1

GERIATRIE Curs I

Caracteristica ultimelor decenii ale secolului trecut , este cresterea numerica a populatiei
varstnice in structura populatiei, adica imbatranirea demografica, fenomen mai accentuat in
tarile dezvoltate economic, dar prezent si in tara noastra. Prognozele demografice apreciaza ca
si in continuare populatia varstnica va creste mai rapid decat cea tanara.
In 1988, O.M.S. a inclus problemele imbatranirii, printre primele cinci probleme de sanatate
ale lumii, alaturi de bolile de inima, cancer, SIDA si alcool. Iata de ce cunostintele de
gerontologie si de geriatrie sunt o necesitate.

Gerontologia, se defineste ca fiind stiinta proceselor de imbatranire, iar Geriatria, drept o
ramura a medicinii, care cerceteaza aspectele patologice ale imbatranirii.
Geriatria a devenit astfel o stiinta de sine statatoare, constand intr-o medicina interna a varstei
inaintate (capitole importante din cardiologie, psihiatrie si neurologie reprezinta substanta sa
fundamentala).
Factori care influenteaza imbatranirea:
- factori ereditari( genetici)
- factori psihologici
- factori socio culturali
- factori spirituali
- factori patologici
Cauzele (FACTORI) care explica fenomenul de imbatranire a populatiei sunt:
scaderea natalitatii, progresele medicinii precum si cresterea nivelului de trai, care impreuna
maresc rata de crestere numerica a populatiei varstnice, prin ameliorarea morbiditatii si
mortalitatii.
Spre deosebire de imbatranire care este un proces dinamic indiferent de varsta cronologica,
senescenta cuprinde ultima perioada a vietii si reprezinta un proces de imbatranire normal. In
cadrul acesteia se delimiteaza Senilitatea, care este o perioada a batranetii, cu deteriorari
biologice severe. Senescenta nu este o boala, este un proces fiziologic, chiar daca imbatranirea
se asociaza de regula, desi nu obligatoriu, cu imbolnavirile. Diversele modificari fiziologice par
sa fie in raport direct cu imbatranirea, dar multe persoane varstnice isi conserva capacitatile lor
functionale, cu toata degenerescenta organica aparenta. Se considera astazi ca prag al batranetii
varsta de 60 -65 de ani.
O caracteristica in procesul demografic al imbatranirii, este cresterea proportiei populatiei
feminine, cu deosebire in tarile industrializate, avand drept cauza principala mortalitatea
masculina in crestere. Durata medie a vietii arata deja, in unele tari dezvoltate, diferente de 8 - 9
ani, in favoarea femeilor (feminizarea populatiei).
Prin cresterea populatiei varstnice, apar unele consecinte nedorite. Creste indicele de
dependenta economica, adica raportul dintre populatia inactiva si cea activa.
Din ansamblul populatiei varstnice, se pot reliefa unele grupe cu risc crescut:
persoanele foarte in varsta (80 - 90 de ani),
2

varstnicii care traiesc singuri sau care nu au copii,
batranii cu afectiuni sau handicapuri grave,
cupluri in varsta din care unul sau ambii sunt grav bolnavi,
femeile in varsta,
batranii care traiesc in institutii colective (camine de batrani, camine spital) etc.
Se apreciaza ca dupa 65 de ani (inceputul varstei a treia), 50% dintre batrani au nevoie de
ingrijiri medicale, ambulatorii sau spitalicesti. In timp ce varstnicii reprezinta circa 15% din
totalul populatiei, ei consuma 50% din prestatiile medicale.
O clasificare curenta a persoanelor in varsta distinge:
45- 64 ani ,perioada de tranzitie ( presenescenta)
intre 65 - 75 ani, trecerea spre batranete, sau perioada de varstnic;
intre 75 - 85 (90) de ani, perioada de batranete(senescenta);
peste 85 (90) de ani, marea batranete sau perioada de longeviv.
In afara de aceasta clasificare cronologica, se foloseste si o clasificare medicala:
imbatranirea fiziologica, armonioasa, in care varsta cronologica se identifica cu varsta
biologica.
Imbatranirea accelerata, cand varsta biologica este mai mare decat cea cronologica.
Imbatranirea intarziata, atunci cand varsta biologica este mai mica decat cea cronologica
Se mai distinge si o imbatranire asincrona, pe un anumit aparat (cardiovascular, cerebral, etc).
Varstnicul, prin incetarea activitatii profesionale, mai ales cand aceasta este brusca, fara
pregatire, isi pierde sentimentul de utilitate sociala, prestigiul social, responsabilitatea, roluri si
statuturi in familie, uneori fenomenul fiind resimtit ca o adevarata drama, o moarte sociala.
Stresul devine nociv. Se descrie chiar o patologie a retragerii, a pensionarii.
Daca se adauga "izolarea" se poate intelege dimensiunea problemei. In timp ce vechile
civilizatii apreciau si utilizau intelepciunea batranilor, societatea moderna priveste cu
neincredere utilitatea lor. Se dezvolta o cultura a tineretii si adolescentei, in care batranul isi
gaseste din ce in ce mai greu locul. In concluzie, societatea moderna genereaza batranete, dar
tinde sa o respinga si o izoleaza.

