ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

Analiza comparativa a doua arii

protejate

Parcul National Retezat-Romania
si
Parcul National Pirin-Bulgaria











Apostol Florina
Balan George
Belcescu Denis
Birau Horia
1.DATE GENERALE

1.1. Istoricul regiunilor
Parcul Naional Retezat (Romnia)
A fost recunoscut ca parc naional n anul 1935, fiind primul parc naional legal constituit
din Romnia. nainte de nfiinarea parcului, zona era rezervaie de vntoare pentru capre
negre aparinnd Casei Majestii Sale Regelui, fiind administrat de Direcia Vntorilor
Regale, "care i-a luat angajamentul celei mai mari ocrotiri."
Valoarea universal a parcului a fost recunoscut prin programul Omul i Biosfera al
UNESCO n 1979, prin includerea sa n reeaua internaional a rezervaiilor biosferei.

Parcul Naional Pirin (Bulgaria)

n anul 1963, prin decretul nr.3074 al Administraiei Pdurilor, a fost infiinat Parcul
Naional Vikhren (6 210 ha) n nordul munilor Pirin. n 1972 a fost extins la 27 000 ha i
redenumit Parcul Naional Pirin.
Una dintre cele mai vechi rezervaii naturale din Bulgaria Bajovi Dupki-Djindjiritsaeste
situat pe teritoriul Parcului Naional. In 1977, Unesco a declarat-o rezervaie a biosferei. De
asemenea, mai exist si rezervaia natural Yulen, care ocup un teritoriu de 3.200 hectare
i a fost infiinat n 1994.

1.2. Aezare
Parcul Naional Retezat este localizat n partea de vest a rii, n masivul Retezat, pe
teritoriul judeului Hunedoara. Parcul are o suprafa de 38 047 ha i este delimitat n trei
zone: rezervaia tiinific Gemenele (cca. 1600 ha), o zon central- parcul propriu-zis i o
zon tampon.
Parcul Naional Pirin acoper cea mai mare parte a Munilor Pirin, situndu-se n partea
de sud-vest a Bulgariei, ntre vile rurilor Mesta si Struma i reprezint zona cea mai
frumoas si cea mai vizitat din intreg lanul muntos.


1.3. Relieful, fauna, flora, hidrografia

Relieful predominant n Parcul Naional Retezat este cel glaciar. Aici sunt adpostite
peste 80 de lacuri glaciare, printe care cel mai adnc (Znoaga, 29 m) i cel mai ntins
(Bucura, 8,86 ha) din Romnia. Pe teritoriul parcului se afl aproximativ 40 de vrfuri ce trec
pragul de 2200 m, n medie depind 2350 m.
Fauna este deosebit de bogat, avnd n componen i cteva specii rare. Printre
animalele ntlnite aici pot fi menionate: capra neagr, cerb, mistre, urs, rs, pisic slbatic,
lup, vulpe, jder, bursuc, marmot, acvila etc.
Flora este dominat de cea mai mare pdure natural de amestec din Europa, aflat n
zona joas, n aria strict protejat. Alte plante ntlnite sunt: garofia, flmnzica, darie,
anghelin, pelin, floare de col, sngele voinicului etc.
Condiiile tectonice, litologice i morfologice ale Munilor Retezat, corelate cu poziia
culmilor fat de advecia maselor de aer oceanic, fac ca acest masiv s fie zona cu cea mai
ridicat umiditate i scurgere din Carpaii romneti.
Reeaua hidrografica se dreneaz n dou direcii: spre nord, ctre rul Strei (bazinul
hidrografic Mure), care capteaz toate apele din vestul, nordul, centrul i nord-estul
masivului i spre sud, ctre Jiul de Vest ( bazinul hidrografic Jiul Romnesc).Cel mai
important curs de ap este Lpunicul Mare.
Un loc deosebit n caracterizarea hidrologic a parcului l constituie lacurile naturale
relicte. Acestea i datoreaz geneza condiiilor optime ale acumulrii i transformrii
zpezilor n gheari la altitudini de peste 1700 m n Pleistocenul Superior. Aproximativ 38%
din lacurile glaciare ale Romniei se afl in Parcul Naional Retezat. Cantonate n poala
cldrilor, etajate n trepte, nirate, grupate n complexe sau izolate, ele constituie o atracie
de prim ordin, att pentru turiti, ct i pentru oamenii de tiin care poposesc pe aceste
meleaguri.


