Sunteți pe pagina 1din 5

Suport curs “Arta fotografica” 18,19 ianuarie 2014 Introducere in studiul fotografiei 1. Compozitia Definitia cadrului

Termenul cadru provine din limba franceza si era folosit pentru a definii rama tabloului. In timp asistam la o evolutie a acestui termen care, in contemporaneitate, este des intalnit cu precadere in fotografie. Astfel se pastreaza principalul rol al cadrului/ramei, acela de a delimita spatiul plastic, artistic, de realitatea inconjuratoare. Cadrul isi extinde intelesul, definind in zilele noastre dimensiunile intime, marginile fotografiei, dorinta de a separa de sau prelua din oferta realitatii exterioare pe care aparatul de fotografiat o reproduce mecanic.

Definitia compozitiei vizuale

Compoziția vizuală reprezintă o modalitate coerentă de organizare a elementelor de limbaj vizual, în spațiul plastic. Asa cum o compoziție muzicală urmărește crearea unei armonii prin folosirea sunetelor, compoziția plastică urmărește la nivel compozițional crearea unei armonii vizuale cu ajutorul elementelor de limbaj specifice. In cazul fotografiei, la nivel compozitional, fotograful are 2 posibilitati, total diferite, ce influenteaza direct cadrul:

1. Isi poate organiza deliberat cadrul, contoland elementele constitutive ale acestuia

2. cauta in realitatea exterioara cadrul potrivit, devenind selectiv

Compozitiile vizuale:

Exista patru tipuri de compozitie vizuala, ce pot fi grupate in doua perechi- compozitia statica si compozitia dinamica, compozitia inchisa si compozitia deschisa. In cadrul acestor perechi, genurile compozitionale se afla intr-un raport de opozitie declarata, situandu-se la poli opusi, ca in cazul conceptelor adevar-minciuna, lumina-intuneric, etc. Ele pot fi evaluate atat separat cat si in raport de contrarietate, una in functie de cealalta.

Compoziția statică:

Compoziția statică face apel la principiile simteriei și a echilibrului stabil. Astfel, față de o axă sau un punct central, vizibile sau invizibile, toate elementele sunt dispuse la distanțe aproximativ egale în stânga și în dreapta, sus și jos. Predomina liniile verticale si cele orizontale, precum si stilul frontal. Imaginea se conține pe sine, în sensul că întreaga scenă este fotografiata. Povestea vizuala se termină la capetele imaginii.

Compoziția dinamică:

Compoziția dinamică urmărește principiile asimetriei și a dezechilibrului. Pentru obținerea efectului dinamic se folosesc diagonalele ascendente sau descendente, liniile curbe sau motivul spiralei. Elementele se organizeaza in cadru urmarind liniile compozitionale enumerate mai sus. In fotografie se poate folosi superangularul pentru perspective accelerate, exagerand in favoarea dinamicii volumelor.

Compoziția inchisă:

Compoziția închisă se aseamănă cu felul în care copilul mic se percepe pe sine și lumea înconjurătoare. Avem de-a face cu o relație concentrică, între un element central, în jurul căruia gravitează toate celelalte elemente. Remarcăm că acest tip de compoziție dezvoltă doar un singur centru de interes. Astfel imaginea

pare să se autoconțină, fără să facă trimiteri la o posibilă continuare a compoziției, în afara marginilor fizice ale imaginii. Apropierea de subiec da posibilitatea fotografului sa introduca mental privitorul in spatiul naratiunii vizuale.

Compoziția deschisă:

Compoziția deschisă se aseamănă felului în care adultul se privește pe sine și percepe lumea înconjurătoare. Acest tip de compoziție facilitează dialogul sau conflictul dintre elementele vizuale. Între aceste elemente se nasc relații de apropiere, depărtare, atracție, respingere, etcetera. Astfel, nu mai avem un singur centru de interes, ci mai multe. Acest tip de organizare vizuală crează impresia unei posibile continuări a compoziției în afara limitelor fizice ale imaginii. Privitorul este obligat să parcurgă vizual compoziția trecând de la un centru de interes la altul. Cadrele medii și close-up-ul creează ideea imaginii parțiale, ce insinuează existența unei lumi dincolo de limitele cadrului. Implică existența a ceea ce se cheamă în cinematografie “spațiul din afara ecranului”.

