Universitatea Transilvania Brasov

Facultatea de Alimentatie si Turism

Amenajarea turistica a litoralului
~Mangalia~
Prof. Coord.:
Prof. dr. ing. Florea M. Grupa: 162! "M"T
2#1#
Cuprins:
"."ntroducere
1.Amena$area turistica a litoralului
2.%ocali&are Mangalia
'."storic
"".Potentialul turistic
1.Atractii turistice
"""."nfrastructura
1."nfrastructura turistica
2."nfrastructura de agrement
"(.Programe si proiecte de amena$are
1.Centrul de de&voltare a turismului transfrontalier )omania * Bulgaria
2.Mangalia * turism +alnear si de agrement
'.Portul turistic , Mangalia
!.)ea+ilitare si ecologi&are lacuri -eptun
(.Bi+liografie
2
I. Introducere
1.Amena$area turistica a litoralului
Amena$area turistic. a teritoriului este parte integrant. a amena$.rii teritoriului unei
/.ri. 0ste un proces dinamic 1i comple2 de amena$are 1tiin/ific. a spa/iului turistic cu
luarea 3n considerare a rela/iei mediu colectivit./i umane4 precum 1i factorii care
influen/ea&. aceste rela/ii.
5copul amena$.rii teritoriului este punerea 3n valoare a resurselor regionale4
3m+un.t./irea cadrului de via/. 1i a condi/iilor de e2isten/. ale locuitorilor4 av6nd 3n
vedere atenuarea disparit./ilor regionale ale de&volt.rii economice 1i sociale prin
organi&area mediului 3ncon$ur.tor 1i orientarea optim. a ec7ipamentelor 1i activit./ilor.
%itoralul este definit ca &ona de contact dintre elementele terestre si 7idrologice. 0ste
mediu fragil aflat in permanenta transformare si deci permanent supus proceselor care
duc la deteriorarea ec7ili+rului.
2.%ocali&are Mangalia
Al doilea oras al litoralului, Mangalia este o ase&are de aceeasi varsta cu Tomisul4
fiind in trecut o colonie antica intemeiata de greci care purta numele de Callatis 8de la
raul Calles din Asia Mica9. -umele de a&i al statiunii4 Mangalia4 vine de la Pangalia4 care
in greaca +i&antina insemna cea mai frumoasa.
:ras * port maritim4cu o populatie de peste !#.### de locuitori4edificat in &ona
litoralului maritim apartinand Podisului ;o+rogei de 5ud4la nord de limanul fluvio *
maritim Mangalia.Altitudinal4orasul este cuprins intre #4< m in 5*50 si '# m in -(.
'."storic
%ocalitatea este men/ionat. su+ numele de Pangalla sau Pancalia 3n portulanele
genove&e din secolul al ="""*lea. Forma >Mangalia? apare prima dat. 3n anul 1<@'.
Asem.narea cu denumiri t.t.re1ti din Bugeac 8Co1tangalia4 Aamangalia4 Gioltaigalia9 1i
pre&en/a4 de multe veacuri4 a unei importante comunit./i de T.tari 3n ora14 atest. originea
t.t.reasc. a denumirii. Anterior secolului al al ="""*lea4 localitatea apare su+ numele antic
de Callatis 8Callata 3n portulanele genove&e4 uneori 3ntre parante&e su+ Pangalla sau
Pancalia9.
Callatis a fost o colonie a cet./ii grece1ti Beraclea Pontica 8a&i 0reCli 3n Turcia9 din
secolul al ("*lea 3naintea erei noastre. Portul 1i $umatate din ora1ul din Antic7itate sunt
acum su+merse. Dn ciuda inevita+ilelor r.&+oaie 1i sc7im+.ri de st.p6ni4 ora1ul a
prosperat timp de 12## de ani4 uneori li+er4 alte ori su+ st.p6nirile succesive ale Per1ilor4
ale Macedonenilor4 ale ;acilor4 1i ale )omanilor4 deveni/i Bi&antini prin cre1tinare
8timpurie aici4 cum o dovedesc cercet.rile ar7eologice4 3ncepute 3n 1@1< de (asile
P6rvan9. Cetatea4 3ns.4 dispare ca atare odat. cu n.v.lirea popoarelor migratoare din
secolele (""" 1i "=4 fiind 3nlocuit. cu o simpl. a1e&are de pescari.
