Sunteți pe pagina 1din 3

1

Ciobotaru Petrut Ionela


1B
REFERAT
COMUNICAREA NONVERBALA LIMBAJUL GESTURILOR

Comunicarea nonverbala insoteste comunicarea verbala
Comunicare nonverbala ocupa un loc important (prioritar) in randul celor care constientizeaza importanta
ei in relatiile interumane. Intelegand si aplicand tehnici de comunicare nonverbala (limbajul trupului) putem stapani
emotii si gesturi care tradeaza anumite sentimente si emotii, fiind o arma importanta de crestere a eficientei si
atingere a obiectivelor.
Disciplinele comunicarii nonverbale se refera la: Kinetica ( semne comportamentale emise voluntar sau
involuntar), Expresia fetei, Mimica, Contact vizual, Gesturi, Comunicare tactila si atingeri, Prezenta
personala (forma corpului, imbracaminte, parfum si miros specific, bijuterii, etc), Proxemica (apropierea fizica pe
care ne-o permitem fata de ceilalti), Cromatica.

Atunci cand vorbesti nu comunici cu cineva doar prin cuvinte, ci si prin intregul corp. Mai mult, potrivit unei
cercetari realizate de specialisti in domeniu, cuvintele ar insemna doar 7% din comunicare, restul fiind tonul vocii -
38% si limbajul corpului - 55%. Desigur, aceste numere sunt o medie, ele variind in functie de circumstante si de ceea
ce este comunicat.
Sa analizam gesturi larg raspandite.
Tradarea ochilor

Limbajul ochilor poate dezvalui o mare varietate a caracterului si emotiilor noastre. Astfel , ochii deschisi pe
deplin semnifica o inalta sensibilitate , un intelect dezvoltat sau o mare vitalitate. Ochii holbati sau mariti indica o
atractie fata de ceea ce privesc. Ochii usor inchisi sunt de obicei semne ale indiferentei, inertiei , plictiselii, arogantei
ori oboselii. Ochii ingustati caracterizeaza o atentie concentrata sau , uneori, viclenie.
O privire directa arata interes , incredere, sinceritate sau interes fata de un interlocutor. Privirea piezisa
semnaleaza scepticism si neincredere.Privirea in jos ( cu capul inaltat) poate demonstra un sentiment de superioritate ,
aroganta ,dispret sau dominare. Privirile nesigure, care se indreapta de colo -colo , semnifica insecuritate, nesiguranta
ori timiditate.
Antropologul german Carsten Nimitz a studiat surasul in toate formele lui dinamice si a descoperit ca impresia
de zambet sincer sau fals sunt determinate de viteza cu care se ridica colturile gurii. Printre altele , Nimitz a afirmat ca
surasul acompaniat de o largire a ochilor pentru o perioada de timp mai mare este o dovada a temerii. Prin contrast ,
largirea si inchiderea aproape imediata a ochilor in timpul unui zambet denota liniste sau relaxare.

Gesturile dezvaluitoare
Capul: Cnd ne deschidem spre cellalt ridicm capul i brbia, cnd ne nchidem coborm capul pentru a
limita accesul celuilalt la informaii privim pe sub sprncene. Un cap inaltat este specific pentru increderea in sine ,
constiinta propriei valori , deschidere totala si atentie fata de un interlocutor .
Capul intors intr-o parte este caracteristic pentru perseverenta , dorinta cuiva de a se dedica muncii si a-si atinge
telurile. Capul inclinat in jos indica lipsa de activitate , o atitudine inchisa fata de interlocutor sau chiar supunere.
Umerii: Se vor ridica atunci cnd persoana se simte agresat (pornind de la ideea c se protejeaz gtul o
zon mai vulnerabil) i se vor mpinge nainte cnd persoana se teme (micorarea zonelor vulnerabile i nchiderea
corpului ca n box).
Minile: Dac se ncrucieaz pe piept pot s trimit spre o nchidere, o barier fa de interlocutor;dac
2

