Sunteți pe pagina 1din 7

EXAMINAREA PSIHOLOGICA SI

ORTOFONICA A COPILULUI DEFICIENT


AUDITIV
1. Obiectivele exai!a"ii #$i%&l&'ice
Una dintre primele utilizari ale probelor psihologice este depistarea copiilor cu deficienta
mintala. Scolile de surzi se confrunta cu problema identificarii copiilor cu dubla deficienta:
auditiva si mintala. Cunoasterea nivelului dezvoltarii mintale a elevilor permite: organizarea
unor clase (grupe) omogene; stabilirea unor programe educative si corectiv-compensatorii
adecvate; estimarea achizitiilor si a progreselor inregistrate; reorientarea elevilor care nu fac
fata nivelului solicitarilor stabilit initial. Rezultatele la probele psihologice alaturi de
informatii provenite din alte surse (e!amene clinice audiologice audiometrice anamneza
observatii etc.) contribuie la conturarea deciziei echipei formate din specialisti si parinti
privind orientarea copilului si includerea sa intr-un curent educativ: oral gestual bazat pe
comunicare totala. "#h$%hp
&!aminarea psihologica are rol in selectarea tipului de e!aminare audiometrica si in
interpretarea rezultatelor acesteia. 'arsta cronologica reprezinta un factor important dar
insuficient pentru alegerea metodei de investigatie a starii functiei auditive prin: audiometrie
(obiectiva( )subiectiva( sub forma de "ocuri mai mult sau mai putin standardizate.
Cunoscand varsta mintala a subiectului putem stabili gradul de credibilitate a rezultatelor
investigatiilor mai ales cand fac parte din categoria celor (subiective).
*ermite realizarea diagnosticului diferential intre cazurile de deficiente auditive si cele care
se traduc prin manifestari lingvistice si comportamentale similare: forme de deficienta
mintala cu perturbari ale dezvoltarii limba"ului; alalie afazie; audio-mutitate etc.
Contribuie la analiza cazurilor cu dificultati de adaptare scolara si+sau sociala care se
manifesta prin retarduri si esecuri limitate la anumite domenii sau care sunt e!tinse.
Colin ($,,$) considera ca informatiile furnizate de probele psihologice specifice sau doar
adaptate deficientei auditive pot fi grupate in doua categorii. - prima categorie cuprinde
informatiile care permit situarea dezvoltarii mintale a deficientilor auditivi in comparatie cu
a auzitorilor. .ceste date contribuie la disocierea efectelor surditatii de cele ale unor forme
de deficienta mintala. . doua categorie cuprinde informatii mult mai detaliate date analitice
care tin seama de continutul probelor si de nivelul reusitelor la probe si sub probe. .cestea
contribuie la clarificarea efectului surditatii asupra activitatii intelectuale. Un alt obiectiv
care se inscrie in preocuparea a numeroase cercetari vizeaza raspunsul la intrebarea daca
surditatea este sau nu cauza de intarziere in dezvoltarea mintala. *entru e!plicarea acestor
intarzieri sunt invocati fie factori de natura organica sau functionala fie limitarea
informatiilor socio-educative din cauza deficientei senzoriale.
(. Val&a"ea $i c&!ti!)t)l #"&bel&" #$i%&l&'ice #e!t") *&e!i)l
*e+icie!tei a)*itive
/a intrebarea daca probele psihologice aduc informatii valoroase pentru domeniul
deficientei auditive -leron ($,%$) afirma ca raspunsul este pozitiv in ansamblu dar ca
pentru aceasta probele trebuie sa satisfaca mai multe conditii. a. 0estul sa fie neverbal. &ste
admisa folosirea probelor verbale dar se impun precautii in administrarea si interpretarea
lor. 1umerosi autori (/evine 234lebust -leron) constata ca subiectii cu deficienta auditiva
obtin rezultate slabe la aceste probe comparativ cu auzitorii. 5eficientii auditivi sunt
defavorizati de continutul probei chiar daca forma de administrare a fost adaptata cerintelor
specifice acestor subiecti de e!emplu solicitarile probei si raspunsurile la aceste solicitari
sunt scrise. b. Sa contina e!ercitii preliminarii. &!ercitiile si antrenamentele vin sa
inlocuiasca instructa"ul verbal oral chiar daca acesta ar fi administrat in scris sau in limba"
mimico-gestual. .sigurarea ca subiectul a inteles natura solicitarii permite acordarea
creditului ca rezultatele obtinute sunt reale. c. 6nfluenta limitarii in timp a e!ecutiei probei.