Parcul Naional Pirin este situat n jumtatea nordic a lanului muntos Pirin, la altitudini
cuprinse ntre 950 i 2,915 m (Vf. Vihren). O mare parte din sfertul nordic, ntre vrfurile
Vihren i Kaminitza compune un peisaj karstic, predominant dezvoltat n marmur
proteozoic. n cele trei sferturi sudice predomin graniturile (55 % din parc) i gresiile
(20%). mpreun, toate acestea formeaz un vast peisaj alpin alctuit din stnci, peteri,
cascade, chei i vi adnci care mpart ambele pri ale muntelui n lungi culmi abrupte.
Acestea, precum i vrfurile ascuite (81 de peste 2500 m) sunt rmiele unei vechi
peneplene din Miocen.In Muntii Pirin este prezent si relieful glaciar.
Fauna. Este ntlnit un numr mare de specii animale protejate, in special datorit
varietii reliefului i localizrii meridionale a parcului. Sunt recunoscute aproximativ 2090 de
specii si subspecii, inclusiv 300 rare, 214 endemice, 175 relicve i 15 incluse pe lista
internaional de animale pe cale de dispariie. Printre animalele ntlnite pot fi menionate:
ursul brun, lupul, acalul, pisica slbatic, liliacul, cprioara roie etc.
Flora. La fel ca la faun, marea diversitate a reliefului este un motiv pentru varietatea
speciilor vegetale din teritoriu, ce face din parc una din zonele cele mai interesante ale
Bulgariei n domeniul botanicii. Aproximativ 1300 de specii de plante superioare pot fi
observate in cadrul parcului, reprezentnd peste 30 % din plantele superioare ale Bulgariei.
Exist, de asemenea, in jur de 300 de specii identificate de muchi i un numr mare de alge.
Trei nivele de vegetaie se disting in Parcul Naional Pirin: o zon de pdure, una
subalpina i una alpin la altitudini mari.
Plante ntlnite: macul de Pirin, pinul de munte, cldrua aurie, gentiana galben etc.
Hidrografia este alctuit n special din cele aproximativ 200 de lacuri glaciare, precum i
din rurile Mestra i Struma care traverseaz o suprafat important a parcului.


2. PUNCTE TARI SI ATRACTII TURISTICE

Parcul National Pirin este una dintre cele mai pitoresti regiuni din Europa de est si sud est,fiind
dominata de peisaje salbatice. O nota specifica este data de prezenta elementelor de flora si fauna care
definesc biodiversitatea spatiului balcanic.
Prezenta rocilor calcaroase in regiune, apropierea de Marea Egee precum si izolarea relativa au
facut din Muntii Pirin un important refugiu pentru multe vietuitoare. Padurile sunt in principal alcatuite
din conifere, dintre care o larga raspandire o au cele de pin macedonean. Pe arii mai restranse, in
special acolo unde afloreaza calcarul, se iveste o alta specie endemica de mare valoare, pinul bosnian,
sau chiar Pinus leucodermis. Acesta din urma ajunge in conditii favorabile dezvoltarii la varsta de
250-300 ani si inaltimea de 30-45 m. S-au semnalat insa si cazuri de Pinus leucodermis ce au
confruntat vitregiile vremii aproximativ cinci veacuri.
Fiecare primavara coloreaza plaiurile abrupte cu zeci de flori multicolore. In Muntii Pirin se
intalnesc 30 specii endemice locale care au descine din rudele lor central-europene, alpine, balcanice
sau submediteraneene.
Nici in ceea ce priveste fauna lucrurile nu se prezinta diferit sub raportul diversitatii. Facand
referire doar la speciile din categoria vertebrate, semnalam prezenta a 42 specii de mamifere, 10 specii
de amfibieni, 14 specii de reptile si 4 specii de pesti.

Putine tari pot sa rivalizeze cu peisajul alpin superb al Bulgariei, cu cei 35.000 km de trasee
explorabile. Frumusetea naturala si diversitatea florei si a faunei sunt un atu imens care a fost
valorificat prin infiintarea a nu mai putin de zece parcuri nationale.
Mai mult de 180 de lacuri alpine, cu o suprafata totala de 180.000 hectare, sunt situate in vaile si
pe terasele circurilor glaciare.
La circul glaciar Papazgjol, apele lacului Popovo impresioneaza printr-un albastru puternic si limpede.
Acesta este cel mai mare lac din Pirin si seamana cu o mica mare interioara, avand o suprafata de 123
hectare. La o altitudine mai mare, ascunse printre stanci si liniste, se afla lacurile Samodivski. Lacurile
Kremenski sunt situate mai la est, cel mijlociu fiind al doilea lac ca marime din Pirin, ocupand o
suprafata de 98 hectare si avand o adancime de 25m.
Mai mult de 1.300 de specii de plante se pastreaza aici, iar 15 specii pot fi admirate numai aici si in
nicio alta parte a lumii.

Datorita influentei mediteraneene in vaile raurilor Struma si Mesta, Pirin sunt muntii cu cel mai mare
numar de zile insorite de-a lungul anului, cu o temperatura medie anuala in zona castelului Vihren
(2000m) de 3,7C.

Tot aici se gasesc unele dintre cele mai mari statiuni montane si centre de ski din tara (cele mai
cunoscute: Sandanski, Bansko), precum si 12 cabane si 4 refugii care sunt deschise pentru turisti tot
timpul anului.


Muntii Pirin rivalizeaza cu Alpii in ceea ce priveste peisajele, partiile de ski, relieful, desi muntii
bulgari sunt mult mai putin vizitati si cunoscuti decat vecinii lor europeni.