2. Aparatul de fotografiat

Evolutie

Aparatul de fotografiat devine accesibil publicului larg incepand cu anii ’50 cand acesta capata proportii reduse astfel incat poate fi purtat pretutindeni fara greutate. Evolutia filmului pe celuloid in sensul micsorarii dimensiunilor acestora fara pierderea calitatii imaginilor obtinute duce la redimensionarea camerei obscure, element important in economia si structura aparatului foto. Dimensiunea de 24/36mm devine un standard in fotografie, denumirea generica fiind de cadru intreg. Impreuna cu filmul se schimba si celelalte parti componente ale aparatului foto:

- obiectiv;

- shutter;

- body.

Industria calculatoarelor, a microelectronicii in mod special, face posibila introducerea de componente ce preiau din comenzile mecanice ale aparatului foto: comanda shutter-ului, sistemul de tractare al filmului, dar si vizualizarea setarilor in vizor optic etc. Inceputul anilor ’90 aduce schimbari radicale in gandirea aparatului foto fiind inlocuit filmul cu receptorul (senzorul) digital (detalii in cap. senzorul digital).

Clase de aparate foto digitale Evolutia fireasca a tehnologiei ce sta la baza aparatului foto a dus la impartirea in clase functionale care au o anumita utilitate si adresabilitate raportate la publicul larg:

1. camera foto digitala compacta (aparatul de vacanta)

a. camera foto digitala compacta

b. camera foto digitala compacta hi-end

Caracteristici:

- dimensiuni reduse;

- timp de punere in functiune foarte mic;

- functii presetate;

- dimensiune variabila a senzorului;

- obiectiv non-interschimbabil, zoom cu comanda electronica, posibilitate zoom digital

- stocarea informatiei pe memorie digitala, compatibila PC.

2.

camera foto de tip Bridge

Caracteristici:

- preia caracteristicile camerei foto compacte;

- obiectivul primeste functii specializate – posibilitate de zoom manual, focus;

- functiilor presetate li se alatura functiile cu setari manuale;

- este introdus vizorul optic.

Camera de tip Bridge face trecerea de la camera compacta la aparatul foto DSLR.

3. aparatul foto DSLR

Caracteristici:

-

obiectivele sunt interschimbabile, fiecare brand avand patentata montura proprie;

-

corpul este mult mai mare pentru a gazdui un senzor mare si structura shutter-ului;

-

functiile sunt, in mare parte, manuale (setarile sunt lasate la aprecierea utilizatorului);

-

selectarea cadrului de fotografiat se face prin vizorul optic de calitate, parte a blocului optic complex, specific acestui tip de aparat // vizorului optic i se adauga functia de Live View, vizarea printr-un ecran digital;

-

aparatul se poate conecta la diferite accesorii care-l pot ajuta pe fotograf sa fie creativ;

4.

aparatul foto mirrorless

Caracteristici:

- este un aparat nascut din dorinta producatorilor de a le oferi utilizatorilor un aparat foto compact dar care sa aiba posibilitati creative asemeni unui DSLR;

- dispare blocul optic si vizarea specifica;

- dispare shutter-ul mecanic acesta fiind inlocuit cu cel electronic;

- dimensiunile sunt mici;

- obiective interschimbabile.

5.

aparatul foto DSLT

Caracteristici:

-

dezvoltat doar de Sony;

-

este asemanator unui DSLR doar ca oglinda este fixa si translucida;

-

70% din informatia luminoasa merge catre senzor, 30% catre procesor prin blocul opto-electronic;

-

este recomandat fotografilor ce vor sa suprinda subiecti in miscare (sport, wildlife etc).

6.

aparatul de tip smartphone Nokia Lumia PureView 808, Nokia Lumia 925

Caracteristici:

- usor de utilizat, cu functii foto/video care se adauga celor de telefonie mobila;

- este foarte accesibil din punct de vedere financiar si este foarte raspandit in randul populatiei active;

- senzor mic, dar procesorul este foarte bine conceput pentru a se obtine o imagine de calitate;

- software dedicat, post procesare direct pe device;

- posibilitatea de a se conecta la internet si la retelele de socializare il face imbatabil in lupta cu aparatele compacte.

Producatori de aparatura foto:

- Nikon, Canon, Sony, Pentax, Samsung, Nokia(smartphone), Mamiya, Phase One, Panasonic, Olympus, Leica etc.