Subiectii cu cat sunt mai tineri inteleg mai dificil ca aprecierea prestatiei lor depinde si de
viteza de e!ecutie. -leron recomanda eliminarea limitei de timp la subiectii prescolari si
includerea ei la subiectii de varsta scolara. 6n plus este acreditata ideea ca deficientii auditivi
pot atinge aceleasi niveluri de dezvoltare ca si auzitorii daca sunt intrunite anumite conditii
dar intrucat dezvoltarea este mai lenta lentoarea poate fi compensata printr-o durata mai
mare.
Un tablou al datelor furnizate de teste privind performantele deficientilor auditivi este
surprins de catre Colin ($,,$) pornind de la cercetarile lui: /eiter 7lair 8arrant 9urmaa
etc.:
- surzii (termen utilizat de Colin pentru deficientii auditivi profund congenital) au dificultati
la itemi bazati pe intelegerea numerelor;
- au dificultati la reproducerea modelelor cu cuburi e!puse si e!trase din campul lor vizual
(7orelli--leron) precum si in probe de atingerea cuburilor;
- au mai multe esecuri decat auzitorii la subtestele scarii de performanta :echsler (:**S6;
:.6S; :6SC): proba Cod si .ran"area imaginilor;
- intampina dificultati in stabilirea relatiei intre termenii unui rationament precum si in
manipularea fluida a simbolurilor in vederea combinarii si a recombinarii acestora;
- dificultati in realizarea rationamentelor de tip inductiv si in realizarea abstractiunilor etc.
.dministrarea unor baterii de probe conduce la date mult mai comple!e si mai complete.
.stfel bateria aplicata de 8arrant si 9urmaa (citat de Colin $,,$) viza e!plorarea
aptitudinilor verbale a aptitudinilor vizuale a capacitatilor de memorare si a celor numerice.
.naliza factoriala a rezultatelor a evidentiat diferente intre auzitori si deficientii auditivi. /a
surzi apare un factor considerat (de tip verbal) care apartine probabil unei categorii mai
largi de operare cu simboluri. /a auzitori s-a identificat un factor pur de (aptitudine
numerica( care nu a fost evidentiat la surzi. Concluzia care rezulta este ca aptitudinile si
anumite procese psihice care intervin in realizarea sarcinilor propuse sunt organizate diferit
in cele doua grupe. .numite rezerve se impun in legatura cu alegerea probelor bateriei care
au fost in e!clusivitate de tipul (creion-hartie).
,. C&!*itii *e a*i!i$t"a"e
&ste un truism faptul ca prestatia subiectului e!aminat nu depinde doar de continutul probei
ci si de situatia de e!amen. Se recomanda un antrenament specific in vederea e!aminarii
copiilor cu deficienta auditiva.
Stabilirea contactului dintre e!aminator si e!aminat este ingreunata de absenta puntii
conversationale introductive. Crearea unui climat rela!ant si mentinerea unei atmosfere de
incredere se poate realiza prin prezenta si incura"arile unei persoane din familie. *e
parcursul e!aminarii aceste interventii sunt contraindicate.
