Estonia, oficial Republica Estonia, este un stat din regiunea Baltic din Europa de Nord. La nord are iesire ctre Golful Finlandei, la vest ctre Marea Baltic, la sud se nvecineaz cu Letonia, si la est cu Lacul Peipus si cu Rusia. Dincolo de Marea Baltic se afl Suedia ctre vest si Finlanda ctre nord. Teritoriul Estoniei acoper 45.227 km, si este influentat de o clim temperat. Estonii sunt un popor finic, iar limba oficial, estona, este o limb fino-ugric nrudit ndeaproape cu finlandeza i mai de departe cu maghiara. Estonia este o republic parlamentar mprit n 15 subdiviziuni, denumite individual maakond. Capitala i cel mai mare ora este Tallinn. Cu o populaie de 1,29 milioane de locuitori, este una dintre cele mai puin populate state membre ale Uniunii Europene, ale Zonei Euro i ale NATO. Estonia are cel mai mare produs intern brut pe cap de locuitor dintre toate fostele republici ale URSS. Este listat ca fiind o economie cu venit mare de ctre Banca Mondial, ca economie avansat de ctre Fondul Monetar Internaional. Naiunile Unite clasific Estonia drept ar dezvoltat cu un Indice al Dezvoltrii Umane foarte ridicat,iar tara se afl pe primele locuri n termeni de libertate a presei, libertate economic, libertate politic i educaie. Mulfi estoni se consider mai degrab nordici dect baltici. Limba eston este nrudit ndeaproape cu finlandeza, i nu cu limbile baltice, iar estonii, ca grup etnic, sunt un popor finic. Nordul Estoniei a fcut parte din Danemarca medieval n secolele al XIII-leaal XIV-lea, fiind transferat Ordinului Teutonic dup Rscoala din Noaptea de Sfntul Gheorghe n 1346. Denumirea capitalei estone, Tallinn, este considerat a proveni din cuvintele estone taani linn, care nseamn ora danez.. Estonia a fcut parte din Imperiul Suedez ntre 1561 i 1721. Dominatia suedez a fost cunoscut n Estonia sub denumirea de bunele vremuri suedeze. Discursul ambasadorului Suediei, de Ziua Independenei Estoniei din 24 februarie 2009, n care a denumit Estonia tar nordic a atras mult atenie n tar i a fost considerat un mare compliment. n plus, ministrul comertului exterior din Finlanda, a fost citat ca afirmnd c Estonia este o tar nordic distinct. ncepnd cu secolul al XIV-lea, prti din coasta nord-vestic a Estoniei i insulele au fost colonizate de etnici suedezi, care au format ulterior comunitatea suedezilor din Estonia. Majoritatea populatiei suedeze din Estonia s-a refugiat n Suedia n 1944, ferindu-se de naintarea armatei sovietice. n 2005, Estonia a aderat la Grupul Nordic de Lupt al Uniunii Europene. Estonia se afl n nordul zonei de clim temperat i n zona de tranzitie ntre clima maritim i cea continental. Estonia are patru anotimpuri de lungimi aproape egale. Temperatura medie se nscrie ntre 16,3 C pe insulele din Marea Baltic i 18,1 C pe continent n iulie, cea mai cald lun, i ntre -3,5 C n insule pn la -7,6 C pe continent n februarie, cea mai rece lun. Temperatura medie anual n Estonia este de 5,2 C. Zpada, al crui strat este de regul mai mare n sud-estul \trii, dureaz de la jumtatea lui decembrie pn la sfrsitul lui martie. Estonia are peste 1.400 de lacuri. Majoritatea sunt foarte mici, cel mai mare, lacul Peipsi, avnd o suprafa de 3.555 km. Cele mai mare ruri ale trii sunt Vhandu (162 km), Prnu (144 km) i Pltsamaa (135 km). Estonia are numeroase zone mlstinoase. Istoria Estoniei, la fel ca cea a altor state balcanice, a fost o succesiune de lupte pentru pastrarea independentei si a integritatii natiunii impotriva invaziilor natiunilor vecine. Rusii, care erau determinati sa obtina o "poarta" spre regiunea baltica, au obtinut Estonia de la Suedia. Dupa ce Germania a invadat Uniunea Sovietica in timpul