Dale carnavalului

De I. L. Caragiale
COMEDIA
Provine din fr. Comedie, lat. comoedia, gr. komoidia= cantec de sarbatoare.
Comedia este specia genului dramatic in proza sau in versuri, care evoca intamplari, personae,
moravuri, intr!o maniera care starneste rasul, avand un final fericit.
In antic"itate specia se defineste in antiteza cu tragedia. Pe cand in tragedie erau prezentati eroi
e#emplari in confruntare cu destinul sau cu propriile limite, intr!un limba inalt, solemn, comedia, conform
opiniei lui $ristotel, prezinta omul comun prezentat in e#istenta sa obisnuita folosind in e#primare un stil
oral, cu formule familiare de e#primare.
Comedia isi are originile in comosul popular, praznicul public organizat in cinstea zeului D%on%sos
in care se sc"imbau glume si replici cu un caracter satiric.
$utori de comedii& GRECIA& $ristofan' ITALIA& (enandru' in )enasterea italiana secolele *+I!
*+II se dezvolta comedia dellarte care avea un caracter popular si isi desfasura spectacolul in piete
publice& Carlo ,oldoni, Carlo ,ozzi.
(odelul comediei engleze este acela oferit de William Shakeseare cu celebrele sale comedii& $
*II!a noapte' -evestele vesele din .indsor etc..
In literatura franceza clasica remarcam numele unor comediografi cum sunt Moliere!
"eaumarchais#
In literatura romana inceputurile comediei sunt legate de activitatea lui& Costache Conachi!
Iordache Golescu! Alecu Russo! iar in perioada pasoptista de $asile Alecsandri.
Piesa lui Caragiale este o comedie %n trei acte& premiera acesteia are loc %n arilie '(() la /eatrul
-a0ional din 1ucure2ti 2i a fost publicat3 4n acela2i an 4n Convor*iri Literare+#
Localizarea 2i atmosfera de baz3 a comediei sunt indicate 4n mod concis 4n didascaliile autorului&
5ntr!un carnaval, 4n 1ucure2ti.
Personaele men0ionate de c3tre autor 4n lista de personae sunt& -ae ,irimea! frizer 2i subc"irurg'
Iancu Pampon' (ac"e )3z3c"escu Ce!i mai zice 2i Cr3c3nel, un candidat la percep0ie' Iordac"e 6 calf3 la
,irimea, un ipistat' Didina (azu' (i0a 1aston, un c"elner, o masc3, ma2ti, public, sergent de noapte.
Ca 2i specie comic3 D7ale carnavalului este o fars3& ea ne ofera 4ndeosebi comicul de intrig3 care
are la baz3 4ncurc3tura ce devine o stare normal3 4n derularea evenimentelor 2i care genereaz3 "azul prin
perindarea de situa0ii comice provocate de fr3m8ntarile erotice ale personaelor. Im*ro,lio-ul .%ncurc/tura9
2i 0ui ro 0uo-ul .con1u2ia ersona3elor4 se 0es 4n urul a dou3 triung"iuri pasionale care au ca punct de
intersec0ie figura b3rbierului galant& Cr/canel-Mi5a "aston-6ae Girimea 2i respectiv 7amon-Didina
Ma2u-6ae Girimea.
Iancu Pampon, fost tist de poli0ie 2i (ac"e )3z3c"escu!Cr3c3nel sunt tr3da0i de amantele lor Didina
(azu, (i0a 1aston cu -ae ,irimea, frizer 2i subc"irurg.
Pampon, intrat la b3nuieli 4ncearc3 s3 reconstituie tr3darea pornind de la biletul de amor 2i
abonamentul la frizeria lui ,irimea g3site la amanta sa Didina (azu. Din l3muririle lui Iordac"e
referitoare la un fals 4n acte publice deduce c3 posibilul amant este un spi0er :farmacist9. Discut8nd cu (i0a
care nu se mai 4nt8lnise cu -ae de ; zile 2i este suspicioas3, afl3 c3 ea a scris acele r8nduri amantului
1ibicului ei' orb de gelozie la apari0ia lui Cr3c3nel 4ncepe r3zbunarea :4ncurc3tura este provocat3 de
Iordac"e 4n mod involuntar9. Pampon 4l urm3re2te la plecarea din frizerie convins c3 acesta e 1ibicul
aplic8ndu!i patru palme. 5ntre timp (i0a face crize de isterie repros8ndu!i lui -ae infidelitatea 2i amenint8nd
cu vitrion.
