Cateva idei din cartea Competenta Emotionala - Claude

Steiner si alte materiale conexe acestor idei

S-a demostrat (Fowler) ca fiintele umane au o foame inascuta pentru stimulare care
conduce si este la originea comportamentului uman.
Deprivarea senzoriala are efecte perturbatoare dramatice asupra psihicului uman avand
ca rezultat voiaje similare celor care apar in urma utilizarii de LSD.
onform lui !erne foamea de stimuli motiveaza si directioneaza activitatea umana
la fel de puternic ca foamea, setea si nevoia de oxigen.
"ste nevoia de stimuli aceia care genereaza #patologia sociala# - tranzactiile clandestine$
jocurile si scripturile$ toate in efortul de a obtine stimularea pe care nu o putem obtine
usor in forma ei sanatoasa$ ca intimitate.
!erne a numit activitatea umana de schimb de recunoastere$ #stro%ing# si unitatea
acestui schimb "stroke".
#&amenii au nevoie de stro%e-uri. si daca nu le obtin$ nervii spinali vor fi afectati#
Stro%e-urile sunt puternice$ bogate in informatie$ surse de stimulare' stimulare umana.
Stro%e-urile sunt procurate prin intimitate$ munca$ timp de recreere si jocuri$
Stro%e-urile si stro%ing-ul definesc intr-un simplu si stralucitor concept$ cele mai
fundamentale evenimente umane$ iubirea si ura.
ompetenta "motionala este o sursa de putere personala indispensabila pentru succesul
in lumea de azi.
(rmatoarele asertiuni trebuie sa fie intelese pentru a aprecia aceasta lucrare.
). Competenta emotionala este inteligenta emotionala centrata pe iubire
*. + iubi (pe sine si pe altii) ,si a fi iubit (de sine si de altii) sunt conditiile esentiale ale
competentei emotionale.
-. apacitatea de a da si a accepta iubirea$ pierduta la majoritatea oamenilor $ poate fi
recuperata si invatata cu cinci$ simple si precise e.ercitii tranzactionale.
/. 0n plus fata de imbunatatirea capacitatii de a iubi$ antrenarenamentul in inteligenta
emotionala implica trei abilitati de o dificultate crescuta' si fiecare este sustinuta de un
set de e.ercitii tranzactionale.
1. +ceste abilitati sunt2
a. + vorbi despre emotiile noastre si despre cauza lor$
b. + dezvolta intuitia noastra empatica$ si
c. + ne cere iertare pentru neplacerile cauzate de greselile noastre emotionale
Doua concepte cheie2 starile eului$ si in special #opilul 3atural# din interior$ si conceptul
de stro%es.
opilul este partea creativa si emotionala a sinelui$ +dultul este un #computer uman#
rational$ si starea de 4arinte este compus dintr-un set de atitudini protective cu privire al
oameni.
Stro%urile pot fi fizice sau verbale si sunt definite ca unitati de baza ale recunoasterii
umane.
and oamenii se iubesc pe ei si pe altii$ tranzactiile lor vor fi guvernate de de inimile lor
iubitoare si ei nici nu vor da si nici nu vor accepta stro%e-uri negative.
Stroke-urile si Iubirea
De trei ori pe saptamana #Stro%e it5# a adunat in jur de *6 de oameni care timp de
doua ore au putut sa dea stro%e-uri$ sa accepte stro%e-uri$ sa ceara stro%e-uri$ si chiar
sa-si dea stro%e-uri intr-un mediu sigur$ protejat.
4articipantii au descris e.perinta lor ca pe un sentiment pervaziv de iubire. "i au declarat
ca #iubesc pe toata lumea din camera#.
"i au vorbit de sentimente de dragoste$ de o inima deschisa$ despre o e.perinta
transcendenta a iubirii$ despre un sentiment oceanic.
+ devenit clar ca stro%e-urile si sentimentele de iubire sunt intim legate unul de altul.
4arintele critic$ pig parent$ este opresorul intern$ acea voce interioara cere ne impiedica
sa gandim lucruri bune despre noi si altii.
4arintele critic este interesat in special in a-i impiedica pe oameni sa obtina stro%e-uri.
& parte a muncii in Stro%e it5 a fost de a recunoaste si neutraliza 4arintele ritic care
ne ataca stima de sine a noastra si a celor din jur.
Cele patru idei care sunt pietrele unghiularea ale trainingului
competentei emotionale sunt
)) legatura dintre stro%e-uri si dragoste
*) importanta luptei cu 4arintele ritic
-) utilitatea sigurantei contractelor cand invatam competenta emotionala.
/) validarea cuseelor paranoide ca o cale de a antrena intuitia si curatarea relatiilor de
teama$ suspiciune$ si influentele 4arintelui ritic.
4entru a fi competenti emotional trebuie sa fi capabil sa manipulezi emotiile intr-un mod
care va imbunatateste puterea personala si imbunatateste calitatea vietii pentru voi si cei
din jur. ompetenta emotionala creeaza posibilitati de iubire intre oameni$ face lucrul
cooperativ posibil intre oameni$ si faciliteaza asentimentul de comunitate.
4rin acest training veti deveni un gurmand emotional - constient de te.tura$ aroma si
gustul emotiilor. +stfel veti deveni mai bun in orice faceti impreuna cu altii2 parenting$
parteneriat$ munca$ joc$ invatat$ dragoste.
!ntrenamnetul in Competenta emotionala este centrat pe inima si consta in
cinci abilitati principale.
). unoasterea propriilor sentimente.
*. Simtul empatiei. + recunoaste sentimentele altora.
-. + invata sa gestionam propriile emotii
/. 7epararea problemelor emotionale. Stiti cum sa va cereti scuze sau sa impuneti
scuze 8
1. + le pune pe toate la un loc. 0nteractivitate emotionala - capacitatea de a va acorda cu
oamenii din jurul dvs.$ de a le simti starile emotionale si a stii cum sa interactionezi cu
ei.
