Sunteți pe pagina 1din 1

a1) Eticile hedoniste (grecescul hedone - plcere) consider c scopul vieii

omului este acela de a se bucura de ct mai multe plceri, evitnd suferina. Dup
accentele puse pe trirea plcerii i, respectiv, pe evitarea suferinei, putem distinge n
interiorul edonismului mai multe nivele.
!n prim nivel, mai grosier, cu dominant sen"orial, se materiali"ea" n
sintagma #triete-i clipa$, bucur-te n fiecare moment al vieii tale de orice plcere i
iese n cale% nu rata nimic, cci fericirea vieii este dat de suma plcerilor trite. &el mai
repre"entativ susintor al acestei po"iii este elevul lui 'ocrate, (ristip din &irene ()*+-
*,,), ntemeietorul colii cirenaice.
!n al doilea nivel al edonismului, mai moderat, este repre"entat de -picur (*)1-
./+), ntemeietorul celebrei coli ateniene n aer liber, numit Grdina lui Epicur (*+0),
unde tria n comunitate cu prietenii i discipolii lui. 1i pentru -picur plcerea era binele
suprem, dar prin aceasta nu nelegea volupti i orgii, ci solicita folosirea raional a
plcerii2 pe unele trebuie s le favori"m (cele naturale i necesare), pe altele trebuie s le
admitem (plceri naturale dar nenecesare), iar pe altele s le evitm (plceri nenaturale i
nenecesare). 3umai astfel vom obine acea stare privilegiat, de linite sufleteasc
netulburat - atara4ia. 5rin urmare, accentul cade pe definirea negativ a plcerii, mai
mult ca absen a durerii, pe atitudinea moderat n faa plcerilor, cu scopul de a ne crua
att de consecinele neplcute ale plcerilor violente, ct i de frustrarea dorinelor
nemplinite.
-tica epicureic a cunoscut o renatere n filosofia sen"ualistului france" 6assendi
(1,7.-100,), n secolul al 89::-lea i a inspirat etica utilitarismului anglo-sa4on,
repre"entat de ;entam (1/)<-1<*.) i =. 't. >ill (1//*-1<*0) sau, n secolul trecut, de
pluralismul utilitarist al lui 6.-. >oore (1</*-17,<).