Datorita naturii unice, in 1983 Unesco a decis sa includa Parcul National Pirin pe lista patrimoniului
mondial natural.
Parcul National Retezat adaposteste 55 de specii de mamifere (dintre care 22 sunt ocrotite de
lege: lupi, rasi, caprele negre, cerbi, capriorie, pisicile salbatice etc.). Portiunea calcaroasa a masivului
este si acum folosita de ursi ca adapost pe timp de iarna.
In urma unei actiuni a Academiei Romane, in zona Lacului Gemenele au fost introduse 20 de
exemplare de marmote iar in prezent se pot intalni in toate vaile si caldarile glaciare importante ale
masivului.
Masivul Retezat detine aproape 40 % dintre lacurile glaciare de pe teritoriul Romaniei,
aproximativ 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, acestea ofera o privelisti de vis.
Una dintre cele mai spectaculoase este cea de pe traseul dintre Bucura si Zanoaga. Taul
Portii,Taul Agatat, Florica, Viorica, Ana si Lia se insira pe versantul sudic al Judelui, iar caldarea
formata intre Judele si Peleaga este dominata de Bucura, cel mai intins lac glaciar din Romania
(aproape 9 hectare). Cel mai adanc lac glaciar este insa Zanoaga, 29 de metri; aici se inregistreaza si
cel mai mare volum de apa, aproape 700.000 de metri cubi.
Parcul National Retezat a participat in 2009 la o campanie a Fundatiei Canadiene New 7
Wonders ce isi propune sa aleaga alte 7 minuni ale lumii contemporane. Participantele au fost
impartite pe categorii: rauri si cascade, peisaje marine, pesteri si vari, paduri, parcuri nationale si
rezervatii nationale, lacuri, peisaje si formatiuni glaciare, insule, masive muntoase si vulcani.
Concursul a inclus 440 de participanti initiali, alte doua locuri romanesti fiind nominalizate in prima
faza: Delta Dunarii si ghetarul Scarisoara. Parcul National Retezat a intrat in cea de-a doua faza a
selectiei in urma voturilor exprimate de oameni de pe intreg mapamondul. Desi parcul a ratat intrarea
in cele 22 de locuri, deci in faza a treia a concursului, el ramane o atractie turistica de referinta a tarii
noastre. De altfel, administratorii Retezatului s-au declarat uimiti asupra faptului ca au sa devanseze
Delta Dunarii, un loc ce se bucura de o mai mare notorietate.

Spre deosebire de alte atractii turistice care se incearca a fi cat mai mult modernizate pentru
a atrage cat mai multi turisti, reprezentantii Parcului National Retezat au declarat ca nu doresc
acest lucru, intrucat pastrarea integritatii ecosistemului este mult mai importanta.

Daca te gandesti sa sa iti petreci o vacanta in Retezat, iata care ar fi cele mai recomandate
obiective turistice Rezervatia Naturala Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului, Ruinele
Castrului Roman Ulpia Traiana Sarmisegetuza, Cetatea Medievala si Manastirea Colt etc.
Casacada Lolaia este considerata un din cea mai spectaculoasa casacada din parc; este formata pe raul
Lolaia, afluent al Jiului de Est, care la randul sau este afluent al Jiului, aceasta dand un farmec aparte
pesajului salbatic in care este amplasata.

Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului

Geoparcul se intinde pe o suprafata de 23 940 ha, fiind singurul geoparc acreditat de
Unesco, siturile cu resturi de dinozauri de varsta cretacic superior fiind printre cele mai mari atractii.

Nu trebuie sa se rateze nici rezervatiile naturale cum ar fi Varful Poieni, Padurea Slivut, Fanatele cu
Narcise de la Nucsoara, Fanatele Pui, Locul fosilifer cu dinozauri Sanpetru ( rezervatie naturala de tip
paleontologic) , Mlastina de la Pesteana ( rezervatie naturala de tip botanic) , Paleofauna reptiliana
Tustea ( rezervatie naturala de tip paleontologic situata in satul Tustea).


Ruinele Castrului Roman Ulpia Traiana Sarmisegetuza

Turistii ajunsi la portile Sarmisegetuzei vor fi intampinati de cele trei tunete legendare, multi auzindu-
le si astazi in periplul lor prin cetatea dacica. Complexul este situat la 1200 m altitudine infatisand
niste ruine foarte asemanatoare cu Stonehenge, dar si constructii, amenajari si obiecte de uz
caznic ale dacilor, scoase la iveala de arheologi pasionati.

Chiar daca frumusetea si aerul incarcat de istorie pot captiveaza turistii, acestia trebuie sa fie constienti
de pericolul viperelor ce ii paste la tot pasul.

Rezervatia de zimbri de la Hateg

Rezervatia de zimbri de la Hateg a fost infiintata in 1958, fiind prima in care s-au adus zimbri
din Polonia. La momentul acesta asezamantul adaposteste sase zimbri.


Manastirea si Cetatea Colt

Biserica si Cetatea apartin familiei Candestilor, castelul datand inca din anul 1280. Elementele
arhitecturale sunt asemanatoare bisericilor din Zona Hategului, avand arce cu material din piatra
fatuita, acoperis piramidal, catapeteasma din lemn de brad etc.