+ntrenarea competentei emotionale este o metoda directa si eficienta de a restabili
contactul cu sentimentele noastre si sursa lor de putere$ in special puterea dragostei.
&data ce o persoana este capabila sa vorbeasca despre emotiile sale cu alte fiinte umane
apropiate el poate sa-si dezvolte o constiinta crescuta a sentimentelor sale.
Constienta este partea esentiala a competentei emotionale. 9a puteti interoga pentru a
va plasa pe o scara a constientei emotionale pentru a vedea unde sunteti.
Scala de la cel mai jos nivel pana la cel mai inalt este2
"ipsa senzatiilor nu aveti nici o constienta a sentimentelor voastre.
Senzatii fizice ".perimentati emotii haotice (sentimente parazite) dar nu stiti ce sunt
ele. 3u poti sa le discuti sau sa le intelegi.
#iferentierea :recand bariera verbala si vorbind despre sentimentele voastre$ invatati
sa sa diferentiati intre suparare$ iubire$ rusine$ bucurie si ura.
Cauzalitate 3u numai ca intelegeti emotiile separat dar intelegeti si ce le provoaca.
Empatie Sunteti constient de emotiile altora.
Interactivitate Sunteti sensibil la variatia emotiilor din jurul vostru si cum
interactioneaza ele.
ea mai eficienta poarta prin barierele noastre emotionale este e.presia naturii noastre
iubitoare. +ntrenamentul in competenta emotionala incepe si sfarseste cu inima.
(tilizand tranzac;ii de antrenament in competenta emotionala puteti vorbi despre
sentimentele voastre pentru ceilalti$ sa va aratati supararea$ temerile profunde$ si cele
mai mari sperante.
$asi in procesul de instruire
). Deschiderea inimii. 0ncepeti prin a elibera acest centru al emotiilor de impulsuri
restrictive si influente care ne tin departe de a ne arata dragostea unii altora.
*. Survolarea peisajului emotional2 &data ce taramul bazal al unei inimi deschise este
stabilit puteti sa va uitati in jur si sa luati nota de terenul emotional in care traiti. 4uteti
invata sa cunoasteti care sunt sentimentele voastre$ cat de puternice sunt si de ce.
Deveniti constient de fluctuatiile emotiilor voastre. u sentimentele voastre de iubire ca
baza sigura observati emotiile care sunt e.perimentate de altii si vedeti cum
sentimentele lor sunt influentate de actiunile dvs.
-. +sumarea responsabilitatii2 oamenii fac greseli in relatiile lor$ greseli mici si mari. and
faci o greseala pagubitoare trebuie sa-ti ceri scuze si sa-ti asumi responsabilitatea pentru
actiunile tale. Foarte putini oameni sunt suficient de abili pentru a-si cere sincer scuze
fara sa intre in defensiva (se spune #imi cer scuze pentru...# in loc de #scuza-ma# care e
o impunere)
%n proces energizant
3oi risipim un urias stoc de energie emotionala cand blocam e.primarea emotiilor
noastre. Fie ca pastram tacerea cu privire la o trauma umilitoare$ sau ascundem o
amintire dureroasa$ noi epuizam mari cantitati de energie reprimand sentimentele
noastre. Lasand sa apara aceste sentimente nu numai ca eliberam puterea emotiilor
noastre$ dar primim inapoi energie pe care o cheltuim pentru a nu le tine blocate.
".ersand aceste strategii emotionale invatam sa practicam o abordare a puterii personale
centrata pe iubire intr-o societate care se misca in directia lipsei de incredere$
singuratatii$ an.ietatii si depresiei (si in prezent chiar a psihozei$ asa cum e acum in
&rientul <ijlociu).
$asi in antrenarea competentei emotionale
6. + cere permisiunea
Stadiul intai deschiderea inimii
). + da stro%e-uri
*. + cere stro%e-uri
-. + accepta stro%e-uri
/. + rejecta stro%e-uri (putem rejecta atat stro%e-urile false$ asa zisele #nalbe#$ dar si pe
cele negative neconditionate' stro%e-urile negative conditionate$ cand sunt obiective$ ne
ajuta sa ne corectam actiunile gresite$ aici intervine propriul spirit critic' un paranoic nu
va accepta nici un fel de critica legata de actiunile sale$ motiv pentru care e incorigibil si
neterapiabil)
1. + ne oferi noua insine stro%e-uri
Stagiul al doilea ! supraveghea peisa&ul emotional
=. Declaratii de actiuni>sentimente
?. +cceprarea de Declaratii de actiuni>sentimente
@. 7evelarea senzatiilor noastre intuitive
A. 9alidarea senzatiilor intuitive
Stadiul trei asumarea responsabilitatii
)6. + ne cere scuze pentru greselile noastre (unii agresori ignora sa-si ceara scuze si in
schimb fac cadouri$ incearca sa-si mituiasca victima$ lucru care nu tine$ ci e tot un joc
bolnav)
)). +cceptarea scuzelor (face parte din procesul iertarii)
)*. 7ejectarea scuzelor (inseamna de fapt a nu ierta)
)-. + cere iertare
)/. + oferi iertare (mai intai iertarea se cere, apoi se ofera, asta nu inseamna ca daca
agresorul nu cere iertare, victima ramane afectata si-i va pasa pentru totdeauna pentru
prejudiciul adus)
)1. + nega iertarea (a ramane cu resentimente, cu ura, cu sentimentul de pierdere, de
neputinta, toate acestea ducand mai tarziu la conversia lor in dorinta compulsiva de
despagubire prin ceva/cineva)
ercetarile stiintifice sugereaza cu putere ca pentru a mentine o sanatate fizica si
emotionala noi avem nevoie de stro%e-uri si trebuie sa stim cum sa le procuram. Dovezi
de netagaduit arata ca lipsa dragostei si a intimitatii afecteaza sanatatea si recuperarea
dupa o boala fizica.
