1

Turismul n Romnia


Turismul mondial a suferit un mare salt de dezvoltare
in cea de a doua jumatate a secolului XX. Acesta se datoreaza preponderent evolutiei
modalitatilor de transport, dar si a cresterii nivelului de trai, precum si sperantei de viata a
oamenilor.
In decembrie 1989, Romania a devenit din nou natiune libera, astfel poate primi turisti
din intreaga lume pentru a se bucura de bogatiile ce le ofera.
Turismul n Romnia se concentreaz asupra peisajelor naturale i a istoriei sale
bogate. Traversat de apele Dunrii, Romnia are un scenariu sensibil, incluznd frumoii i
mpduriii Muni Carpai, Coasta Mrii Negre i Delta Dunrii, care este cea mai mare delt
european att de bine pstrat. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice,
unde oamenii de acolo triesc i menin pentru sute de ani tradiiiile. n Romnia este o
abunden a arhitecturii religioase i a oraelor medievale i a castelelor.
Dupa ce a petrecut o vacanta in Romania unui turist ii trebuie doar o ora de zbor cu
avionul pentru a ajunge in fostele capitale ale Imperiului Habsburgic (Praga, Viena,
Budapesta), in metropolele bimilenare din Peninsula Balcanica (Atena, Istanbul) sau in
capitalele lumii slave (Kiev, Cracovia, Zagreb). Ospitalitatea romnilor si sufletul lor deschis
vor transforma o scurta vacanta intr-o experienta de neuitat despre caldura si prietenia umana.
n ultimii ani, Romnia a devenit o destinaie preferat pentru muli europeni (mai mult
de 60% dintre turitii strini provin din rile membre UE), rivaliznd i fiind la concuren cu
ri precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania.
Staiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp i Mamaia (numite uneori i
Riviera Romn) sunt printre principale atracii turistice pe timp de var. n timpul iernii,
staiunile de schi de pe Valea Prahovei i din Poiana Braov sunt destinaiile preferate ale
turitilor strini. Pentru atmosfera lor medieval i pentru castelele aflate acolo, numeroase
orae transilvnene precum Sibiu, Braov, Sighioara, Cluj-Napoca sau Trgu Mure au
devenit nite importante puncte de atracie pentru turiti.
De curnd s-a dezvoltat i turismul rural ce se concentreaz asupra promovrii
folclorului i tradiiilor. Locurile istorice si mediul lor natural sunt puncte de atractie pentru
turistii straini, si nu numai, datorita legendelor populare locale ( legenda lui Dracula).
Principalele puncte de atracie le reprezint Castelul Bran, mnstirile pictate din
2

nordul Moldovei, bisericile de lemn din
Transilvania ori Cimitirul Vesel din Spna.
Alte atracii turistice importante din Romnia
sunt cele naturale precum Delta Dunrii, Porile
de Fier, Petera Scrioara i nc alte cteva
peteri din Munii Apuseni.
Bucovina este situat n partea de nord a
Romniei, n nord-vestul Moldovei. Regiune montan
pitoreasc, cu tradiii etnografice ce dinuie nealterate, Bucovina se remarc printr-o
activitate turistic dinamic, datorat n primul rnd mnstirilor. Cele cinci mnstiri cu
pictur exterioar, intrate n patrimoniul turistic mondial, i pstreaza frumusetea dup mai
bine de 450 de ani.
Exista numeroase rezervatii naturale care protejeaza o zona de peste 75000 de hectare.
Unele dintre ele, ca cea din muntii Retezat, au fost concepute ca parcuri nationale a caror
fauna include vulturul plesuv, o specie foarte rara, capra neagra, marmota, mistretul, linxul si
ursul. Oriunde veti merge in munti veti gasi peisaje minunate si veti fi intampinati cu
ospitalitate.
Turismul n Romnia se concentreaz asupra peisajelor naturale i a istoriei sale bogate,
avnd de asemenea o contribuie important la economia rii. n 2010, turismul intern i
internaional a asigurat 4,8% din PIB i aproximativ jumtate de milion de locuri de munc.
Dup comer, turismul este cea de-a doua ramur important din sectorul de servicii. Dintre
sectoarele economice ale Romniei, turismul este unul dinamic i n curs rapid de dezvoltare,
fiind de asemenea caracterizat de un mare potenial de extindere.
Reteaua de cazare a turistilor include in jur de 3000 de unitati de cazare cu un total de
290000 de locuri de cazare. Dintre ele sunt cam 900 de hoteluri si moteluri cu in jur de
170000 de locuri de cazare. Privatizarea serviciilor de turism este in plina desfasurare; doar
una din sase unitati hoteliere este privata.
Toate aceste trasaturi fac din Romania o tara cu obiective turistice specifice unei zone
temperate cu expunere la o coasta litorala si la o creasta montana. Insa, Romania este
cunoscuta mai ales pentru particularitatile geomorfologice unice in lume.
3