- alta problema care se pune sunt incura"arile pe parcursul e!aminarii. 2a"oritatea copiilor
deficienti auditivi manifesta un important grad de dependenta fata de adulti fiind obisnuiti
sa solicite si sa primeasca indemnuri aprobari sau penalizari din partea acestora pe
parcursul realizarii unor activitati. .cest lucru este mai evident la copiii din gradinitele si
scolile cu internat. &i vor urmari reactiile e!aminatorului e!presia faciala a acestuia si in
lipsa unor reactii evidente vor incerca sa interpreteze atitudinea adultului si sa-si regleze
comportamentul in functie de aceasta. 5eci este foarte importanta acea atitudine (neutra-
binevoitoare) si este necesar un control mai eficient al e!presiilor si reactiilor. 6n timpul
e!aminarii trebuie eliminate sursele de distragere a atentiei. *entru aceasta se elimina din
campul vizual al copilului orice stimuli care i-ar putea distrage atentia de la proba. *e masa
de lucru se lasa numai materialul necesar itemului in curs de e!ecutie. -rice alta miscare sau
modificare din incapere le atrage atentia: curentul de aer datorat deschideri usii vibratii sau
umbre determinate de deplasari ale obiectelor si persoanelor din afara campului vizual. Sunt
necesare aprobarile atunci cand proba permite acest lucru dar acestea trebuie facute cu
discernamant. &ste de mentionat ca adesea subiectii sunt constienti de esecurile lor iar daca
in aceste conditii sunt totusi aprobati vor fi deconcertati iar relatia cu e!aminatorul va fi
perturbata.
-. P"&be )tili.ate $i a#licatiile l&"
Spre deosebire de alti autori /afon ($,%;) includea e!aminarea si diagnosticul psihologic
propriu-zis in cadrul mai larg al e!amenului ortofonic ca etapa esentiala in luarea in sarcina
a copilului deficient auditiv. - recomandare ar fi aceea ca probele ar trebui aplicate de alte
persoane decat cele care se ocupa de educatia copilului indiferent daca este vorba de
antrenamente auditive verbale sau intelectuale pentru ca astfel sa fie asigurata
obiectivitatea estimarii progreselor realizate de catre copil. 5e asemenea distinge intre doua
categorii de probe in functie de finalitatea acestora:
- probe destinate cunoasterii posibilitatilor copilului a capacitatilor sale deficiente dar si a
resurselor si posibilitatilor sale intacte; aici sunt incluse un numar mare de probe concepute
de catre Suzanne 7orel-2aisonn3 care investigheaza capacitatile psihofiziologice;
- probe destinate cunoasterii realizarilor copilului a ceea ce el a achizitionat si poate utiliza;
sunt probele psihologice si lingvistice.
-leron ($,%$) recomanda o serie de probe unele dintre acestea cu aplicabilitate la diferite
categorii de subiecti: 2atricile progresive Raven Cuburile <ohs 0estul de 5esen
=oodenough *roba :echsler-scala de performanta etc.
5intre probele recomandate de /afon ($,%;) pentru e!aminarea ortofonica mentionam:
0estul relativ la debutul limba"ului (0hiberge) de Suzanne 7orel-2aisonn3; destinat
copiilor de >-; ani; permite o dubla apreciere: a nivelului de intelegere si a celui de utilizare
a limba"ului in functie de varsta copilului.
0estul de orientare "udecata si de limba" de Suzanne 7orel-2aisonn3 pentru copii de ; $+> -
, ani; are doua parti: una non-lingvistica (probe de orientare motrice vizuale auditive de
"udecata) si o parte lingvistica (articulatia vorbirea limba"ul propriu-zis cu probe de
intelegere si e!primare). *robele non-lingvistice pot furniza bogate informatii clinice privind
copilul surd; analiza limba"ului pe care o propune este inspirata din metode de
educare+reeducare nefiind o analiza lingvistica ci una ortofonica.
0est de aptitudini de Suzanne 7orel- 2aisonn3 pentru copii de ; $+>-$? ani este considerat
ca o prelungire a celui precedent. 6nclude probe de reprezentare spatiala apeland la
rationament geometric sau aritmetic; probe de seriere a culorilor (incluzand nuanta si
saturatia); de reprezentare simbolica vizuala (prin desene) a unor senzatii tactile sau a unor
senzatii auditive (incluzand timbrul si frecventa).
0este pentru vocabularul activ si pasiv (0'.*) de 9.9. 5eltour si 5. @up4ens pentru copii de
A-; ani s6 ;-% ani.