Dean &rnish in Dragoste si spuravietuire2 dovezi stiintifice pentru puterea vindecatoare a
intimitatii. +cesta spune #dragostea si intimitatea este radacina a ceea ce ne face
bine...3u am cunostinta de nici un alt factor medical - nici dieta$ nici fumat$ nici stress$
nici genetic$ nici medicamente nici chirurgical - care sa aibe un mai mare impact asupra
calitatii vietii noastre$ si o mai mare incidenta a bolii si mortii premature dintre toate
cauzele.#
&rnish demonstreaza ca intimitatea personala si alte aspecte ale buna-starii emotionale -
toate elementele care care fac ceea ce noi numim dragoste sunt importante pentru
conditia nostra fizica si sanatatea mintala cu efect direct asupra corpului$ intarirea
sistemului imunitar$ o mai buna functionare cardiovasculara$ si o mai mare speranta de
viata. Dar beneficiile deschiderii inimii$ spune acesta$ merg dincolo de vindecarea corpului
de boala$ este primul pas spre vindecarea intregii noastre vieti.
4rin simplul act al schimbului de stro%e-uri pozitive intr-un mediu sigur noi putem cultiva
capacitatea noastra inascuta de a iubi.
&amenii cauta iubire. 0ubirea este schimbata tranzactional prin stro%e-uri. Stro%e-urile
pot fi fizice sau verbale.
Stroke-uri fizice sunt orice forma de atingere2 imbratisari$ saruturi$ mangaieri$
strangeri de maini.
Stroke-uri verbale - sunt orice afirmatii care iau cunostinta de o trasatura a unei
persoane intr-un mod pozitiv.
Stro%e-urile verbale pot fi despre felul in care arata cineva$ imbracaminte$ inteligenta$
generozitate$ creativitate$ competenta emotionala$ bunatate$ integritate$ etica muncii$
abilitati practice$ demnitate$ abilitatea de lider$ talent artistic$ raspuns sau abilitate
se.uala$ onestitate$ intelepciune practica$ eleganta$ tact sau orice alt atribut pe care o
persoana il poseda.
(nele stro%e-uri sunt superstro%e-uri pentru ca ele sunt dorite in mod special.
(nele stro%e-uri par pozitive dar nu sunt. De e.emplu #'u esti cel mai loial prieten al
meu# pare un stro%e pozitiv dar nu este pentru ca denigreaza ceilalti prieteni ai
persoanei. <ult mai bine este sa spui #+preciez loialitatea ta#.
hiar daca absentei stro%e-urilor ii este preferata stro%urile negative totusi stro%urile
negatice sunt to.ice. Dar a produce stro%e-uri negative este usor si a produce stro%e-uri
pozitive e greu.
3atura noastra fundamentala are nevoie de stro%e-uri abundente.
Economia Stoke-urilor si regulile sale
+ti simtit vreodata o mare dorinta de a spune cuiva ca va place de el sau ca il iubiti si ati
descoperit ca va este foarte greu sa o faceti8
4arintele critic ar vrea ca noi sa traim dupa aceasta "conomie a stro%e-urilor2
- 3u oferi stro%e-urile pe care vrei sa le oferi.
- 3u cere stro%e-urile pe care le doresti.
- 3u accepta sto%e-urile pe care le vrei.
- 3u rejecta stro%e-urile pe care nu le vrei.
- 3u iti da tie insuti stro%e-uri.
and oamenii devin infometati de stro%e-uri un efect secundar este ca ei acccepta si
stro%e-uri negative daca nu pot primi
pozitive. 0n acelasi mod in care oamenii care mor de foame vor manca si radacini si cand
mor de sete ar bea si apa poluata.
+ obtine stro%e-uri sanatoase$ care afirma viata este o cautare umana majora.
<ulti oameni isi dezvolta de-a lungul timpului capacitatea de a iubi dand stro%e-uri$
cerand stro%e-uri$ acceptand stro%e-urile pe care le vor$ rejectand stro%e-urile pe care nu
le vor$ si oferindu-si stro%e-uri.
!ntrenamentul in competenta emotionala
4rima tranzactie pentru deschiderea inimii este oferirea de stro%e-uri.
:ranzactia de competenta emotionala nr. 62 ere permisiunea
Cand vrem sa vorbim despre stroke-uri si alte probleme emotionale trebuie sa
cerem permisiunea.
- Dati o avertizare ca incepe o comunicare mai dificila si oferiti oportunitatea de a se
pregati sa asculte.
- 4ermiteti o alegere a momentului. 4oate are o durere de cap sau un e.amen maine.
:rebuie sa ne asiguram ca abordarea noastra cade pe un teren fertil si genereaza un
raspuns productiv.
el mai important prim pas in invatarea competentei emotionale este de a gasi una sau
mai multe persoane cu care sa o inveti.
and planuiti sa dati un stro%e sau sa abordati o tema emotionala. dati-i o idee de ce
doriti sa discutati cu un comentariu de acest tip2
#4ot sa-ti spun ceva ce imi place cel mai mult la tine#
:ranzactia de competenta emotionala nr )2 + da stro%e-uri - a face afirmatii oneste si
adevarate de afectiune.
0namicul nr ) al stro%e-urilor2 4arintele critic
4rima problema in a oferi stro%e-uri este parintele nostru critic care actioneaza ca un
paznic de inchisoare emotionala$ dandu-ne mesaje care ne impiedica sa intranm in
contact cu adevartele noastre sentimente.
0ata cateva din mesajele parintelui critic2
- Daca stro%e-ul nu e dorit vei parea nebun
- Stro%e-ul este nepotrivit$ cuvintele sunt nepotrivite$ inepte.