celui de-al doilea razboi mondial, Estonia a devenit cea de-a 15-a republica sovietica socialista. Au trecut patru decenii pana cand Mihail Gorbachev, ca secretar general al partidului comunist, a oferit sansa unei schimbari pentru statele baltice. In 1990 partidul comunist estonian a votat in favoarea independentei totale fata de Uniunea Sovietica, insa a lasat o perioada de tranzitie de sase luni pana la despartirea finala. Recunoasterea internationala a statului estonian a fost urmata de intrarea in Natiunile Unite si de aderarea la Uniunea Europeana in 2004. De-a lungul istoriei, buctria eston a depins mult de anotimp i s-a axat pe hran trneasc simpl, fiind influentat de multe tri. Astzi, ea cuprinde mai multe feluri de mncare internationale. Alimentele cu specific eston sunt pinea neagr, carnea de porc, cartofii i produsele lactate. Traditional, vara i primvara, estonii mnnc hran proaspt fructe, ierburi, legume i orice se culege direct din grdin. Vnatul i pescuitul sunt i ele frecvent ntlnite, desi au devenit doar hobby-uri. Grtarul n aer liber pe timpul verii a devenit ceva popular. Specialitatile nationale sunt Sult (piftie de vitel), Taidetud vasikarind (friptura impanata de vitel), Rosolje (hering cu otet si sfecla), gasca umpluta cu mere si prune si supa de bureti. Bauturile traditionale sunt berea Saare, vinul fiert si Vana Tallinn. Iarna, se consum gemuri, alimente conservate i murturi. Estonia a trecut prin ani grei n trecut i deci culegerea i conservarea fructelor, ciupercilor i legumelor pentru iarn a fost mereu o activitate esenial. Astzi, culegerea i conservarea nu sunt att de frecvente, deoarece orice se poate cumpra din magazine, dar prepararea hranei pentru iarn rmne popular la tar i nc mai are o semnificatie ntructva ritual. Estonia este o tara mandra de istoria ei, cu amintiri medievale, germanice si apoi sovietice, amintiri reflectate de cladiri, monumente, castele, pe care le descriu cu mandrie oricarui turist. Tallinn este capitala tarii. Majoritatea turitilor care merg n Tallinn ajung via feribot de la Helsinki sau Sankt Petersburg. De cele mai multe ori Tallinn este doar un ora auxiliar ntr-o cltorie mai lung prin Finlanda. De la Helsinki, via feribot faci aproximativ 2 ore pn la Tallinn, iar biletul cost n jur de 50 euro dus-ntors, preurile variind foarte puin n funcie de compania pe care o alegi i dac i cumperi bilet online sau de la chioc. Dac vei ajunge la Helsinki putei s aruncai nainte o privire pe site- urile companiilorLinda Line, Tallink sau Viking Line - toate aceste companii au curse Helsinki-Tallinn i putei face rezervrile pentru bilete online. Una sau maxim dou zile pentru Tallinn sunt mai mult dect suficiente pentru a-l explora i pentru a te bucura de aerul sau medieval. Desigur, exist persoane care susin c o sptmn nu i ajunge, iar prerea lor nu poate fi combtut pentru c fiecare se simte altfel n oraul care i amintete de povetile frailor Grimm, Tallinn. Cldirile sunt exemplar renovate i centrul sau istoric este mult mai mare dect zona istoric a oraelor din tara noastra. De fapt, majoritatea turitilor nici nu ies din zona istoric, prefernd s petreac cteva ore bune pe strduele pietruite, printre bisericile impuntoare i casele colorate, savurnd bunti la cafenele din zon i ascultnd muzic live pe la terase sau chiar prin biserici. nainte de a te avnta n zona istoric, ntreab la hotel de o hart a Oraului Vechi, ntruct te va ajuta s te descurci i s identifici obiectivele importante. Tallinnul este cunoscut si datorita numeroaselor restaurante medievale, specifice zonei . Unul dintre restaurantele traditionale este i celebrul restaurant medieval Olde