Baza tehnico-materiala a turismului in Romania

Structura di dinamica bazei tehnico-materiale a turismului

Turismul nu se poate dezvolta in mod satisfacator decat in conditiile in
care se ofera suficiente posibilitati de cazare, masa, agrement etc., in pas cu
cerintele pietei. Practica turistica internationala cunoaste suficiente cazuri in
care principalele obstacole ale dezvoltarii turismului sunt generate de o oferta
insuficienta ca volum, structura sau nivel calitativ al serviciilor, datorita
faptului ca dezvoltarea bazei tehnico-materiale turistice nu urmeaza din punct
de vedere calitativ si cantitativ ritmurile de crestere a cererii de servicii
turistice.
Evident, in nici o tara, regiune, zona sau statiune primitoare de turisti,
dezvoltarea capacitatilor de baza tehnico-materiala turistica nu poate fi lasata
la voia intamplarii; necesitatea asigurarii unei eficiente economice optime in
industria turismului sa se infaptuiasca in stransa concordanta cu cerintele
asigurarii viabilitatii economice a investitiilor alocate pentru dezvoltarea
turismului.
In consecinta, transformarea cu success a potentialului turistic al tarii
noastre in produse turistice nu se poate realiza decat pe baza dezvoltarii
planificate a industriei turismului. Planificarea constituie singura metoda
stiintifica prin care se poate da viata in mod sistematic complexului de masuri
destinate sa asigure valorificarea optima a patrimoniului turistic al tarii
noastre si realizarea unor produse turistice atractive si competitive pe piata
turistica.
In Romania, paralel cu dezvoltarea dinamica a economiei nationale si
ca rezultat al acestei dezvoltari, partidul si guvernul au alocat fonduri
importante de investitii pentru dezvoltarea si diversificarea bazei tehnico-
materiale turistice, ceea ce a permis valorificarea mai buna, in scopuri
turistice, a conditiilor naturale si a valorilor cultural-istorice, artistice etc.,
create pe pamantul tarii noastre de-a lungul vremii, reprezentand elemente de
mare valoare ale patrimoniului nostru turistic.
e la infiintarea !"T, in anul #$%%, si pana la sfarsitul anului #$&%-deci
in decurs de '( ani-investitiile allocate dezvoltarii turismului insumeaza circa
## miliarde lei, evidentiind eforturile pe linie de stat pentru asigurarea
realizarii unei baze tehnico-materiale moderne de turism, capabila sa
raspunda cresterii continue a circulatiei turistice interne si internationale in
tara noastra.
Punerea in valoare a patrimoniului turistic al tarii noastre a inceput cu
dezvoltarea bazei tehnico-materiale a litoralului, cu un scop dublu) asigurarea
conditiilor pentru organizarea vacantelor de vara pentru oamenii muncii si
lansarea pe pietele turistice externe a produsului turistic romanesc-vacante pe
litoral.
ezvoltarea bazei tehnico-materiale turistice a avut in vedere
urmatoarele obiective ma*ore)
-+orelarea planurilor anuale de dezvoltare a bazei tehnico-materiale
turistice cu sarcinile de dezvoltare a circulatiei turistice pe intreg teritoriul tarii
pentru aceleasi perioade.
-In functie de necesitatile dezvoltarii complexe a bazei tehnico-
materiale turistice s-a urmat concentrarea fondurilor de investitii pe un numar
mai redus de statiuni turistice, urman ca in cadrul investitiilor no ice se vor
aloca acestor statiuni sa se realizeze cu prioritate capacitatii noi de cazare, de
alimentatie publica si dotari de agreement, care prin nivelul lor calitativ sa
asigure o eficienta sporita in exploatarea.
-,odernizarea bazei tehnico-materiale de cazare si de alimentatie
publica existente si punerea de accord a capacitatilor de cazare cu necesarul
de capacitati de alimentatie publica.
-+ompletarea bazei tehnico-materiale existente cu toate dotarile de
agreement si de sporturi de iarna, in vederea asigurarii folosirii agreabile a
timpului liber al turistilor, indiferent de starea vremii si perioadele de sezon in
care se solicita serviciile turistice.
