GHID DE PRACTICA

IN PROTETICA DENTARA
-2010-
COORDONATORI:
Prof.Univ. Dr. Norina Consuela orna! U" #Gr.T.Po$a# Iasi
Prof.Univ. Dr.Teo%or Trais&aru! U"#Carol Davila# 'u(ures&i
Prof. Univ. Dr. Dorin Bratu, UMF Victor Babes Timisoara
Prof. Univ. Dr. Alexandru Petre, UMF Carol Davila Bucuresti
Prof. Univ. Dr. orin Po!sor, UMF T". Mures
Dr. Constantin #adauceanu, Presedinte CMD $asi
Prof. Univ. Dr. Veronica Mercut, UMF Craiova
Prof. Univ. Dr.Train Au"ustin Mi%ai, UMF Carol Davila Bucuresti
Prof. Univ. Dr. &iana &ascu, UMF $uliu 'ate"anu Clu()*a!oca
Prof. Univ. Dr. Mi%aela Pauna, UMF +Carol Davila Bucuresti
,-
)-./.)
INTRODUCERE
0%idurile clinice sunt elaborate cu sco!ul de a asista !ersonalul medical 1n ado!tarea
deci2iei tera!eutice la !acien3ii cu afec3iuni s!ecifice !atolo"ieiorale solutionate !rin tera!ie
!rotetica. Aceste "%iduri !re2int4 recomand4ri de bun4 !ractic4 medical4 clinic4 ba2ate !e
dove2i !ublicate, !entru a fi luate 1n considerare de c4tre medicii denti5ti 5i de viitorii s!eciali5ti
1n !rotetic4 dentar4.
De5i "%idurile re!re2int4 o fundamentare a bunei !ractici medicale ba2ate !e cele mai
recente dove2i 5tiin3ifice dis!onibile, nu trebuie considerat c4 aceste recomand4ri includ toate
interven3iile !otrivite sau exclud !e toate cele ne!otrivite !entru situa3ia 1n cau24. 0%idurile nu
inten3ionea24 s4 1nlocuiasc4 ra3ionamentul medical la fiecare ca2 1n !arte. Deci2ia medical4
trebuie s4 ia 1n considerare !articularit43ile individuale 5i o!3iunea !acientului, !recum 5i
resursele, caracterele s!ecifice 5i limit4rile diferitelor ti!uri de !rote2are, influientate de un
cumul factorial.. Fiecare medic care a!lic4 recomand4rile 1n sco!ul stabilirii unui !lan tera!eutic
trebuie s4 utili2e2e !ro!riul ra3ionament medical inde!endent, 1n func3ie de fiecare ca2 1n !arte 5i
1n func3ie de ex!erien3a !ersonal4 1n corela3ie cu dotarea 5i ex!erien3a clinicii6sec3iei de c%irur"ie
oro)maxilo)facial4 1n care acesta 15i desf45oar4 activitatea.
$nstitu3iile 5i s!eciali5tii care au elaborat acest "%id au de!us eforturi !entru ca informa3ia
con3inut4 1n "%id s4 fie corect4, redat4 cu acurate3e 5i sus3inut4 de dove2i. Dat4 fiind !osibilitatea
erorii umane 5i6sau !ro"resele cuno5tin3elor medicale, ele nu !ot 5i nu "arantea24 c4 informa3ia
con3inut4 1n "%id este 1n totalitate corect4 5i com!let4. #ecomand4rile din acest "%id clinic sunt
ba2ate !e consensul autorilor !rivitor la abord4rile tera!eutice acce!tate 1n momentul elabor4rii
materialului
$nstitu3iile 5i !ersoanele care au elaborat acest "%id 15i declin4 res!onsabilitatea le"al4
!entru orice inacurate3e, informa3ie !erce!ut4 eronat, !entru eficacitatea clinic4 sau succesul
oric4rei metode tera!eutice detaliate 1n acest "%id, !entru modalitatea de utili2are sau a!licare
sau !entru deci2iile finale ale !ersonalului medical re2ultate din utili2area sau a!licarea lor. De
asemenea, acestea nu 15i asum4 res!onsabilitatea nici !entru informa3iile referitoare la !rodusele
,7
farmaceutice men3ionate 1n acest "%id. 8n fiecare ca2 s!ecific, utili2atorii "%idurilor trebuie s4
verifice literatura de s!ecialitate s!ecific4 !rin intermediul surselor inde!endente 5i s4 confirme
c4 informa3ia con3inut4 1n recomand4ri, este corect4.
Acest material, ca de altfel toate "%idurile clinice sunt su!use unui !roces de revi2uire 5i
actuali2are continu4.
DEC)ARA*IE DE INTERE+E
Autorii declar4 !e !ro!rie r4s!undere c4 nu au beneficiat de s!ri(in lo"istic sau financiar,
nu fost utili2ate fonduri, dona3ii, s!onsori24ri sau alte instrumente de finan3are din fondul Casei
*a3ionale de Asi"ur4ri de 4n4tate sau din fonduri !rivate 1n elaborarea 5i redactarea acestor
"%iduri de !ractic4 medical4.
Autorii declar4 at9t 1n nume !ersonal c9t 5i din !unctul de vedere al institu3iilor unde)5i
desf45oar4 activitatea c4 nu au interese !ersonale sau financiare, nu sunt 1n com!eti3ie academic4
5i nu au o!inii care au influen34 ne!otrivit4 asu!ra ac3iunilor lor.
Autorii declar4 c4 orice referire 1n cadrul "%idurilor de !ractic4 la !roduse comerciale,
!rocese sau servicii s!ecifice !rin utili2area numelui comercial, al m4rcii sau al !roduc4torului,
nu constituie sau im!lic4 o !romovare, recomandare sau favori2are din !artea coordonatorului 5i
autorilor "%idului fa34 de altele similare care nu sunt men3ionate 1n document. *ici o
recomandare din acest "%id nu !oate fi utili2at4 1n sco! !ublicitar sau 1n sco!ul !romov4rii unui
!rodus.
DEINIREA GRADE)OR UTI)I,ATE -N GHIDURI)E DE PRACTIC.
"EDICA).
Gra% A *ecesit4 cel !u3in un studiu randomi2at 5i controlat ca !arte a unei liste de
studii de calitate !ublicate !e tema acestei recomand4ri. :nivele de dove2i $a
sau $b;
Gra% ' *ecesit4 existen3a unor studii clinice bine controlate, dar nu randomi2ate,
!ublicate !e tema acestei recomand4ri. :nivele de dove2i $$a, $$b sau $$$;
Gra% C *ecesit4 dove2i ob3inute din ra!oarte sau o!inii ale unor comitete de ex!er3i
sau din ex!erien3a clinic4 a unor ex!er3i recunoscu3i ca autoritate 1n domeniu.
:nivele de dove2i $V;
,<
Gra% D $ndic4 li!sa unor studii clinice de bun4 calitate a!licabile direct acestei
recomand4ri.
Gra% E #ecomand4ri de bun4 !ractic4 ba2ate !e ex!erien3a clinic4 a "ru!ului care a
elaborat acest "%id.
,=
CUPRIN+
,>
DEINI*II
Pro&e&i(a Den&ara este acea ramur4 a medicinei dentare care se ocu!4 cu restabilirea 5i
men3inerea func3iilor orale, al as!ectului 5i al s4n4t43ii !acientului ca modalitate de restaurare a
din3ilor naturali 5i6sau a substituirii din3ilor li!s4 5i a 3esuturilor orale adiacente cu substituen3i
artificiali.
Pro&e/area fi01 re!re2inta acea !arte a !roteticii dentare care se ocu!4 cu restaurarea
5i6sau substituirea din3ilor cu elemente artificiale ce nu !ot fi mobili2ati.
Pro&e/area a2ovi3il1 42o3ili/a3ila5 re!re2inta acea !arte a !roteticii dentare ce se
ocu!4 cu substituirea a din3ilor 5i a structurilor adiacente a !acien3ilor 1n totalitate sau !ar3ial
edenta3i !rin mi(loce ce !ot fi mobili2ate in vederea i"ieni2arii.
Prin $ro&e/are s(6ele&a&a (u a&a(6e2en&uri se 1n3ele"e o !rote24, fix4 sau mobil4,
sus3inut4 de st9l!i dentari cu un sistem !articular com!us din dou4 sub)unit43i :ancorare !rimar4
5i ancorare secundar4;.
Pro&e/a $e i2$lan&uri re!re2int4 acea !arte a !roteticii ce se ocu!4 cu restaurarea
ob3inut4 !rin !rote2area !e im!lanturi
FACT?#$$ C@ $*F&U@*A@ABC A&@0@#@A T$PU&U$ D@ P#?T@BA#@
Deci2ia de reali2area a unei !rote2e este influen3at4 de numero5i factori, !rintre careD
) starea de s4n4tate "eneral4 a !acientuluiE
) statusul odonto)!arodonatal
) 1ntre3inerea i"ienei orale
) oclu2ia dentara 5i relatiile mandibulo)craniene
) motiva3iile 5i as!ira3iile !acientului
) o anali24 a avanta(elor, de2avanta(elor 5i consecin3elor !e termen lun" a viabilitatii
!rote2ei
) com!lica3iile locale si loco)re"ionale ce limitea24 !robabilitatea de succes clinic
) costurile
Ti!urile de !rote2e ce !ot fi reali2ate sunt urm4toareleD
1. COROANE TOTA)E 7I PARTIA)E
) !entru restaurarea 5i6sau 1mbun4t43irea formei, func3ionalit43ii 5i esteticii unitatilor
odonto)!arodontale afectate de diferite ti!uri de le2iuni odontale coronare ,1n ca2 de contra)
indica3ie sau insucces clinic al formelor mai sim!le de restaurareE
,F
) !entru reducerea riscului de fracturare al din3ilor restaura3i, inclusiv a din3ilor
!osteriori tratati endodontic
) !entru modificarea formei, dimensiunii 5i orientarii din3ilor !entru sco!uri estetice
sau func3ionale.
2. RE+TAURARI I8E )!entru 1nlocuirea unuia sau mai multor din3i cu obiectivul de
inte"rare a func3iei 5i6sau esteticiiE
) !entru evitarea de!las4rii din3ilor 5i 1mbun4t43irea stabilit43ii oclu2aleE
) !entru 1mbun4t43irea confortului func3ionalE
9. PROTE,E PAR*IA) "O'I)I,A'I)E
Ale"erea 1ntre o !rote24 fix4 5i o !rote24 !ar3ial mobil4 de!inde 1n cea mai mare m4sur4
de num4rul, !o2i3ia, structura dintilor stil!i !recum si de !arametri ce caracteri2ea2a s!atiul
edentat.
:. PROTE,E TOTA)E 7I ;O<ERDENTURE=
Prote2ele totale !resu!un substituirea dintilor absenti 5i a structurilor asociate !entru acei
!acien3i care au !ierdut de(a to3i din3ii lor naturali sau ce sunt la un !as de a)i !ierde.