&valuarea aptitudinilor sintactice (1SS0) de 8. :rill-@alpen C. Chevrie-2uller ..2.
Simon =.=uidet pentru copii de ;-% ani.
Controlul aptitudinilor pentru lectura si scriere (C./&) de .. =irolami-7olinier; pentru
copii de B-# ani.
&!aminarea psihologica a copiilor deficienti de auz se realizeaza cu probe in care limba"ul
verbal intervine cat mai putin. .cestea sunt probele neverbale si de performanta. 5enumirea
de (test fara limba") este relativa deoarece se adreseaza unor mecanisme psihologice
puternic marcate de formalizarea lingvistica. Rosca ($,#>) intr-o ta!onomie a testelor de
inteligenta distinge intre :
- teste de inteligenta individuale predominant verbale - 7inet-Simon :echsler;
- teste individuale neverbale si de performanta - <ohs /abirinte *orteus etc. ;
- teste de inteligenta de grup - Raven 5omino B% 5omino #? etc.
.utoarea face urmatoarea precizare: testele neverbale au continut figurativ iar cele de
performanta se bazeaza pe manipularea unui material concret obiectual. - alta cerinta
adresata probelor psihologice destinate acestei categorii de deficienta este e!istenta unei
etalonari realizate pe un esantion reprezentativ cu precizarea parametrilor caracteristici:
varsta se! tipul si gradul deficientei auditive orientarea scolara momentul si natura
protezarii prezenta+absenta interventiei precoce parinti auzitori+surzi. 8oarte multe cercetari
in acest domeniu (pacatuiesc) prin absenta acestor precizari cu atat mai necesare atunci
cand sunt destinate realizarii unor comparatii ale diferitelor domenii de dezvoltare psihica
pe diferite loturi de subiecti sau stabilirii unor etaloane de referinta. &taloanele trebuie
elaborate pe comunitati lingvistice. Chiar daca probele nu au etalon specific ele pot fi
utilizate la culegerea de informatii relative unor domenii ale dezvoltarii copilului sau pot fi
corelate rezultatele e!aminarii psihologice cu cele ale: e!aminarii ortofonice perceptiei si
discriminarii auditive capacitatii de citire labiala. 6n continuare mentionam cateva probe
folosite in mod curent:
- Scara de dezvoltare psihomotorie destinata primei copilarii de -. 7runet 6. /ezine pentru
copii de ?-A? luni;
- 0estul =essel care permite aprecierea nivelului de dezvoltare psihomotorie;
- *robele piagetiene in adaptarea lui 6. Casati 6. /ezine; destinate copiilor de ?-> ani;
- Scara de maturitate mentala Columbia de *. 5ague 2. =arelli .. /ebettre; copii de B-$$
ani; are o structura omogena nu acopera acelasi camp al activitatii mentale ca :6SC-ul face
apel la operarea cu concepte si categorii;
- 0estul de dezvoltare a percetiei vizuale elaborat de 2arianne 8rostig pentru copii de B-#C
ani si care investigheaza cinci aspecte ale perceptiei vizuale.
;. *robe psihologice si scale de dezvoltare destinate e!aminarii copiilor cu deficiente de auz
si cu tulburari in dezvoltarea limba"ului verbal
;.$. 0estul Sni"ders--omen (.nca $,#,) este un test neverbal alcatuit din opt subteste. .
fost elaborat initial pentru masurarea inteligentei copiilor surzi dar se poate folosi si in alte
situatii in care este impiedicata comunicarea verbala. Se aplica subiectilor de A-$D ani.
Rezultatele subtestelor se interpreteaza prin raportarea lor la etaloane. Se obtin urmatoarele
categorii de informatii e!primate numeric:
- rezultate standard -; situeaza subiectul la un anumit nivel in cadrul aceluiasi grup de varsta;
- coeficientul de inteligenta (6E) -; obtinut prin insumarea tuturor rezultatelor de la probe;
- varsta la subteste (S.) -; se obtine prin e!primarea sub forma de varsta a rezultatelor
numerice;
- varsta mintala (6.) -; media sumelor rezultatelor obtinute la subteste (nu se calculeaza
peste $A ani).