--alorificarea resurselor naturale ale principalelor statiuni
balneoclimaterice si dezvoltarea bazelor de tratament balneo-medical, precum
si a principalelor statiuni de munte pentru turismul de se*ur si pentru
sporturile de iarna.
--alorificarea mai intense din punct de vedere turistic a oraselor si
localitatilor situate pe principalele trasee turistice pentru turismul
automobilistic si pentru turismul de sfarsit de saptamana, care inregistreaza
tendinte de crestere continua a fluxurilor de vizitatori pe plan mondial.
-ezvoltarea si modernizarea statiunilor turistice va urmari crearea
unor zone turistice integral dotate, care sa poata functiona independent de
realizarea si a altor obiective de dezvoltare economica viitoare a zonelor
respective.
-.legerea cu prioritate pentru obiectivele turistice noi a unor
amplasamente valoroase din punct de vedere turistic, economic, social,
cultural, educativ etc., care sa aiba asigurate retelele publice de utilitati
/retele energetice, de apa, canalizare, telecomunicatii, accese rutiere
commode etc.0 sau respective sa necesite cele mai mici cheltuieli in acest
scop.
.ceste criterii raman valabile, evident, si pentru perspectiva anilor
#$&1-#$2(, perioada in care sa preconizeaza realizarea unor noi obiective
turistice de baza tehnico-materiala, cu preponderenta in statiunile
balneoclimaterice de munte si in orasele si localitatile situate pe principalele
trasee turistice, insumand peste %% ((( locuri. In acest fel se va obtine o
repartizare mai *udicioasa a capacitatilor de cazare pe teritoriul intregii tari.
Infrastructura turistica
in cele prezentate in paragrafele precedente rezulta ca resursele
naturale si artificiale constituie o componenta esentiala a ofertei tursitice
potentiale, iar obiectivele de baza tehnico-materiala reprezinta o concretizare
a acestei oferte. ezvoltarea industriei turismului nu poate fi insa conceputa
fara existenta celei de-a treia componente a ofertei-infrastructura.
Infrastructura tehnica si sociala a unei tari este armatura care
carcaterizeaza gradul de dezvoltare atins de economica nationala. e aceea
asigurarea infrastructurii generale /ca de exemplu transporturile,
telecomunicatiile, instalatiile pentru aprovizioanrea cu apa si energie electrica,
instalatiile de evacuare a apelor uzate si a reziduurilor, centrale termice0
consituie preocupari esentiale in cadrul planurilor de dezvoltare a economiei
nationale.
Infrastructura este menita sa asigure functionarea normala a unor
sectoare importante ale societatii moderne /primar, secundar, tertiar,
cuaternar0 fi*nd indispensabila si pentru industria turismului.
ezvoltarea tursimului intr-o regiune, zona, statiune intens receptive
presupune ca preexistente doatrile si instalatiile terminale necesare, ca
aeroporturi, porturi, gari, precum si amena*arile si dotarile legate de retelele
de transporturi rutiere care faciliteaza accesul spre aria teritoriului receptiv.
Posibilitatile de deplasare a turistilor in interiorul unei tari /regiuni,
zone0 depind de asemenea de existenta retelei rutiere si a mi*loacelor de
acces corespunzatoare spre obiectivele de interes turistic preconizate a fi
valorificate.
3e*urul turistilor presupune, in egala masura, solicitarea unei game
extreme de diverse de servicii cu carcater general.
In plus, aglomeratiile provocate de deplasarea temporara a turistilor in
ariile receptive provoaca un consum suplimentar de energie electrica, apa,
produse alimentare si nealimentare, servicii cu character general etc., carora
infrastructura generala trebuie sa le faca fata chiar in cazul unor solicitari de
varf de sezon.
Interdependenta intre dezvoltarea tursimului ca fenomen de masa si
dezvoltarea infrastructurii este evidenta) intr-o arie receptive turismul se
poate dezvolta numai conditionat de existenta unei infrastructure generale
adecvate specificului cerintelor vizitatorilor, dar, in acelasi timp, dezvoltarea
tursimului provoaca o dezvoltare prioritare a acelor elemente ale
infrastructurii generale care sunt angrenate direct sau indirect in procesele de
prestatii de servicii turistice. .ceste elemente infrastructurale, desi servesc
unor scopuri multiple dictate de interesele dezvoltarii economice si sociale
complexe ale unui teritoriu, devin si se mentin functionale numai in contextual
existentei unui volum corespunzator al circulatiei turistice luate in calcul la
dimensionarea lor.