Intriga sentimentelor este contrapunctat3 de crizele de m3sea ale catindatului la percep0ie care se
trateaz3 dupa metoda lui (atei prin autosugestie' la a doua tentativ3 de 4nl3turare a durerii 4i este scoas3
m3seaua nevinovat3.
5n actul al doilea la carnaval 4ncurc3tura este amplificat3 de travestiurile personaelor. Didina apare
4n costum polonez c"emat3 printr!un bilet de -ae, Cr3c3nel vrea s3!2i spele onoarea p3tat3 2i s3 se r3fuiasc3
cu Iancu Pampon, dar reu2e2te s3!l sperie pe catindat cu venirea lui nenea Iancu :unc"iul de la Ploie2ti9 prin
folosirea parolei & <u sunt 1ibicul, nene Iancule, nu mai pofte2ti = . (i0a apare 4n domino c3ut8ndu!l pe
-ae dup3 cele doua costume cunoscute de cazac 2i de turc. >ub masca turcului 4l descopera 4nsa pe Iordac"e
care e silit s3 m3rturiseasc3 c3 2i st3p8nul s3u se afla acolo, dar e avertizat3 2i de prezen0a lui Cr3c3nel. -ae
sc"imb3 costumul lui de cazac cu cel catindatului 4n avanta reciproc.
Pe parcurs Pampon se deslu2e2te cu Cr3c3nel, aflat al optulea caz de traducere 2i pornesc
4mpreun3 4n demascarea tr3d3torului. (i0a care 2i!a sc"imbat 2i ea costumul 42i caut3 amantul, pe -ae,
?
despre care Iordac"e 4i spune c3 a plecat de la bal. 5nt8lnindu!i pe cei doi 4ncornora0i (i0a 4l sf3tuie2te pe
Pampon s3 caute persoana mascat3 4n turc. Didina dupa ce 2i!a sc"imbat 2i ea costumul p3r3se2te carnavalul
4mpreun3 cu -ae datorit3 faptului c3 sunt amenin0a0i din toate p3r0ile. Catindatul 4mbr3cat 4n turc este
4ncercuit de urm3ritori 2i (ita, crez8nd ca e -ae, 4i arunca cu vitriol 4n oc"i.
5n actul al treilea Didina, -ae 2i Iordac"e se refugiaza 4n casa frizerului, dar sunt urm3ri0i de
Pampon, Cr3c3nel 2i Catindat care vor s3!i violeze domiciliul. Iordac"e are o idee salvatoare! apeleaz3 la
poli0ie care!i aresteaz3 pe agresori. Cele dou3 amante infidele (i0a 2i Didina se 4nt8lnesc dup3 o scurt3
r3fuiala si aung s3 conceap3 4mpreun3 cu -ae o strategie de stingere a conflictului. @rizerul 4i elibereaz3
generos pe cei doi 2i 4n cinstea 4mp3c3rii se deslu2esc la o masa. $rmonia este restabilit3 2i triung"iul
pasional reintr3 4n func0ie dup3 ame0eala carnavalului astfel 4nc8t cuvintele catindatului sunt emblematice
Care va s3 zic3 ne 4ncurc3m iar = 6 spune catindatul cu pl3cere, neic3! afirma -ae.