.utorii au incercat sa evite unilateralitatea altor probe de performanta. .laturi de capacitatea
de perceptie a formei si capacitatea de manipulare a obiectelor testul masoara si gandirea
abstracta si capacitatea de recunoastere a situatiilor. &ste alcatuit din % subteste care cuprind
B serii de probe grupate in scala * si respectiv in scala E. 0estul poate fi considerat ca fiind
alcatuit din >!B subteste:
- scala * (2ozaic 2emorare de imagini Combinatii .nalogii);
- scala E (Completare Cuburile <no! 5esenare Sortare).
Scala * este suficienta pentru o testare orientativa iar scala E completeaza e!aminarea si
face posibila retestarea. Se pot aplica si mai putin de patru subteste insa in acest caz este
indicat sa calculam in loc de 6E sau varsta mintala valoarea standard la subteste: S.. 5aca
se e!trag anumiti itemi dintr-un subtest sau daca se incepe sau se incheie e!aminarea in alt
loc decat in cel prevazut prin instructiuni interpretarea devine falsa. /a inceputul fiecarui
subtest se precizeaza la ce varsta si cu care proba se incepe e!aminarea. 1ereusita
subiectului dupa un anumit numar de erori necesita intoarcerea la o proba anterioara mai
usoara.
;.>. Scala de performanta 7orelli--leron (.nca $,#,) a fost conceputa pentru investigarea
subiectilor surzi dar poate fi aplicata si altor categorii de subiecti cu probleme de
comunicare (intarzierea limba"ului inhibitie sau opozitie fata de probele verbale) precum si
subiectilor normali ca test non-verbal de dezvoltare.
6ndicatiile probei sunt in doua variante: pentru surzi si pentru auzitori. 6ndicatiile verbale pot
fi folosite si in primul caz situatia de e!aminare fiind astfel mai naturala. Se insista asupra
mentinerii atentiei subiectului el trebuind sa priveasca atent mai ales modelele care trebuie
reproduse din memorie; de asemenea trebuie sa avem certitudinea ca a fost atent in timpul
demonstratiei si doar apoi sa se treaca la proba propriu-zisa.
8iecare proba are o subproba pentru demonstratie (antrenament) care nu se coteaza dar care
asigura intelegerea rezolvarii. 0estul contine # probe: Reproducerea cuburilor; 2anechin;
6ncastrarea; *uzzle @ael3-8ernald; Cuburile <no!; Copierea desenelor geometrice;
Constructii de cuburi dupa imagini. *rima etalonare s-a facut in $,;B in 8ranta. /a noi in
tara a fost elaborat la Clu"-1apoca un etalon provizoriu in $,#$. *rin standardizarea si
echilibrarea testului s-a dorit obtinerea unei probe de performanta cu posibilitati de
discriminare genetica. .u fost calculate tabele care permit trecerea de la cote brute la cote
definitive astfel:
- pentru fiecare proba -; fete; baieti;
- note standard pe varste -; fete; baieti;
- pentru cele doua categorii -; surzi; auzitori.
;.A. Scara :ebster F :ebster (.nca $,#,) nu are etalon. &ste o scara orientativa care
permite identificarea achizitiilor subiectului a momentului cand se manifesta aceste
achizitii precum si varsta la care ele se permanentizeaza. &ste alcatuita din doua parti mari:
Comunicare si Strategii de invatare.
- Comunicare - contine urmatoarele sectiuni: Comunicare functionala (pragmatica);
6nteractiunea (de la stadiile preverbale la conversatie); .scultare (folosirea auzului);
/imba"ul receptiv; /imba"ul e!presiv; Claritatea vorbirii; Citirea pe degete (dactilare);
Semnalizarea gestuala.
- Strategii de invatare -; ."utoare pentru auz (proteze); Controlul atentiei; Cititul; Scrisul;
-rtografia; Scrisul de mana; .paritia numarului; Concepte matematice; Concepte de baza;
6ndemanari priceperi deprinderi abilitati; 6ndependenta personala; 2aturitatea sociala si
"ocul; Constiinta mediului; Constiinta economica.