Obiceiuri si traditii din zona
Dobrogei


Conform Organizaiei Mondiale a
Turismului, turismul rural constituie .o forma a
turismului care include orice activitate turistica organizata si
condusa n spatiul rural de catre populatia locala, valorificnd resursele turistice locale
precum si dotarile, structurile turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice.
Plecnd de la aceste acceptiuni se poate spune despre produsul turistic rural ca este
rezultatul asamblarii unor elemente de natura resurselor turistice locale naturale si antropice
precum si a unor elemente de infrastructura si de dotare turistica
Situata ntr-o regiune binecuvntata de natura cunoscuta pe plan turistic mai ales
datorita Marii Neagre si Deltei Dunarii, Dobrogea este un tinut bogat si n alte tipuri de
resurse, care pot constitui atractii turistice de baza sau adiacente.
Este tinutul n care s-au realizat primele crestinari ale locuitorilor sai, n acest sens
stnd marturie numeroasele vestigii si dovezi arheologice
Turismul rural a fost prezent decenii la rnd sub o forma sau alta n zona Dobrogei,
fiind legat n mod aproape exclusiv de mare. n perioada interbelica, numerosi turisti, n
special bucuresteni, de la 2 Mai si pna la Constanta se cazau n gospodariile localnicilor, n
conditii mai putin prietenoase.
In prezent, marea majoritate a produselor turistice de tip rural din aceasta regiune a
tarii sunt legate de Delta Dunarii, turistii fiind atrasi de practicarea pescuitului si vnatorii,
ntr-un mediu natural linistit, n conditiile n care se pastreaza, nca, o viata traditionala.
Oriunde veti merge in Dobrogea, veti descoperi traditii rurale care se pastreaza in viata
cotidiana. Ciobanii produc cas pe care il puteti cumpara chiar si de pe marginea drumurilor.
Portile caselor din mediul rural sunt impodobite cu complicate modele sculptate.
Costume populare traditionale, bogat colorate, sunt purtate duminica, la nunti si in timpul
festivalurilor, deoarece sunt incarcate cu diferite semnificatii.
In Dobrogea puteti asista la festivaluri populare care reprezinta o manifestare autentica
a obiceiurilor locale, si nu doar un spectacol special destinat vizitatorilor. Obiectele de
4

ceramica pe care le cumpara si sunt facute pentru a fi
folosite cu placere, ele nu reprezinta simple suveniruri
lipsite de valoare.
Unul dintre aspectele extraordinare care
caracterizeaza aceasta tara este patrimoniul ei folcloric.
Timp de zeci de ani, el a fost foarte putin cunoscut in
afara hotarelor tarii.
Interesul oamenilor s-a indreptat in ultimii ani
spre obiceiurile folclorice. Fenomenul acesta se
datoreste incarcaturii valorice pe care le au obiceiurile,
precum si interesului omului pentru ele. Obiceiurile sunt,
fara indoiala, pitoresti manifestari folclorice, mari spectacole. Ele
cuprind semnificatii profunde asupra omului si relatiilor lui cu natura, cu lumea
inconjuratoare. Astfel obiceiurile prezinta viata sociala, diverse aspecte ale randuielii ei.

Sarbatorile de iarna la dobrogeni incep odata cu Postului Craciunului (15 noiembrie) si
tin pana la Sfantul Ioan (7 ianuarie). Este o perioada bogata in obiceiuri, avand in centru
marile sarbatori crestine praznuite in aceasta perioada. Reperele mai importante sunt: Postul
Craciunului, Craciunul, Anul Nou, Boboteaza si Sfantul Ioan.

* Oleleul
Obiceiul colindatului cu mti se pierde n negura vremilor, fiind de fapt, rezultatul
practicilor magice precretine dinaintea Anului Nou. n Dobrogea mai exist nc acest obicei.
Se adun o ceat de biei i brbai tineri care pleac la colindat. Unul dintre ei este
costumat: pe cap poart o masc roie, cu gura mare, dinii mari, cu coarne legate ntre ele cu
ardei roii, iui, iar pe deasupra mbrcmintei poart o ub mare, fcut din blan de oaie.
Toat costumaia este menit s nspimnte. Oleleul pleac la colindat, copii ies pe la pori i
pe strad s l vad i se in dup grupul de colindtori. Colind mpreun cu ceata lui numai
i numai la casele oamenilor nstrii i foarte gospodari, nu din poart-n poart. Tot anul care
urmeaz, biatul care a ntruchipat oleleul nu intr n biseric, nu se spovedete i nu se
mrturisete.