0ste par/ial recl.dit. 3n secolul =" odat. cu reintrarea ;o+rogei su+ st.p6nirea +i&antin.4
dar dispare din nou 3n 122<4 ars. de data aceasta de T.tari4 care sta+ilesc aici o ta+.r.4
cresc cai 1i oi4 1i sunt st.p6nii unui mic grup de pescari greci care pescuiesc pentru ei
8dup. cronicarul GeoffroE de (ille7ardouin4 el 3nsu1i relat6nd instruc/ii navale genove&e4
limanul Mangaliei fiind pentru ace1tia un ad.post9. 5e pare c. nici regatul (ala7o*Bulgar4
nici despotatul ;o+rogei4 nici domnia lui Mircea cel B.tr6n4 nici lunga st.p6nire
'
turceasc. nu au sc7im+at aceast. situa/ie4 ad.ug6ndu*se doar un grup de %ipoveni 3n
secolul al =("""*lea.
5itua/ia 3ns. se sc7im+. odat. cu alipirea ;o+rogei la )om6nia 3n 1F. Mangalia
devine un port modern 8al doilea port maritim dup. Constan/a9 cu vre*o '### de locuitori
permanen/i 3n 1@'4 dar care devin peste 1#.### vara4 ora1ul cresc6nd rapid mul/umit.
pla$ei de la Tatlageac*Comorova4 ce se 3ntinde pe mai mul/i Gilometri 3ntre capurile
5c7itu 1i Baglaru 8a&i Aurora9. Mangalia a fost portul de ata1 al primului su+marin
rom6nesc H;elfinulH.
;up. Al ;oilea ).&+oi Mondial4 ora1ul devine &on. militar. de frontier. 1i turismul
periclitea&. c6/iva ani. Dn 1@<! este din nou desc7is tuturor4 iar 3ncep6nd cu 1@62 ora1ul
intr. 3n aten/ia guvernului pentru a deveni un important centru turistic: 3ntre p.durea
Comorova 1i mare sunt edificate sta/iunile climaterice 1i de destindere Iupiter4 :limp4
-eptun4 5aturn4 (enus 1i Aurora4 iar vec7iul 1i pitorescul ora14 tipic do+rogean4 este 3n
mare parte distrus pentru a l.sa loc unor construc/ii moderne4 dar 3ntr*un stil func/ional ce
se poate g.si oriunde 3n lume.
II. Potentialul turistic
5tatiunea +alneoclimaterica este favori&ata de conditiile climatice 8media anuala a
temperaturii este de 1142
o
C4a lunii iulie de 26*2
o
C4iar precipitatiile medii anuale au
valori de 'FF mm9 si de pre&enta %acului Mangalia 8 separat initial de mare4acum un golf
al acesteia printr*o desc7idere antropica efectuata in 1@<'J 261 7a suprafara4@4< Gm
lungime4 #4 Gm latime41' m adancime ma2ima94in nordul caruia sunt +ogate i&voare de
apa me&otermale 826 * 2
o
C94sulfuroase.
Mangalia are o pla$a cu forma usor circulara intin&andu*se intre digul de nord al
Portului comercial Mangalia si pla$a 5aturn cu care comunica printr*o scurta portiune
neamena$ata 4 in partea de nord a orasului. "n partea centrala pla$a are circa 12# m latime
si este marginita de o fale&a inalta folosita ca loc de promenada in serile calde de vara de
turisti. Accesul pe pla$a se face de regula pe scarile care co+oara pe pla$a c7iar din &ona
centrala a orasului.
Atractii turistice
Portul turistic:
Portul Turistic Mangalia este singurul port turistic la Marea -eagr. amena$at cu
fonduri europene neram+ursa+ile destinat am+arcaiunilor de agrement4 la standarde
te7nice i de calitate europene care 3i vor permite includerea 3n cele mai prestigioase
reele de porturi turistice mediteraneene i la Marea -eagr..
Knul dintre proiectele de mare anvergur.
implementate la Mangalia a fost reali&area
Portului turistic si de agrement. Accesul direct de
pe c7ei4 legatura direct. cu oraul4 po&iionarea
3ntr*un spaiu ferit de v6nturi puternice i furtuni4
&ona 3ntins. potrivit. pentru sporturile nautice4
toate aceste tr.s.turi transform. Mangalia 3ntr*un
al doilea Monte Carlo i unul dintre cele mai mari
porturi turistice din &ona M.rii -egre.
!