.cest fapt imprima un character deosebit de complex problematicii
infrastructurii generale si infrastructurii turistice,deoarece investitiile solicitate
de dezvoltarea infr4astructurii genereale si specifice sunt costisitoare sin u vor
fi rentabile decat in cazul in care sunt rodul eforturilor con*ugate pentru
valorificarea complexa a unui teritoriu.
Pornind de la constatarea ca insuficianta infrastructurii tehnice
franeaza punerea in valoare a patrimoniului turistic,ea reperezentand o
conditie5sine 6ua non5a accesului vizitataorilor intr-un teritoriu si al se*urului
turistilor,problematica dezvoltarii infrastructurii2 generale devine una din
problemele ma*ore ale puterii in valoare a unui spatiu susceptibil de a atrage
interesul turistic.
Tratarea din punct de vedere spatial a relatiilor de independenta dintre
diferitele forme de activitati umane,pentru o valorificare optima a factorilor
existenti pe un teritoriu,presupune o coordonare reciproca si pe termen lung a
prioritatilor menite sa asigure o dezvoltare proportionala si fara conflicte a
diferitelor sectoare de activitate existente sau cu perspective de valorificare
pe teritoriul considerat.
e aceea amena*area infrastructurii unui teritoriu trebuie sa fie
socotita ca o parte componenta a sistemului unic de planificare a dezvoltarii
societatii si a mediului incon*urator,urmarind realizarea urmatoarelor sarcini)
-determinarea in perspective a functiilor unui teritoriu cu stabilirea
profilului si dimensiunilor principalelor activitati correlate cu resursele naturale
ale teritoriului si cu tendintele de dezvoltare demografica a acestuia;
-repartizarea suprafetelor corespunzatoare cu posibilitatile de
valorificare optima a resurselor existente;
-rezolvarea,regelementarea si localizarea prioritatilor urbane
/determinarea etapelor de dezvoltare urbana0;
-rezolvarea si localizarea infrastructurii generale tehnice si sociale si a
infrastructurii specifice in cadrul unei balante economice echilibrate,care
evalueaza intr-o perspective indelungata toate resursele de dezvoltare ale
teritoriului.
"eceseitatea rezolvarii sarcinilor amintite devine si mai evidenta
pentru industria turismului daca se are in vedere faptul ca investitiile pentru
dezvoltarea capacitatilor de infrastructura nu se pot *ustifica in toate
cazurileexclusiv prin prisma utilitatilor turistice directe.In cazul in care
eficienta acestor investitii de infrastructura nu poate fi determinate pe baza
incasarilor realizate din activitatea industriei turismului,analizele de eficienta
economica depasesc cadrul unor analize microeconomice/la nivelul eficientei
economice al unui obiectiv sau complex de obiective turistice0,trecand in sfera
analizelor macroeconomice,care urmaresc randamentul economic de
ansamblu si respective efectul multiplicative generat pe plan territorial prin
aceste investitii de infrastructura.
esi in ultima instanta intre infrastructura generala si infrastructura
specifica turistica nu se poate trasa o delimitare categorica/decat in functie de
gradul in care favorizeaza promovarea turismului0,acest criteriu de
diferentiere se bazeaza tocmai pe necesitatea de a cunoaste daca investitia
considearata serveste intereselor turismului sau altor scopuri.Infrastructura
specifica destinata turismului poate fi tratata sub doua aspecte)din punc de
vedere al localizarii investitiilor si privita ca o forma caracteristica de activitate
economica.
+onsiderentele de localizare a investitiilor de infrastructura se explica
prin aceea ca deseori activitatea turistica se concentreaza in limitele unui
teritoriu pr7cis conturat/localizate,zona etc0,unde se transforma treptat intr-o
activitate economica prioritara.-izitataorii acestor localitati,zone etc.recurg
pentru inceput la facilitatile de infrastructura generala existente pe teritoriul
considerat.In acest caz,se poate vorbi ce mult de o folosire intensiva a
facilitatilor de infrastructura.Pe masura dezvoltarii functiilor turistice ale
teritoriului creste si necesitatea ameliorarii si completarii infrastructurii
generale cu obiective specific turistice.
aca dezvoltarea in continuare a infrastructurii generale este dictata
de interesele turismului-respectiv motivatia principala a investitiilor aferente
este activiatea turistica-,aceste obiecte de infrastructura vor constitui
componente ale infrastructurii specifice turistice/de exemplu,lucrarile de
amena*are a litoralului0.