+?verdentureG !resu!une reali2area unei !rote2e totale in contextul conservarii r4d4cinilor
naturale la sf9r5it !entru a asi"ura m4car tem!orar un su!ort 5i o stabilitate mai favorabil4 !entru
!rote2a ce urmea24 s4 fie construit4, admi39nd !e l9n"4 aceasta conservarea osului alveolar. Din
moment ce !rote2a total4 re!re2int4 o!3iunea tera!eutic4 extrem4, trebuie s4 fie !roiectat4 5i
construit4 1ntr)un mod 1n care s4 se consimt4 cel mai mult !osibil !re2ervarea structurilor orale
re2idue.
>. PROTE,A "O'I)I,A'I)A UTI)I,IND ATTACHE"ENTURI)E se re"4se5te
ca si indica3ii 1ntr)un mediu care se extinde de la solu3iile !rotetice fixe la !rote2e su!ra!use
:overdenture;, inclu29nd !rote2ele !ar3ial mobili2abile 5i !rote2ele cu :!e ba24 de; im!lanturi.
?. PROTE,AREA PE I"P)ANTURI
Pentru 1nlocuirea unui sau mai multor din3i li!s4, dac4 sunt !re2ente condi3iile anatomice
:cantitatea 5i calitatea osului; ce !ermit !o2i3ionarea unui num4r suficient de im!lanturi la finalul
c4ruia s4 existe un re2ultat !redictibil 5i durabil.
P)ANU) DE TRATA"ENT 7I P)ANIICAREA ACE+TUIA
,H
Planificarea tratamentului, avind anterior consimtamintul informat al !acientului,
constituie un !unct fundamental !entru reusita unui tratament stomatolo"ic.
Planificarea trebuie s4 se ba2e2e !e un examen clinic structurat, !e re2ultatele anali2elor
!ertinente, !e o valorificare obiectiv4 a dorin3elor 5i a5te!t4rilor !acientului. De5i o a!ro!iere
centrat4 asu!ra !acientului ar fi ideal4, contribu3ia !acientului este invariabil subiectiv4E
dificultatea !lanific4rii unui tratament consta, !rin urmare, 1n satisfacerea concomitent4 a
subiectivit43ii !acientului 5i a standardelor !rofesionale relativ latera!iile !rotetice curente,
3in9ndu)se seam4 1n acela5i tim! c4 motiva3ia !acientului este condi3ie esen3ial4 !entru
eficacitatea tratamentului. ? strate"ie corecta !entru atin"erea standardelor de sano"enitate
orala trebuie s4 stea la ba2a unui !lan de tratament. Planul trebuie s4 fie realist, in acord cu
s!eciali2area si ex!erien3amedicului dentist, racordat la !rinci!ii tera!eutice actuale, fara a eluda
rolul r4s!unsului biolo"ic, a ale"erii biomaterialelor si !rocedurilor corecteE acesta trebuie s4
cu!rind4 diverse variante tera!eutice , !recum si solutia tera!eutica de electie, determinata !e
ba2a anali2elor medicale 5i a statusului dentar, a dorin3elor 5i a a5te!t4rilor !acientului, a
motiva3iei sinelui, nu numai !e ba2a costurilor !rev42ute .
Prin ur2are! un $lan %e &ra&a2en& &re3uieD
) s4 constituie o informat4 com!let4 !rivind eta!ele tratamentului !rotetic
) s4 includ4 toate o!3iunile de tratament !osibil 5i, du!4 ce au fost anali2ate, trebuie s4
se alea"4 solutia tera!eutica de electie in acord cu !articularitatea ca2ului clinic
) s4 re2olve !roblema actual4 a !acientuluiE
) s4 ofere un maxim de !robabilitate a beneficiului !e termen lun"
) s4 valorifice !ro"no2ele 5i s4 cu!rind4 eventualele efecte secundare 5i com!lica3iiE
) s4 reduc4 la minim riscul de 1n3ele"ere "re5it4 5i a !osibilelor erori le"ale
) s4 favori2e2e un ra!ort continuu de 1ncredere cu !acientul
) s4 facilite2e tera!ia !ro"ramat4, 1ntre3inerea 5i controalele re"ulateE
) s4 fie eficace 5i eficient
) s4 satisfac4 exi"en3ele 5i a5te!t4rile, cu condi3ia s4 fie realiste, a !acientului.
Pro"no2a este o o!inie sau o (udecat4 !rivind !ers!ectivele de succes a tera!iei 5i al
restaura3iei, 5i, !rin urmare, o !revi2iune a !robabilelor re2ultate. ? bun4 i"ien4 oral4, controlul
!l4cii, controale !eriodice 5i o tera!ie de 1ntre3inere influen3ea24 !o2itiv denti3ia natural4 5i
lon"evitatea restaura3iei.
Re/ul&a&e $e &er2en lun@:
) Biolo"ice
) Func3ionale
) Mecanice
) @stetice
,,
Re(o2an%1ri
8nainte de orice tratament !rotetic este indis!ensabil un dia"nostic 5i o !lanificare a
tratamentului :*ivelul A;
Planificarea !ermite determinarea secven3elor interven3iilor clinice mult mai s!ecifice la
sf9r5itul urm4ririi obiectivelor tera!eutice a!robate de un sin"ur !acient 5i !e ba2a motiva3iei
sale, !riorit43ii sale 5i a5te!t4rilor sale :*ivelul A;.
Dia"nosticarea 5i !lanificarea trebuie s4 se ba2e2e !e anamne2a corecta , !e evaluarea
atenta a antecedentelor medicale "enerale si stomatolo"ice, !e executarea cu acurate3e a unui
examen obiectiv intra 5i extra)oral reali2at conform unei !roceduri c9t se !oate de standardi2at4
!entru a "aranta inte"ritatea anali2ei, su"erarea necesit43ii unor eventuale a!rofund4ri,
consim3irea uniformit43ii rationamentului clinic.:*ivelul A;
E8A"ENU) C)INIC A) PACIENTU)UI EDENTAT
@xaminarea atent4 5i com!let4 a edentatului !ar3ial are o im!ortan34 deosebit4 !entru
stabilirea !lanului de tratament !re) 5i !ro!rotetic !recum 5i !entru conce!erea unei !rote2e
!ar3iale c9t mai corecte 1n ca2ul res!ectiv.
@xaminarea cu!rinde - eta!eD
/. @ta!a !reliminar4, de contact, informa3ie 5i examinare "eneral4 a ADM.
e reali2ea24 1n !rima 5edin34 de tratament.
-. @ta!a secundar4 :final4;D
) de stabilire a dia"nosticuluiE
) de elaborare a !lanului de tratament !re) 5i !ro!roteticE
) de conce!ere a !roiectului viitoarei !rote2e.
e reali2ea24 1n a -)a 5edin34 de !re2entare a !acientului, fiind necesare modele 5i
radio"rafii.
E8A"INAREA PRE)I"INAR.
@xaminarea !reliminar4 cu!rinde anamne2a 5i examinarea "eneral4 a ADM.
Com!ortamentul !acientului, as!ectul "eneral, sunt as!ecte care trebuie luate 1n
considerare. Medicul, de la !rimul contact cu !acientul, trebuie s4 c95ti"e 1ncrederea acestuia.
1. Ana2ne/a
$storicul medical re!re2int4 o informa3ie care !oate influen3a ti!ul de tratament !rotetic,
ti!ul de !rote24 !ar3ial4, !rofilaxia 3esuturilor de s!ri(in !entru !rote24.
<Ars&a Bi se0ul $a(ien&ului
/..
Pot indica anumite !articularit43i !rivind starea fi2iolo"ic4 a or"anismului.
Climacteriul, sarcina, senilitatea influen3ea24 conduita tera!eutic4.
+&area @eneral1 a s1n1&1Cii
$nteresea24 1n s!ecial bolile "enerale trecute sau !re2ente care !ot influen3a tratamentul
!rotetic. Dintre acestea se !ot amintiD anemiile, diabetul, %i!er!aratiroidismul, %i!ertiroidismul,
artritismul, tulbur4rile de metabolism, avitamino2ele.
Profesiunea $a(ien&ului
@x!lic4 cau2a !ierderii din3ilor sau im!une exi"en3e estetice deosebite.
Is&ori(ul %en&ar
$ndic4 cau2a care a dus la !ierderea din3ilor.
Dac4 din3ii au fost !ierdu3i !rin !arodonto!atie, !ro"nosticul !entru din3ii restan3i 5i
crestele edentate este nefavorabil. e im!une un tratament !re!rotetic !arodontal !entru din3ii
restan3i.
Dac4 din3ii au fost !ierdu3i !rin carie se im!un m4suri de !rotec3ie a din3ilor st9l!i !rin
aco!erirea acestora cu micro!rote2e 1n cadrul tratamentului !ro!rotetic. Parodon3iul din3ilor
st9l!i 5i crestele edentate au un !ro"nostic mai favorabil.
Pierderea din3ilor !oate avea 5i o cau24 mixt4 ) carie 5i !arodonto!atie.
De asemenea, se mai 1nt9lnesc 5i alte cau2e ale !ierderii din3ilor 5i anumeD trauma
oclu2al4, traumatismele dentare, faciale, eventuale tumori, iatro"enii, etc.
E0$erienCa $ro&e&i(1 an&erioar1 a $a(ien&ului
*e interesea24 1n mod deosebit atitudinea !acientului fa34 de !rote2a anterioar4 :dac4 a
avut; !urtat4 sau ne!urtat4, !recum 5i motivele care 1l determin4 s4 o sc%imbe sau s4 solicite
tratament !rotetic.
@ste necesar de 5tiut ce a5tea!t4 !acientul de la acest tratament !rotetic 5i dac4 cerin3ele
lui nu sunt exa"erate 5i se !ot concreti2a 1ntr)o lucrare !rotetic4 care)l va mul3umi.
e va examina !rote2a vec%e din toate !unctele de vedere.
) elemente de men3inere, s!ri(in 5i stabili2areE
- ba2a !rote2ei ) 1ntindere, materialE
- din3ii artificiali 5i dac4 refac fi2ionomiaE
- men3inereaE
- stabilitateaE
- oclu2ia.
A&i&u%inea $a(ien&ului
Unii !acien3i nu b4nuiesc c4 vor trebui s4 !oarte o lucrare mobil4. De aceea li se va
ex!lica !e ba2a modelelor documentare, a unor !rote2e vec%i 5i a !lan5elor, conduita tera!eutic4
ce va urma astfel 1nc9t riscul de e5ec s4 fie minim.
/./
2. E0a2inarea @eneral1 a AD"
Cu!rindeD examenul exobucal 5i examenul endobucal.