Manastirea adaposteste, se pare, moastele Voievodului Tata, Ioan Cande. De mult s-a descoperi aici un
trup neputrezit, frumos mirositor. Calugarii au decis sa lase trupul in acelasi loc, construind strana din
stanga altarului. Parintele Daniel a fost cel care a descoperit cui apartinea acest trup. Biserica si
Cetatea colt sunt situate la intrarea pe Valea Rausorului, in satul Suseni, la 3 km de satul Rau de
Mori.









3 VALORIFICAREA TURISTICA

Parcul National Retezat

Muntii Retezat ofera cateva dintre cele mai spectaculoase peisaje din Romania si au un
potential imens de dezvoltare a turismului national si international. Parcul este inconjurat de o
infrastructura adecvata care furnizeaza atat accesul in perimetrul zonei protejate, cat si accesul
relativ usor catre centrul parcului. Accesul in Parcul National Retezat se realizeaza din doua
directii: Depresiunea Hategului si Valea Jiului. In Depresiunea Hategului se poate ajunge
dinspre Deva, pe DN66 sau dinspre Caransebes, pe DN68. In Valea Jiului se ajunge dinspre
Deva, pe DN66, sau dinspre Tg.Jiu, tot pe DN66. In plus, exista mai multe agentii de turism
care au recunoscut de curand importanta Parcului National ca atractie care poate deveni un
aspect central al activitatilor lor de afaceri. Aceste agentii ofera, in cea mai mare parte, cazare
si cateva servicii limitate de ghidare in interiorul parcului, dar pot fi de asemenea si o voce
puternica pentru dezvoltarea zonei si pentru protectia mediului. Pentru a consolida interesul
lor in dezvoltarea constiincioasa a resurselor parcului, cateva dintre acestea s-au alaturat
Grupului PAN Parks, consolidand astfel importantul rol de catalizator economic pe care il va
juca parcul national in regiune.
In momentul de fata rezervatia este vizitata anual doar de 10.000 de turisti. Deoarece
jumatate dintre acesti vizitatori vin in parc doar in timpul zilei, parcul ar putea absorbi pana la
de 2 sau de 3 ori mai multi vizitatori decat in prezent fara a periclita integritatea
biodiversitatii. Desi parcul are in momentul de fata un impact relativ mic asupra economiei
regionale, o crestere substantiala a numarului vizitatorilor ar incepe sa-l pozitioneze ca pe o
importanta sursa de locuri de munca si salarii.
Administratia Parcului National Retezat doreste sa pastreze mediul acesta natural si sa
combata orice tentativa de mecanizare a turismului in Retezat. Asadar nu exista nici
telecabina si nici telescaun, parcul ramand un loc pentru excursiile facute cu pasul.
n parc i n apropierea lui gsim condiii de cazare pentru toate gusturile i toate
buzunarele. Exist cabane destinate adevaratilor aventurieri,fara curent electric sau alte
facilitati, dar exista i pensiuni i cabane de trei stele, unde cei pretenioi pot gsi toate
facilitile.

Facilitati de turism
In conformitate cu sondajul Metromedia din 2001, un procent de numai 6% dintre familiile
din zona parcului erau implicate in activitati turistice. Desi acest procent a cunoscut o evolutie
ascendenta pe parcursul ultimilor 4 ani, nu pare sa treaca de 10%. Aceasta cota de implicare
este relativ mica daca luam in considerare atractia celui mai vechi si mai cunoscut parc
national din Romania. Cu toate acestea, acelasi sondaj din 2001 indica faptul ca un procent
impresionant de 33% din numarul total al localnicilor din zona planuiesc sa se implice in
sectorul turismului. Luand in considerare interesul acordat si numarul participantilor la
atelierul de lucru organizat in luna aprilie 2006 pentru lansarea Grupului PAN Parks, cresterea
numarului furnizorilor locali de servicii de turism poate cu siguranta sa creasca.

Casele de oaspeti si pensiunile:
Autoritatea Nationala pentru Turism declara ca exista cel putin 11 case de oaspeti autorizate
oficial si cu siguranta exista mult mai multe care inca nu au fost clasificate.

