Problema minorit tilor

Procesul de formare al statului naional unitar (al Romniei Mari) a fot nsoit i de
apariia pe arena politic a formaiunilor politice ale minoritilor naionale,
fenomen care a contribuit i el la proliferarea partidelor politice. Dup !"!#, ca urmare a
$nirii cu ara a pro%inciilor aflate sub stpnire strin, structura etnic a populaiei
Romniei a suferit modificri. Dup recensmntul din !"&', primul efectuat dup $nire,
structura etnic a populaiei se pre(enta astfel) *!," + romni, *," + ma,-iari, .,! + ,er/
mani, . + e%rei, &,0 + ruteni i ucraineni, &,0 + rui, 0 + bul,ari, alte minoriti
nre,istrnd procente de sub ! +.
1n Romnia interbelic cetenii romni aparinnd naionalitilor conlocuitoare s/au
bucurat de drepturi e,ale cu etnicii romni, fapt confirmat de le,ile rii i, n primul rnd,
de 2onstituia din !"0&. 1n Constituia din 1923 Drepturile minoritilor au fost
,arantate n conformitate cu noile tendine internaionale i n funcie de an,a3amentele
Romniei fcute la tratatele de pace de la Paris (fr deosebire de ori,ine etnic, de
limba i de reli,ie).
1n acest cadru 3uridic i instituional, minoritile naionale au a%ut posibilitatea s/i
or,ani(e(e o %ia cultural i politic proprie, s/i constituie formaiuni politice proprii
(Partidul Maghiar, Partidul German din Romnia, Partidul !"reiesc, Partidul
#rnesc $crainean din %uco"ina,Partidul $crainean din Romnia .a.) sau s
participe, din proprie iniiati%, la acti%itatea celorlalte partide din spectrul politic
romnesc.