Patologia batranului este diferita de a adultului. Pentru a ajuta populatia varstnica, trebuiesc
cunoscute bine modificarile fiziologice care apar la varstnic:
perceptiile sunt in regresie la batrani (auzul, vederea dar si gustul, mirosul).
senzatiile dureroase si termice diminua. (Adesea la batrani apare infarcte miocardice,
ulcere perforate sau chiar fracturi, fara durere.)
Modificarile psihice ca apatia, depresia, teama de spitalizare, confuzia, sunt obisnuite. Ele
pot masca o suferinta somatica, organica.
Modificarile de imbatranire apar mai ales in sistemele cardiovascular, respirator si
locomotor. Intre anumite limite, modificarile apartin unei imbatraniri normale.
Aceste modificari sunt:
scaderea acuitatii vizuale si auditive,
slabirea vocii,
3

scaderea fortei musculare,
diminuarea duratei somnului,
constipatia,
modificarea pielii si fenerelor etc.
Colesteroemia depaseste frecvent valorile normale.
VSH-ul atinge un maximum in al V-lea si al VI-lea deceniu, ajungand chiar 15 mm la ora
la 70 de ani.
Ureea, acidul uric si creatinina au valori superioare normalului adultului,
sideremia si proteinemia au valori mai scazute decat valorile adultului.
Polipatologia este regula, iar tablourile atipice sunt foarte frecvente.
O.M.S., defineste starea de sanatate ca "o stare completa de bine, fizic, mintal si social". La
batrani, capacitatile fizice regreseaza, are loc o deteriorare intelectuala si o dezangajare sociala
cu marginalizare. Totusi batranetea nu trebuie privita ca o boala. De altfel, raportarea la normal
se face de obicei luand ca referinta normalul adultului, fapt care nu corespunde realitatii.
Practica confrunta cadrele medicale mai ales cu bolnavi varstnici. De aici decurge necesitatea
cunoasterii modificarilor principalelor functii, induse de batranete.
Declinul aptitudinilor psihomotorii, incepe de la varsta de 25 - 35 de ani. Totusi posibilitatile
intelectuale, se prelungesc uneori mult peste 70 de ani. Uzura organelor este inegala.
Modificarilor de varsta suferite de diferitele organe si sisteme li se adauga unele evenimente
care intervin in existenta varstnicului: retragerea din activitate, imbolnaviri diferite, plecarea
copiilor, decesul partenerului, disparitia vechilor prietenii etc
Cele mai frecvente boli care apar la batrani sunt: cardiopatii aterosclerotice ischemice,
hipertensiunea arteriala, tulburarile de ritm si conducere, anemia pernicioasa, leucemia limfatica
cronica, diverticuloza digestiva, hernia hiatala, diabetul zaharat, ateroscleroza cerebrala, boala
Parkinson, dementele, depresiile, starile confuzionale, glaucomul si cataracta, osteoporoza si
fractura capului femural, poliartrozele si guta, cancerul cutanat etc.
In psihologia senescentei, involutia este inegala, cu diferente individuale. In procesul de
imbatranire, apar frecvent:
depresia,
anxietatea,
instabilitatea emotionala,
ideile de persecutie,
logoreea,
insomnia cu fragmentarea somnului noaptea,
somnolenta diurna intermitenta.
Scade spontaneitatea gandirii cu inertii si stereotipuri, dar se conserva si chiar cresc
functiile de sinteza, generalizare si schematizare
Limbajul reflecta dificultatile gandirii: Scade fluxul verbal, apare lentoarea ritmului si a
vocabularului.
Afectivitatea este compromisa adeseori. Comportamentul este emotional, apare
irascibilitate si labilitate emotionala.
4