Turismul nautic cap.t. un caracter intern4 dar i internaional4 inclu&6nd Portul Turistic
Mangalia 3ntr*un circuit al M.rii -egre. 5e are 3n vedere4 de e2emplu4 traseul "stan+ul*
(arna*Mangalia*:dessa*Lalta4 ce poate fi reali&at printr*o navigaie costier.. Acest gen
de circuit se poate e2tinde4 inclu&6nd i alte localit.i , porturi turistice* de pe .rmul
M.rii -egre
Creterea capacit.ii de acostare a portului va permite4 cu siguran.4 includerea
Municipiului Mangalia 3n circuitul turismului nautic al M.rii -egre prin organi&area unei
game mai largi de activit.i sportive i de o mai mare amploare4 precum regatele.
Dn acelai timp4 Portul Turistic Mangalia poate fi o +a&. pentru navele turistice
costiere care vor naviga 3n lungul litoralului rom6nesc4 cu escale la -eptun4 Costine1ti4
0forie4 Constan/a4 Mamaia sau Midia.
;atorit. amplas.rii sale4 Portul Turistic Mangalia ofer. condi/iile ideale pentru
sta/ionarea 1i 3ntre/inerea am+arca/iunilor pe timp de iarn. 1i c7iar utili&area acestora pe
%acul Mangalia 3n perioadele 3n care Marea -eagr. este impractica+il. datorit.
condi/iilor meteorologice.
Muzeul de arheologie Callatis
Primele cercet.ri de ar7eologie la Mangalia au fost 3ntreprinse de c.tre C. Butculescu4
urmat de inginerul topometru Pamfil Polonic4 care a lucrat su+ 3ndrumarea lui Grigore
Tocilescu.
%a toate lucr.rile pentru funda/ii de construc/ii la Mangalia se descopereau urme ale
trecutului foarte 3ndep.rtat al ora1ului. Cel care a sesi&at pentru prima oar. distrugerile
aduse patrimoniului istoric al localit./ii a fost 3nsu1i >p.rintele ar7eologiei rom6ne1ti?4
(asile P6rvan. Marele istoric rom6n a demarat primele cercet.ri ar7eologice 3n ;o+rogea
8Bistria4 Klmetum4 Tomis 1i Callatis9 3n
anii 1@1<*1@2# 1i a aplicat primele m.suri
practice de ordin mu&eologic la Mangalia.
"ntrarea 3n cl.direa mu&eului este
reali&at. 3n stilul de construc/ie al anticilor
greci4 imit6nd cl.dirile specifice
civili&a/iei elene. 02po&i/ia permanent.
const. 3n o+iecte de epoc. greac.4 roman.4
romano*+i&antin.4 dar 1i produse ale
civili&a/iei geto*dacilor din localitatea
vecin. Mangaliei4 Al+e1ti.
Muzeul Marinei
Dn august 2##!4 3ntr*o cl.dire a ca&armei de&afectate au 3nceput lucr.rile de repara/ii 1i
de organi&are a institu/iei mu&eale. Conceput ca un mu&eu al te7nicii navale4 el
eviden/ia&. aspecte din activitatea portului militar Mangalia 3n perioada 1@<2*2###.
Mu&eul Marinei Mangalia pune la dispo&i/ia vi&itatorului o impresionant. colec/ie de
te7nic. de naviga/ie 1i o+iecte de patrimoniu4 care redau fidel istoria recent. a Marinei
militare4 pe parcursul a dou. moderne spa/ii e2po&i/ionale 1i a unei +i+lioteci tematice.
Dn cadrul e2po&i/iei se g.sesc o+iecte apar/in6nd colec/iilor de arme su+ ap.4 pre&entate 3n
detaliu4 sec/iuni ale unor torpile ce au fost 3n dotarea trupelor marinei Garni&oanei
Mangalia. Dn curtea din fa/a cl.dirii mu&eale sunt e2puse piese dintr*o impresionant.
<
colec/ie de artilerie naval. 1i antiaerian.4 dominat. de masivul tun de 1'# mm4 care a
apar/inut artileriei de coast..
Comp lexul funerar de la Mo!ila "ocumaci#
Dn vara anului 1@@' a fost ini/iat. de c.tre Mu&eul de Ar7eologie >Callatis? Mangalia o
s.p.tur. ar7eologic. de salvare la unul din cei mai importan/i tumuli din &on.4 cunoscut
su+ numele de Movila ;ocumaci. A fost descoperit un comple2 funerar de mari
dimensiuni4 alc.tuit dintr*un morm6nt de mari dimensiuni orientat 0*( 1i o construc/ie de
form. rectangular. pro+a+il un soclu al altui monument funerar4 construit ulterior
morm6ntului4 am+ele reali&ate din +locuri masive de calcar.