- 9a parea ca un avans se.ual
- 9a pare nesincer$ nepoliticos oricum si de ce sa ne asumam riscul8
- ineva poate crede ca esti disperat dupa o prietenie.
Dand stro%e-uri in ciuda avertismentelor parintelui critic noi vom vedea aprecierea pentru
stro%e-urile noastre si vom incepe sa primim stro%e-uri inapoi.
$(E)I! S'*(+E-%*I"(*
:ranzactia de competenta emotionala nr *2 + cere stro%e-uri - a cere afectiunea de care
avem nevoie
(n stro%e trebuie sa aspire totdeauna sa fie un poem de iubire.
+ cere stro%e-uri este mai riscant decat de a le da pentru ca nu stim sigur ca vom auzi
ceea ce vrem sa auzim.
:ranzactia de competenta emotionala nr -2 + accepta stro%e-urile pe care le dorim
:ranzactia de competenta emotionala nr /2 a rejecta stro%e-urile pe care nu le dorim
-#<ultumesc dar nu am nevoie.#
el mai evident e.emplu de stro%e-uri nedorite sunt cele se.uale. :rebuie sa stopam
stro%e-urile nedorite pentru a evita situatii neconfortabile sau daunatoare.
:ranzactia de competenta emotionala nr 1 - Sa ne oferim noua stro%e-uri - o iubire de
sine sanatoasa
Desi nu e.ista un substitut real pentru primirea stro%e-urilor de la altii$ a stii cum sa ne
oferim noua insine stro%e-uri este o abilitate importanta care este foarte utila cand
suntem in situatii in care suntem departe de oameni care sa ne ofere stro%e-uri.
+(:&-S:7&B"-uri 4"3:7( + &<!+:" 4+703:"L" 70:0
3oi in mod special avem nevoie de capacitatea de a ne oferi stro%e-uri pentru a
contracara stro%e-urile negative pe care le primim de la 4arintele nostru ritic care ne
spune ca suntem stupizi$ rai$ urati$ bolnavi... 4entru asta trebuie sa stim cum sa
raspundem cand parintele critic ne ataca.
0n analiza tranzactionala sursa acestui mod de #auto-limbaj# este denumita #4arintele
Cranitor#.
#eschiderea inimii
3oi incepem acest antrenament cu deschiderea inimii deoarece inima este sediul iubirii
in jurul careia se construieste competenta emotionala. 3oi ne deschidem inima si
strangem legaturile cu altii dand si primind stro%e-uri.
S(47+9"DC"7"+ 4"0S+E(L(0 "<&:0&3+L
Fiecare emotie are o cauza si trebuie sa intelegem aceste cauze daca vrem sa fim
competenti emotional.
"u pot sa te fac sa simti$ tu poti sa ma faci sa simt.
0n acest stadiu noi e.ploram constienta noastra emotionala$ care este intelegerea a cum
emotiile ne afecteaza zilnic.
3oi vom e.amina ce simtim noi si ce simt altii$ cat de puternic simtim aceste sentimente
si de ce. :elul acestui stagiu este sa ne faca confortabili si bine orientati in peisajul
emotional.
9om privi la2
- Legatura dintre actiunile unei persoane si sentimentele altei persoane
- Legatura dintre sentimentele unei persoane si actiunile lui
:ranzactia de competenta emotionala nr = Declaratiile de actiune>sentiment
"ste o metoda libera de judecati care e.ploreaza legatura dintre actiuni si sentimente.
Este o propozitie care descrie emotiile pe care le avem ca rezultat al actiunilor
altei persoane.
and tu (actiune)$ eu simt (emotie). StFnd departe de orice judecG;i sau acuza;ii (#Dzeu
sta in fapte$ dracu in vorbarie# sau #3u judeca ca sa nu fi judecat#)$ ajuta si sa evitam
plasarea oricGrei acuzatii sau de a face pe cineva defensiv. 4utem insa constata ce face
celalalt vis-a-vis de noi$ in concordanta sau in discordanta cu ceea ce emitem noi. " chiar
indicat sa constatam pentru a putea evita sa fim abuzati. 3u este insa indicat sa acuzam$
sa reprosam$ sa ne plangem. "ste ineficient. "ficienta este doar iesirea din joc (a intoarce
spatele). Desigur$ cand e vorba de jocuri de gradul )$*. 4entru ca la jocuri de gradul -$
intervine legitima aparare$ cand ne suntem datori noua insine sa ne aparam viata.
!ction,feeling error nr -2 confundarea actiunii cu motivatia. +daugarea unei judecati
sau interpretari. "ste suficient a constata ce face cineva$ pentru a ne apara de ceea ce
face. De ce face ce face o anumita persoana presupune o analiza$ o speculatie$ care
poate dura la infinit. De e.emplu ce ar fi sa analizam de ce face un psihotic cutare si
cutare lucru8 0n cazul nevrozei>depresiei se mai poate specula de unde sare iepurele
(desi nici aici nu merita munca de analiza decat daca nu avem ce face si cochetam si noi
cu nevroza)$ dar in cazul psihozei$ deja e prea mult (aici merge zicala cu #din calea
nebunului doar sa te feresti#).
and ai ajuns tarziu .. 4oate deveni and m-ai umilit ajungand tarziu.
!ction,feeling error nr .2 onfundarea sentimentelor cu gandurile
and tu ai intrerupt conversatia$ am simtit ca tu esti furios.
4entru a construi un buna propozitie action>feeling trebuie sa te concentrezi pe ce simti
tu$ nu pe ceea ce suspectezi sau presupui ca alta persoana simte sau gandeste.
!ction,feeling error nr /2 0gnorarea intensitatii unei emotii.
!ction,feeling error nr 02 7evelarea bGnuielilor intuitive$ ascunse. &btinerea unei
validari (false) a propriei realitati functie de actiunile si intentiile altei persoane. Pentru a
evita aceasta eroare, e bine sa ne limitam a constata ce face celalalt si sa nu analizam de ce
face ce face.