Cabanele si adaposturile montane:
Aceste cabane sunt fie in interiorul, fie foarte aproape de granitele parcului si reprezinta un tip
special de facilitate de cazare. Cabana Pietrele are o capacitate de 80 paturi, iar Cabana
Rotunda o capacitate de 20 paturi.
In zona montana superioara exista patru adaposturi montane destinate adapostului in caz de
urgenta: Gentiana, Condor, Poiana Pelegii si Buta.
Moteluri si hoteluri:
Exista doua moteluri in Rausor si Cheile Butii care pot gazdui grupuri mari: 110 paturi in
Rausor si 120 paturi in Cheile Butii. in plus, in Hateg exista 3 hoteluri mai mici.
Campinguri:
Campingurile sunt importante facilitati de cazare pentru regiune. Acestea exista at it in
interiorul, cat si in exteriorul granitelor parcului, dar sunt in momentul de fata sub cerintele
standard si sub asteptarile turistilor straini. Acestea prezinta de asemenea si probleme de
mediu
Pentru campare sunt admise urmatoarele locuri: lnga cabana Pietrele, lnga cabana Rusor,
n poiana Stna de Ru, n caldarea Obrsia Nucsorii.
Asociatia de turism retezat recomanda urmatoarele unitati de cazare
Cabana Crnic-Cascada (1.005 m), pe valea Nucsoara, la 6 km de satul Nucsoara Drum
auto carosabil. Lumina electrica. Apa curenta. Cazare 32 locuri. Bufet. Restaurant Parcare
auto. Magazin alimentar (colonia Crnic). Transport auto Crnic-Subcetate.
Cabana Gentiana (1.670 m) pe valea Pietrele, pe treapta a doua glaciara. Cazare cca. 30
locuri. Bufet Apa la izvor. Iluminat propriu al turistilor. Loc de schi n apropiere.
Cabana Rusor (1.185 m), pe valea Rusor, la 11,2 km de comuna Ru de Mori. Drum
auto carosabil. Are cea 30 locuri de cazare. Bufet Restaurant. Apa curenta. Lumina electrica.
Parcare auto. Prtie de schi si teleschi.
Pensiunea Ecoturistica "Iancu"Amplasata in loc.Salasu de Sus este primul popas in drum
spre Retezat
Se pot servi produse eco din gospodaria proprie
Inchirieri biciclete de munte cu ghid
Traseu educativ
plimbari cu caruta/sanie
bucatarie
sala mese 16 locuri
Poteci. Marcaje.Trasee.
In Muntii Retezat exista numeroase poteci silvice si turistice, precum si unele poteci
ciobanesti, toate accesibile turistilor, n conditiile Regulamentului Parcului National Retezat
Reteaua de marcaje este clasica. In functiune din 1960 si aprobata de Comisia Nationala de
Marcaje, ntre anii 1985 si 1989 au fost executate, fara aviz, unele lucrari de marcare, au fost
modificate sau sterse unele marcaje. Dupa 1990, marcajele aprobate si cunoscute au fost
refacute de Salvamont Lupeni si CTT. n 1994 au aparut din nou unele modificari de marcaje,
iar unele poteci importante (de ex. Baleia-Galesul, sector Lancita) sunt n stare de neutilizare.
Pna la refacerea corecta a tuturor marcajelor, turisti sunt sfatuiti sa foloseasca harta, busola si
alte mijloace, care ofera siguranta deplasarii pe timp de vara, indiferent de starea marcajelor
sau conditiile meteorologice
Festivaluri si evenimete in Parcul National Retezat :

Asociatia de turism Retezat organizazea anual diferite festivaluri si evenimente menite sa
atraga atat turisti din interiorul tarii cat si din strainatate.In anul 2011, (an declarat anul
national al padurilor) pe langa celebra Sarbatoare a padurilor in cadrul careia au fost
plantati peste 100 de molizi, a fost organizata o sezatoarea, care urmareste valorificarea
traditiilor locale in sezoanele turistice.Acesata s-a desfasurat la Centrul de Vizitare a Parcului
National Retezat, din satul Nucsoara, comuna Salasu de Sus. Localnicii s-au prezentat in cele
mai frumoase si autentice costume populare, alaturi de bucatele traditionale pregatite de ei,
impartasind celor mai tineri din secretele meseriilor uitate in multe locuri. Totul a fost
asezonat cu muzica populara, un vechi maestru local al fluierului incantand cu melodii
ciobanesti, de dor si de voie buna. Pentru cei ce postesc, au fost pregatite bucate de post, asa
cum au mancat de veacuri romanii din aceste locuri", spune Alexandru Bulacu (foto),
secretarul Asociatiei de Turism Retezat.

Actiunea face parte din proiectul "Managementul durabil al resurselor naturale din zona
Parcului National Retezat in beneficiul comunitatilor", derulat de asociatie si care afla la treia
editie. "Bucuria ce o simtim la fiecare sezatoare, admirand maestria femeilor ce torc,
"strincanesc", sau impletesc la "cipca", rabdarea sculptorilor in lemn sau a pielarilor, talcul
vorbelor batranilor ce povestesc legendele zonei, curiozitatea copiilor ce nu mai prididesc cu
intrebarile, vrem sa le impartasim cu toti iubitorii de traditii, drept pentru care va poftim in
Tara Hategului - Retezat, pentru o binemeritata portie de folclor si bucatarie traditionala", mai
spune Alexandru Bulacu.

Aceasta manifestare mai urmareste si o conlucrare intre gospodarii de la poalele muntelui si
turistii care le calca meleagurile, la fel cum se intampla in Austria, spre exemplu, unde
localnicii au ca principala indeletnicire turismul si valorificarea traditiei.

Restrictii pentru turisti pe cuprinsul Parcului National Retezat:
Accesul fara autorizatie n Rezervatia stiintifica Gemenele - Taul Negru;
Colectarea plantelor, a animalelor (fara autorizatie), vnatul si pescuitul sub orice forma,
fara autorizatie scrisa;
Explorari geologice neautorizate;
Folosirea erbicidelor, pesticidelor, ngrasamintelor chimice;
Degradarea cadrului natural, a constructiilor, a amenajarilor, a dotarilor, a marcajelor
turistice, producerea zgomotului, aprinderea focului, taierea jnepenilor, aruncarea deseurilor
sau a ambalajelor, etc.
Drumetii, care se deplaseaza mai ales n zona I de protectie a acestui sanctuar al Carpatilor
romnesti, trebuie sa respecte toate ndrumarile, astfel nct, n urma vizitei lor, natura
Retezatului sa ramna la fel de frumoasa si curata ca mai nainte de excursie.