Examenul CERVICO-FACIAL
8nce!e cu inspecia faciesului at9t din norm4 frontal4 c9t 5i din norm4 lateral4.
e vor urm4riD
- simetria facial4E
- !ro!or3ionalitatea eta(elorE
- eventualele ticuri ale !acientuluiE
- res!ira3ia oral4E
- 5an3urile labiona2ale 5i labiomentonierE
- trea!ta bu2elorE
- !rofilul facial :convex sau concav;E
- as!ectul te"umentelor
- am!litudinea de desc%idere a "urii :normal < cm;. e constat4 dac4 desc%iderea este
rectilinie, deviat4 sau dureroas4.
Prin palpare se cercetea24D
- 2onele de emer"en34 ale nervilor cranieni, su!raorbitari, infraorbitari 5i mentonieriE
- contururile osoaseE
- !unctele sinusale :frontale, etmoidale, maxilare;E
- 2ona mastoid4E
- mu5c%ii mobili2atori ai mandibulei 5i mu5c%ii orofaciali. @ventualele !uncte
dureroase !ot fi semne ale unei disfunc3ii oclu2ale.
Prin introducerea indexului 1n conductul auditiv extern se !oate !erce!e condilul articular
care 1n mod normal nu se !erce!e 1n re!aus 5i $M.
Auscultaia !oate eviden3ia 2"omote sub form4 de cre!ita3ii, cracmente sau frec4turi 1n
ATM 1n tim!ul desc%iderii 5i 1nc%iderii "urii, ce !ot tr4da o disfunc3ie oclu2al4 sau fenomene
de"enerative ale ATM.
&a 1nc%iderea "urii 1n $M un sunet clar 5i net 1nseamn4 contacte dento)dentare normale,
iar un sunet 1n - tim!i tr4dea24 anormalul.
Percuia 1n cadrul examenului exobucal eviden3ia24 %i!ocalcemiile severe.
Examenul endobucal
Urmea24 examenului facial 5i !recede orice tratament.
Se va examina vestibulul bucal, consemnndu-se aspectele patologice (abcese,
formaiuni tumorale, fistule, cicatrici), inseria frenurilor i plicilor alveolo-jugale n raport cu
/.-
festonul gingival. n ca!ul n care sunt pre!ente edentaii terminale, care apelea!" la o
prote!are parial amovibil", este absolut obligatorie descrierea !onelor funcionale periferice
adiacente spaiului protetic potenial.
Zonele funcionale
) e vor examina at9t din !unct de vedere dimensional c9t 5i din !unct de vedere al
con3inutului 5i al calit43ii su!ortului muco)osos.
) e a!recia24 limitele anatomice, am!litudinea, 1n4l3imea, l43imea, 2ona de mucoas4
!asiv)mobil4, !re2en3a unor eventuale forma3iuni !atolo"ice :bride, cicatrici;.
) !re deosebire de edenta3ia total4 1n care 2onele func3ionale !eriferice se succed 1ntr)o
ordine clar4, 1n edenta3ia !ar3ial 1ntins4 1nt9lnim una, dou4 2one func3ionale 1n acord cu
to!o"rafia edenta3iei, acestea fiind de multe ori scurtate sau 1ntreru!te !rin !re2enta unit43ilor
odonto)!arodontale.
@xaminarea 2onelor !eriferice vestibulare se face !rin ins!ec3ie 5i !al!are de la drea!ta la
st9n"a, at9t static, c9t 5i dinamic !rin mobili2area 3esuturilor de la !eriferia c9m!ului !rotetic
Pun@a Einserin@
e va examina cu aten3ie !rin ins!ec3ie, 1nde!4rt9ndu)se cu o"linda 3esuturile moi 5i !rin
!al!are cu de"etul sau fuloarul, a!reciindu)se corect dimensiunile.
A!recierea 1n4l3imii corecte a 2onei se face !rin bascularea mandibulei s!re 2ona
examinat4, iar a!recierea l43imii !rin bascularea mandibulei de !artea o!us4 examin4rii.
Bona de mucoas4 !asiv)mobil4 se va a!recia !rin ins!ec3ie 5i !rin !al!are cu fuloarul din
a!roa!e 1n a!roa!e. &a 1nce!4tori este indicat s4 se trase2e cu creionul dermato"raf linia
"%irlandat4.
Urm4rind acelea5i caracteristici se examinea24 foarte atent 2ona ves&i3ular1 la&eral1
%rea$&1, 2on4 cu im!ortan34 fi2ionomic4 5i fonetic4, folosind teste de mimic4 5i trac3iune s!re
!osterior ale bu2ei su!erioare ce ne eviden3ia24 nivelul inser3iei !licii alveolo)(u"ale
E0a2inarea /onei fron&ale
) ituat4 1ntre cele dou4 !lici alveolo)(u"ale, se va efectua trac3ion9nd s!re 1n afar4 u5or
bu2a su!erioar4.
/.7
) @ste necesar4 o a!reciere corect4 a l43imii acestei 2one din considerente fi2ionomice, a
inser3iei frenului labial, a retentivit43ii versantului vestibular, ca 5i o delimitare corect4 a
mucoasei !asiv)mobile.
) Uneori caracteristicile acestei 2one :bo"43ia 3esutului submucos; ne fac s4 remarc4m "reu
trecerea s!re mucoas4 !asiv)mobil4 5i s4 a!roxim4m aceast4 2on4.
@xaminarea 2onelor func3ionale se continu4 cu descrierea 2onei vestibulare laterale st9n"i
5i a !un"ii @isenrin" st9n"4.
,ona ;A6=
) @ste o 2on4 c%eie !eriferic4 de 1nc%idere mar"inal4 cu rol 1n reali2area succiunii. e
examinea24 !rin ins!ec3ie, a!reciindu)se diferen3a de culoare 1ntre !alatul dur 5i !alatul moale.
Pal!area se face cu fuloarul dins!re anterior s!re !osterior 5i de la drea!ta s!re st9n"a.
) @xaminarea dinamic4 a 2onei +A%G se va face !rin !unerea 1n tensiune a v4lului !alatin,
!rin manevra Valsalva, !rin tuse u5oar4 5i !rin emisia vocalei +AG. &43imea 5i valoarea clinic4 a
2onei varia24 1n func3ie de !o2i3ia v4lului !alatin, care !oate fiD vertical4, oblic4 sau ori2ontal4.
Po2i3ia oblic4 este considerat4 cea mai favorabil4, !ermi39nd o reali2are a succiunii interne 5i
externe.
,onele fun(Cionale $eriferi(e 2an%i3ulare se examinea24 !rin aceea5i metodolo"ie ca 5i
la maxilar
,ona ves&i3ular1 la&eral1 sau $un@a lui is(6
) @ste dominat4 de inser3ia mu5c%iului buccinator.
) e va examina cu "ura 1ntredesc%is4, 1nde!4rt9nd u5or cu o"linda 3esuturile moi.
) Aceast4 2on4 !ermite 1n"ro54ri ale mar"inilor !rote2ei !entru ameliorarea men3inerii 5i
stabilit43ii acesteia
,ona ves&i3ular1 fron&al1 2an%i3ular1
) e eviden3ia24 !rin eversarea u5oar4 a bu2ei inferioare.
) Pre2en3a mu5c%ilor cu inser3ie !er!endicular4 la !eriferia c9m!ului !rotetic determin4
modific4ri im!ortante ale acestei 2one.
,onele fun(Cionale $eriferi(e lin@uale 2an%i3ulare cu caracteristicile fiec4reia 5i cu
!osibilit43ile de utili2are sau extindere ale mar"inilor a!aratului, se vor examina static !rin
/.<
ins!ec3ie 5i !al!are 5i dinamic !rin mobili2area limbii. Cu c9t mobili24rile lin"uale sunt mai
am!le, cu at9t modific4rile 2onelor !eriferice sunt mai im!ortante.
E0a2inarea /onei lin@uale re&ro2olare NeD Bi 'oEann se face !rin ins!ec3ie 5i !al!are,
1nde!4rt9nd ba2a limbii cu o"linda. Posibilit43ile de extindere 1n aceast4 2on4 se vor a!recia 1n
func3ie de retentivitatea ei dat4 de 1nclinarea ramului ascendent al mandibulei 5i al un"%iului
"oniac.
,ona lin@ual1 la&eral1 se examinea24 indic9nd !acientului mi5c4ri de ridicare 5i balansare
a limbii s!re drea!ta 5i st9n"a. Pal!area di"ital4 !oate a!recia corect !rofun2imea, as!ectul liniei
oblice interne 5i inser3ia mu5c%iului milo%ioidian.
Pre2en3a unei linii oblice interne retentive limitea24 extinderea mar"inii a!aratului !rotetic.
8n 2ona !remolar4 se !al!ea24 uneori !e versantul intern al crestei edentate torusul mandibular
ce !une !roblema corec3iei c%irur"icale sau numai a folierii.
,ona lin@ual1 (en&ral1, 2on4 c%eie de 1nc%idere mar"inal4 similar4 2onei +A%G de la
maxilar, este dominat4 de inser3ia mu5c%iului "enio"los. Po2i3ia limbii im!une caracteristicile
anatomo)clinice ale 2onei, astfel inser3ia anterioar4 mic5orea24 dimensiunile 2onei 5i cre5te
"radul de mobilitate !rin trac3iunile exercitate de frenul lin"ual. $nser3ia !osterioar4 mic5orea24
mult dimensiunile 2onei.
e 1nce!e cu examenul maxilarului a!reciindu)se forma "eneral4 5i m4rimea arcadei
dentare, fa!t ce va determina ale"erea cores!un24toare a unei lin"uri standard 1n vederea
am!rentei !reliminare.
To!o"rafia 2onele edentate !ermite s4 se fac4 un dia"nostic !reliminar al edenta3iei.
Dia"nosticul final al edenta3iei se va !une numai du!4 efectuarea tratamentului
!re!rotetic const9nd 1n extrac3ii care se vor modifica situa3ia clinic4 ini3ial4.
Dinii restani
&a inspecia din3ilor restan3i interesea24 1n !rimul r9nd num4rul 5i re!arti3ia to!o"rafic4 a
acestora.
e examinea24 forma 5i 1n4l3imea din3ilor st9l!i !entru a determina o ale"ere corect4 a
mi(loacelor de men3inere.
e evaluea24 a!oi re2isten3a mecanic4 a din3ilor restan3i 5i mai ales a din3ilor st9l!i.
Din3ii care !re2int4 carii 1ntinse 1n su!rafa34 5i 1n !rofun2ime, obtura3ii mari sau !ierderi
de substan34 dentar4 necesit4 aco!erirea acestora cu micro!rote2e sau 1nlocuirea coroanei
naturale cu un dis!o2itiv corono)radicular aco!erit de o micro!rote24 cu o coroan4 de substitu3ie.
/.=
Dac4 se observ4 o tendin34 la carie !recum 5i o i"ien4 deficitar4 a cavit43ii bucale se
im!une aco!erirea din3ilor st9l!i cu micro!rote2e.
#esturile radiculare se vor recu!era numai du!4 examenul radiolo"ic, !rintr)un tratament
endodontic corect.