Fiind capabili sa discutam reciproc sentimentele poate aduce rezultate spectaculoase$ in
special cand ambele persoane sunt deschise spre o comunicare emotionala deschisa.
+stfel$ validarea realitatii va fi una reala$ valabila pentru toate persoanele implicate$ si nu
una speculativa$ functie de ce anume speculeaza fiecare individ in mintea sa.
1(C%*I"E $E C!*E "E 1(!C! (!2E3II
and oamenii joaca jocuri ei schimba stro%e-uri negative. and conversatiile sunt libere
de jocuri$ tranzactiile sunt pozitive si stro%e-urile sunt bune.
Daca urmaresti oamenii din jurul tau si conversatiile lor vei vedea ca anumiti oameni
au aceleasi tranzactii neplacute mereu si mereu.
<ajoritatea dintre noi au un astfel de patern$ uneori mai mult de unul$ pe care il repeta
din nou si din nou. +ceste paternuri repetitive se numesc jocuri.
Fiti atenti si notati sentimentele care rezulta pentru dvs din aceste conversatii. 0n
conversatiile in care oamenii joaca jocuri unul sau mai multi oameni se simt rau2 tristi$
speriati etc. +cestea se numesc sentimente parazite. +lte conversatii decurg usor si par
sa-i faca pe oameni sa se simta bine. "le sunt probabil libere de jocuri.
De ce oamenii joaca aceste jocuri 8 (na din teorii este ca un joc este o tentativa mascata
de a obtine stro%e-uri pozitive dar care se intoarce si produce stro%e-uri negative in
schimb. &amenii joaca jocuri pentru ca sunt infometati dupa stro%e-uri si le vor obtine cu
orice cost chiar daca obtin stro%e-uri negative. 0nsa o persoana joaca jocuri nu doar
pentru a obtine stro%e-uri ci si pentru a-Hi confirma scriptul (scenariul de via;G) si a-l face
sa avanseze spre rasplata finala (puscarie$ azilul de nebuni$ cimitir$ spital$ etc.)
S704:(702 D"0I00 +7" 3" D(9"73"+I+ 90+:+
Scripturile sunt viziuni asupra lumii. De e.emplu2 #Sa nu ai niciodata incredere in barbati
(femei)#$ #4une-te cu mine si vei regreta#$ #3ici o HansG#$ #e rost are8# +cest tip de
viziuni ii dau jucatorului senzatia ca intelege lumea.
:impuriu in viata oamenii decid asupra e.pectatiilor lor in viata. +ceste decizii devin
narative$ machete pentru viata$ sau scenarii similare scenariilor de film sau teatru. <ulti
oameni isi citesc randurile din aceste scripturi pentru tot restul vietii lor. hiar daca
satisfactia este amara el simte ca stie cine este si care este sensul vietii lui. ateva
afirmatii care din nefericire dau sens vietii uneori sunt2 #3ascut pentru a pierde#$ #:oata
lumea ma ureste#$ #3imic nu se leaga# #:oti isi bat joc de mine#$ #3u sunt bun de nimic#.
Eocurile sunt parti ale unor scenarii de viata. 0n jocul #Bic% me# (loveste-ma)$ jucatorul
are un scenariu de 9ictima' jucatorul suparat are un scenariu de 4ersecutor. +lcolicul are
un scenariu tragic$ auto-destructiv.
Eocurile pe care le jucam si stro%e-urile pe care le obtin pentru noi dau suficienta forma
vietii noastre.
(n mod de scenariu de decizie pe care o facem devreme in viata are de a face cu
emotiile noastre. (neori mergem in e.treme. &ricine se vede pe el insusi ca are
probleme cu oamenii dupa o refle.ie va vedea probabil ca este prins intr-o serie de jocuri
repetitive care formeaza un scenariu de viata$ de obicei achizitionat in copilarie.
Luati muncitorul care este in mod regulat concediat. Sau femeia care este parasita mereu
de iubiti mereu si mereu. Sau omul care se imbata mereu. Daca esti mereu intarziat$
mereu dator$ uiti mereu$ mereu luptand sa-ti acoperi greselile e.ista sanse ca acestea sa
fie parte dintr-un script de o viata intreaga.
3oi putem schimba paternurile vietii noastre decizand sa schimbam scenariile noastre si
descoperind intelesurile intr-un plan de viata diferit in care noi suntem buni cu noi si cu
alti oameni in loc sa producem suferinta. +ceasta este o decizie in favoarea competentei
emotionale si poate avea un efect transformator asupra noastra si asupra celor din jur.
S!"4!'(*, $E*SEC%'(* S!% 4IC'I2!
um sa scapam de aceste capcane emotionale 8 Scenariile nu sunt irevocabil scrise in
creierele noastre' ele sunt bazate pe deciziile noastre si de aceea noi nu suntem blocati
in ele. 3oi le putem schimba schimbandu-ne gandurile si actionand intr-un nou si mult
mai productiv mod.
4rima cerinta pentru a schimba scripturile noastre este de a intelege cele trei roluri
destructive principale pe care oamenii le joaca in jocurile si scenariile lor de viata. +ceste
roluri sunt2 Salvator (necerut$ de ocazie)$ 4ersecutor si 9ictima.
"le sunt comune tuturor jocurilor. and jucam de pe un script vechi alegem unul din
aceste roluri pentru a le juca.
- Salvatorii au grija de oamenii care ar trebui sa aibe grija de ei insisi impiedicandu-i sa
faca propriile lor decizii sau sa gaseasca propriul lor drum.
- 4ersecutorii critica$ judeca$ predica si pedepsesc.
- 9ictimele sunt incapabile sa ia decizii$ lasand pe altii sa le conduca viata.