+asile @anac"e :criticul9 a2az3 lumea personaelor lui Caragiale 4ntr!un perpetuu balans 4ntre dou3
sfere de ac0iune& scandalul 2i petrecerea. Personaul caragialian comunic3 folosindu!se frecvent de scandal 4n
timp ce aspira0ia lui neostoita este petrecerea 4n0eleas3 ca reuniune dionisiaca. $cest persona este aflat
continuu 4n criz3 de calm, niciodata singur 2i mereu p3r3sit' el particip3 la via0a 4n manifest3ri e#treme,
f3c8ndu!se auzit prin scandal 2i sim0indu!se ref3cut prin petrecere, uit8nd o clipa de toate, 4n combina0ie cu
prietenii care de obicei nu sunt al0ii dec8t cei trata0i anterior cu scandal.
Scandalul 8i etrecerea sunt 2i 4n D7ale carnavalului unit30i de ac0iune corelative 2i permutabile.
Din scandalul 4nceput diminea0a, din goana turbat3 dup3 misteriosul 1ibic nu se alege pana 4n diminea0a
urm3toare nimic doar alerg3tura 2i larma degeaba. Dimine0ii 4ncepute cu un scandal 4i succede o diminea0a
de petrecere. 5ncornora0ii :Cr3c3nel 2i Pampon9 fac cinste mult bine facatorului lor -ae. (ecanismul
iluziei care pare un moment s3 fie sf82iat se pune din nou 4n mi2care. 5ntemeiate pe conven0ii libere de orice
angaare parafat3 prin lege sau de girul onoarei, rela0iile dintre aman0ii lui Caragiale se deterioreaza repede,
infidelit30ile venind una dup3 alta. )emediul 4mpotriva inimii zburdalnice ar fi 4nsur3toarea 2i m3riti2ul.
Cr3c3nel reflecteaz3 serios s3 se 4nsoare 4n cazul 4n care (i0a va depa2i o a noua traducere.
MI9LOACELE COMIC:L:I
D7ale carnavalului este printre cele mai vesele farse din opera lui Caragiale 2i din 4ntreaga noastra
literatur3' peripe0iile se succed 4ntr!o alerg3tura necurmat3 2i nu 4nt8mpl3tor motto!ul sub care autorul 42i
prezint3 comedia la concursul /eatrului -a0ional e $llegro astfel fiecare intrare 4n scena a unui persona
4nseamn3 o surpriz3 comic3.
?. Cea mai important3 surs3 a comicului este comicul de situa5ie sus0inut de intrig3. $stfel toate
4ncurc3turile provoac3 o deosebit3 ilaritate, confuzia fiind o sursa neistovit3 a r8sului.
<#& confuziile din timpul carnavalului, masa final3, crizele de m3sea ale Catindatului, teoria lui (atei.
A. Comicul de moravuri; triung"iul pasional, infidelitatea 4n cuplu, atitudinea abuziv3 2i corupt3 a
autorit30ilor.
B. Comicul de caractere prin care autorul surprinde personaele pe latura cea mai evident3 a defectelor de
caracter. Criticul Pompiliu Constantinescu 4ncadra personaele pieselor lui Caragiale 4n noua clase tipologice
din care sunt prezente 2apte&
a9 %ncornoratul & Cr3c3nel, Pampon
b9 3unele-rim & -ae ,irimea
c9 cocheta!adulterin3& Didina (azu, (i0a 1aston
d9 1unc5ionarul & Catindatul
e9 con1identul & Iordac"e
f9 raisonneur!ul & Iordac"e
g9 servitorul .sau 1unc5ionarul u*lic4& Iordac"e
Imaginea personaelor nu e simplificat3 la Caragiale, deseori eroul 4mbind mai multe tipologii,
dovedindu!2i comple#itatea.
C. Comicul de nume. D important3 surs3 a comicului 4n toate piesele lui Caragiale este numele personaelor.
$cestea creeaz3 sugestii importante referitoare la caracter 2i tipologie. Cu e#cep0ia lui Iordac"e numele
personaelor din pies3 sunt ma2ti ale identit30ii reale. $stfel unii au porecle care marc"eaz3 mediul interlop&
Pampon zis 2i Con0ina cu E fan0i, /elemac )3z3c"escu sau (ac"e Care!i mai zice 2i Cr3c3nel :cu aluzie la
defectul s3u fizic9, Catindatul este anonim. Pampon, (azu, 1aston sunt foste porecle ale p3rin0ilor sau nume
ale unor copii cu paternitate incert3, supranume care s!au lipit de indivizi intr8nd 4n actele de stare civila.