Parcul National Pirin

Turismul in Parcul National Pirin include prezentarea resurselor naturale ale Muntilor Pirin,
precum si mostenirea istorica si culturala a oraselor si satelor de pe teritoriile adiacente. In
prezent, drumetiile pe munte sunt cea mai practicata forma de turism.
Aici se gaseste una din cele mai mari statiuni montane si centre de ski din tara: Bansko.

Bansko este alegerea ideala pentru petrecerea vacantelor pentru ca ofera o combinatie unica
intre o statiune de schi dotata cu toate facilitatile si un oras cu rezonante istorice. Orasul
Bansko, aflat la o distanta de 10 kilometri de statiune, atrage prin strazile inguste si pitoresti,
prin casele fortificate si decorate cu migala din secolele XVIII si XIX, prin bisericile de o
frumusete sobra, prin muzeele cu colectii bogate si nu in ultimul rand prin tavernele
traditionale. Numite in bulgara mehana, aceste mici restaurante intampina turistii cu un vin de
cea mai buna calitate, obtinut dintr-o regiune cu o remarcabila experienta viticola, dar si cu
muzica tarafurilor din care razbate atmosfera plina de patima a Balcanilor.
Peisajul spectaculos, facilitatile si investitiile consistente in infrastructura au facut ca Bansko
sa capete o solida reputatie internationala. Statiunea, amplasata pe versantul cel mai frumos al
masivului Pirin, atrage in fiecare an peste un milion de turisti veniti din toata lumea.

Sezonul de schi din Bansko dureaza din decembrie pana in mai, iar lungimea totala a pistelor marcate
este de 65 de kilometri. Se poate schia in doua zone principale, Chalin Valog, aflata intre 1100 si 1600
de metri, si Shiligarnika, intre 1700 si 2500 de metri altitudine.
Exista partii de schi atat pentru incepatori, cat si pentru experti, iar practicantii de snowboard au la
dispozitie o arie speciala unde pot sa-si amenajeze trambuline pentru a-si testa abilitatile. Tunurile de
zapada ultramoderne asigura conditii excelente atat in sezon, cat si in afara lui. Transportul este
asigurat de teleschiuri, telescaune si telecabine Dopplemayer, iar accesul se realizeaza prin intermediul
unui card unic care poate fi achizitionat la un pret rezonabil. In punctele de plecare spre munte sunt
amplasate monitoare largi care transmit succesiv imagini de pe toate partiile importante si informatii
despre starea vremii.
Statiunea bansko este dotata cu unitati de cazare moderne capabile sa satisfaca
gusturile celor mai exigenti turisti:
Hotelul Kempinski se afla in statiunea Bansko, la 20 m distanta de ski lift. Camerele moderne
si confortabile ale hotelului sunt dotate cu: baie proprie, telefon, televizor, aer conditionat,
uscator de par, mini bar, seif, conexiune la internet si balcon. Alte facilitati : restaurant, bar,
piscina interioara, piscina pentru copii, piscina exterioara, coafor, salon de cosmetica, fitness,
sauna, jacuzzi, solar, masaj, SPA, tenis de masa, spatiu de depozitare a echipamentelor
sportive, coffee shop, biliard, Internet Cafe, gradinita, loc de joaca pentru copii, room service,
birou de schimb valutar, seif, lift, centru de afaceri, sala de conferinte si parcare

Unul din cele mai moderne din Bansko, Hotel Lion a fost deschis in decembrie 2005 si
dispune de 200 de camere (9 single, 167 duble, 16 studiouri si 8 apartamente). Spatiile de
cazare sunt dotate cu : baie proprie cu uscator de par, TV, radio, minibar si telefon. Alte
facilitati: lobby-bar, sala de conferinta (100 locuri), piscina interioara, biliard, fitness, solar,
sauna, masaj, jacuzzi si parcare. De aici se asigura transport cu autobuz spre instalatiile de
transport pe cablu.

In interiorul parcului turistii pot opte pentru cabane cu diferite grade de comfort.Unele dintre
cele mai cunoscute si contractate un unitati de cazare sunt:
Cabana Vihren este situata pe malul stng al rului Banderitsa, la o altitudine de 1950 m.
Cabana este un complex de doua cladiri masive cu dou etaje i bungalouri, care pot primi un
total de 196 de turiti. Turistii pot fi cazati in camere de 5, 7 i mai multe paturi. Dou dintre
camere ofer paturidin scandura. Bungalourile dispun de 3 i 4 paturi. Exist un restaurant
sezonier, care este gzduit ntr-o cldire n imediata apropiere

Cabana Bezbog este situat in nordul lacului Ezero Bezbojkoto, la o altitudine de 2236 m.
Cabana este o constructie masiva de cinci etaje, cu o capacitate de a cazare de 160 turisti.
Dispune de 2 apartamente i de camere cu 3 4 pana la 8 paturi. Exist un restaurant,o cafenea-
sala de divertismen, televizor, echipament de schi. n apropierea cabanei exist un teren de
sport i o prtie de schi cu dou trasee de schi. n timpul verii cabana ofer cazare
suplimentara n corturi, care pot fi montate 100 m la sud de cabana, pe malul vestic al lacului.
Exista si un spatiu special amenajat pentru ruloteToi turitii au la dispoziie o buctrie i o
cantin turistica situate ntr-o cldire masiv cu un singur etaj.