Pe pere/ii morm6ntului au fost reali&ate sgrafitto*uri cu repre&ent.ri antropomorfe4
&oomorfe4 precum 1i pentagrame 1i repre&ent.ri de nave. Aceste sgrafitto*uri 31i g.sesc
analogii la monumentele rupestre de la Basara+i4 cariera de la Aliman4 comple2ul dintre
;um+r.veni 1i :lteni 1i la monumentele medievale timpurii din Bulgaria. Conclu&ia este
c. aceste desene au fost reali&ate de popula/ia care a folosit acest morm6nt pentru locuire
3n secolele =*="".
$eamia %smahan &ultan#
Mosc7eea a fost construit. 3n anul 1<2< de fiica sultanului 5elim al ""*lea81<66*1<F<9.
%a construc/ia mosc7eii s*a folosit piatr. luat. din &idurile cet./i Callatis. Fant6na ritual.4
aflat. 3n curtea geamiei4 a fost construit. cu piatr. provenit. dintr*un vec7i morm6nt
roman.
Dn pre&ent geamia poate fi vi&itat. de turi1ti 1i locuitorii ora1ului4 iar 7ogea Balil "smet
de la 0sma7an 5ultan le pre&int. acestora istoria l.ca1ului de cult.
Dn anul 2## au avut loc lucr.ri de refacere din temelii a mosc7eii. Acoperi1ul a fost
decopertat spre a fi 3nlocuit cu unul nou. Dn interior s*a ref.cut tencuiala iar minaretul4
care era foarte 3nclinat4 a fost adus la starea ini/ial.. 5*a ref.cut 1i f6nt6na din curte4 ce
fusese astupat. 3n 1@<@4 iar apa va fi folosit. din nou pentru ritualul sp.l.rii mor/ilor.
Mormantul crestin cu psalmi
Acest morm6nt a fost descoperit 3n marea necropol. a cet./ii Callatis data+il. 3n epoca
romano*+i&antin. 1i apar/ine categoriei de morminte de tip 7Epogeu r.sp6ndite 3n 3ntregul
"mperiu )oman. Morm6ntul se afl. la , 142# m fa/. de actualul nivel de c.lcare4 accesul
3n camera funerar. f.c6ndu*se prin dromos 4 ce are tavanul +oltit4 acoperit cu pl.ci de
calcar 1i cinci trepte din +locuri de calcar fasonate.
Pe tencuiala camerei funerare au fost pictate dou. inscrip/ii cu caracter cre1tin4 citate
din Psalmi: >;oamne4 A$utorul meu 1i "&+.vitorul 8M6ntuitorul9 meu? 1i >-u m. voi
teme de rele4 pentru c. Tu cu mine e1ti4 ;oamneM?. Am+ele inscrip/ii descoperite 3n
morm6ntul cre1tin de la Callatis4 sunt citate din Psalmi4 cee ce4 3n mod sigur4 constituie o
raritate pentru monumentele din perioada cre1tinismului timpuriu.
Mormantul cu papirus
Cu oca&ia nivel.rii a doi tumuli pentru construirea stadionului din Mangalia4 s*a
descoperit un ring de piatr. ecarisat.4 cu un diametru de 1' m4 iar 3n mi$locul acestuia un
sarcofag dat6nd din secolele "(*""" 3.C7. Pe unul dintre capacele sarcofagului au fost
6
g.site dou. coroane de frun&e de lauri din +ron& aurit4 dovedind c. cel care fusese depus
3n sarcofag era cet./ean de va&. al Callatisului. Printre resturile sc7eletului m6inilor a
ap.rut un papirus4 apreciat ca o pies. deose+it de rar.4 unic. 3n 0uropa de 5ud*0st la acel
moment. Papirusul era scris cu caractere epigrafice4 cu o cerneal. de culoare maron 1i
putea fi un talisman pentru via/a de apoi sau o lucrare artistic. apar/in6nd defunctului.
Papirusul a fost preluat de cercet.tori din fosta K.).5.5. 1i dus la Moscova pentru a fi
descifrat4 dar nu a mai fost 3napoiat )om6niei4 pe motivul deterior.rii lui.
Morm6ntul poate fi vi&itat 3n incinta Mu&eului de Ar7eologie >Callatis? Mangalia4 su+
forma sa tumular.. 5*a p.strat 1i ringul din piatr. pentru a reda c6t mai fidel construc/ia.
Pestera Mo!ile
%6ng. Mangalia se afl. cea mai vestit. pe1ter. din lume: Pe1tera Movile. A+ia
descoperit. 3n 1@64 3ntr*un pu/ minier4 pe1tera nu p.rea s. pre&inte caracteristici
deose+ite. Avea doar o galerie4 lung. de 2## m4 scund. 1i nespectaculoas..