Completarea rubricilor acestei scari ofera un tablou al dezvoltarii copilului la un moment
dat cu sectoarele sale normal evoluate sau cu eventualele ramaneri in urma si permite
interventia recuperatorie adecvata situatiei si momentului. &a poate oferi de asemenea o
imagine longitudinala a evolutiei copilului cu punctarea principalelor momente ale acesteia
rezultand un profil evolutiv.
;.B. 0estul Sans-*aroles (.nca $,#,) pentru aprecierea nivelului mental al copilului de $ an
- ; $+> ani de Suzanne 7orel 2aisson3 a fost publicat in $,B% si a fost reetalonat in $,#$ de
catre 2ar3se 8orgue care a adaugat cativa itemi noi. &ste un instrument a carui valoare
clinica este incontestabila datorita bogatiei de observatii pe care le furnizeaza: daca subiectul
reuseste sau nu la probele propuse dar mai ales cum a procedat pentru aceasta. Se noteaza
comportamentul subiectului in fata sarcinii: modul de organizare a activitatii capacitatile de
atentie aparitia oboselii posibilitatile de rationament comportamentul motor anumite
aptitudini perceptiv-motorii etc. *arcurgerea probei este rapida. Copiii apreciaza mult acest
material care evoca "ocurile si "ucariile desi o anumita rigoare a parcurgerii face din el un
instrument foarte precis.
/afon ($,%;) critica demersul lui 2ar3se 8orgue care a considerat util sa adauge
e!primarea rezultatelor la proba si sub forma de coeficient de inteligenta sustinand ca
aceasta proba nu permite evaluarea unui C6 si ca aceasta interventie nu concorda cu rolul
ortofonistului. &l face o distinctie clara intre probele ortofonice si cele psihologice si
incadreaza proba (Sans-*aroles) in prima categorie.
.ceasta proba a fost conceputa pentru a raspunde nevoilor specialistilor care doresc sa se
edifice rapid asupra nivelului mental al copiilor care nu vorbesc sau nu au inca un limba"
format. 6n realitate cuprinde trei teste unul permite e!aminarea copiilor de la $% luni -; la
AC ani. &ste testul numarul $ sau testul pentru bebelusi. .l doilea se aplica pana la ;C ani.
&ste testul numarul > sau pentru copii mici. .l treilea test este prevazut pentru subiecti de
;C ani pana la $? ani. *robele primului test nu fac deloc apel la limba". 6n cel de-al doilea
e!aminatorul poate gasi ca e mai practic sa vorbeasca dar aceasta nu este foarte util. &ste
adaugata o proba facultativa destinata punerii in evidenta a posibilitatilor lingvistice ale
subiectului. Copilul va fi evaluat in functie de activitatea sa psihomotrica. *robele sunt
dispuse in ordinea dificultatii. Se acorda importanta "ucariilor si utilizarii lor dar nu este
inclusa aceasta proba in testul pentru nivelul mental; se studiaza comportamentul copilului si
se noteaza modul sau de reactie la "ucariile propuse.
767/6-=R.86&
.nca 2. 5. ($,,,). *robe psihologice neverbale pentru evaluarea copiilor cu cerinte
speciale Clu"-1apoca: U.7.7.
7orel-2aisonn3 Suzanne ($,D,). 0est Sans *aroles in (/angage oral et ecrit) vol >:
&preuves sensorielles et tests de langage - .ppreciation de lGetat du langage editia a B-a.
1euchatel: 5elachau! F 1iestle.
Colin 5. ($,,$). *s3chologie de lHenfant sourd. *aris: 2asson.
/afon 9.C. ($,%;). /es enfants deficients auditifs. *aris: S62&*.
-leron *. ($,DA). /He!amen ps3chologiIue des enfants sourds in (/a revue de ps3chologie
appliIuJe) vol. $A nr. B. *aris.
Rosca 2ariana ($,#>). 2etode de psihodiagnostic. 7ucuresti: &.5.*.