palma este n direcia celuilalt acest lucru simbolizeaz deschidere, dac este ntoars spre vorbitor simbolizeaz
nchiderea fa de partener. Totui, mna ridicat vertical chiar dac are palma deschis spre partener simbolizeaz
contrazicere, dorina de a interveni, de a opri discursul celui care vorbete.
Palmele deschise reprezinta un gest de explicare, specific dorintei de a convinge sau dorintei de a intra in
contact cu cineva. Mainile ascunse in buzunar indica ascunderea unui lucru sau dificultatile prin care trece o persoana.
Miscarea mainilor de a acoperi fata sau o parte a ei dezvaluie dorinta de a ascunde ceva .O mana deschisa
strangand in mod placut ceva ( de exemplu , o alta mana) reprezinta o persoana deschisa , afectoasa , aflata intr-o
stare de buna dispozitie.
Un deget introdus in gura este o dovada de naivitate , sau este caracteristica unei persoane distrate sau derutate.
Un deget atingand ochii sau urechile marturiseste despre stanjeneala , timiditate sau dorinta de a scapa dintr-o
anumita situatie.
Picioarele: ntinse pe sub mas fac imposibil plecarea brusc persoana este relaxat stpn pe
ea, dorete s rmn pe mai departe n discuie, dar dac sunt ndoite sub scaun (impresia unui arc strns sub tensiunea
de a se destinde) persoana dorete s acioneze: s plece sau s se implice n problem. n cazul n care sunt

Vocea care te da de gol

Un stil de vorbire vioi , rapid semnifica impulsivitate si incredere in sine.
O maniera lenta , domoala de a vorbi sugereaza calm , prudenta , stabilitate.
Modificarile evidente ale vitezei de vorbire releva lipsa de echilibru , nesiguranta , spirit patimas.
O voce puternica indica o reala putere , convingere , uneori aroganta.
O voce slaba semnaleaza autostapanire , modestie, tact , sau lipsa de vitalitate , slabiciune.
Schimbarile bruste ale volumului vocii demonstreaza emotivitate si excitare mentala.

Limbajul nonverbal in lume - Diferente, gafe si confuzii

Avem tendinta de a crede ca limbajul nonverbal este universal, dar lucrurile nu stau deloc asa. Fiecare cultura
are o proprie interpretare a limbajului corpului , gesturilor , pozitiilor trupului , tonalitatilor vocale sau contactului
vizual. Bietul calator se astepta ca clatinarea capului in sus si in jos sa sugereze acordul sau afirmatia , dar in unele
tari, acest gest inseamna tocmai contrariul. In Orientul Mijlociu , miscarea capului in jos semnifica aprobarea , iar
inaltarea lui este un semn de dezacord. In Japonia , atunci cand cineva isi penduleaza capul in sus si in jos,
respectivul iti semnalizeaza ca te asculta cu toata atentia.
Gestul mainii cu policarul indreptat in sus (OK) este un lucru vulgar in Iran.
Semnul OK facut cu degetul mare si cel aratator , sugerand un cerc , se refera la bani in unele tari , iar in altele
reprezinta un semnal extrem de ofensator, fiind interpretat ca o referire la o parte intima al corpului.
Atunci cand indici ceva folosind degetul sau chiar bratul care nu trebuie , risti sa jignesti pe cineva , iar , daca
in unele regiuni un contactul vizual este un semn de respect , in altele stima fata de cineva este validata cand iti feresti
ochii de cei ai celuilalt.
In unele tari, gestul de a da mana cu cineva este considerat drept vulgar , asa cum este vazuta ca lipsita de
delicatete folosirea mainii stangi pentru a inmana un obict in Orientul Mijlociu, intrucat aceasta mana este rezervata
igienei personale. In timp ce la noi , ragaitul urmat unei mese bogate este o dovada de mojicie , in India , un grohait
sanatos este un semn de apreciere a persoanei care a gatit mancarea.
In unele parti ale globului , oamenii apreciaza o pozitie relaxata pe parcursul unui dialog , pe cand in Orientul
Mijlociu , o discutie politicoasa poate avea loc doar fata in fata.
In Romania si in alte tari latine , afectiunea sau pretuirea se exprima prin imbratisari calduroase, in vreme ce in
occident si SUA , un astfel de gest poate avea conotatii sexuale.
Daca te nimeresti vreodata prin Asia , abtine-te sa mangai un copil pe cap , intrucat o astfel de atingere se crede
ca ar afecta sufletul copilului.Si lista poate continua....
Indiferent in ce parte a lumii te-ai afla , chiar daca nu te exprimi prin viu grai , nu trebuie sa uiti ca trupul tau
are mereu cate ceva de spus !
3