Adapostul montan Tevno Ezero este situat n partea de est a lacului Ezero Tevno, la 2512 m
deasupra nivelului mrii. Adpostul este o constructie masiva cu dou etaje, cu capacitatea de
a gzdui 30 de persoane. Turistii au la dispozitie camere cu patiuri din scandura. Tevno Ezero
este alimentat cu ap potabil de la un izvor, situat la doar 50 m n spatele cldirii. Adpostul
este deschis pentru turisti pe tot parcursul anului, dar este deservit de personal doar n timpul
verii. Campingul aici este strict interzis.




4.RECOMANDARI PENTRU ROMANIA

Avand in vedere tendinta de crestere a interesului turistilor catre natura salbatica, neatinsa din
ariile protejate si efectele ce pot surveni in urma intensificarii numarului de turisti in aceste
zone, provocarea cu care se confrunta industria turismului din Romania este aceea de a
mentine echilibrul dintre a raspunde cererii in continua crestere pentru parcuri si zonele
protejate, si a conserva integritatea factorilor de mediu ai destinatiei respective.

Turistii din Retezat pot astfel deveni factorii schimbarii atat pozitive cat si negative in functie
de nivelul de control si gestionare al tursimului. Este important de remarcat faptul ca
responsabilitatea managementului central al PNR este de a proteja si conserva la nivel
national mostrele reprezentative din punct de vedere biogeografic, acestea incluznd
elementele naturale care au o valoare deosebita din punct de vedere geografic, al florei,
faunei, din punct de vedere hidrologic, geologic, paleontologic si speologic.