De ce ne fi.am pe aceste roluri 8 4entru ca am invatat ca obtinem stro%e-uri jucandu-le
si deoarece rolurile dau inteles vietii noastre. !erne a descoperit ca cineva care joaca un
rol joaca in ultima instanta toate rolurile jocului (roata vietii se intoarce si agresorul poate
deveni victima in final$ sau$ poate anticipa singur rasturnarea inevitabila de situatie
dandu-se singur victima atunci cand...nu mai are puterea de a agresa' asa apar batranii
#enigmatici si cuminti#$ cand dupa o viata de agresare a celor din jur$ stau cuminti$
linistiti$ tristi$ cu frica$ emitand mesajul #nu as vrea sa imi faceti acum ce v-am facut eu
voua cand erati voi mici si eu in putere#' insa e.ista si e.ceptii$ unii se agata cu disperare
de rol pana inchid ochii).
&amenii trec de la un rol la altul la nesfarsit.
um sa oprim aceste jocuri 8 :rebuie sa abandonam rolurile de Salvator$ 4ersecutor si
9ictima avand grija sa nu trecem de la unul la altul.
4entru a face schimbarile necesare fiecare persoana trebuie sa gaseasca centrul &B in el
insusi si sa-l recunoasca in persoana de alaturi.
3imic nu ne poate elibera mai bine de greselile anterioare decat gestul de a ne cere
scuze din inima primind o compensatie pentru ele (iertarea)$ asta in cazul agresorilor. 0n
cazul victimelor vezi pagina a doua a site-ului.
!S%2!*E! *ES$(3S!5I"I'!'II
Dupa ani de probleme emotionale acumulate multe relatii devin reci sau se termina.
Pentru a aduce o schimbare trebuie sa ne asumam partea noastra de vina in
proces (acest lucru este important mai ales pentru victime care in procesul lor
de victimizare tind sa se considere fara vina).
( persoana matura emotional va admite ca a gresit si isi va cere scuze.
(bstacole in asumarea responsabilitatii
). Sa admitem ca am facut o greseala (cum ar fi aceea ca a fost comod sa fiu victima$
pentru ca am avut niste avantaje indirecte)2 a decide sa admitem ca am facut o greseala
este foarte dificil pentru majoritatea dintre noi pentru ca atunci devenim vulnerabili
parintelui critic.
*. Sa admitem greselile noastre in fata altora2 admiterea faptului ca am gresit este o
e.perienta purificatoare.

-. + simti un regret real.

/. 0n final a admite ca sunt necesare compensatii sau reparatii.
:ranzactia de competenta emotionala nr )6 2 Sa ne cerem scuze pentru o salvare.
+ invata sa nu salveze (necerut) este foarte important pentru cineva care vrea sa
conserve si sa hraneasca relatii semnificative.
:ranzactia de competenta emotionala nr )) +-ti cere scuze pentru persecutare
/ puncte esentiale pentru a face o scuza efectiva
). Sunt necesare ambele parti pentru o scuza completa. Scuza trebuie sa fie auzita$
contemplata si sa primeasca un raspuns. & scuza este o tranzactie intre doi. Scuzele nu
trebuiesc acceptate formal. Daca nu e.ista raspuns scuza este incompleta in sens
tranzactional.
*. $entru a fi eficienta o scuza trebuie sa descrie ofensa. (neori oamenii isi cer
scuze pentru ceva care nu a creat probleme si omit ceva care a creat.
-. 0n plus descrierii comportamentului ofensator$ scuzele trebuie sa includa
recunoasterea marimii ofensei sau pre&udiciului.
Erori
). Scuze superficiale (din vFrful buzelor fara a specifica ofensa si marimea prejudiciului)
*. !lamarea victimei. #upa ce am &ucat rolul de salvator este foarte usor sa
trecem la blamarea lui 6"p7i vezi, dac7 nu ai fost 8n stare s7..."9.
:ranzactia de competenta emotionala nr )*2
+-ti cere scuze pentru ca ai jucat rolul victimei.
:ranzactia de competenta emotionala nr )-2 +cceptarea scuzelor

+ fi iertat este un dar care nu poate fi intotdeuna garantat.
"roarea in acceptarea scuzelor nr )2 0ertand prea usor. & scuza nu vindeca daca este
acceptata prea usor.
:ranzactia de competenta emotionala nr )/2 7ejectarea unei scuze
:ranzactia de competenta emotionala nr )12 0mplorand iertare
CELE ZECE PORUNCI ALE COMPETENEI EMOIONALE ( Emotional literacy)
I. Plasai draostea !n centr"l #iei d#s. emoionale. Inteligena emoional centrat pe
dragoste ofer ncredere n sine oricrei persoane pe care o atinge.
II. Com$etena emoional% necesit% s% n" minii $rin omisi"ne sa" ad%"are
&e'aerare). !u e"cepia cazurilor n care este vorba de sigurana dvs. personala sau a altora,
nu minii.
III. A$%rai ceea ce simii (i cerei ceea ce dorii. #aca nu o faceti voi pentru voi, putin
probabil sa o faca altii in locul vostru.
I$. Com$etena emoional% #% cere s% n" #% im$"nei dorinele (i "st"rile c" )ora
as"$ra celorlali. %&or dar ferm cerei ceea ce dorii p'n vei fi satisfcut.
$. N" $ermitei altora s%*(i im$"n% dorinele (i "st"rile $ersonale c" )ora as"$ra
d#s. %&or dar ferm refuzai s facei ceva din ceea ce nu ai dori s facei din proprie voin.
$I. Res$ectai ideile+ sentimentele (i dorinele altora la )el de m"lt $e c,t le res$ectai
$e ale #oastre. (espectarea ideilor altora nu presupune c v supunei acestor idei. !i doar
c le ascultai, fr a critica sau judeca valoric persoana sau ideile sale. )ceasta porunca e
similara cu *a nu emite judecati de valoare* sau *a nu judeca persoana si ideile sale*.
