt A#% in
prima ora de viata
- ,fectiuni materne tranzitorii : infectii ale sanului (mastita)2 +oli infectioase (viroze
respiratorii)2 tratamente cu anti+iotice(contin Cl2tetraciclina2metronidazol 2 sulfamide)
intrerupere )-- sapt
- Daca mama are mastita la un san iar celalalt este sanatos se contraindica alaptarea din cauza
+acteriemiei
- Copilul poate avea intoleranta congenitala la lactoza . 7enilcetonurie 2 <alactozemie
- ,fectiuni tranzitorii ale copilului : icter cu +iliri+ina indirecta crescuta prin in0i+itori de
glicuronoconugare din laptele de mama
- Daca mama are sifilis poate alapta pt ca copilul are sifilis congenital iar mama nu-$ face
rau
11
$ncidente care pot aparea in alietatia sugarului :
din cauza mamei : angorarea (umflarea) sanilor cu furiaa laptelui Omastita O mamelonul
om+ilicat (alungirea) O 0ipogalactie (nu are lapte) .
din cauza sugarului : - malformatii ale cavitatii +ucale O
- lipsa reflexului de supt la sugarii prematuri sau cu suferinta cere+rala (sonda in stomac) O
- regurgitatia = eliminarea unei cantitati mici de lapte dupa supt (9-(= ml) oral copilul
ridicat in pozitie verticala cu capul pe umarul mamei ca sa regurgiteze si sa dea afara
cantitatea de lapte O
- varsaturile : intoleranta la proteina laptelui de vaca 2 stenoze 0ipertrofica de pilor
- colicile a+dominale D frecvente 2 dureaza de la nastere pana la - luni noaptea agitatie 2
planset () ore uneori)O tinut in +rate leganat 2 apasat pe +urta 2 punga calda pe a+domen 2
contact piele la piele 2 sedative (feno+ar+ital 9 mg / Bg corp ) 2 $nsup!implex (9 pic la
fiecare masa 2 supozitor cu algocalmin
- diareia post alimentare naturala (la san ) copii alimentati natural scaune moi 2 explozive 2
in timpul meselor D /-(= scaune pe zi normal . !e datoreaza unui surplus de lactoza in
laptele de mama care scapa nedigerat la nivelul colonului
?3. Copozitia laptelui de vaca @ coparatie intre laptele de aa si eel de vaca
-ezavanta5ele ,ranirii copilului cu lapte de vaca
- Cantitate proteica de - ori mai mare suprasolicitare renala : 0iperamonniemie
scaderea $S-ului
- ?apte cazeinos al+umina insuficienta . Predomina #eta lactoglo+ulina este
alergizanta si determina alergie la proteina laptelui de vaca : scaun diareic2 microsangerari la
nivelul tractului digestiv 2 anemie secundara feripriva laptelui de vaca 2 colici a+dominale 2
diateza exudativa cu eczema la nivelul fetei2 pielii paroase a capului 2 sindromul de moarte
su+ita la sugari .
- ?actofeina scazuta cauza de anemie
- Protectie antiinfectioasa deficitara pt ca fiecare specie isi asigura protectia pt specia
respectiva. $g-urile nu s epotrivesc .
- Cantitate scazuta de glucide.
- Cantitate de galactoza de ) ori mai scazuta.
- !aruri minerale de . ori mai multe (de la - la . ori)
- Continut micro+ian crescut
- Predomina ,cizii grasi saturati
?4. :odificari aduse laptelui de vaca. Aorule de lapte praf.2 adaptate, seiadaptate,
de continuare, laptele praf conventional3.
?(. 6lientatia artificiala - defitie, te,nica, incidente
6lientatia i+ta - defitie, te,nica, preparate folosite in alientatia i+ta
6lientatia artificiala
- Pana la ( an nu se da copilului lapte de vaca
- Parametrii indepliniti de laptele praf : valoare energetica apropiata . Cantitate proteica
redusa fata de proteinele din laptele de vaca .
- <lucidele tre+uiesc suplimentate cu lactoza sau cu alte diza0aride : maltoza 2
dextrinmaltoza2 za0aroza .
- 3aportul dintre cazeina si za0arina 4=/.=
# $oncentratie cazuta de Acizi grasi =
12
Concentratie crescuta de 6cizi grasi nesaturati
- !e reduce prin dilutie cantitatea de saruri minerale
- !e im+unatateste cu vitamine 2 oligoelemente 2 fier
- Preparatele de lapte praf : formula de start (primele luni de viata)2 de contiunare 2 speciale
- De start (pana la . luni) : adaptate 2 0ipoalergenice 20ipoantigenice2 compozitia
asemanatoare laptelui de mama . Denumiri comerciale : ,ptamil $ 2 ;ilumil $ 2 #e+a $ 2
Aumana $ . !u+grupa preparatelor pt prematuri (F-===g) : Preaptamil 2 Aumana =
- De continuare (sugari 9-() luni) : Cantitatea in glucide pe langa lactoza se adauga
dextrinmaltoza 2 amidon . Poat fi folosite si ca parte in alimentatia diversificata . Denumiri
comerciale : Aumana $$2 ;ilumil $$ 2 ,ptamil $$ 2 #e+a $$ . 8xista varianta unior pt copii intre
(-- ani.