Tot !rin ins!ec3ie se !ot eviden3ia modific4ri de culoare ale unor din3i, distrofii, !re2en3a
le2iunilor cuneiforme :semn !ato"nomonic de traum4 oclu2al4;, abra2iuni ce tr4dea24 eventuale
obiceiuri vicioase :bruxism;, !recum 5i u2ura "enerali2at4 normal4 a din3ilor :atri3ia;.
e examinea24 !unctele de contact interdentare care frecvent dis!ar ca urmare a
mi"r4rilor ori2ontale 5i verticale ale din3ilor. &i!sa !unctelor de contact !roximale duce la
a!ari3ia cariilor 5i a !arodonto!atiei mar"inale !rin tasarea resturilor alimentare 1ntre din3i 5i
acumularea lor la acest nivel datorit4 li!sei de autocur43ire 5i cur43ire artificial4
Punctele de contact se vor reface !rin mi(loace ortodontice sau !rotetice !entru a asi"ura
o distribu3ie a for3elor ori2ontale !e un num4r c9t mai mare de din3i, !entru a !rote(a !a!ilele
interdentare 5i !entru a asi"ura !rote2ei condi3ii de stabilitate sa"ital4.
e observ4, de asemenea, mi"r4rile din3ilor restan3i mi"r4ri care !ot fi ori2ontale
:1nclin4ri, transla3ii, rota3ii; 5i verticale :extru2ii sau65i e"resiuni; !recum 5i "radul de ex!unere al
furca3iei radiculare.
#adiolo"ic se va a!recia ra!ortul coroan4 clinic46r4d4cin4.
C9nd acest ra!ort este 1n favoarea coroanei, dintele res!ectiv nu mai are valoare !rotetic4.
e vor examina 5i lucr4rile !rotetice vec%i, dac4 acestea sunt !re2ente :!un3i, coroane;
din !unct de vedere al ada!t4rii lor axiale 5i transversale, a corectitudinii refacerii reliefului
oclu2al, al ra!ortului cor!ului de !unte cu creasta, a !o2i3iei fa34 de !lanul de oclu2ie !recum 5i
din !unct de vedere al satisfacerii !reten3iilor fi2ionomice !e l9n"4 cele masticatorii 5i fonetice.
De multe ori aceste lucr4ri trebuie 1nde!4rtate din cavitatea bucal4 datorit4 vec%imii lor,
controla3i din3ii st9l!i !e care au fost reali2ate acestea din !unct de vedere radiolo"ic 5i ref4cute
cores!un24tor situa3iei !re2ente.
@xaminarea !arodontal4 a din3ilor restan3i 5i mai ales a din3ilor st9l!i este foarte
im!ortant4 deoarece afectarea !arodontal4 este foarte frecvent4 la !acien3ii edenta3i !ar3ial, iar
a!licarea unei !rote2e !e un teren !arodonto!atic netratat duce si"ur la a"ravarea 1mboln4virii
!arodontale. e va examina !arodon3iul mar"inal 5i !a!ila interdentar4 eviden3iindu)se
inflama3ia 5i 1ntinderea ei, atrofiile, ulcera3iile, infec3iile, de!o2itele moi, !laca bacterian4, tartrul
su!ra) 5i sub"in"ival, "radul de retrac3ie "in"ival4, %i!ertrofiile 5i %i!er!la2iile.
Palparea urmea24 ins!ec3iei 5i se face cu sonda !entru ex!lorarea cavit43ilor carioase,
a!recierea ada!t4rii mar"inale a obtura3iilor, de!istarea cariilor secundare, cercetarea !un"ilor
!arodontale, eviden3ierea de!o2itelor moi, examinarea ada!t4rii micro!rote2elor sau !un3ilor.
/.>
onda !arodontal4 se va folosi !entru m4surarea !un"ilor care a!ar de obicei la din3ii
st9l!i !e fe3ele !roximale vecine edenta3iei. ? ad9ncime mai mare de 7 mm necesit4 obli"atoriu
tratament.
Mobilitatea din3ilor se va a!recia cu m9nerul unui instrument 5i nu cu !ul!a de"etului.
Mobilitatea fi2iolo"ic4, numit4 5i re2ilien34 !arodontal4, se a!recia24 a fi .,/ mm 1n sens
ori2ontal :V)?; 5i 1n sens axial mult mai mic4 ) .,./ mm.
@xistI 7 "rade de a!reciere a mobilit43ii !atolo"ice a din3ilorD
) "radul $ ) mobilitate V)?E
) "radul $$ ) mobilitate V)? si M)DE
) "radul $$$ ) mobilitate V)?, M)D 5i axial4.
Mobilitatea de "radul $$$ im!une extrac3ia dintelui acesta !ier29nd valoarea !rotetic4.
Percuia din3ilor se face cu m9nerul sondei 5i !oate eviden3ia la u5oare loviri 1n axul
din3ilor dureri date de inflama3ii acute a!icale sau sensibilitate datorat4 unei traume oclu2ale.
Percu3ia 1n ax sau V)? 1nso3it4 de un 2"omot cristalin arat4 c4 !arodon3iul dintelui este
s4n4tos, iar 2"omotul do"it, mat arat4 afectarea !arodontal4 a dintelui res!ectiv sau mortific4ri
!ul!are.
Crestele alveolare
Crestele alveolare re!re2int4 2ona de s!ri(in mucoosos al 5eilor !rotetice.
Bona coamei crestelor, numit4 5i 2ona de sarcin4 !rimar4, su!ort4 !resiunile de
mastica3ie :for3e verticale;, iar versantele laterale ale crestelor considerate 2ona de sarcin4
secundar4 !rimesc mai mult !resiuni oblice 5i ori2ontale.
Pentru crestele alveolare se vor a!reciaD
) 1n4l3imea lor ) crestele atrofiate nu ofer4 un s!ri(in mucoosos !entru 5ei 5i sunt
im!ro!rii stabili24rii ori2ontaleE
) forma ) neted4 sau nere"ulat4. @ventualele !roeminen3e ale crestelor vor crea le2iuni de
decubit sub !rote24. De aceea este necesar4 re"ulari2area c%irur"ical4 a acestora sau
folierea modelului 1n vederea des!ov4r4rii 2onei res!ectiveE
) "radul de retentivitate al crestelor. @xist4 creste retentive, neutre 5i neretentiveE
) direc3ia crestelor ) 1nclin4rile crestelor alveolare me2iale sau distale favori2ea24
de!las4rile 1n sens sa"ital, solicit9nd nefi2iolo"ic din3ii restan3iE
) as!ectul mucoasei fixe ) ero2iuni, %i!eremii, %i!er!la2ii. 'i!eremia mucoasei indic4 o
afec3iune care !oate avea diverse cau2e care vor trebui de!istate. Vec%ii !urt4tori de
!rote2e instabile !ot !re2enta at9t %i!eremie c9t 5i ero2iuni sau %i!er!la2ii :stomato!atii
!rotetice;.
/.F
Tuberozitile maxilare
Pot fi retentive, neutre sau neretentive 1n !lan transversal.
Dac4 tubero2it43ile sunt retentive vestibular bilateral, atunci este necesar4 modelarea
c%irur"ical4 a uneia dintre ele sau reali2area !rote2ei cu mar"ini mai scurte !e !artea unde
retentivitatea este mai mare.
Tubero2itatea voluminoas4 1n !lan vertical :tubero2itate !rocident4;, care ocu!4 1ntre"
s!a3iul intermaxilar la DV? se va corecta c%irur"ical.
!olta "alatin
Poate fi ad9nc4, medie, !lat4, f4r4 :de obicei; sau cu :mai rar; torus maxilar.
Cea mai favorabil4 situa3ie este o bolt4 !lat4, f4r4 torus.
Torusul maxilar
Poate fi de!istat la inspecie numai c9nd de!45e5te o anumit4 m4rime. Dac4 este de
dimensiuni reduse se de!istea24 !rin palpare. @l !oate avea diferite locali24ri !e bolta !alatin4.
Un torus !roeminent va necesita interven3ia c%irur"ical4, iar un torus mic s!re mediu va
!utea fi foliat 1n func3ie de re2ilien3a mucoasei din (ur, astfel 1nc9t la !resiunile din tim!ul
mastica3iei s4 nu a!ar4 bascul4ri ale !rote2ei care vor determina 1n tim! fractura acesteia.
Fundul de sac vestibular su"erior
e examinea24 !rivind ad9ncimea, l43imea, !re2en3a 5i locul de inser3ie a bridelor laterale
5i a frenului bu2ei su!erioare.
Pentru un s!ri(in eficient mucoosos ca 5i !entru stabili2area !rote2ei, fundul de sac
trebuie s4 fie c9t mai ad9nc 5i s4 asi"ure o "rosime suficient4 mar"inilor 5eilor.
Uneori inser3ia bridelor laterale sau65i a frenului bu2ei su!erioare este mai a!roa!e de
mi(locul crestei alveolare acest lucru duc9nd la sc4derea re2isten3ei PPA deoarece la aceste
nivele bridele 5i frenul vor trebui ocolite de mar"inile !rote2ei. De aceea se recomand4
sec3ionarea c%irur"ical4 a acestor forma3iuni.
E8A"ENU) "ANDI'U)EI
Inspecia dinilor restani mandibulari este asem4n4toare cu cea de la maxilar.
Ji la mandibul4 caninii 5i molarii re!re2int4 cei mai !uternici din3i st9l!i !entru
men3inerea, s!ri(inul 5i stabili2area PP.
#etentivit43ile cele mai favorabile la nivelul caninilor 5i !remolarilor se "4sesc !e fe3ele
vestibulare, iar la nivelul molarilor !e fe3ele lin"uale, datorit4 axului de im!lantare al acestor
din3i.
/.H
$nterese24 "radul de lin"uali2are al din3ilor restan3i, deoarece o lin"uali2are accentuat4 a
acestora va !une !robleme la inser3ia !rote2ei.
&a mandibul4 2ona de s!ri(in mucoosos este diminuat4 fa34 de maxilar, deoarece la
maxilar se adau"4 5i bolta !alatin4.
Atrofia mandibulei este mai accelerat4 dec9t a maxilarului edentat.
Pentru resturile radiculare mandibulare este de !referat ca acestea, dac4 nu !re2int4
com!lica3ii, s4 fie obturate corect 5i s4 se reali2e2e dis!o2itive radiculare la nivelul festonului
"in"ival care vor aco!erite de 5eile !rote2elor, m4rind astfel s!ri(inul !arodontal al PP 5i
am9n9nd !rocesul de atrofie a mandibulei la nivelul lor.
Tuberculul "iri#orm
Poate fi ori2ontal, oblic sau vertical.
Tuberculul !iriform oblic 1m!iedic4 distali2area !rote2ei.
Tuberculii !iriformi, al4turi de tubero2it43ile maxilare, re!re2int4 2one biostatice
deoarece la nivelul lor atrofia se !roduce mult mai lent dec9t 1n alte 2one.