Primii e2ploratori au g.sit 3n cap.tul pe1terii un mic lac cu ap. termal. sulfuroas.. Prin
e2plorarea lacului cu scafandru autonom4 mem+rii ec7ipei G055 au mai g.sit c6teva
3nc.peri mici4 par/ial inundate4 cu numeroase
vie/uitoare neverte+rate: viermi4 melci4 g6ndaci4
scorpioni4 i&opode4 lipitori4 miriapode.
)eali&6nd importan/a 1tiin/ific. deose+it.4 pe +a&a
referatelor de specialitate 3ntocmite de speologi4
Prim.ria Municipiului Mangalia a declarat Pe1tera
Movile re&erva/ie speologic.. "ntrarea a fost 3nc7is.
cu o poart. masiv. de +eton armat pentru a i&ola
mediul interior de influen/ele climatice 1i +iologice de
la suprafa/..
Pe1tera nu poate fi vi&itat. dec6t de speciali1ti4 3n
ec7ipe de 2*' persoane4 iar durata unei vi&ite nu
tre+uie s. dep.1easc. dou. ore. 8p.2!9 Cea mai
comod. 1i instructiv. form. de >vi&itare? este
vi&ionarea filmelor documentare e2istente la sediul
G055 Mangalia.
Pestera 'imanu
Aflat. nu departe de +.tr6nul Callatis4 3ntr*un loc unde s*au 3nt6lnit de mii de ani
drumurile pescarilor cu ale cor.+ierilor4 contra+andi1tilor 1i negu/.torilor4 Pe1tera
%imanu a c.p.tat un nim+ de legend.. A fost refugiu 3n timpul unor atacuri4 ascun&.toare
pentru 7o/i4 cas. pentru pri+egi4 loc secret de practicare a unor ritualuri religioase4 3nc.
din neolitic4 trec6nd prin antic7itatea dacic.4 greceasc.4 daco*roman.4 epoca medieval..
Faima de >pe1ter. cu comori? s*a r.sp6ndit cu u1urin/..
Dn afar. de valoarea istoric.4 Pe1tera %imanu pre&int. 1i o deose+it. importan/.
speologic.. 0a este o pe1ter. freatic. de&voltat. 3n calcare stratificate ori&ontal.
Pe1tera %imanu este complet lipsit. de podoa+a stalactitelor 1i stalagmitelor4 care dau
farmec altor pe1teri. Acest fapt se e2plic. prin a+sen/a infiltra/iilor de ap. de la suprafa/..
Pe1tera este interesant. din punct de vedere +iospeologic. 02ist. o faun. de neverte+rate
F
+ogat. a c.rei principal. surs. de 7ran. o constituie acumul.rile de guano de la coloniile
de lilieci care se ad.postesc 3n pe1ter. mai ales iarna.
Padurea Comoro!a
%a sf6r1itul secolului al ="=*lea 3n &ona P.durii Comorova de ast.&i era un c.tun cu
acela1i nume. Popula/ia lui era format. din ! familii4 num.r6nd 1! suflete4 tuci 1i +ulgari
pescari. %acul Comorova avea o suprafa/. de 6# 7a 1i era acoperit de stuf.
Dntre anii 1@#'*1@#6 au fost 3ns.m6n/ate la Comorova peste < 7a de teren cu mai mult de
un milion de puie/i de salc6mi4 gl.di/.4 frasin4 dud4 cai1i4 castani4 pruni4 o/etari 1i ste$ari.
Dn pre&ent4 P.durea Comorova ascunde o faun. de invidiat 1i este locul preferat de
campare pentru localnici 1i turi1ti. Dn mi$locul vegeta/iei lu2uriante4 s*au ridicat 3n ultimii
ani vile de lu24 3ncon$urate de +ra&i. ).coarea lor4 mirosul specific p.durilor de r.1inoase
te duce cu g6ndul la munte4 dar la doar ! Gm ai o pla$. fier+inte4 Pla$a -eptun.
(ezer!atia )agieni
%ocali&at. pe partea st6ng. a 1oselei Mangalia*Al+e1ti4 P.durea Bagieni repre&int.
una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului natural do+rogean. )e&erva/ia
uime1te prin diversitatea peisa$ului4 at6t de diferit de cel litoral aflat la numai c6/iva
Gilometri distan/. 1i prin rarit./ile faunistice care 1i*au g.sit refugiul 3n aceast. insul. de
vegeta/ie 3ncon$urat. acum de culturi agricole. Pute/i g.si aici +.l/i cu vegeta/ie acvatic.