-umele de Pampon mai poate sugera atitudinea de grandomanie, l3ud3ro2enia personaelor, (azu, cuv8nt
care 4nseamn3 relans la ocul de c3rti poate sublinia rolul personaului 4n intrig3, iar prenumele /elemac :4n
mitologie fiul lui Flise 2i Ddiseea viteaz 2i credincios memoriei tatalui9 intr3 4n contrast comic cu
temperamentul 2i numele de familie al personaului care prin termina0ia !escu este specific rom8nesc.
A
E. Comicul de lim*a3 reprezint3 unul dintre cele mai importante miloace ale comicului 4n opera lui
Caragiale. $stfel o serie de replici ale personaelor sale au intrat 4n limbaul curent devenind aproape
anonime.
D alt3 surs3 a acestui comic este&
- ronun5area ,re8ita a unor neolo,isme' e#. +itrion, cremenala, particoler, isplic.
- Atrac5ia aronimica& vermult, violen03, vang"elist, polinez, grandirob
- 7leonasmul& abuz mare, ne r3fuim am8ndoi.
D alt3 surs3 a comicului este reprezentat3 de folosirea 1ormulelor stereotie sau a cli8eelor
lin,vistice& e#. <=emeie! ochi aluneco8i! inim/ 2*urdalnic/+ :Pampon9, <E o chestie de traducere+
:Pampon9, <>tii s/ o sco5i ? Scoate-mi-o ?+ :Catindatul9.
E@rimarea *om*astic/ influen0at3 de discursul melodramatic 2i urnalistic & Gur pe tot ce mi!a
r3mas mai scump, ur pe >tatuia Libert30ii din Ploiesti :(ita9' <u c8nd 4mi trage cineva palme, eu turbez H
Icu din0i!l apuc, nu!l las nici mort p8n3 nu spune H Pentru ce mi le!a tras = :Cracanel9' $i uitat c3 sunt
fiic3 din popor 2i sunt violent3' ai uitat c3 sunt republican3, c3!n vinele mele curge s8ngele martirilor de la ??
fevruarie :(ita9.
J. Comicul de intentie provine din atitudinea autorului fa03 de personaele care se identific3 prin limbaul lor
2i anume prin utilizarea neologismului. $ceast3 utilizare reflect3 profunzimea contrastului comic 4ntre ceea
ce vor personaele s3 par3, ceea ce cred c3 sunt, 2i ceea ce sunt ele cu adev3rat. >criitorul le ironizeaz3 2i
satirizeaza 4n dorin0a lor ridicola de a se integra 4ntr!o lume superioara intelectual 2i social prin refacerea
unor ritualuri cum este 2i carnavalul care le confera iluzia c3 apar0in 4naltei societ30i sau "ig"!life!ului :e#&
ornamente, fidea, vermult, m3 magnetizez cu amaica etc. 9.
Caracteri2area ersona3elor
5n genul dramatic caracterizarea personaelor se realizeaz3 astfel &
?. An mod direct & de c3tre alte personae 2i prin autocaracterizare.
A. An mod indirect prin & ! fapte'
! atitudini
! rela0ii cu alte personae
! prin limba 2i particularit30ile lui
! prin didascalii :indic3 gestica, mimica etc. 9
! comicul de nume.
5n caracterizarea fiecarui persona se va urm3ri &
- 4ncadrarea personaului 4ntr!o tipologie comic3
- caracterizarea conform modalit30ilor directe 2i indirecte enun0ate mai sus cu e#emple de scene 2i situa0ii
semnificative
- tipuri de comic prezente 4n caracterizarea personaului ales :comic de situa0ie, caracter, moravuri,
intentie9.
B