Inspecia va urm4ri de asemenea 5i 1n4l3imea !rocesului alveolar 1n 2ona lin"ual4 central4
care se va m4sura 1ntre !lan5eul bucal 1n !o2i3ia cea mai 1nalt4 :!acientul ridic4 limba 1ns!re
bolt4; 5i mar"inea liber4 a "in"iei.
Aceast4 m4surare este mai corect4 dac4 se face 1n "ur4 5i nu !e modelul de studiu.
Aceast4 1n4l3ime a !rocesului alveolar va determina lun"imea ba2ei !rote2ei la nivelul 2onei
lin"uale centrale. ? 1n4l3ime mare va !ermite ob3inerea unor versante lin"uale 1nalte 5i astfel o
re2isten34 mecanic4 foarte bun4 a PPA.
$nteresea2I, de asemenea, forma 5i !o2i3ia inser3iei frenului limbii !recum 5i forma 5i
orientarea !rocesului alveolar 1n re"iunea lin"ual4 central4.
Frenul limbii inserat a!roa!e de !arodon3iul mar"inal reduce mult din 1n4l3imea !l4cii
reduc9nd astfel 5i re2isten3a mecanic4 a PPA. e im!une sec3ionarea c%irur"ical4 a acestuia.
Un !roces alveolar vertical este cel mai favorabil deoarece nu va afecta modul de inser3ie
a !rote2ei.
Torusul mandibular
A!are 1n !rocent de FK din ca2uri, situat !e fa3a lin"ual4 a !rocesului alveolar 1ntre cei -
!remolari.
Poate fi unic sau 1n buc%etG, unilateral sau bilateral.
Un torus mandibular de dimensiuni mici !oate sc4!a inspeciei, 1n sc%imb va fi !erce!ut
la palpare.
/.,
Un torus mic va necesita folierea lui !entru viitoarea !rote24, astfel 1nc9t aceasta s4 nu
cree2e !resiuni !e mucosa sensibil4 care 1l aco!er4, iar un torus mare va necesita 1nde!4rtarea
c%irur"ical4. De2avanta(ul const4 1n fa!tul c4 acesta se reface du!4 interven3ie.
Limba
8n edenta3iile terminale vec%i limba se l43e5te ocu!9nd s!a3iul edentat 5i !une !robleme la
am!rentare 5i a!oi la ada!tarea la !rote24 !e care o mobili2ea24.
$tarea i%ienei bucale
e de!istea24, de asemenea, cu oca2ia inspeciei c9m!ului !rotetic. ? i"ien4 defectuoas4
va com!romite 1n tim! tratamentul !rotetic acceler9nd !ierderea din3ilor. Pacientul va fi instruit
asu!ra i"ienei bucale 5i va fi verificat la fiecare 5edin34 de tratament.
Cantitatea de saliv
&i!sa salivei :xerostomia; sau o cantitate mic4 fac dificil4 ada!tarea la !rote24.
? cantitate abundent4 face ca am!rentarea s4 fie dificil4.
Calitatea salivei interesea24 5i ea deoarece o saliv4 "roas4 5i v9scoas4 va face
am!rentarea im!recis4 5i va favori2a de!las4rile !rote2ei.
&esuturile moi inspectate vor cu!rinde mucoasa obra(ilor, bu2ele, !lan5eul bucal 5i vor fi
semnalate eventuale tumefac3ii, inflama3ii, %i!er!la2ii, leuco!la2ii, lic%en !lan 5i tratate 1nainte
de tratamentul !rotetic.
\ Cu aceast ocazie medicul va realiza 'i un control oncolo%ic(
Re#lexele exa%erate ale "acienilor vor face tratamentul mai anevoios. Unii !acien3i !ot
!re2enta reflex exa"erat de vom4 la atin"erea cu instrumentele de examinare, f4c9nd dificil4
am!rentarea 5i ada!tarea la !rote24. &a !acien3ii anxio5i orice 2"omot sau atin"ere va declan5a
mi5c4ri bru5te din !artea lor care !ot !rovoca 1n3e!area sau t4ierea !4r3ilor moi 1n tim!ul
tratamentului.
Palparea urmea24 ins!ec3iei 5i se va reali2a cu !ul!a de"etului !entru a de!ista eventuale
exosto2e la nivelul crestelor edentate care vor trebui 1nde!4rtate c%irur"ical.
Torusul mandibular mic se de!istea24 !rin !al!are.
e !al!ea24 linia milo%ioidian4 care !oate fi ca o creast4 ascu3it4, aco!erit4 mucoas4
sensibil4 la !al!are. @a va limita extinderea versantului lin"ual al !rote2ei.
? linie milo%ioidian4 "roas4, rotun(it4, aco!erit4 de mucoas4 "roas4 va !ermite
extinderea versantului lin"ual al !rote2ei dincolo de ea.
//.
e vor de!ista !rin !al!are s!asmele dureroase la nivelul mu5c%ilor !teri"oidieni, al
!lan5eului bucal 5i limbii.
Vor fi de!istate !rin !al!are eventuale tumori ale !4r3ilor moi, calculi salivari, 1m!4st4ri
ale mu5c%ilor.
Reziliena mucoasei :com!rimabilitatea mucoasei 1n !lan vertical; se !al!ea24 cu
a(utorul unui instrument rotun(it la un ca!4t :ca!4tul m9nerului unui instrument sau, cel mai
bine, cu a(utorul unui fuloar sferic de ciment silicat;.
#e2ilien3a mucoasei se m4soar4 la nivelul crestelor alveolare, bol3ii !alatine, tuberculului
!iriform.
Valoarea re2ilien3ei difer4 1n func3ie de 2oneD la nivelul bol3ii !alatine :cu exce!3ia
2onelor "r4soase ale lui c%roeder; este 1n "eneral mai !u3in re2ilient4 dec9t la nivelul crestelor
edentate. Mucoasa crestelor alveolare mandibulare are o re2ilien34 ceva mai mare dec9t a celor
de la maxilar.
? mucoas4 cu re2ilien34 mic4 este cea o!tim4 deoarece o mucoas4 foarte re2ilient4 ,
"elatinoas4G, de!resibil4 1n toate !lanurile, este deformat4 la manevre de am!rentare
com!resive.
Examinarea ocluziei
@xist4 - situa3ii clinice !rivind ra!oartele intermaxilare 1n edenta3ia !ar3ial4 5i anumeD
) exist4 oclu2ie, deci exist4 contacte dento)dentare corecte sau incorecteE
) nu exist4 oclu2ie, de5i exist4 din3i restan3i dar care nu vin 1n contact unii cu al3ii :exD
edenta3ia de %emiarcad4 drea!t4 maxilar4 5i edenta3ia de %emiarcad4 st9n"4 mandibular4 sau
situa3ia 1n care din3ii restan3i se 1ntre!4trund;.
@xamenul oclu2iei este foarte im!ortant deoarece frecvent 1n edenta3ia !ar3ial4 sunt
!re2ente tulbur4ri func3ionale la nivelul din3ilor, mu5c%ilor 5i ATM care se 1ncadrea24 1n
sindromul de disfunc3ie oclu2al4.
@xaminarea oclu2iei mai cu!rinde, 1n afar4 de studiul contactelor dento) dentare, 1nc4 -
as!ecte 5i anumeD
) nivelul Bi as$e(&ul $lanului %e o(lu/ie care 1n edenta3ia !ar3ial4 este frecvent modificat ca
urmare a mi"r4rilor din3ilor, 1n s!ecial al celor verticale, dar 5i celor ori2ontaleE
) %i2ensiunea ver&i(al1 %e o(lu/ie care !oate fi mic5orat4 sau m4rit4 !rin !re2en3a unor
lucr4ri !rotetice necores!un24toare.
D<O !oate fi mic5orat4 5i 1n mod natural numai 1n situa3ia c9nd exist4 edenta3ii termino)
terminale foarte vec%i ne!rote2ate 5i "ru!ul de sto!uri oclu2ale de "radul $$ nu !oate !4stra DV?
5i astfel se !roduce vestibulari2area din3ilor frontali su!eriori 5i retrudarea celor inferiori.
///
8n ca2 de abra2iune "enerali2at4 :atri3ie; DV? nu se mic5orea24 deoarece concomitent cu
u2ura din3ilor se !roduce 5i e"resarea lor :mi"rarea vertical4 cu tot cu !roces alveolar;.
@xist4 situa3ii, du!4 cum s)a men3ionat anterior, de !acien3i care !re2int4 din3i restan3i
f4r4 ca ace5tia s4 reali2e2e contacte dento)dentare, f4r4 oclu2ie. 8n astfel de ca2uri !entru studiul
ra!oartelor intermaxilare sunt necesare 5abloane de oclu2ie reali2ate !e modele de studiu cu
a(utorul c4rora se stabile5te !o2i3ia mandibulei fa34 de maxilar 1n #C !entru DV? o!tim "4sit4,
asem4n4tor edentatului total.
Du!4 examinarea !acientului i se vor recomanda acestuia e0a2ene (o2$le2en&areD
- anali2e medicale L re2ultatul lor ar !utea tem!ori2a tratamentulE
- radio"rafii dentare !entru stabilirea unui dia"nostic !recis 5i !entru efectuarea
corect4 a tratamentului !re) 5i !ro!rotetic.
e vor indica radio"rafii !entruD
- !rocesul alveolar la nivelul din3ilor st9l!iE
- din3ii st9l!i :r4d4cin4, s!atiul !arodontal, coroan4;E
- crestele edentateE
- din3ii restan3i care ridic4 !robleme :distruc3ie coronar4 masiv4, micro!rote2e,
modific4ri de culoare, mobilitate, dureri, resturi radiculare dar au im!ortan34 !entru
!roiectul !rote2ei;.
#adio"rafiile sim!le retroalveolare sunt cele mai bune deoarece arat4 1n detaliu situa3ia
local4. e !ot reali2a 5i radio"rafii !anoramice !entru vi2uali2area 1n ansamblu a ambelor
maxilare. #adio"rafiile care interesea24 ATM sunt necesare atunci c9nd sunt semne clinice de
afectare a articula3iei.
o&o@rafia
8n ca2urile "rave 1n care sunt reali2ate modele documentare sunt necesare 5i
dia!o2itive6foto"rafii !entru a ilustra "ravitatea situa3iei 5i com!lexitatea tratamentului.
@ste bine ca foto"rafia, filmele sau 1nre"istrarea video s4 se fac4 1nainte de am!rentare
!entru a demonstra exact starea clinic4 cu care se !re2int4 !acientul.
A2$ren&area
e va reali2a 1n !rima sedin34 de !re2entare a !acientului la medic 5i va vi2a ambele
maxilare 1nainte de efectuarea vreunui tratament !re!rotetic 1n afara unui detartra( su!ra"in"ival.
Du!4 aceast4 am!rent4 se va reali2a modelul documentar.