Investitiile deinfrastructura specific turistica pot fi,la randul lor,de
interes local/de exemplu,amena*area unor cai locale de acces,dezvoltarea
retelei de transporturi in comun,etc.0sau de interes republican ,in cazul in care
o investitie ma*ora,localizata pe teritoriul considerat/de exemplu,amena*area
unui aeroport international0,influenteaza infrastrucura teritoriului
national.+aracterul de infrastructura specific turistica apare si mai pregnant in
cazul planurilor de valorificare turistica a unor teritorii bogate in resurse
naturale si artificiale,dar lipsite de infrastructura generala necesara/de
exemplu,amena*area unor statiuni turistice noi de sporturi de
iarna,balneoclimaterice,de litoral0In asemenea situatii,planurile de dezvoltare
a bazei tehnico-materiale turistice ale statiunilor respective cuprind si
prevederi de dezvoltare coordonata a infrastructurii necesare,corespunzatoare
profilului activitatii turistice desfasurate..
In cadrul analizei necesitatilor de dezvoltare a infrastructurii specific
turistice,un loc aparte il ocupa investitiile legate de transporturi.+u toate ca
aceste investitii absorb o parte considerabila a fondurilor de investitii necesare
dezvoltarii generale a unui tertoriu,ele sunt absorbite util,deoarece fara
mi*loace,dotari si amena*ari de transport nu se poate asigura o scurgere
masiva a fluzurilor turistice spre zonele receptive.
Preocuparile pentru dezvoltarea infrastructurii transporturilor sunt
multiple si ele decurg din cerintele specifice ale formelor de transport folosite.
ezvoltarea rapida a transporturilor aeriene impune pentru
tara/zona0receptive asigurarea conditiilor necesare primirii turistilor sositi pe
calea aerului din tarile/zonele0indepartate,emitatoare de turisti,ceea ce
comporta masuri de amena*are a unor aeroporturi noi si masuri de extindere
si modernizare a aeroporturilor existente,pentru a putea primi avioanele de
pasageri de mare capacitate.
Reteaua rutiera este solicitata intens de turistii automobilisti,volumul
circulatiei turistice auto/cu autoturisme proprietate personala si inchiriate,cu
autocare etc0tinzand sa creasca indeosebi pentru parcurgerea unor distante
scurte si medii/de exemplu,in traficul rutier al tarilor limitrofe0si pentru
deplasarile in circuitele cotidiene din interiorul unei tari/asigurand legatura
intre regiuni,zone,statiuni etc0
Infrastructura transporturilor rutiere este insa complexa si necesita
investitii prea costisitoare spre a se *ustifica numai prin prisma traficului
turistic.e aceea dezvoltarea ei este subordonata in primul rand intereselor
ma*ore ale economiei nationale/in functie de cerintele dezvoltarii
transporturilor rutiere generale de marfuri si calatori0.8unctia turistica a
infrastructurii rutiere in cele mai multe cazuri constituie o functie
complementara a transporturilor terestre,dar ea nu poate fi totusi ignorata in
contextul analizelor de dezvoltare a industriei turismului.Pentru turism,reteaua
rutiera asigura totodata si o prelungire a traseelor de la terminalele liniilor de
transporturi aeriene si de cale ferata/transporturi combinate0pana la
obiectivele turistice propuse a fi promovate in cadrul actiunilor turistice.
+u toate ca functia turistica a infrastructurii rutiere are un character
complementar fata de functia ei principala de artera economica de legatura in
traficul de marfuri si calatori,trebuie subliniat faptul ca in practica pot exista
situatii in care cerintele industriei turismului imprima o anumita ordine de
prioritate dezvoltarii unor elemente ale infrastructurii rutiere.3pre
exemplu,cunoscand faptul ca existenta infrastructurii rutiere este o conditie
esentiala a dezvoltarii viitoare a unei statiuni turistice noi,asigurarea cailor
rutiere de acces trebuie sa preceada punerea in valoare a acestor statiuni.