Hansa, unde o hangi te serveste cu alune dulci i cu diverse mirodenii i iti ofera un schnapps gratuit dac vei reveni s servesti masa n restaurant. Piaeta cu restaurante este fix n spatele Vechii Primrii a oraului, care i acum este inima ntregului ora. Pentru o privelite asupra acestei pri a oraului poi urc n turnul primriei. Piaa Raekoja, unde se afl i primria, este strjuit de cldiri din secolele 15-18, bine-restaurate, care adpostesc cafenele i restaurante. n colul opus fa de primrie se afl prima farmacie a oraului, funcional din 1422, care n prezent adpostete i un muzeu. Urmnd strduele din stnga sau dreapta farmaciei, vei ajunge la Biserica Sfntului Duh, o cldire alb, simpl i cu interior din lemn. n schimbul unei taxe de intrare modice, de 1 euro pentru aduli i 50 ceni pentru studeni, poi vizita interiorul bisericii i dac ai noroc, poi asista la un concert de muzic medieval. De aici poi cobor pn n strada Vene, strad artizanilor cu produse handmade i a galeriilor de art, unde vei descoperi Mnstirea Dominican i Biserica Sf. Petru i Pavel, unde dei intrarea este gratuit, regulile sunt foarte clare iar fotografiatul este strict interzis. Din strada Vene mulimea te va ghida spre aleea Katarina Kaik, cu multe ateliere de negustori, artizani, magazine de sticlrie i ateliere de ppui. Odat ncheiat prima bucl din inima Tallinn-ului, spre dealul Toompea, n vrful cruia domnete catedrala ortodox Alexander Nevsky, cu domurile sale specifice arhitecturii ruseti. Ca o ultima plimbare n oraul vechi, din Toompea te poi ntoarce n oraul vechi pe strada Pikk, cu case bine renovate, muzee, galerii de art i impozanta biseric a Sf. Olaf. Pn s ajungi la biserica Sf. Olaf ns, trebuie s treci pragul mini-muzeului maripanului. Muzeul este amenajat ntr-o cldire veche, pe dou etaje. Parterul adpostete un magazin de figurine din maripan iar la subsol se afl muzeul propriu-zis, unde sunt expuse figurine de desene animate, cntrei celebri, reproduceri din poveti - toate din maripan. Pentru cei interesai, n special pentru cei mici, exist posibilitatea ca n schimbul a 3 euro s poi modela propria ta figurin de maripan. i se pune la dispoziie o bucat de maripan, culori alimentare, ustensile pentru modelat i bineneles, modele. De aici, urmtoarea oprire este biserica Sf. Olaf, a crei principal atracie este turnul su care ofer o panoram unic asupra oraului. Vizitarea bisericii este gratuit, iar pentru turn se pltete o tax de 2 euro. Turnul este deschis de Luni pn Vineri, pn la ora 18.00. Piaa Raekoja este denimita si Piata Primariei. Aceasta este situata in centrul orasului Tallinn si, in interiorul ei se gasesc o multime de atractii turistice si cladiri vechi. Turistii au ca punct principal de reper acest obiectiv doarece aici se gasesc si cele mai luxoase restaurante si baruri din oras. In Piata Primariei se organizeaza majoritatea concertelor si festivalurilor din capitala. De asemenea, aici este locul unde localnicii se intalnesc de Revelion. Istoria spune ca Piaa Raekoja dateaza inca din secolul al 14-lea, mai exact din anul 1322 si este zona cu cladiri medievale. Pana la sfarsitul secolului al 15- lea aceasta a fost renovata de cateva ori pana in momentul in care s-a construit Primaria. De atunci nu s-au mai facut modificari, doar s-au mai adaugat de-a lungul timpului cateva monumente, cladiri, restaurante si cafenele. Pe timp de vara aici se organizeaza toate sarbatorile orasului, iar pe timp de iarna in mijlocul pietei se amenajeaza un pom imens de Craciun, plin de decoratii si obiecte luminoase. Bradul inconjurat de cladirile colorate din piata creaza o atmosfera speciala de poveste. Simbolul orasului