8n ca2urile 1n care nu sunt necesare extrac3ii dentare care s4 sc%imbe situa3ia clinic4
aceast4 am!rent4 !reliminar4 va folosi la reali2area modelului de studiu.
//-
Modelele vor fi reali2ate din "i!s dur ti! Moldano
M
) 'eraeus Nul2er.
E8A"INAREA +ECUNDAR. 4INA).5
Are (a o3ie(&ive s&a3ilirea %ia@nos&i(ului Bi ela3orarea $lanului %e &ra&a2en&.
8nainte de !re2entarea !acientului la cea de a -)a sedin34 medicul va examina
radio"rafiile 5i modelele documentare 5i de studiu 5i, 1n func3ie de as!ectele clinice "4site la
examinarea !acientului, se va orienta asu!ra !lanului de tratament !re), !ro!rotetic 5i !rotetic
!ro!riu)2is.
uccesiunea eta!elor 5i interven3iilor va fi cunoscut4 5i de !acient 5i trecut4 1n fi5a
!acientului.
$ se va ex!lica !acientului c4 1n final va !urta o !rote24 !ar3ial4 mobili2abil4 5i c4 !e
!arcursul tratamentului este !osibil ca !lanul stabilit ini3ial s4 sufere modific4ri.
1. E0a2enul ra%io@rafi( Bi in&er$re&area a(es&uia
e vor examina din !unct de vedere radiolo"ic toate forma3iunile cu care PPA va veni 1n
contact.
$ma"inea radio"rafic4 a !rocesului alveolar la nivelul din3ilor st9l!i( e va examina
aceast4 re"iune deoarece din3ii st9l!i vor su!orta !rin a!licarea !rote2ei mai multe sarcini
dec9t 1n mod obi5nuit, at9t verticale c9t 5i ori2ontale.
$ma"inea radio"rafic4 a din3ilor restan3i. @xamenul radiolo"ic va interesa num4rul,
lun"imea, morfolo"ia r4d4cinilor, tratamentele endodontice 5i reac3iile a!icale.
$ma"inea radio"rafic4 a crestelor edentate
2. Anali/a 2o%elelor %o(u2en&are Bi %e s&u%iu
Modelul documentar 5i mai ales cel de studiu sunt esen3iale !entru stabilirea
dia"nosticului 5i a fa2elor de tratament 1n edenta3ia !ar3ial4. @le !ermit examin4ri din inciden3e
care nu sunt accesibile examin4rii clinice.
)odelul documentar
#e!roduce starea cavit43ii bucale a unui !acient 1nainte de efectuarea oric4rui tratament,
exce!t9nd tratamentul de ur"en34 :!rivind durerea 5i infec3ia; 5i a unui sumar detartra(
su!ra"in"ival.
@ste necesar mai ales 1n ca2uri dificile cu com!lica3ii mari ale edenta3iei !ar3iale.
//7
@ste confec3ionat din "i!s dur, du!4 o am!rent4 !reliminar4 cu material elastic :de
!referat al"inat; 1ntr)o lin"ur4 universal4.
Dia"nosticul care se va stabili du!4 examenul unor astfel de modele este un dia"nostic
!reliminar care va suferi modific4ri !9n4 la am!rentarea din cadrul tratamentului !rotetic
!ro!riu)2is.
Modelului documentar folose5te laD
) !reci2area dia"nosticului clinic 5i stabilirea !lanului de tratament !re!rotetic care va fi
ex!licat 5i !acientuluiE
) 1n sco! didactico)!eda"o"ic, !ut9nd fi !re2entate medicilor 5i studen3ilor diferite ca2uri
clinice com!lexe, !recum 5i eta!ele de tratament, solu3ii !rotetice, !ro"nosticul
tratamentuluiE
) demonstrarea din !unct de vedere medico)le"al a situa3iei clinice cu care s)a !re2entat
!acientul 5i care !oate (ustifica oric9nd atitudinea tera!eutic4 a mediculuiE
) ex!licarea 5i demonstrarea com!lica3iilor edenta3iei !ar3iale acelor !acien3i care nu
acce!t4 tratamentul !rotetic ad(unct, modelele documentare av9nd 5i rol educativE
) cercet4ri asu!ra diferitelor as!ecte clinice ale edenta3iilor !ar3iale modelul documentar
av9nd 5i rol 5tiin3ific.
)odelul de studiu 'i dia%nostic
e reali2ea24 du!4 efectuarea tratamentului !re!rotetic 5i mai ales du!4 efectuarea
extrac3iilor din3ilor considera3i irecu!erabili.
e vor reali2a modele ale ambelor maxilare confec3ionate din "i!s dur, du!4 am!rente
!reliminare cu material elastic :de !referat al"inat; 1n lin"uri universale.
Fa34 de modelul documentar, 1n urma extrac3iilor, situa3ia to!o"rafic4 a din3ilor restan3i
se modific4 f4c9nd necesar un nou dia"nostic al edenta3iei care, de aceast4 dat4, va fi definitiv.
Astfel, modelul de studiu se mai nume5te 5i de dia"nostic.
8n situa3ii clinice u5oare, c9nd !acientul se !re2int4 de(a asanat sau f4r4 com!lica3ii mari
ale edenta3iei !ar3iale care s4 necesite extrac3ii se trece direct la confec3ionarea modelului de
studiu.
)odelul de studiu 'i de dia%nostic este utilizat "entru*
A. Preci2area dia"nosticului clinic al edenta3iei
Pe modelul de studiu num4rul, to!o"rafia 5i 1ntinderea s!a3iilor edentate sunt mai u5or de
stabilit 5i u5urea24 stabilirea dia"nosticului de edenta3ie.
Modelul de studiu mai serve5te la anali2a din3ilor restan3i 5i a crestelor alveolare. e vor
studia mai u5or dec9t 1n cavitatea bucal4D
- forma arcadelorE
//<
- num4rul 5i to!o"rafia din3ilor restan3iE
- morfolo"ia coronar4 !rivind 1n4l3imea 5i relieful fe3elor lateraleE
- !unctele de contactE
- mi"r4rile verticale 5i ori2ontaleE
- !aralelismul din3ilor vecini bre5elor edentateE
- fa3etele de abra2iuneE
- le2iunile cuneiforme.
e va a!recia 1n4l3imea, forma, l43imea, direc3ia 5i "radul de atrofie a crestelor alveolareE
Dac4 !e modelele de studio se va face 5i anali2a ra!oartelor intermaxilare de oclu2ie. este
necesar4 determinarea acestora 5i fixarea modelelor 1ntr)un oclu2or sau articulator.
8nre"istrarea #$M se face, de obicei, cu a(utorul 5abloanelor de oclu2ie confec3ionate !e
modelul de studiu.
8n !lan vertical, se anali2ea24 ra!oartele dintre din3ii vecini restan3i, dintre creste sau
dintre creste 5i din3ii restan3i 1n func3ie de ti!ul edenta3iilor.
8n 2ona frontal4 se a!recia24 modul de an"renare al din3ilor frontali :over(et, overbite;
!recum 5i !oten3ialul lor traumatic.
Pot fi eviden3iate mi"r4ri verticale :e"resiuni sau extru2ii; ale din3ilor restan3i care uneori
a(un" 1n contact cu creasta anta"onist4, 1m!iedic9nd montarea din3ilor artificiali. 8n func3ie de
"radul acestor mi"r4ri verticale se stabilesc 5i interven3iile !re!rotetice adecvate.
8n !lan sa"ital se anali2ea24 c%eia lui An"le 5i ra!ortul de circumscriere al arcadelor, linia
!lanului de oclu2ie care nu trebuie s4 fie ondulat4 datorit4 mi"r4rilor verticale sau ori2ontale,
curba !ee dac4 este normal4, accentuat4 sau inversat4 datorit4 mi"r4rilor dentare 5i "radul de
inoclu2ie sa"ital4 :dac4 exist4; 1n re"iunea frontal4. 8n func3ie de "radul acestor mi"r4ri verticale
se stabilesc 5i interven3iile !re!rotetice adecvate, care se adresea24 coroanei dinteluiD
decus!id4ri, am!uta3ii coronare.
8n !lan ori2ontal, se vor a!recia mi"r4rile laterale ale din3ilor, ra!oartele dintre din3i 5i
creste 1n re"iunea lateral4 cu im!ortan34 1n montarea corect4 a din3ilor artificiali.
@xaminarea dinamic4 a oclu2iei se face numai cu modelele montate 1n articulator, la
!acien3ii cu contacte dento)dentare !ut9ndu)se eviden3iaD
) $M la care !ot !artici!a to3i din3ii restan3i sau numai un "ru! de din3iE
) corela3ia dintre $M 5i #CE
) "%ida(ul anteriorE
) "%ida(ul antero)lateralE
) !lanul de oclu2ie corelat cu "%ida(ele !recum 5i cu s!a3iul necesar reali24rii !rote2ei.
//=
&a !acien3ii cu din3i restan3i dar f4r4 contacte dento)dentare :f4r4 oclu2ie; este necesar s4
se determine #C !entru DV? o!tim4 cu a(utorul 5abloanelor de oclu2ie, asem4n4tor edentatului
total.
Modelul de studiu folose5te 5i laD
B. #eali2area !ortam!rentei individuale :lin"ura individuala;
C. Confec3ionarea mac%etelor de oclu2ie necesare !entru determinarea #$MD ) c9nd nu mai
exist4 oclu2ie, exist4 oclu2ie numai 1n 2ona frontal4 sau oclu2ie !4strat4 de un num4r mic de
din3iE
) c9nd se confec3ionea24 !rote2e acrilice tran2itorii, !rote2e acrilice de dia"nostic sau !rote2e
imediateE
) c9nd se dore5te montarea modelelor 1n oclu2or sau 1n articulator 1n vederea anali24rii
ra!oartelor dento)dentare.
8n urma examin4rii clinice a modelelor 5i a anali2elor com!lementare se stabile5te
dia"nosticul com!let !recum 5i interven3iile necesare 1n cadrul tratamentului !re), !ro!rotetic 5i
!rotetic !roriu)2is. Toate se vor trece 1n fi5a !acientului.
Dia@nos&i(ul (o2$le& &re3uie s1 (u$rin%1:
) dia"nosticul de ur"en34E
) dia"nosticul odontalE
) dia"nosticul !arodontalE
) dia"nosticul de edenta3ie :du!4 NennedO 5i du!4 Costa;, men3ion9nd 5i cau2a edenta3iei
!recum 5i dac4 aceasta este !rote2at4 sau nu, corect sau incorectE
) dia"nosticul tulbur4rilor func3ionale :func3iile afectate !ot fi mastica3ia, fi2ionomia,
fona3ia;E
) dia"nosticul de oclu2ie :oclu2ie stabil4 sau instabil4, !4strat4 sau nu, !lanul de oclu2ie
normal sau denivelat, DV? !4strat4 sau mic5orat4E
) dia"nosticul ortodontic, dac4 exist4E
) dia"nosticul c%irur"icalE
) dia"nosticul evolutivE
) dia"nosticul afec3iunilor "enerale ale !acientului.