- <rupa preparatelor speciale copii cu pro+leme :
Hprematuri
Hpreparate de lapte delactozate
H0ipoalactozate D sugari cu diaree 2 intoleranta totala/ partiala la lactoza
H0ipoalergenice D pt cei cu intoleranta la proteina laptelui de vaca se
inlocuieste cu o proteina de soia folosit in realimentaru dupa +oli diareice
Hcu formule 0ipocalorice pt sugari cu o+ezitate
Hfara calciu copil cu intoxicatie cu vitamina D
Hfara acid fenil piruvic pt copii cu fenilcetonurie
Hfara saruri D insuficienta cardiaca

&ta9ilirea ratiei alientare
- prima luna : ore regulate de masa la - ore ziua 2 . ore noaptea / mese pe zi la copil
cu greutate normala 2 (= mese la prematur
- , doua luna . mese/zi 2 a treia luna tot . mese/zi 2 a patra luna 9 mese/zi 2 a sasea luna 4
mese/zi
- Primele zile de viata 7ormula 7inBelstein in primele (= zile de viata (' = nr zile de
viata)
ml.lapte = ('-() x /= (sau *=)
de ex pt copil nascut cu C-9== g *= ml
F-)9= g /= ml
- copil de ) zile cu -=== g (x/==/= ml/zi(= ml la o masa=) lingurite
- Dupa (= zile *= ml la o masa pana la - luni
- ;axim /== ml lapte pe zi la 9-. luni
- 4== ml suficinet pt consumul de Ca2fosfor 2 vitamine2 etc
- Cel mult )== ml/masa
?6. -iversificarea -defitie, aliente folosite in diversificare
6lientatia i+ta
- $n situatia in care la varsta de - sapt copilul nu a depasit greutatea de la nastere sau sporul
ponderal este de (9= g
- ;ama 0ipogalactica sau +olnava si tre+uie intarcat copilul
- 1re+uie verificari pro+a suptului (la mama 0ipogalactica)2 cantarirea copilului la toate
mesele pe parcursul a )4 0 inainte de masa si imediat dupa ce a terminat de supt ( infasat) si
c0iar daca a avut scaun sau urinat in timpul mesei . !e calculeaza media pe )4 0.
- !e incearca pt cateva zile stimularea secretiei lactate consum de lic0ide (- l/zi) din care
laptele nu depaseste ( l/zi .
13
- !a fie mama odi0nita 2 sa nu fie stresata 2 anxioasa clordelazina
- 1ratament cu tiroidon sau metclopramid. Daca dupa )- - zile se constata im+unatatire
alimentaie mixta .
:etode B 6lternativa : o masa la san 2 una la +i+eron
- Copleentara : la aceeasi masa : initial la san apoi artificiala
- 8ste aleasa de mama in functie de ce doreste ea
- Aiziologica este etoda copleentara pt ca se pastreaza si mai +ine secretia lactata
- ?a cea alternativa mama se poate deplasa (li+ertate de miscare) se intarca repede copilul
- :etoda diversificata : de la varsta de --. luni 2 variaza in functie de cresterea copilui in
greutate.8xista si situatii de compromis nu creste +ine in greutate si incepe o diversificare
mai rapida 2 la 4 luni . 'u se v+ de diversificare la - luni . 8xista reguli de diversificare a)
momentul de incepere =C copilul in perfecta stare de sanatate pt ca pot aparea tul+urari
digestive O +) introducerea progresiva a unui singur aliment o data 2 sa stim daca ii tolreaza
digestia O c) alimentul nou introdus se administreaza cu linguritza(de preferat) pt ca ii este
mai +ine sugarului (ii dezvolta masticatia). Daca are intoleranta la un aliment nu se insista ca
sa-l manance.
<rdinea introducerii
Hsucul de fructe .-* sapatamani =C nu inseamna diversificare ci inlocuirea completa a
unei mese (-= ml de ) ori /zi )
Hcitrice . sapt
Hmere * sapt : mere : morcovi : portocale (carotinizare)
Hprima zi o lingurita si se du+leaza apoi .
Hrosii dupa 9-. luni
Hpiersica in prima etapa
Hprima oara de diversificare : 4-. luni piure de fructe : mere : piersici :+anane 2
ulterior(dupa . luni) se adaug fainos de orez cu za0ar 2 +ranza de vaci .
Hde la 4-. luni supa de zarzavat : radacinoase la inceput ( telina 2 morcov 2 pastarnac 2
patrunel pasate) 2 apoi se paote adauga cartoful pasat 2 ceapa
Hnu se incearca ca pana la ( an sa se puna sare pt a nu suprasolicita functia renala
Halt aliment : fainos : lapte faina de orez : lapte 2 ulterior si alte cereale : porum+ 2 secara
2 grau
Hse recomanda ca preparatul cu faina de grau spre * luni pt a nu induce sindromul
celiac0iform ( intoleranta tranzitorie la glutine cu diaree cu evolutie prelungita)
Hcarnea dupa 9 luni umate pui 2 vita pasata si amestecata in supa de zarzavat (4=-9= g
/zi) si nu in fiecare zi ci la ) zile.
Hdupa . luni gal+enus de ou pasat in supa de zarzavat si ficat de pasare fiert (alternare la -
zile)
Hpeste sla+ dup .-/ luni cu atentie la oase
Hde la / luni iaurt simplu
Hla *-@ luni sunca presata
Hde la . luni +ranza de vaci amestecata intodeauna cu alte preparate
Hse alege la inceput un aliment in functie de starea copilului
- eutrofic D supa de zarzavat (val calorica scazuta) )) cal / (== ml (laptele .* cal/(==ml)
- distrofic D fainos cu lapte val calorica crescuta ((= cal/(== ml
Hapoi in supa de zarzavat se adauga ulei
Hin primul an apa plata fiarta
Hindulcire cu za0ar (mierea de al+ine poate fi alergizanta)
14
Hnu se recomanda capsuni 2 fragi 2 mure 2 zmura 2 BiTi 2 +anane 2 sucuri pana la - ani
alergizante
Hal+usul de ou dupa ( an (este alergizant)
Hdaca copilul are tendinte alergice la ou nu se da nici gal+enus pana la ( an
15