Tallinn, Biserica Sf Olaf este o biserica baptista cu o legenda foarte frumoasa. Se spune ca in vremuri stravechi, negustorii orasului s-au hotarat sa construiasca cea mai inalta biserica din lume. Au dat sfoara in tara ca sa angajeze constructori, iar intr-o zi a aparut un strain care le-a spus ca este foarte scump acest plan, dar le va construi gratis biserica, daca cineva din oras va ghici numele sau. S-a apucat de contructie si pana cand a fost gata biserica, a fost trimis un spion la el acasa, care i-a aflat numele de la sotia lui. In momentul in care a pus crucea pe turla bisericii, i s-a strigat numele - Olav- moment in care el si-a pierdut echilibrul, a cazut si a murit. In acel moment din gura lui a iesit un sarpe si o broasca. Atunci unii oameni au zis ca a fost blestemat, altii mai carcotasi au spus ca a fost ajutat de fortele malefice si au vrut sa darame biserica. Bine ca nu s-a intamplat acest lucru. Insa obiectivul negustorilor a fost atins. Timp de 100 de ani biserica a fost cea mai inalta cladire din lume si a fost folosita de catre marinari ca punct de reper de pe uscat. Catedrala Alexandru Nevsky, biserica ortodoxa a orasului se afla pe un deal Toompea, care era pe vremuri, o zona exclusivista a nobilimii. Este biserica ortodoxa a orasului, construita de pe vremea cand Estonia era parte a Imperiului rus. A fost si ea in pericol sa fie demolata, dar steluta ei norocoasa a fost de alta parere. Aproape de biserica se afla Castelul Danez sau Castelul Toompea. Pe strada Pikk, care este un fel de Calea Victoriei a Bucurestiului, se mai afla 2 obiective pe care le puteti vedea daca sunteti in vizita mai mult de 5 ore in Tallin. Acestea sunt Muzeul Maritim si Casa memoriala a lui Ferdinand Veike, fondatorul teatrului de papusi estonian. Monumentul Russalka este ridicat in cinstea scufundarii unei nave de razboi ruseasca, Russalka sau Sirena, pe vremea cand se afla pe ruta catre Finlanda. Statuia reprezinta un inger cu o cruce in mana. Pornind de la Russalka, perpendicular pe tarm este o alee incadrata de copaci, care te conduce catre Palatul Kadriorg aflat in Parcul Kadriorg. Acesta a fost construit pe timpul tarului Petru I si este extrem de frumos. n Tallinn, Biserica San Nicols / Niguliste, se afl la caiva metri-sud de piaa Raekoja. Numele su este dat de Sf. Nicolas de Bari, protectorul marinarilor. n prezent este folosit pentru concerte de camer i ca muzeu de art ce reunete obiecte din bisericile medievale estone. La poalele micului versant unde a fost ridicat aceast biseric se pot vedea rmite ale edificiului demolat de bombardamentele ruse n Tallinn, din 9 martie 1944. Parcul Kadriorge este cel mai mare parc din Tallinn (70 ha). Se situeaz la nord de centrul oraului. Crearea acestui parc simetric aparine stilului baroc i a fost iniiat de Petru cel Mare n 1718, care i-a construit aici resedina sa. n centrul parcului se afla Palatul Kadriog, proiectat de catre arhitectul Niccolo Michetti pentru arul rus, construit ntre 1720 i 1736. n prima jumtate a secolului al XX-lea s-a transformat n parc public i s-a extins pn la mare. Parnu, un mic ora situat pe malurile rului Parnu, n locul n care acesta se revars n golful Riga, a fost intemeiat n secolul XIII i este o cunoscut staiune de tratament, unde exist o plaj de 3 km. n Narva, unul dintre cele mai vechi orase din Estonia, situat pe malul vestic al raului cu acelai nume, se afl castelul Herman, cel mai vechi monument arhitectural i muzeul oraului. n Saaremaa, cea mai mare insul a Estoniei, pot fi vizitate vechile mori de vant din zon, bisericile din piatr, satele de pescari i un castel episcopal restaurat, datand din secolul XIII.