1i palustr.4 stepe pietroase aflate 3n plin soare4 coaste 1i r6pe de calcar4 p6lcuri de ar+u1ti
spino1i4 lumini1uri cu vegeta/ie de step. 1i p.duri um+roase de diferite esen/e4
predominant. fiind o p.dure natural. de tip su+mediteranean.
'acul Mangalia
Dntre mla1tina Mangalia 1i 5aturn se afl. o por/iune de pla$. lat. 1i primitoare. %a vest4
3n imediata sa vecin.tate se 3ntinde o vast. oglind. de ap.4 cu numeroase cordoane 1i
insule de stuf. 0ste Mla1tina Mangalia care4 dup. amena$area 1i dragarea sa4 a devenit
%acul Mangalia. %acul este foarte accesi+il4 fiind flancat spre vest de 1oseaua Mangalia*
Constan/a4 iar spre est de drumul asfaltat ce face leg.tura dintre Mangalia 1i 5aturn4 iar
suprafa/a ei de @@ 7a face din ea un o+iectiv important 1i vi&i+il din orice direc/ie.
: plim+are cu +arca vara pe mla1tin. prile$uie1te 3nt6lniri cu c7ire4 egrete4 le+ede 1i
alte c6teva specii de p.s.ri4 cu +roa1te /estoase de ap. 80mEs or+icularis9 dar 1i cu
+analele +roa1te or.c.itoare 1i numero/i 1erpi de ap..
Pe timpul anotimpului rece mla1tina constituie ad.post pentru multe specii de p.s.ri
care prefer. mediul deltaic: li1i/e4 pelicani4 ra/e4 g61te s.l+atice4 cormorani4 le+ede.
Pe fundul mla1tinii sunt mai multe pu/uri ad6nci 8cel mai ad6nc are 1 m4 3n timp ce
apa de l6ng. el m.soar. doar 1*2 m ad6ncime9 ale i&voarelor de ap. termal. 1i sulfuroas..
5*au semnalat apro2imativ 2< de astfel de pu/uri4 cu un de+it estimat de 2<# litriNsecund.4
care con/in +ule de metan4 7idrogen sulfurat 1i au o temperatur. de circa 2< grade
Celsius.
Alte atractii turistice: 7erg7elia din Mangalia4 edificiul +i&antin4 monumentul eroilor4
+iserica 5f. Mina.

III. Infrastructura
1."nfrastructura turistica
5patii de ca&are:
"n orasul Mangalia e2ista cateva 7oteluri care datea&a de multi ani si e2ista numeroase
posi+ilitati de ca&are la cetatenii particulari in apartamente inc7iriate in regim 7otelier 4 in
cele cateva vile si in casele din diferitele cartiere ale orasului.Ca si in alte statiuni ale
litoralului nu sunt Boteluri noi 4 dar sunt renovate cateva din cele e2istente cum ar fi
Botel President clasificat la ! stele si Botel Corsa pe fale&a
Boteluri ! stele: Botel President OOOO
Boteluri ' stele: Botel CorsaOOO 8fostul :rion 9 4 Botel Mangalia OOO4 Pensiunea Casa
BluOOO
Boteluri 2 stele:Botel AstraOO4Botel Penit OO4 Pensiunea Fon&i4
"mo+iliare in regim 7otelier: "n cartierele orasului Mangalia e2ista o multime de
propietari de case care inc7iria&a camere pe timpul se&onului estival 4avand o traditie de
multi ani de &ile in aceasta activitate 4 si unde se poate asigura ca&area turistilor in
conditii foarte +une la un pret accepta+il 02ista o mare varietate de case si camerele au
conforturi diferite de la ca& la ca& 4 deasemenea4 in functie de po&itia fata de pla$a
tarifele difera la serviciile de ca&are. Cea mai avanta$oasa alternativa pentru familiile
numeroase sau pentru doua cupluri de prieteni este ca&area intr*un apartament cu doua
sau trei camere4 dotate cu tot confortul4 inclusiv +ucataria."n acest mod c7eltuielile cu
ca&area sunt cele mai sca&ute si deasemeni costurile meselor &ilnice. 02ista o oferta de
apartamente de inc7iriat in Mangalia4 tarifele de inc7iriere variind in primul rand in
functie de &ona si apoi de confortul oferit. Cartierele cele mai apropiate de statiunea
5aturn sunt: )o&elor4 si Gara. Pona centrala a orasului este foarte aproape de pla$a din
Mangalia.