Efectele pozitive se pot concretiza atat prin imbunatatirea economiei regionale (inclusiv a
Judetului Hunedoara), cat si prin consolidarea pe termen lung a statutului PNR ca zona
salbatica protejata pentru generatiile viitoare de romani si turisti internationali. In ceea ce
priveste efectele secundare ale intensificarii tusimului, acestea se refera la distrugerea
elementelor naturale si conditiilor de mediu ce caracterizeaza Parcul National Retezat prin
nerespectarea anumitor principii cum ar fi colectarea plantelor, a animalelor (fara
autorizatie), vnatul si pescuitul sub orice forma, fara autorizatie scrisa, explorari geologice
neautorizate, folosirea erbicidelor, pesticidelor, ingrasamintelor chimice, degradarea cadrului
natural, a constructiilor, a amenajarilor, a dotarilor, a marcajelor turistice, producerea
zgomotului, aprinderea focului, taierea jnepenilor, aruncarea deseurilor sau a ambalajelor,
etc.In acest sens, inca o data apare responsabilitatea managementului central al PNR in a
controla respectarea reglementarilor, impunand vizitarea in grupuri cu un numar restrans de
turisti, atenta supraveghere si amendarea drastica a incalcarii regulilor.
O data cu stabilirea masurilor de protejare si de buna functionare a turismului in PNR se poate
trece la urmatoarea etapa, si anume aceea de a realiza o campanie agresiva de promovare ,
incurajare si atragere a turistilor in zona. PNR inca mai trebuie sa atraga un numar substantial
de vizitatori. Cu toate acestea, este normal ca pe parcursul urmatoarei decade sa creasca atat
cererea pentru acces la resursele parcului, cat si contributia economica a parcului la regiunea
inconjuratoare. Desi managementul trebuie sa vizeze mereu protejarea pe termen lung a
resurselor parcului, administratia Parcului Retezat se afla in pozitia privilegiata de atractie
pentru practicantii turismului de aventura si a ecoturismului, care sunt interesati de
conservarea biodiversitatii parcului, dar in acelasi timp si contribuie la dezvoltarea sociala si
economica de la nivel local.
In momentul de fata parcul este vizitat anual doar de 10.000 de turisti. Deoarece jumatate
dintre acesti vizitatori vin in parc doar in timpul zilei, parcul ar putea absorbi pana la de 2
sau de 3 ori mai multi vizitatori decat in prezent fara a periclita integritatea biodiversitatii.
Desi parcul are n momentul de fata un impact relativ mic asupra economiei regionale, o
crestere substantiala a numarului vizitatorilor ar ncepe sa-l pozitioneze ca pe o importanta
sursa de locuri de munca si salarii.
Odata cu implementarea SDTD, Parcul National Retezat va deveni un jucator activ n cadrul
celei mai mari industrii mondiale: turismul. Estimarile recente elaborate de World Tourism
and Travel Council (WTTC) (n.t. Consiliul Mondial de Turism si Calatorii) sugereaza faptul
ca n anul 2005 acest sector a generat activitati economice n valoare de aproximativ 6
trilioane USD. 808 milioane de persoane au calatorit n acelasi an ntr-o tara straina, iar dintre
acestia doua treimi pentru concedii sau de placere. Se estimeaza ca pna n anul 2010 numarul
sa depaseasca 1 bilion. In plus, WTTC estimeaza ca Romania va fi cea de-a treia destinatie
turistica mondiala care va nregistra cea mai mare crestere pe parcursul urmatorilor zece ani.
Tinand cont de faptul ca aspectele de mediu devin din ce in ce mai importante pe agenda
publica (mai ales n tarile din Europa si America care genereaza turism), agentiile de turism
devin din ce n ce mai sensibile att fata de interesul crescut fata de zonele naturale si
protejate, ct si fata de impactul pe care l pot avea turistii asupra acestor medii fragile, paduri
virgine si ecosisteme salbatice.
n ciuda potentialului impact negativ pe care l-ar avea turismul n parcurile nationale si zonele
protejate, exista si vesti bune. Turistii devin din ce n ce mai preocupati de impactul pe care l
au asupra acestor medii naturale si culturale. De exemplu, n conformitate cu un studiu
american de geoturism din anul 2004 realizat de Travel Industry Association of America (n.t.
Asociatia Americana din Industria Turismului) fondata de National Geographic Society, un
procent din turisti (71%) considera ca este important ca vizita lor ntr-o destinatie turistica sa
nu afecteze factorii de mediu. Nivele asemanatoare sau mai ridicate cu privire la practicile de
turism care respecta factorii de mediu se nregistreaza si n Europa de Vest. Asa cum a
subliniat si Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite, Kofi Annan, acum percepem
o relatie mult mai complexa ntre societatea umana si mediul nconjurator natural care
recunoaste potentialul privilegiat al 20% din teritoriul planetei care poate aduce beneficii
echilibrului umanitatii.
Faptul ca din ce in ce mai multe companii implicate n turism devin o forta in procesul de
dezvoltare durabila este de asemenea o veste buna pentru dezvoltarea turismului in PNR, dar
si pentru strategia generala de dezvoltare a tarii noastre, intrucat Romania detine un potential
consistent in a dezvolta un astfel de turism. Companiile care promoveaza un turism
responsabil fata de factorii de mediu recunosc din ce n ce mai des faptul ca nu au un impact
enorm doar asupra mediului natural, ci si asupra dezvoltarii sociale si economice a
comunitatilor. Multe companii care si desfasoara activitatea n industria turismului joaca un
rol pro-activ n conservarea traditiilor culturale. Multe dintre acestea vor sa fie cetateni
corporatisti responsabili si nenumarate hoteluri si statiuni, mici sau mari, au impus practici
care sa economiseasca sursele de energie/ apa sau sa diminueze poluarea, fiind astfel lideri n
cadrul comunitatilor lor. n timp ce aceste companii contribuie la conservarea calitativa a
noilor destinatii si pentru viitorii lor clienti, ele si consolideaza de asemenea si loialitatea fata
de marca si fata de propria lor imagine publica.
In concluzie, turistii parcurilor nationale pot contribui cu precadere la protejarea resurselor
locale. Prin intermediul unor programe de prezentare si a altor forme de programe educative,
vizitatorii parcului ar invata cum contributiile lor financiare pot ajuta conservarea
ecosistemelor vulnerabile ale parcului si ale regiunii, conservarea biodiversitatii si
patrimoniului cultural local si contribuie la bunastarea localnicilor si a comunitatilor din
interiorul parcului in concordanta cu relaxarea si petrecerea vacantelor in o perfecta armonie
creata de acest loc.























BILIOGRAFIE
1. Nistoreanu, Puiu, coord. ; Tigu, Gabriela : http://www.biblioteca-
digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap7
2. http://whc.unesco.org/en/list/225
3. http://retezat.ro/index.php/romana/despre-parc/21-istoric/23-cine-a-avut-grija-de-
retezat.html
4. http://www.vacantebulgaria.com/zone-montane/parcul-national-pirin/
5. http://www.eoearth.org/article/Pirin_National_Park,_Bulgaria
6. http://www.gradinamea.ro/Parcul_National_Pirin__Bulgaria_8210_588_1.html
7. http://fr.wikipedia.org/wiki/Parc_national_du_Pirin
8. http://www.visitpirin.net/index.php?l=1&s=1&c=12
9. http://vacantaesoterica.blogspot.com/2010/12/parcul-national-pirin-bulgaria.html
10. http://www.turismland.ro/cascada-lolaia-retezat/
11. http://www.turismland.ro/parcul-national-retezat-transilvania/
12. http://www.avistravel.ro/parcuri/bulgaria/pirin-national-park-55.html
13. http://retezat.ro/index.php/romana.html
14. http://www.turismretezat.ro/index.php?page=membri
15. http://www.turismretezat.ro/index.php?page=cazare
16. http://www.mesagerulhunedorean.ro/invitatie-la-sezatoare-in-retezat