Totodata,in practica se intalnesc si situatii in care anumite tronsoane
rutiere cu timpul devin suprasolicitate/peste limitele tolerabile0,ceea ce
determina readaptarea la noile cerinte si modernizarea lor tocmai ca rezultat
al cresterii circulatiei turistice/de exemplu,largirea soselelor,amena*area de
noi fire de circulatie,completarea cu parca*e,recorduri si artere de rocada etc0.
in cele spuse mai sus se desprinde concluzia ca pentru dezvoltarea
turismului sunt necesare numeroase facilitate de infrastructura cu un
character foarte eterogen.eciziile de realizare a obiectivelor de infrastructura
solicitate din considerente turistice sunt influentate de randamentul economic
general/efectul economic0,care va rezulta pentru teritoriul considerat din
activitatea turistica.
Investitiile de infrastructura generala ridica o multitudine de aspecte in
munca de planificare a dezvoltarii teritoriului,dificile de rezolvat,deoarece,asa
cum s-a vazut,parametrii economici ai investitiilor solicitate nu pot fi
determinati in toate cazurile cu precizie si,ca atare,nu pot fi cuantificati in
expresii matematice spre a putea servi ca documentatie la *ustficarea
economica a necesitatilor de dezvoltare a diverselor sectoare ale economiei
nationale.
3pre exemplu)
-este dificil sa se stabileasca in ce etapa viitoare infrastructura
generala existenta va atinge acel grad de saturatie care va determina largirea
capacitatilor existente in folosul prioritar al unui sector determinat de
activitatea economica,in limitele unei arii teritoriale;
-nu se poate efectua in toate cazurile o evaluare corecta a ponderii in
care o investitie de infrastructura va servi interesele unui sector economic
determinat/in cazul de fata a industriei turismului0aprecierile de acest gen
riscand sa ramana deseori arbitrare.
.ceste considerente explica suficient de convingator practica
statornicita in cazul investitiilor de infrastructura generala,care urmareste
determinarea efectului economic global al acestor investitii pentru dezvoltarea
ansamblului economiei teritoriului analizat.
Ignorarea acestor cerinte de dezvoltare planicicata corelata-asa cum
rezulta dealtfel si din experienta internationala 9poate provoca fenomene
negative de insuficienta sau supradimensionare a infrastructurii generale intr-
un teritoriu,care se soldeaza cu rezultate nefavorabile asupra dezvoltarii
economico-sociale,indeosebi in cazul teritoriilor noi,lansate pentru prima oara
in circuitul turistic.
Pentru a asigura randamentul economic maxim al investitiilor de
infrastructura generala,susceptibile a fi folosite si in turism,se recomanda
respectarea urmatoarelor principii)
-concentrarea investitiilor/:dezvoltarea grupata50in zonele sau
localitatile selectionate,unde se urmareste incura*area turismului,ceea ce
reduce costurile pe unitatea de servicii furnizate;
-asigurarea esalonarii corelate a investitiilor in conformitate cu
interesele de dezvoltare pe termen lung-deseori #(-#% ani-a diferitelor ramuri
ale economiei nationale;
-intensificarea preocuparilor pentru a asigura o folosire optima a
investitiilor de infrastructura generala de catre toate sectoarele interesate de
pe un teritoriu.
Rezulta ca principiile enumerate urmaresc o repartizate echitabila a
investitiilor de infrastructura intre ramurile interesate ale economiei
nationale;in caz contrar,asumarea sarcinilor de dezvoltare a infrastructurii
generale numai de ramura economica a turismului ar face prohibitive realizare
lor,datorita co$sturilor ridicate pe care turismul singur-oricat de dezvoltat ar fi-
nu le poate suporta integral.
+onsideratiile enuntate sunt valabile pentru toate formele de
infrastrucura,avand in vedere faptul ca turistii solicita aceleasi servicii ca si alti
consumatori ai serviciilor oferite de elementele de infrastructura.


Bibliografie:
O.Snak-Economia si organizarea
turismului


Referat Turism
-Infrastructura turistica-