BOLILE CARDIOVASCULARE LA VARSTNICI

Bolile cardiovasculare reprezint principala cauz de deces la btrni. Ca frecven ele sunt
urmate de bolile neurovasculare i psihice.
Particularitatile bolilor cardiovasculare la varstnici , tin de anumite aspecte specifice:
-Ateroscleroza n primul rnd, apoi celelalte boli metabolice, obezitatea, diabetul zaharat, guta,
se asociaz frecvent tulburrilor cardiovasculare.
-Restrngerea activitii fizice, specific avrstnicului, face ca dou din cele mai importante
simptome ale bolilor de inim - dispneea de efort i durerea precordiar - s lipseasc, s fie
diminuate sau atipice.
-Unii btrni manifest ca semn primar de insuficien cardiac o stare caectic, pierdere
ponderal sau anorexie.
-Alteori, infarcte miocardice evolueaz cu simtomatologie abdominal, simulnd abdomenul
acut, sau cu fenomene cerebrale, simulnd accidente vasculare cerebrale.
-Muli bolnavi cu ateroscleroza vaselor abdominale, mezenterice, ajung n serviciide boli
contagioase, cu simptomatologie de enterit.

ANGINA PECTORALA
Angina pectorala se manifesta prin senzatii dureroase mult diminuate fata de cele de la
adult.Frecvent apare o stare de discomfort toracic cu iradiere atipica, asociata uneori cu dureri
vertebrale, colecistice sau gastro-intestinale.De multe ori simptomul dominant este dispneea, la
care se adauga palpitatii, anxietate, depresie, etc.
Tratamentul este similar cu cel al anginei pectoral de la adult: nitrati cu actiune scurta sau
prelungita, beta-blocante, blocanti ai canalelor de calciu, antiagregante plachetare.

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT LA VRSTNIC
Inima unui vrstnic, nu se mai poate adapta la efort. Apare frecvent dispneea la eforturi
minime. De aceea la btrni simptomul principal nu este durerea precordial ci dispneea. Se
discut chiar despre o insuficien cardiac latent a btrnului. Infarctul miocardic la vrstele
naintate scade ca frecven.
Moartea coronarian scade dup 70 de ani, dar crete moartea subit vascularo-cerebral. Deci,
dei afectarea aterosclerotic a coronarelor crete, morbiditatea prin infarct miocardic scade.
Explicaia probabil const n selecia prin deces,diminuarea solicitrilor fizice i psihice etc.
Factori de risc : Infarctul miocardic este mai frecvent la femeile vrstnice dect la brbaii de
aceeai vrst. Interesant este i faptul c la persoanele vrstnice, se gsesc factori de risc mai
puini dect la adulti. Hipertensiunea arterial este cel mai frecvent factor de risc la
btrni.Urmeaz diabetul zaharat.
In concluzie, la bolnavul vrstnic, scade numrul factorilor de risc, frecvena acestora fiind n
ordine hipertensiunea arterial, diabetul zahart i angorul, spre deosebire de bolnavii nevrstnici
unde pe primul plan se situeaz obezitatea, fumatul i hiperlipidemia.
5

O alt caracteristic este frecvena infarctelor miocardice mute, descoperite ntmpltor, pe
traseele ECG, i la examenele necroptice.
Tablul clinic clasic al infarctului miocardic la btrni, este nlocuit de tablouri asimptomatice
i fruste, de aspecte atipice i simptomatologie de mprumut.
Apar astfel infarcte cu tablouri false abdominale, fals cerebrale sau fals pulmonare, care
creeaz mari dificulti de diagnostic.
Alteori apar tablouri nesemnificative, care sugereaz o suferin minor: algii toracice,
articulare, curbatur, viroze respiratorii etc. Cele mai periculoase forme, sunt formele atipice,
mute sau silenioase.
Durerea, simptomul cardinal din infarctul miocardic clasic (atroce,retrosternal, cu anxietate,
cu iradieri precise, fr rspuns la nitrii), este rar ntlnit la vrstnic. Absena durerii s-ar
datora scderii sensibilitii, restrngerii activitii fizice, sau mascrii acesteia de ctre
insuficiena cardiac care poate nsoi infarctul. Aceeai explicaie se poate da absenei
angorului din cardioatia ischemic.
O modalitate frecvent este debutul prin astenie marcat, chiar adinamia aprut brusc.
ocul cardiogen, edemul pulmonar acut i insuficiena cardiac, apar frecvent n infarcte
miocardice cu debut nedureros.
In absena durerii, pot apare semne neurologice nespecifice (astenie, ameeal, scurte pierderi
de cunotin, dispneia ca expresie a insuficienei cardiace).
Alteori infarctul debuteaz sub forma unui accident vascular cerebral.
Cnd apare, durerea este atipic, are caracter de jen sau disconfort, alteori este intricat, n
special coronaro-osteo-articular, sau are localizare epigastric .
Mai frecvent dect durerea este dispneea, care de obiceinu este paroxistic.
Se pot ntlni i infarcte cu simptomatologie cerebral: confuzie acut, disartrie, agitaie
psihomotorie, vertije i chiar com.
Simptomele de mprumut cerebrale, digestive (dup mese copioase), sau din teritoriul
arterelor periferice, se datoresc insuficienei circulatorii din teritoriul respectiv.
Mortalitatea n infarctul miocardic acut la vrstnic, se datorete insuficienei cardiace, rupturii
de miocard, blocului A - V, ocului cardiogen i edemului pulmonar acut. Mortalitatea este mai
mare la femei dup 60 de ani n special n primele 7 zile.
Principii de tratament:
Tratamentul vizeaz trei elemente majore: repausul la pat, combaterea durerii i tratamentul
anticoagulant.
=Combaterea durerii, prima msur terapeutic se realizeaz cu Mialgin (100 mg i.m.sau i.v.),
iar n cazul unor dureri severe Morfin (10 - 15 mg s.c,i.m., chiar i.v.).
=Oxigenul, pe sond nazal sau masc,este necesar n toat perioada dureroas i n formele
nsoite de oc sau E.P.A.
= Repausul la pat este obligatoriu n toate formele. Deoarece evoluia este imprevizibil,
repausul trebuie realizat n spital, de preferin n uniti de terapie intensiv pentru
monitorizare. n primele ore i zile (2 - 3), repausul va fi absolut, nsoit de administrarea de
sedative (barbiturice,Diazepam) i alimentaie hidro-zaharat (sucuri de fructe, compoturi, ceai
slab, lapte diluat cu ap).
6

