Sunteți pe pagina 1din 6

Referat

Tema: Simion
Brnuiu


Elaborat : Cerniciuc Silvica
Controlat: Bujac Andrei


2013



Simion Brnuiu (n. 21 iulie 1808, Boca, Slaj - m. 28 mai 1864, Snmihaiu
Almaului) a fost un istoric, filozof, om politic i profesor universitar, unul dintre
principalii organizatori ai Revoluiei de la 1848.
Biografie
Nscut ntr-o familie srac, i-a nceput studiile la coala comunal de la 6
ani. Dup terminarea colii, a urmat studiile la gimnaziul din Careii Mari, iar apoi
Facultatea Teologic din Blaj, unde a fost hirotonit preot celib greco-catolic.De la
23 de ani, din anul 1831, pred istoria universal la o coal n Blaj.
Dupa un rasunator proces, nemaiputindu-si continua activitatea de profesor,
va studia trei ani la facultatea de drept din Sibiu. De aici va raspandi in 1848
celebrul sau manifest din 24 martie, cunoscut si de Marx, in care milita pentru
egalitatea nationala. Om politic, filozof si jurist fruntas al revolutiei de la 1848 din
Transilvania, profesor universitar, Simion Barnutiu, socotit de unii cercetatori cel
mai de seama ganditor al romanilor transilvaneni de la jumatatea secolului trecut, a
facut parte din generatia intelectualilor pasoptisti care s-au ilustrat in cele trei tari
romane prin aportul lor la renasterea politica si afirmarea natiunii noastre in epoca
moderna.
Ideolog al luptei nationale a romanilor de peste munti, Barnutiu a ramas
cunoscut in istoria gandirii politice romanesti indeosebi prin vestitul discurs rostit
in catedrala de la Blaj in timpul Adunarii Nationale a romanilor din 3-5 mai 1848,
al carei vicepresedinte a fost. Revoluia odat nfrnt, Brnuiu s-a refugiat la
Viena unde a urmat cursurile Universitii pn n 1853 cnd a fost forat s
renune, ca urmare a interveniilor poliiei imperiale. Se mut n Italia, la Pavia,
unde se nscrie la cursurile Facultii Juridice. i ia doctoratul, iar apoi revine la
Viena, unde August Treboniu Laurian i face propunerea de a veni la Iai s
predea, invitaie pe care o accept, fiind la Iai din decembrie 1854. Timp de un
deceniu, Brnuiu a rmas acolo.
n calitatea sa de profesor la Academia Mihilean (1855-1860) i apoi la
Universitatea din Iai (1860-1864), Brnuiu a format oameni cu o gndire nou,
oameni care ulterior au cerut reforme democratice, votul universal, exproprierea
moiilor boiereti i a celor mnstireti.

Linia politica propusa de Barnutiu in cuvantarea de la Blaj si adoptata de
Adunarea nationala a romanilor revendica, de pe pozitii de demnitate, egalitatea
suverana a natiunii romane ca premisa a oricarei colaborari cu ungurii.
Pozitia nationala, patriotica a lui Barnutiu, la 1848 si ulterior, a fost uneori
etichetata, fara temei, drept o pozitie nationalist-xenofoba, in randul celor au
acreditat o asemenea apreciere numarandu-se, din pacate, si Titu Maiorescu. In
realitate inca din cuvantarea de la Blaj, Barnutiu declara textulal: Natiunea
romana da de stire natiunilor conlocuitoare ca, voind a se constitui si organiza pe
temelie nationala, n-are cugetul dusman in contra altor natiuni, si le recunoaste
tuturor acelasi drept si voieste a-l respecta cu sinceritate, cerand respect dupa
dreptate; prin urmare, natiunea romana nici nu voieste a domni peste alte natiuni,
nici nu va suferi a fi supusa altora, ci vorbeste drept egal pentru toate.
Condamnarea randuielilor feudale, lupta pentru introducerea libertatilor
burghezo-democratice, adeziunea plebeiana la grijile poporului de jos constituie o
caracteristica a gandirii politice a lui Barnutiu. Lichidarea serbiei spunea el la
1848, e o cerinta universala a veacului.
Ca si Balcescu, Barnutiu lega lupta consecventa contra feudalismului si
aristocratiei feudale de instaurarea republicii. Pentru el, statul roman trebuia sa fie
republican, cum a fost la stramosi si cum este din vechime in tarile romane.
Republica vizata de Barnutiu trebuia sa fie democratica, chiar cu o nuanta
sociala. Scopul acesteia este ca in toata intinderea ei sa domine si sa guverneze
numai dreptul si dreptatea, pentru ca natiunea romana sa poata vietui vesnic libera
si independenta.
Brnuiu a introdus predarea filozofiei n limba romn n Transilvania (1839) si s-
a pronunat pentru o gndire eliberat de tutela teologiei. A predat totodat cursuri
de psihologie! pedagogie i drept, fiind un adept al dreptului natural. Gndirea
social a lui Simion Brnuiu, avnd ca tem central libertatea, se remarc prin
critica adus feudalismului, prin ideea libertii i independenei naionale, a
dreptului tuturor popoarelor la via si propire n cadrul unor state republicane i
suverane. Opera lui Simion Brnuiu, integrat cu toate drepturile i pentru
totdeauna n tezaurul culturii romneti, cuprinde lucrri care dovedesc pregtirea
sa enciclopedic: Dreptul public al romanilor (1867), Dreptul natural privat (Iai,
1868), Dreptul natural public (1870), Dreptul ginilor natural si poziia politic
(doctrina constituiunii), Constituiunile statelor principale cu introduciuni,
Antropologia, Psihologia empiric, Enciclopedia filozofiei teoretice, Logica,
Metafizica, Estetica, tiina virtuii, Pedagogia, Istoria filozofiei.

Opera lui Simion Brnuiu, ca i activitatea sa politic i social, constituie izvoare
de nvturi profunde, ptrunse de sentimentele cele mai umanitare, progresiste.
Cunoscut i apreciat ndeosebi pentru ideile, activitatea i intransigena sa politic,
Simion Brnuiu a fost totodat i unul din cei mai reprezentativi crturari ai vremii
sale. Simion Brnuiu face parte din ilustra generaie de crturari naintai care, la
jumtatea veacului trecut, au oglindit n opera i activitatea lor interesele vitale
naionale i sociale, n sens antifeudal, ale poporului nostru.
Spirit de formaie enciclopedic, preocupat adnc i continuu de dezvoltarea
general a poporului romn. Brnuiu a lsat n urma sa nu numai o fericit direcie
politic, ci i o bogat motenire cultural, gndirea i puterea sa de prelucrare si
creaie, impunndu-se n numeroase domenii de activitate intelectual. Pe lng
omul politic, se poate vorbi cu justificat ndreptire i de filozoful i pedagogul
Brnuiu, de juristul, istoricul i economistul cu largi orizonturi i chiar de
esteticianul preocupat de orientarea literaturii si artelor romneti.