Transportul:
Facilitatile de transport: portul comercial4 drumul national ;-'@ 4 gara Mangalia *
punct terminus al retelei de cai ferate din partea de sud*est a )omaniei4 aeroportul Mi7ail
Qogalniceanu la mai putin de F# Gm * fac &ona deose+it de atractiva4 asigurand legaturi
rapide cu toate punctele principale de pe glo+.
2."nfrastructura de agrement
Berg7elia Mangalia este situat. la ' Gm nord de Municipiul Mangalia 1i la numai <##
m de malul vestic al M.rii -egreJ nu a fost a1e&at. aici 3nt6mpl.tor4 ci s*a /inut cont de
condi/iile geoclimaterice de formare a rasei ara+e. Condi/iile de clim. deose+ite au
permis formarea unui cal ara+ de Mangalia cu calit./i deose+ite.
Dn afara profilului &oote7nic4 Berg7elia constituie 1i un e2celent centru de agrement 1i
atrac/ie turistic.. Comple2ul dispune de un 7ipodrom de trap 1i galop +ine amena$at4 iar
3n incinta unit./ii se practic. ec7ita/ia4 se pot efectua plim+.ri de agrement * c.lare sau cu
tr.sura * de*a lungul M.rii -egre.
Berg7elia de la Mangalia este cea mai mare din sud*estul 0uropei si este populat.
@
numai de cai de ras.: purs6nge ara+4 semigrei si c6iva ponei. Berg7elia este un loc cu
tradiie4 fiind 3nfiinat. 3nc. din 1@26.
I*. Programe si proiecte de amenajare
1.?Centrul de ;e&voltare a Turismului Transfrontalier )omania*Bulgaria?
Proiectul RCentru de ;e&voltare a Turismului Transfrontalier )omania*Bulgaria? are4
ca scop principal4 im+unatatirea infrastructurii transfrontaliere regionale de afaceri si a
nivelului de accesi+ilitate la un sistem informational destinat in egala masura prestatorilor
si +eneficiarilor de servicii turistice din cele doua tari4 prin crearea si functionarea
Centrului de ;e&voltare a Turismului Transfrontalier )omania*Bulgaria in municipiul
Mangalia4 $udetul Constanta. Totodata4 scopul proiectului este sa im+unatateasca4 sa
formali&e&e si sa permanenti&e&e cooperarea transfrontaliera intre institutiile pu+lice si
private din $udetul Constanta4 )omania si districtul ;o+ric74 Bulgaria.
Activitatile pe care le desfasoara Centrul au 2 o+iective principale:
* dezvoltarea cooperarii in afaceri si a infrastructurii de afaceri4 inclusiv actiuni de
informare in afaceri si activitati de turism, obiectiv complementar masurilor inscrise in
5trategia -ationala de ;e&voltare a Turismului4 ce are drept a2a prioritara de&voltarea
unei oferte turistice competitive pe pia/a de turism4 precum si de&voltarea activit./ii
implicitede marGeting 1i promovareJ
+ valorificarea poten/ialului turistic cu impact transfrontalier din )omania si
Bulgaria4 prin corelarea masurilor de promovare a activitatilor turistice ce se desfasoara
pe litoralul Marii -egre4 in &ona de granita )omania*Bulgaria.
2.?Mangalia , turism +alnear si de agrement?
Proiectul RMA-GA%"A , TK)"5M BA%-0A) A" ;0 AG)0M0-T# va contri+ui4
al.turi de alte ini/iative de acest gen4 la 3ndeplinirea o+iectivului general al
P):G)AMK%K" PBA)0 2##!*2##64 C:0P"K-0 0C:-:M"CS A" 5:C"A%S ,
Proiecte mari de "nfrastructur. )egional.4 1i anume 3m+un.t./irea infrastructurii
regionale 3n vederea spri$inirii cre1terii economice.
:+iectivul specific al proiectului este rea+ilitarea 1i de&voltarea infrastructurii de
turism prin amena$area 1i ecologi&area &onei cordon 5aturn*(enus*Balta Mangaliei 3n
scopul cre1terii atractivit./ii &onelor vi&ate 8turism clasic de litoral 1i turism +alnear9 1i va
fi urm.rit prin atingerea unor o+iective par/iale:
amena$area 1i ecologi&area &onei aferente drumului de leg.tur. dintre 5ta/iunea
5aturn 1i (enus 8trotuare4 parc.ri4 spa/ii ver&i4 iluminat am+iental4 alei perimetrale9 pe
toat. lungimea cordonului de 14F GmJ
amena$area &onei parcului de distrac/ii 8prin amena$area de alei4 parc.ri4 spa/ii
ver&i4 iluminat am+iental4 dot.ri cu mo+ilier9 pe o suprafa/. de 24< 7aJ
asigurare re/ele 7idroedilitare 3n toat. &ona vi&at.4 in vederea asigurarii conditiilor
necesare desfasurarii unor activitati economiceJ
e2ploatarea i&vorului de ap. F@ (enus prin amplasarea a < +a&ine 3n apropierea
pla$ei 5aturn4 cu acces li+er pentru turi1ti.