Progresiv, dieta va fi completat, n sptmna a patra revenind.la regimul normal(hipocaloric,
srac n lipide i sare).
Constipaia va fi combtut prin clisme i laxative.
Micrile active ale membrelor sunt permise dup 24 - 48 de ore, iar ederea pe marginea
patului,alimentarea la pat i toaleta, dup 7-l4 zile.
=Tratamentul trombolitic este tratamentul de baza si trebuie administrat in primele 6 ore de la
debutul durerii.Se folosesc :Streptokinaza, Urokinaza, etc.
=Tratamentul anticoagulant se face cu Heparin , la 6 ore sau n perfuzie , urmat dup 3-4 zile
de Trombostop, sub controlul timpului de protrombin.
Medicaia coronarodilatatoare, oral sau parenteral, este indicat .
=Tratamentul complicaiilor comport combaterea ocului cardiogen cu Izoproterenol (Isuprel),
2 zile, i.v. sau n perfuzie, Noradrenalin (1-2 fiole, 4 mg, n perfuzie), hemisuccinat
dehidrocartizon (500 mg i.v.), oxigen pe sond nazal; de asemenea, se aplic tratamentul
insuficienei cardiace cu Lanatosid-C, Chinidin, i tulburrilor de conducere, dup caz.
=Tratamentul de fond este cel al anginei pectorale.


HIPERTENSIUNEA ARTERIALA LA VARSTNIC

Definiie: hipertensiunea arterial e un sindrom caracteriat prin creterea presiunii arteriale sistolice i a celei
diastolice peste valorile normale. Se consider valori normale pentru presiunea arteriala maxim pana la 140-
145 mm Hg, iar pentru minim pana la 90 mm Hg.
Clasificare: n funcie de etiologie se deosebesc:
A)Hipertensiunea arterial esenial sau primara, n care nu se poate evidenia o cauz organic i
B)Hipertensiunea arteriala secundar , n care este dovedit cauza. Se deosebesc:
- HTA de cauza renala determinata de diverse boli renale(ex.rinchi polichistic, hidronefroza, stenoza de
artera renala, etc.
- HTA de cauza endocrina: feocromoctom, sindrom Cushing, etc.
-HTA de cauza cardio-vasculara: coarctatia de aorta,etc.
- HTA de cauza neurologica: encefalite, tumori cerebrale,etc.
- HTA de origine medicamentoasa: ex. Abuz de contraceptive orale, etc.
Tratamentul in cazul formelor secundare de HTA ,se adreseaza in primul rand cauzei.