Expresiile faciale pot fi singura forma de limbaj nonverbal avand darul universalitatii.
Charles Darwin a fost cel dintai care a sugerat ca oamenii din toata lumea isi exprima emotiile la fel prin
intermediul fetei , o ipoteza confirmata de studiile stiintifice din anii 1960. Cu acest prilej, cercetatorii au identificat 6
expresii faciale cu mesaje universale : mania , dezgustul , frica , fericirea , tristetea si surpriza.
In anii din urma ,oamenii de stiinta au descoperit ca expresiile faciale de dispret si jena pot avea , de asemeni,
calitatea de fi intelese identic in toate tarile.
Dincolo de o anumit parte a corpului sau alta, n alt spectru de discuie, n literatura de
specialitate (Eckman, Freisen, Roberts, Hunt, DeVito, Argyle etc.) limbajului trupului este mprit pe
urmtoarele cinci paliere:
- emblemele(simbolurile) sunt micri ale trupului care au traduceri directe n cuvinte; (de exemplu, ducerea unei
mini la urechea dreapt cu degetul arttor i cel mare formnd un unghi de 90 de grade poate nsemna vorbim la
telefon);
- ilustratorii sunt cei care accentueaz i dau for cuvintelor; (dac cineva ntreab, spre exemplu, despre o strad
anume, ne vom ajuta de mini cnd i vom spune s mearg nainte i apoi s fac la stnga)
- regularizatorii folosesc un ansamblu de micri ale corpului (de exemplu, atunci cnd un profesor dorete s
numeasc elevul care s rspund la o ntrebare, folosete de cele mai multe ori att nclinarea capului, ntinderea
minii, ct i poziia general a corpului n acest sens);
- expunerea sentimentelor arat celorlali n funcie de micrile corpului ct de intense ne sunt sentimentele; putem
arta astfel mnie sau bucurie, suprare i fric. Oamenii pot s interpreteze aceasta i s reacioneze (cineva suprat
este ntrebat Ari suprat, ce ai?
- adaptorii sunt folosii de ctre indivizi atunci cnd acetia se afl n situaii inconfortabile (spre exemplu, faptul c
o persoan aflat la o mas de discuii se apuc s aranjeze hrtiile din faa sa poate sugera c dorete mai mult
ordine n discuii i c situaia n care se afl nu prea o bucur.


Evident, am amintit aici doar elementele majore, diferitele tipuri de nuane fiind uor de regsit n multiplele
surse de informaii despre comunicarea nonverbal.
n acelai timp, este util s fim ateni s nu citim un semn sau altul n mod izolat i n afara contextului (copilul poate
s i ncrucieze braele pentru c nu-i place unde duce discuia cu noi sau poate pur i simplu i este frig!)
Fiecare dintre noi isi poate dezvolta atat abilitatile de a interpreta limbajul trupului si mimica unei persoane
cat si capacitatea de autocontrol si armonizare a gesturilor personale cu mesajul pe care doreste sa il transmita.