Consiliul Municipiului Mangalia consider. amena$area acestor +a&ine ca fiind un
prim pas 3n de&voltarea unor re/ele de ape me&otermale4 in scopul crearii conditiilor de
valorificare a poten/ialului +alnear al &onei 4 dar si in scopul im+unatatirii calitatii solului
1#
in &ona respectiva si a inlaturarii disconfortului creat. Aceast. m.sur.4 printr*o
promovare adecvat.4 va accentua statutul de sta/iune +alnear. repre&entativ.4 de interes
na/ional 1i interna/ional.
'.?Portul turistic * Mangalia #
%ucrarile preva&ute prin proiectul RPort Turistic Mangalia? au fost finali&ate in luna
septem+rie 2##4 cu respectarea etapelor sta+ilite prin proiect si a termenului preconi&at.
"nfrastructura de +a&a reali&ata permite planificarea unor etape ulterioare de de&voltare.
Proiectul a avut ca o+iective:
* 3m+un.t./irea infrastructurii necesare unui amplasament portuar modern 1i alinierea
noului Rprodus? * Port Turistic Mangalia 3n r6ndul celorlalte oferte de$a consacrate
8porturi turistice din Turcia4 5pania4 "talia4 Grecia4 Portugalia9J
* cre1terea activit./ii 1i accesi+ilit./ii pentru am+arca/iuni de agrement c.tre aceast. parte
a litoralului rom6nesc al M.rii -egreJ
* 3m+un.t./irea calit./ii ofertei locale de turism4 prin de&voltarea segmentului de turism
nautic4 prin crearea unui cadru adecvat activit./ilor portuare de agrement care s. conduc.4
implicit4 la cre1terea num.rului de turi1ti rom6ni 1i str.iniJ
* crearea unor precondi/ii care s. determine atragerea 3n &on. a unor investi/ii ulterioareJ
* cre1terea veniturilor 3n &on. 1i4 implicit4 3m+un.t./irea economiei localeJ
* cre1terea gradului de ocupare 1i 3m+un.t./irea oportunit./ilor de identificare de noi
locuri de munc.4 prin de&voltarea activit./ilor de turism nautic4 dar 1i a serviciilor cone2e
acestora.
!.?)eali+ilitare si ecologi&are lacuri -eptun?
Proiectul Reabilitare si ecologizare lacuri Neptun are ca o+iectiv general
promovarea turismului su+ forma unui produs integrat cu accent pe varietatea
componentelor ce deriva din potentialul &onei.
Proiectul vi&ea&a amena$area %acurilor -eptun 1 si 2 din statiunea -eptun4 municipiul
Mangalia4 acestea constituind o+iective cu potential turistic deose+it si4 in acelasi timp4
fiind amplasate in &one de mare atractie turistica de pe litoralul romanesc.
:+iectivele proiectului:
* lucrari de ecologi&are lacuri 8curatarea prin gre+lare mecanica9J
* rea+ilitarea 1i ecologi&area lacurilor -eptun 8rea+ilitare infrastructura maluri4 amena$are
alei pietonale perimetrale din pavele colorate prefa+ricate4 amena$are spatii de odi7na
pentru turisti4 amena$are spatii ver&i in &ona perimetrala a lacurilor4 plantari copaci4
ar+usti4 pelu&e4 garduri vii4 $ardiniere9J
* amena$are pasarela pietonala si platforma de agrement intre cele doua lacuriJ
* amena$are spatiu pentru &ona de agrement nauticJ
* lucrari de instalatii electrice pentru iluminatul pu+lic am+iental in &ona lacurilorJ
* amena$.ri 3n &ona dintre lacuri , reali&are canal de legatura intre cele dou. lacuri
-eptun 1 si -eptun 24 amena$are platforma de agrement 8pasarela9 pentru traversarea de
pe un mal pe cel.lalt.
11
*.,i-liografie
TTT.mangalia.ro
TTT.pla$a.ro
TTT.infotravelromania.ro
ro.TiGipedia.org
TTT.tourismguide.ro
TTT.turistinfo.ro
TTT.litoralulromanesc.ro
12