$II. Cerei*#% sc"-e (i recti)icai $e c,t $osi.il $re/"diciile ad"se altora $rin re(elile
d#s. )ceasta atitudine v va ajuta cel mai mult s cre&tei.
$III. N" acce$tai sc"-ele )alse &din #,r)"l ."-elor). )cestea valoreaza mai puin dec't
dac nu ar fi fost rostite deloc.
I+. I".ii*#% $e #oi !n(i#%+ $e ceilali (i ade#%r"l !n eal% m%s"r%. ,u sacrificai una
pentru cealalt.
+. Urmai aceste $or"nci !n acord c" $ro$ri"l #ostr" discern%m,nt. -a urma urmei,
nu sunt scrise in piatr.
7eferinta2 "motional Literac5 - laude Steiner
#espre mediul organizational ca mediu ideal de antrenare a competentei
emotionale. Este mediul care scoate cel mai mult in evidenta skils-urile
persoanelor facand astfel posibile stroke-urile pozitive.
!ntrenamentul in competenta emotionala faciliteaza relatii cooperative
armonioase acasa si la lucru si ne ofera instrumente pentru a evita o viziune mereu
mai intunecata si cinica asupra vietii.
ompetenta emotionala face posibil ca pentru fiecare conversatie pentru fiecare contact
uman$ si fiecare parteneriat - fie scurt sau de lunga durata sa culeaga cele mai mari
recompense pentru toti cei implicati.
Competenta emotionala este o cheie catre puterea personala deoarece emotiile
sunt puternice daca poti sa le faci sa lucreze pentru tine mai degraba decat impotriva ta.
*elatia profesor elev
7elatia profesor elev este o unitate fundamentala a invatarii. Din pacate aceasta este
astazi pervertita. restinii ii venerau in vechime pe batranii intelepti$ +va iar in Siva
Samhita se spune2 #guru e mama$ guru e tata$ guru este fara indoiala Dumnezeu#. 0n
vechime profesorii erau adorati si prin aceasta iubire neconditionata o uriasa cantitate de
informatie neformala trecea de la profesor la elevi.
+stazi vedem ca profesorii nici nu mai stiu ca fundamental$ iubirea$ este iubire
neconditionata si fie ca uneori se implica in relatii de iubire conditionata cu elevii lor
creand adevarate drame$ fie se feresc de o relatie afectiva cu elevii pentru ca nu inteleg
iubirea neconditionata$ ceea ce este la fel de grav. 0n acest caz elevii ar putea prefera sa
fie educati de computer.
0n aceste conditii nu putem decat sa propunem <" introducerea ompetentei
"motionale ca materie de studiu suplimentar. <anual nealternativ este cartea lui Steiner$
ompetenta "motionala care ar trebui tradusa si utilizata ca manual de studiu sau creat
un manul de studiu pe baza acestei carti. lasele pot deveni #Stro%e it5#$ vezi conceptul
lui Steiner$ si educatorii ar putea astfel sa invete si sa predea diferenta intre iubirea
conditionata si iubirea neconditionata care ar trebui sa fie sentimentul central care
sa guverneze relatia lor cu elevii. 0n treacat fie spus se pretinde ca aceasta categorie este
paradigma civilizatiei noastre.
Din nefericire au fost educatori care s-au mandrit in tal%-show-uri ca se feresc din
rasputeri de o relatie de iubire cu elevii lor iar singurul moderator care nu a fost paralel
cu acest subiect a fost &reste care a facut diferenta necesara intre dragostea
conditionata si cea neconditionata.
ompetenta "motionala in scoala si centrarea ei pe intelegerea si e.primarea iubirii
neconditionate poate fi mai bine inteleasa punand in joc conceptul Euventologiei.
Euventologia sutine ca evolutia omenirii tinde spre juvenilizarea speciei adica pastrarea
atributelor tineretii la omul adult si e.tinderea perioadei copilariei si tineretii prin
mentinerea atributelor ei la omul adult.
:oate atributele tineretii2 3evoia de a iubi si de a fi iubit$ spiritul de cercetare$
imaginatia$ creativitatea$ o mintea deschisa$ spontaneitatea$ curiozitatea$ simtul
umorului$ onestitatea$ bucuria$ impacarea$ fle.ibilitatea pot fi pierdute atunci cand tinerii
opteaza prea devreme pentru se.ualitate si deci pentru maturizare prea timpurie.
ompetenta emotionala ii poate invata ca adevarata iubire este iubirea neconditionata
si ca in cadrul iubirii conditionate de mai tarziu fara un nucleu dur si pur al iubirii
neconditionate orice relatie de #iubire# se transforma intr-un simplu troc generator de
infinite conflicte.
3u poate fi vorba de iubire daca cineva ajunge sa spuna2 te iubesc numai daca ma
iubesti si tu si aceasta se transforma in patologie cand conditionarea ia forme violente cu
amenintari de distrugere sau autodistrugere.
3atura terapeutica a unei atingeri iubitoare
ontactul fizic este atat de important incat este imprimat in insasi limbajul nostru.
& privire la ceea ce spun cercetatorii despre atingere arata include si uimitoarea
descoperire a faptului ca absenta atingerii umane poate ucide efectiv.
(amenii de stiinta studiaza atingerea
(n studiu stiintific al atingerii a inceput accidental cand un cercetator a eliminat anumite
glande vitale de la soareci. Spre uimirea lui unii au spupravietuit. Si mai suprpinzator a
fost faptul ca cei care au supravietuit proveneau de la colonii in care acestia erau in mod
regulat mangaiati de posesorii lor. +cesti soareci erau mai putin timizi si mai puternici
decat cei nemangaiati. Studiul a descoperit ca soarecii mangaiati aveau o probabilitate de
suprivietuire de sase ori mai mare decat cei nemangaiati.