I7A "EDICA).
$nforma3iile adunate 1n tim!ul interviului, anali2ele 5i investi"a3iile derulate trebuie
1nre"istrateE eventualele modele documentare, radio"rafiile trebuie !astrate. Trebuie !astrata, de
//>
asemenea, 5i documenta3ia !rivind tratamentul !ro!us, 1n conformitate recomand4rile oferite, !e
l9n"4 consimtamintul informat.
? fi54 stomatolo"ic4 ideal4 D
) trebuie sa 1nre"istre2e istoricul medical6dentare6social !ertinentE
) s4 semnale2e eventuale reac3ii adverse la !roduse 5i6sau materiale utili2abile 1n
mediul stomatolo"icE
) trebuie 1nre"istrat statusul dentar, !arodontal, oclu2al 5i de i"ien4 oral4 a !acientuluiE
) trebuie 1nre"istrat motivul vi2itei din !artea !acientuluiE
) trebuie 1nre"istrate tratamentele efectuateE
) trebuie s4 include radio"rafiile
) trebuie s4 con3in4 o not4 detaliat4 a eventualelor !l9n"eri 5i m4surile luateE
) s4 !un4 la dis!o2i3ie detaliile interviurilor avute cu !acientul, inclu29nd tratamentele
!e care !acientul le refu24 sau nu colaborea24E
) s4 !un4 la dis!o2i3ie o modalitate de identificare a !acientuluiE
) s4 indice rec%em4rile !eriodice a !acien3ilor.
Pre/en&area $lanului %e &ra&a2en& $en&ru $a(ien&
Diversele o!3iuni de tratament !ot fi !re2entate !acientului, !un9ndu)se la dis!o2i3ie
toate ex!lica3iile necesare. 8n ca2urile com!lexe 5i dificile, !re2entarea unui !lan, eventual sub
forma unei scrisori :Anexa $;, cu o ex!unere clar4 a costurilor ce serve5te la evitarea !osibilelor
ne1n3ele"eri. ? co!ie a !lanului trebuie !4strat4 1m!reun4 cu fi5a !acientului. Planul de tratament
!oate include recomandarile !entru 1ntre3inere, re2ultatele 5i riscurilor !rev42ute, diversele
o!3iuni de urm4rire ulterioar4 :+folloP)u!G;, num4rul 5i frecven3a controalelor. Mai mult c%iar,
!lanul !oate !une la dis!o2i3ie un !ro"nostic 5i o estimare a duratei a!roximative a ti!ului de
restaurare ce va fi reali2at. Un !lan al tratamentului trebuie, !rintre altele, s4 !un4 la dis!o2i3ie o
estimare exact4 a costurilor imediate 5i de lun"4 durat4, nu numai scaden3a 5i modalitatea de
!lat4. Pe document trebuie ra!ortat4 5i durata valabilit43ii :tratamentului;. Un !lan de tratament
scris este 1n !articular ada!tat !entru tratamentele lun"i sau com!lexe, 1n tim! ce !ot fi f4r4 sens
!entru interven3iile sim!le 5i de 1ntre3inere.
ANE8A 1
Datele su"erate s4 fie introduse 1n scrisoarea c4tre !acientD
) numele 5i adresa stomatolo"ului, numele !acientuluiE
) data consult4riiE
) re2umatul !roblemei !rinci!ale ex!us4 !acientului
) re2umatul anali2elor investi"a3iilor radio"rafice 5i a examenelor reali2ate
) o!3iunile tratamentului discutate
//F
) descrierea avanta(elor 5i a de2avanta(elor tratamentului relativ
) tratamentul !ro!us divi2at 1n fa2e, cu costul fiec4rei eta!eE
) descrierea termenelor c42ute de acord
) descrierea 1ntre3ineriiE
) !ro"nosticuriE
) cererea de semnare a unei co!ii a scrisorii dac4 !acientul dore5te s4 se continue
:tratamentul;
CON+I"TA"ANTU) INOR"AT
8nainte de 1nce!erea tratamentului, este necesar4 ob3inerea unui consens valid. Pentru ca
acest consens s4 fie valid se ex!une !acientului sco!ul, natura 5i !osibilele efecte colaterale,
riscurile 5i !robabilitatea succesului tratamentului, neuit9ndu)se s4 se !ro!un4 alternativele
!osibile.
C9nd un !acient acce!t4 1nce!erea !lanului de tratament, trebuie reali2at un acord clar cu
medicul dentist, care s4 defineasc4 sco!urile 5i natura tratamentului, res!onsabilitatea
!acientului, costurile 5i nivelul de im!licare cerut !entru "arantarea reu5itei. De5i acordul !oate
fi verbal sau im!licit, este L oricum L !rudent s4 se ob3in4 un consens scris !entru beneficiul unei
clarit43i ma(ore !entru ambele !4r3i.
Pacientul trebuie s4 fie aten3ionat de cele ce trebuie acce!tate :semnate;, iar consensul
trebuie dat 1n de!lin4 libertate. Consensul !oate fi dat de un adult cu o v9rst4 de cel !u3in /H ani
1nin de!line facultati mentale, 1n tim! ce, 1n ca2ul minorilor, este necesar acce!tul !4rin3ilor.
Acce!tul este le"at de ca!acitatea de 1n3ele"ere 5i elaborarea unui rationament clar 5i ec%ilibrat.
Dac4 !lanul tratamentului urmea24 s4 fie modificat, modific4rile 5i im!lica3iile relative !ot fi
ex!licate 1n mod clar !acientului, de la care urmea24 s4 se ob3in4 consensul 1nainte de efectuarea
tratamentului 1nsu5i.
Re(o2an%1ri
$nforma3iile adunate 1n cadrul interviului, examin4rile 5i investi"a3iile derulate trebuie
1nre"istrate 1ntr)o fi54 clinic4. Pacientul trebuie s4 fie la curent cu fa!tul c4 toate informa3iile
adunate vor fi considerate confidentiale :*ivelul A;.
8n ca2urile com!lexe este recomandat !re2entarea unui !lan de tratament !acientului.
:*ivelul B;
8nainte de 1nce!erea unui tratament este necesar4 ob3inerea unuiconsimtamint informat .
Pentru ca acest consimtamint s4 fie valid trebuie s4 se !re2inte !acientului sco!ul, natura,
//H
!osibilele efecte colaterale, riscurile 5i !robabilitatea de succes a tratamentului, neuit9ndu)se s4
se !ro!un4 alternative !osibile :*ivelul A;.
E&a$ele $lanului %e &ra&a2en&
Planul !oate fi subdivi2at 1n diverse eta!e, unde fiecare eta!4 clinic4 deriv4 din cea
!recedent4. &a sf9r5itul fiec4rei fa2e se va efectua o reevaluare documentat4 ce !oate determina
o revi2uire 5i6sau modificare 1n !lanul "eneral al tratamentului !recedent stabilit. Planul !oate fi
divi2at 1n eta!e 5i dinconsiderente socio)economice. @ta!ele trebuie !lanificate conform unei
secven3e a!ro!iate, 3intindu)se, cel !u3in la 1nce!ut, la eliminarea durerii 5i a discomforturilor 5i
!entru controlarea !atolo"iei 1n cadrul ac3iunii. Pe urm4, este !osibil4 anali2area r4s!unsului
!acientului. Aceast4 anali24 ar trebui s4 includ4 fie as!ecte func3ionale, biolo"ice, estetice 5i
!ro"nostice nu numai observarea r4s!unsului la instruc3iunile !rivind i"iena oral4.
Pot exista 5i ca2uri 1n care !ro"nosticul anumitor as!ecte ale tratamentului este incert4,
ca2 1n care este ideea; de a 1ntreru!e tratamentul 5i de)a anali2a !ro"resele du!4 un anumit tim!.
8n "eneral, se !oate afirma c4 o verificare sistematic4 a !ro"reselor reali2ate este dorit4 1n oricare
eta!4 a tratamentului, 1n acest mod este !osibil4 verificarea succesului 5i insuccesului !lanului de
tratament 5i a eficacit43ii tratamentului, relev9nd li!sele, individuali29ndu)ne motivele 5i
ado!tarea m4surilor de corec3ie.
Co2uni(area (u la3ora&orul
e sublinia24 im!ortan3a unei corecte comunic4ri cu laboratorul de te%nica dentara 1n
tim!ul tuturor eta!elor tratamentului. &a ba2a comunic4rii se afl4solutia tera!eutica !rotetica de
electie aleasa, 1nre"istrarea oclu2al4, diversele observa3ii clinice, func3ionale, biolo"ice, estetice
5i cererile s!ecifice ale !acientului.
? anali24 a modelelor de studiu montate corect, a mac%etelor dia"nostice, !recum 5i
icono"rafia dis!onibila eventual, !ot facilita enorm comunicarea. e su"erea24, 1n ca2urile
com!lexe, s4 se fac4 o co!ie la modelele studio 5i s4 se aib4 un model du!licat al cerii.
Cara(&eris&i(ile $ro&e/ei
Prote2a trebuieD
) s4 imbunatateasca func3ionalitatea 5i ra!orturile oclu2ale, reduc9nd la minim
1nc4rc4tura ne"ativ4E
) s4 !romove2e un r4s!uns o!tim al 3esuturilor sub(acente 5i o 1ntre3inere a i"ienei
orale.
@laborarea desi"nului clinic trebuie sa fie in acord cu D
) structurile anatomice interesate
) ti!ul de !rote24
//,
) materialele !entru utili2are
) cerin3ele func3ionale
) cerin3ele estetice ale !acientului
) eventuale exi"en3e ale !acientului
"a&erialele $en&ru reali/area $ro&e/elor
Ale"erea materialelor necesare D
) s4 satisfac4 as!ectele estetice ale !acientului, f4r4 s4 necesite !re"4tiri ce com!ort4 o
eliminare excesiv4 a 3esutului dentar s4n4tosD
) sa facilite2e un r4s!uns o!tim ai 3esuturilorE
) sa ofere o anali24 o!ortun4 a materialelor 5i a 3esuturilor ce formea24 contacte
adiacente 5i anta"onice, 5i considera3iile cu caracter te%nicE
0ama materialelor trebuie s4 cu!rind4 toate alternativele realistic !osibil, dar trebuie s4
fie limitat4 la materialele ale c4ror conformitate la standardele !recise este conform4.