5

* Semnatul
n ajunul Anului Nou, n noaptea de Anul Nou sau dimineaa de Anul Nou, n cultura
popular tradiional se practic un obicei numit semnatul. Cei care particip sunt copii,
flci sau brbai. Fiecare are n buzunar o mn de orez, gru, secar sau porumb pentru
semnat. Se spun versurile unei poezii populare despre semanat i exist credina c, dac
primul intrat pe u este o fata sau un baiat, acesta va fi indiciul c acel gospodar va avea
parte n acel an de naterea unor urmai de parte femeiasc sau brbteasc, dar i de animale
nscute n ograda femele sau masculi. Copiii se numesc semntori. La casele cu fete de
mritat nu sunt acceptai dect flci chipei i sntoi. Seminele se arunc n cas, peste
oameni, iar dup semnat nu se mai mtur casa.

* Olaria
Obiceiul const n aprinderea pe dealuri a focurilor fcute din resturi vegetale, din
furajele consumate de animale n timpul iernii, adic ale anului care i-a ncheiat ciclul. Prin
ardere, totul se purific, pentru a face loc noii vegetaii. Gestul rostogolirii pe dealuri a roilor
de cru nvelite n paie avea acelai sens al purificrii a tot ce a fost ru pentru colectivitate
i, totodat, simboliza cursul Soarelui pe cer. Aceste practici trimit spre cultul vegetaiei, dar
i al soarelui, fr de care nimic nu poate regenera, nu poate exista. Astzi, obiceiul se mai
practic la Visterna, Niculiel i Izvoarele.


* Jocul ciuilor
Calul este expresia unui simbolism
extrem de bogat i complex n mitologiile
universale. Ecouri ale acestor convingeri
arhaice se regsesc i n obiceiurile
practicate de Anul Nou n nordul
Dobrogei. Structura ceremonial aduce n
atenie prestigiul clreului ca mesager al
vitalitii, forei i tinereii mereu
nvingtoare. Dansul flcilor care poart
mtile de Ciui este plin de dinamism, virtuozitate i graie
exprimnd acea legatur indestructibil care se stabilete ntre om, capabil s conduc
animalul i cal, care intuind voina omului, i anticipeaz gndurile.
6


* Ursitoarele
Prin unele parti ale Dobrogei batranii spun ca exista trei Ursitoare, care traiesc laolalta
intr-o casa, ingrijindu-se de candelele vietii omenesti. Obisnuiesc sa coboare in casa pe
hornul acesteia, pentru a veghea la capataiul nou-nascutului impreuna cu mama copilului.
Dupa unele credinte Ursitoarele se numesc: Ursitoarea care este cea mai mare dintre ele,
fiind cea care tine fusul si furca, Soarta cea care-I prezice destinul pruncului si Moartea, cea
care curma firul.
*Paparuda
Paparuda este un obicei care se practic n a treia zi de Pati n localitile Niculiel,
Luncavia, Jijila, Vcreni, dar i n mare parte din sudul Romniei. Are drept rol invocaia
ctre ploaie, iar un gest ce trebuie respectat n ritual este stropitul cu ap a celor care particip
n alai. Grupuri de tinere sau de femei btrne, mpodobite cu flori sau cu ramuri verzi, intr
din gospodrie n gospodrie. Ele cnt pentru ploaie i danseaz. Apoi sunt udate de gazd
sau se ud ntre ele cu ap rece. Stropitul cu ap reprezint un gest de magie, prin analogie. n
mentalitatea arhaic i tradiional se consider c imitarea ploii era suficient pentru
producerea ei.