Copii iubiti
<ulti ani la rand copii nascuti prematur erau atinsi foarte putin pentru a micsora riscul de
infectie. Dar intre timp o nevoie umana fundamentala a fost descoperita2 atingerea.
0ntr-un studiu$ copiilor prematuri subgreutate le-a fost acordata o atentie speciala. "i au
primit de trei ori cate )1 minute de masaj pe zi. Studiul a descoperit ca prin atingere si
mangaiere copii mangaiati desi consumau acelasi nr de calorii ca si cei neatinsi castigau
in greutate in medie cu 16 J mai mult decat copii neatinsi. 0n plus copii stimulati au avut
un metabolism mai eficient si au putut sa mearga acasa in medie cu sase zile mai
devreme decat ceilalti.
u un an mai tarziu ei au mentinut avantajul de crestere si au dovedit abilitati mentale si
psihice mai bune. Si toate acestea de la zece zile de masaj terapeutic.
$ovestea Catalinei
+m vazut la :9 o poveste spusa de mama unei fetite pe care o cheama atalina.
atalina a fost un copil e.trem de dorit si asteptat. Dar odata nascuta a fost dignosticata
la nastere cu o bola cumplita care ar fi urmat sa o omoare in trei luni. Din momentul
cand au aflat vestea parintii ei au tinut-o in brate continuu.
Dar dupa trei luni s-au gandit sa faca o noua investigatie. La noua investigatie s-a
dovedit ca nu are si nu a avut nici o boala. 3u a avut nimic sau ....cele trei luni de iubire
au au vindecat-o. <iracol de vindecare prin iubire sau eroare medicala 8 3u vom stii
poate niciodata.
0n afara de asta atalina are un dar special$ nu are nici un pic cunostinte de teorie
muzicala dar canta e.traordinar de frumos.
!tingerea nu este doar pentru copii
Surprinzator atingerea este vitala la adulti la fel de mult ca si la copii. & atingere grijulie
sau chiar accidentala pare sa ridice spiritul nostru. 0ntr-un studiu oamneii care au
petrecut )1 minute intr-o biblioteca au fost intrebati de cercetatori cum evalueaza modul
in care s-au bucurat de acest timp in biblioteca. &amenii care si-au atins mainile
accidental cu cele ale bibliotecarului au raportat ca au petrecut un timp mult mai placut.
+ fost presupus ca s-a datorat efectului subliminal al atingerii.
0n )A=6 un psiholog a observat comportamentul cuplurilor in public. "l a descoperit ca un
cuplu mediu din 4orto 7ico s-a atins de )@6 de ori$ in Franta de )*6 de ori$ in (S+ de
doua ori si in +nglia deloc. 4robabil lucrurile s-au schimbat de atunci.
Deci daca nu aveti pe cineva apropiat si afectionat in viata dvs. atunci ce puteti face 8 "i
bine se pare ca un masaj regulat poate sa ofere avantaje. &amenii raporteaza ca se
simt mult mai rela.ati$ alerti$ si fericiti dupa ce au primit un masaj.
4oti chiar sa ai beneficii din imaginearea unei imbratisari. (n amic$ care tine conferinte
publice$ sugereaza articolul citat$ isi imagineaza ca o imbratiseaza pe fica lui cea mica
inainte de conferinte si spune ca aceasta ii da incredere si confort.
.- la adolescenti
Daca am cauta sa relevam semnificatia esentiala a trairii plenare a tineretii am pute-o
descrie printr-o serie de valori singulare decurgand din doua valori centrale2
47&S4":090:+:"+ S0 7"+:090:+:"+ . + fi tanar inseamna a avea in fata viitorul si a
spera$ a face proiecte si a construi idealuri$ dar si a actiona in vederea infaptuirii
scopirilor propuse si anume a faptui in numele creativitattii$ mereu deschis fata de nou$
de originalitate$ cu temeritate si spirit innoitor...
3u toti tinerii sunt astfel$ caci$ sunt destui tineri batarni$ dupa cum insa sunt si batrani
tineri..
0mbatranirea incepe in momentul in care nu mai traim in prezent si in viitor ci ne
intoarcem cu fata la trecut.
:ineretea nu este un atribut automat al unei varste ..ea nu apare de la sine ci trebuie
cucerita invatata$ produsa.
'ineretea este timpul afectelor generoase$ a simpatiilor pline de caldura si
ardoare$ a zelului si activitatii...
Semisocializarea tinerilor$ relatiile lor cu adultii permit societatii sa beneficieze direct de
inovatii si descoperiri. :rasaturile ale adolescentei ca prietenia$ gustul jocului$ gustul
noului$ respectiv aptitudinea de inventie se mentin din ce in ce mai mult la varsta adulta
si juvenilizarea devine fenomen antropologic.
"dgar <orin descrie nodul #nodul gordian al hominizarii# ca #juvenilizarea cerebralizarii si
cerebralizarea juvenilizarii#.
4relungirea copilariei permite continuarea dezvoltarii organizationale aa creierului
...ritmul incet al dezvoltarii ontogenetice$ este favorabil aptitudinii de a invata$
perfectionarii intelectuale$ impregnarii deci transmiterii culturale.
#Euvenilizarea speciei este o juvenilizare cerebrala$ adica potentialitatea unei inteligente
si a unei sensibilitati tinere la adult si chiar la batran.#
C(2$E'E3'! E2('I(3!"! C% C%$"%*I SI C($II
0nvatarea competentei emotionale cere un grup de oameni' nu poate fi invatata singur.
(n bun gup mic este un cuplu nou sau o prietenie.
+cordurile cerute pentru a face invatarea competentei emotionale posibila pot fi facute
mult mai usor intre doua persoane$ in special doua persoane compatibile care nu au nici
un istoric de conflicte.
www.psihologie.50g.com