Forme de HTA la varstnic:
O anchet epidemiologic din U.S.A. (1974), arat c majoritatea femeilor i brbailor vrstnici, au
presiunea sistolic superioar valorii de 160 mm Hg, i cea diasolic inferioar valorii de 100 mm Hg. De aici s-
a impus termenul de hipertensiunea arterial sistolic.
Hipertensiunea la vrstnici crete la femei cu precdere. La btrni se ntlnete obinuit hipertensiunea
arterial sistolic dar se ntlnesc i forme eseniale hipertensiumea arteriala sistolo-diastolica .
Cu naintarea n vrst, crete frecvena hipertensiunii sistolice. Atunci cnd este prezent hipertensiunea
esenial(sistolo-diastolic), debutul afectiunii a avut loc in perioada de adult.
Hipertensiunea este principalul factor de risc la vrstnic, crescnd incidena accidentelor vasculare cerebrale i
coronariene.

Caracteristicile HTA la varstnic:
7

= HTA esenial, nu este caracteristic vrstnicului, ia apare n cursul vrstei tinere sau adulte i evolueaz
la btrni cu unele caractere clinice speciale. Este o hipertensiune sistolo-diastolic, cu o evoluie mai blnd,
cu gravitate moderat. Formele maligne sunt foarte rare. De obicei hipertensiunea se nsoete de ateroscleroz.
= Hipertensiunea arterial sistolic, este adevrata hipertensiunea geriatric. Tensiunea arterial diastolic este
de multe ori normal sau puin crescut. Se asociaz leziunilor difuze de arterioscleroz. Apar frecvent
accidente coronariene i cerebrale. Evoluia este benign.
= Hipertensiunea arterial secundar sau simptomatic, se ntlnete extrem de rar la vrstnic. O excepie
oconstituie forma mixt, cu component renovascular (plci ateromatoase n arterele renale) i hipertensiunea
de origine renal parenchimatoas (pielonefrita i glomerulonefrita reprezint 50% din cazuri).
Simptomatologie
Simptomatologia la vrstnic a hipertensiunii arteriale, are unele particulariti:
- uneori se ntlnesc cazuri cu valori tensionale crescute, fr semne clinice
- simptomatologia este de obicei nezgomotoas.
- apar frecvent simtome nespecifice (cefalee, vertije, palpitaii, tulburri de vedere, nicturie)
- apar adeseori simptome de suferin cardiac: dispnee de efort, disconfort toracic, palpitaii, galop.
- la vrstnicii dup 70 de ani, apar semne de insuficien circulatorie cerebral: insomnii, agitaie, dezorientare.
Explorari paraclinice: Semnificative sunt: ex. de laborator, examenul fundului de ochi, radiografia
toracica(calcificrile crjei aortice)etc.
Complicaiile sunt cardiace, cerebrale i renale, i in de modificrile aterosclerotice.
Principii de tratament:
Se urmrete scderea valorilor tensionale n limite normale.
Tratamentul corect reduce proporia apariiei infarctului miocardic, a insuficienei cardiace i accidentelor
vasculare cerebrale.
Nu se prescrie un regim desodat strict, sever.
Se urmrete scderea progresiv ponderat(unde este cazul).
Tratamentul trebuie s fie blnd i continuu, urmrind scderea treptat a valorilor tensionale.
Se ncepe tratamentul cu diuretice, n doze mici i blnde (furosemidul se prescrie numai n situaii particulare).
Ulterior se pot asocia,tot n doze mici, medicamente hipotensoare din alte clase: betablocante(dac nu sunt
contraindicate), blocanti de calciu(Nifedipina), inhibitori ai enzimei de conversie(Captopril, Enalepril), etc.


HIPOTENSIUNEA ARTERIAL ORTOSTATICA

Definitie: Prin hipotensiune arterial ortostatica se nelege scderea presiunii arteriale sistolice cu mai mult
de 20 mm Hg, n trecerea de la decubit la ortostatism.
Frecvena crete cu vrsta.
Nu este o boal, este un sindrom. Se nsoete de astenie psihofizic, palpitaii, vertije, sincope, cderi,
pierderi de cunotin.
Este datorat tulburrilor de reglare neurohormonale a tensiunii arteriale.
Se descrie o form idiopatic i una secundar (arterioscleroza cerebral,neuropatia diabetic sau etilic).
In hipotensiunea ortostatica pacientii sunt sfatuiti sa nu se ridice brusc sau sa nu stea prea mult timp in picioare.
De asemenea, medicatia hipotensoare trebuie atent monitorizata.

O forma particulara de hipotensiune ce poate fi intalnita la varstnici este hipotensiunea arterial postprandiala. In
cazul hipotensiunii postprandiale, corpul nu se poate adapta la scaderea tensiunii din timpul mesei. Cauza
hipotensiunii postprandiale ar fi redistribuirea fluxului sanguin la nivelul tubului digestiv, in detrimentul
celorlalte teritorii. Din acest motiv, apare starea de somnolenta, oboseala, incapacitatea de concentrare dupa
masa.