*Caloianul
Tot dup Pate i ntr-o corelare cu Paparuda se practic i obiceiul numit
Caloianul. Acest obicei trimite spre ritul zeului care moare i nvie. O ppu realizat din
lut era ngropat i lsat n cmp i era deshumat (dup 9-40 zile), apoi rupt n buci ce
erau aruncate pe cmp. ngropat n pmnt, Caloianul influena, asemenea zeului antic,
belugul culturilor i regenerarea vegetaiei. Toate aceste ritualuri sunt, de fapt, dedicate
fertilitii pmntului i bunstrii recoltelor

* Dragobetele era un zeu tnr al dacilor care era srbtorit n Muntenia, Dobrogea, Oltenia i
Transilvania la o dat fix n acelai sat. Data varia de la o zon la alta (ntre 24 februarie i
28 februarie, 1 martie i 25 martie). Fetele i bieii trebuiau s se ntlneasc pentru a fi
ndrgostii pe parcursul ntregului an. Cei care nu se ntlneau cu un prieten n ziua de
Dragobete se spune c nu era iubit tot anul. Dac timpul era favorabil, fetele i bieii se
adunau n cete i ieeau la pdure chiuind pentru a culege primele flori ale primverii.

7

Importanta obiceiurilor si
traditiilor in promovarea
turismului


Activitatea turistica poate sa rezolve unele dintre problemele economice si de munca
n care este implicata populatia rurala. Avantajele care se obtin n urma practicarii turismului
rural pot fi de natura economica si de natura socio-culturala. Dintre acestea putem mentiona

*Sabilizarea populatiei prin fixarea fortei de munca
Aceasta este o consecinta extrem de importanta pentru majoritatea zonelor rurale,
confruntate n general cu fenomenul de depopulare, survenit n special ca urmare a absentei
unei perspective materiale certe a locuitorilor
Aportul de lichiditati provenite din prestatii turistice pot ajuta la conservarea locurilor
de munca n servicii precum comertul, cazarea turistica, transport local, asistenta medicala.
Ele pot aduce venituri suplimentare agricultorilor, muncitorilor silvici, pescarilor. Chiar daca
conservarea locurilor de munca reprezinta un obiectiv mai putin atragator dect crearea de noi
locuri de munca, ea poate contribui la viabilitatea comunitatilor rurale si n special a celor de
tip marginal, care nu beneficiaza de efectele de polarizare urbana. Studiile efectuate n zonele
rurale au confirmat rolul turismului n conservarea locurilor de munca si diminuarea
fenomenului de poluare.

*Promovarea si dezvoltarea serviciilor
Promovarea si dezvoltarea serviciilor este un aspect esential, cu att mai mult cu ct
numeroase colectivitati rurale sunt grevate nca frecvent de absenta unor facilitati de servicii
corespunzatoare.
Sustinerea economica a agricultorilor este o problema majora n mediile economice si
politice. Numeroase studii efectuate n tari cu traditie n turism rural au evidentiat ca
veniturile medii ale agricultorilor pot fi marite prin oferirea diferitelor forme de cazare, prin
promovarea vizitelor n fermele agricole care poseda diverse functii de atractie: echitatie,
8

vinificatie, legumicultura, apicultura, prin vnzarea produselor specifice gospodariei sau
satului.
Pe lnga beneficiile de ordin economic care pot incita agricultorii sa se angajeze n
activtatiti turistice, nu pot fi ignorate beneficiile de ordin social. Ca urmare a contactelor cu
citadinii, pe langa aportul de varietate in modul de viata speciflc, satenii pot deveni mai bine
informati despre o serie de probleme de actualitate care pot avea impact favorabil asupra
propriei lor conditii social-economice si culturale.

*Promovarca si sustinerea artei populare,
a industriei locale de artizanat
Arta si artizanatul rural ocupa un loc
important n patrimoniul cultural al fiecarei
tari. Turismul rural poate ajuta aceste
activitati att prin recunoasterea
importantei lor, ct si prin comercializarea
produselor de artizanat.
ara noastra este privilegiata din
acest punct de vedere, dat fiind enorma diversitate si
autenticitate a creatiilor artistice rurale.
Pe lnga dimensionarea economica pe care o implica, aceste preocupari reprezinta
mesaje de exceptionala valoare asupra vocatiilor spirituale ale comunitatilor rurale romnesti
si nemijlocit, mijloace ideale de promovare a imaginii favorabile si de stimulare a interesului
turistic.
Festivalurile de arta populara si de productie artizanala sunt mecanisme ideale care
faciliteaza comercialiarea si promovarea creatiei turistice rurale si contureaza atractia
turistica. Existenta acestora, dublata de o mediatizare adecvata, poate constitui prima parghie
apta sa asigure nscrierea unei asezari rurale n sfera activitatii turistice.
Pe lnga faptul ca realizeaza o extindere a aportului cultural propriu, festivalurile si
alte manifestari de acest gen, faciliteaza accesul n mediul respectiv a altor colectivitati
artistice, ceea ce contribuie la mbogatirea vietii culturale.