Ale@erea (ulorii
Ale"erea culorii trebuie s4 cu!rind4 o anali24 a !rote2elor 1n termeni de tent4, nuan34, 5i
tran!aren34. Procedura ado!tat4 !entru ale"erea culorii trebuie s4 cu!rind4D
) utili2area unui mediu de culoare neutr4E
) consultarea unui "%id cromatic :c%eie de culori;!entru materialele dentare utili2ateE
) anali2area culorilor 1n diverse condi3ii de iluminareE
) un ra!id examen ini3ial al "%idului cromatic 1n rela3ie cu din3ii !entru restaurare,
urmat de anali2area de scurt4 durat4 :Q = s; a eli"ibilit43ii culorii !ro!useE
) o !au24 de scurt4 durat4 :/=)7. s; 1ntre diversele anali2e, cu observarea unui fundal
albastru !entru a reduce la minim influen3a ima"inilor ne"ative re2idue.
Ale"erea culorii va fi efectuat4 !referabil 1n fa2a !re)o!eratorii !entru a reduce la minim
eventualele erori derivate din oboseala ocular4, des%idratarea din3ilor 5i a!arentelor

devieri de
culoare ca urmare a armoni2arii 3esuturilor dentare.
Detaliile !rivind caracteristicile !rivind aria de o!acitate 5i trans!aren34, fisurile 5i
eventualele efecte de mac%ia( s!ecific, trebuie adnotate 1n fa2a de ale"ere a culorii.
&a ale"erea culorii trebuie s4 !artici!e !acientul 5i, dac4 este !osibil, te%nicianul dentar
PROTE,AREA I8A UNIDENTARA F PUNTI DENTARE
INDICA*II:
/-.
) exi"en3e estetice
) carie sau fractur4 intrasulcular4
) restaura3ii !re)existente
) reten3ie
) sensibilitate dentar4
INA)ITATEA PREPARA*II)OR
) conservarea 3esutului dentar
) reducerea suficient4
) reducerea oclu2al4, urm4rirea anatomiei existente dat fiind s!a3iul cores!un24tor
) reducerea axio)oclu2at4, 3in9ndu)se cont de 1n4l3imea coroanei clinice 5i de
ra!orturile dintre reten3ie 5i conicitate
) forma de re2isten34 5i de reten3ie al !rodusului o!tim
) necesitatea mar"inilor nete 5i de "eometrie a!roximativ4, dac4 este !osibil deasu!ra
"in"ivalilor 5i 1n !re2en3a unui !arodont s4n4tos
) s4 fie urmat cu o minim4 de traum4 !entru !ul!4
Toate !re"4tirile trebuie !re"4tite 3in9nd cont de acces, cu trimiterea cores!un24toare la
radio"rafii 5i la modelele de studiu. $nstrumentarul utili2at !entru !re"4tirea dintelui ar trebui s4
se !re2inte 1ntr)un statut bun 5i s4 cu!rind4 o "am4 cores!un24toare de 1ntrebuin34ri 5i
instrumente rotative de talie 5i finitur4.
"IG)OACE PROTETICE :
+( IN)AH-URI)E: sunt !rote2e fixe unidentare reali2ate 1n laborator 5i cimentate ulterior
1n cavit43i s!ecial !re!arate 1n !realabil, reconstituind astfel morfolo"ia afectat4 de unele
le2iuni ale coroanelor dentare, 1n s!ecial carii, 1n condi3ii su!erioare obtura3iilor.
Avanta,ele inla--urilor din alia,e metalice*
) refac corect morfolo"ia oclu2al4
) refac corect !roximalD !unctul de contact, ambra2ura oclu2al4 5i cea !arodontal4
) !rote(ea24 smal3ul !rin aco!erirea 2onelor bi2otate cavo) su!erficiale
) !ot !rote(a unii cus!i2i !ericlita3i, !rin aco!erirea acestora :R inlaO L onlaO;
) sunt re2istente, fiabile
) sunt neutre c%imic 5i biolo"ic
Dezavanta,e*
) sunt exi"ente !rivind execu3ia clinic4 5i te%nic4
/-/
) au un anumit "rad de !ericlitare a dintelui res!ectiv, mai ales la !remolarii cu !ere3i
restan3i sub3iri
Indicaii*
) reconstituire morfo)func3ional4 a din3ilor afecta3i de carii mai !u3in extinse sau !u3in
!rofunde
) retentori :elemente de a"re"are; !entru !un3i de 1ntindere mic4, 1n cavit43i oclu2o L
!roximale, fie clasic, ca inlaO 1n inlaO, fie !rin fixarea modern4 cu te%nica ade2iv4
) imobili2area din3ilor !arodontotici :5ina de inlaO)uri sau inlaO)uri 1n 5in4 com!lex4,
care are 5i alte elemente de a"re"are;
) s!ri(in !entru !rote2e sc%eletate :l4ca5 1n inlaO !entru !intenul oclu2al al cro5etelor
turnate ;
) refacerea oclu2iei func3ionale sau !revenirea disfunc3iilor oclu2aleD o!rirea abra2iei,
!revenirea !lon(4riiG unui cus!id anta"onist 1n carie sau a mi"r4rii ori2ontale a
dintelui adiacent cariei !roximale
Contraindicaiile relative ale inla--urilor*
) !rocese carioase !rea extinse sau !rofunde
) !redis!o2i3ie marcat4 la carii
) !e din3i de!ul!a3i, care sunt mai friabili
) i"ien4 bucal4 deficitar4
) retentori !e st9l!i terminali sau intermediari 1n edenta3ii intercalate 1ntinse
) tineri sub /H ani , c9nd !re!ararea !oate !ericlita camera !ul!ar4 :mare;
) oclu2ii nefavorabile
.( COROANE)E DE -N<E)I7: sunt !rote2e fixe unidentare care se a"re"4 extracoronar
!rin cimentare la su!rafe3ele 5lefuite ale coroanei dentare, deci se 1ncadrea24 1n metoda
aco!eririi. unt utili2ate at9t ca elemente unitare, 1n tera!ia unor afec3iuni coronare, dar
mai ales ca elemente de a"re"are :retentori; !entru !un3i sau !entru ancorarea unor
!rote2e !ar3iale mobili2abile.
Du" as"ect "ot #i
) nefi2ionomice
) fi2ionomice
) semifi2ionomice :mixte;
/--
Du" materialul din care sunt con#ecionate "ot #i
) metalice
) nemetalice D ) !olimerice
) com!o2ite
) ceramice
) mixte D ) metalo ) acrilice
) metalo) com!o2ite
) metalo) ceramice
Obiectivele urmrite "rin a"licarea coroanelor de /nveli'*
) s4 consolide2e coroana dintelui res!ectiv
) s4 re!roduc4 morfolo"ia, !ro!or3iile 5i func3iile dintelui
) s4 se 1ncadre2e 1n oclu2ia func3ional4
) s4 reali2e2e ra!orturi netraumatice cu !arodon3iul mar"inal
) s4 aib4 o bun4 reten3ie 5i stabilitate : cele unitare;
) s4 ofere reten3ia 5i stabilitatea necesar4 !entru !un3i sau !rote2e.
Indicaii*
$ndica3ia coroanei de 1nveli5 5i ale"erea unui anumit ti!, se face 1n urma unui examen
clinic atent :la nevoie 5i examen com!lementar, de obicei radiolo"ic;. e coroborea24 to!o"rafia
1n arcad4, starea odontal4, !ul!ar4 5i !arodontal4, cu sco!ul urm4rit : consolidarea unui dinte
afectat, a"re"area unei !un3i sau cu sco! dublu; 5i cu condi3iile clinico)te%nice.
0e dini cu a#eciuni coronare*
) carii extinse
) obtura3ii mari sau multi!le
) fracturi dentare :mar"ini inci2ale, un"%iuri, cus!i2i, !ere3i;
) abra2ii !atolo"ice
) anomalii de form4, volum, !o2i3ie, culoare
) !entru refacerea !unctelor de contact
0e dini inte%ri1 #r a#eciuni coronare1 "entru*
) a"re"area !rote2elor fixe !ar3iale
) ancorarea 5i s!ri(inul !rote2elor !ar3iale mobili2abile, !rin modificarea
cores!un24toare a morfolo"iei coronare, !entru a oferi s!ri(in, men3inere , reten3ie 5i
stabilitate acestora, 5i !entru a !reveni ero2iunile !rin cro5ete.
) imobili2area din3ilor 1n !arodonto!atii !rin solidari24ri : 5ine de coroane;
/-7
) solidari2area cu o !unte sau cu o alt4 !rote24 fix4 unidentar4 a unui dinte f4r4
anta"onist, !entru a !reveni mi"rarea lui vertical4. 8n situa3iile F.<.-, 5lefuirea din3ilor
inte"ri : act de distru"ereG; este (ustificat4 !rin actul de refacere a inte"rit43ii
arcadelor dentare, !rin 1nlocuirea din3ilor absen3i.
Contraindicaii*
) le2iuni odontale reduse, care !ot beneficia de metoda reconstituirii :obtura3ii, inlaO,
fa3etare;
) le2iuni odontale !rea extinse, unde este mai indicat4 metoda substituirii coronare
) !rocese !atolo"ice a!icale netratate sau tratate incorect
) !arodontite mar"inale netratate :inflama3ii, !un"i !arodontale;
) im!lantare deficitar4 D r4d4cina util4G scurt4 :atrofie alveolar4 !9n4 1n treimea
a!ical4 ;
) din3i cu mobilitate avansat4
) din3i cu 1nclinare mare :!este 7.S;
) din3i f4r4 anta"oni5ti : exce!3ie c9nd 1i cu!rindem 1ntr)o !unte;
) coroane dentare !rea scurte :necesit4 alun"ire c%irur"ical4G;
) tineri sub /> ani : !ul!a mare, canalicule dentinare lar"i, risc crescut de cointeresare a
!ul!ei;
) cavit43i orale nei"ieni2ate
) unele afec3iuni "enerale
Avanta,ele coroanelor de /nveli'
) consolidea24 coroana unui dinte afectat
) au o bun4 reten3ie
) !4strea24 vitalitatea dintelui
) sunt cario!rofilactice
) beneficia24 de materiale 5i te%nici variate

Dezavanta,e
) necesit4 exere24 accentuat4
) abla3ie dificil4, mai ales la cele "roase 5i la cele reali2ate din alia(e dure :Cr )Co, Au )
Pt;
) cele metalice sunt nefi2ionomice
) cele fi2ionomice au re2isten34 redus4.
/-<
COROANE DE -N<E)I7 "ETA)ICE - e indic4 de obicei 1n 2ona molar4 a
arcadelor dentare, unde mai im!ortant4 este re2isten3a dec9t estetica, dar se mai a!lic4 uneori 5i
!e !remolari, sau c%iar !e canini, c9nd condi3iile clinico)te%nice nu !ermit reali2area unor
coroane mixte, c9nd !acientul le acce!t4 sau c%iar le solicit4 1n mod ex!res.
COROANE DE -N<E)I7 NE"ETA)ICE
4COROANE E+TETICE5 - unt !rote2e fixe unidentare ce refac at9t morfolo"ia, c9t 5i
estetica, deoarece sunt reali2ate 1n 1ntre"ime din materiale nemetalice, :ceramice, !olimeri 5i
r45ini com!o2ite; de culoare identic4, sau foarte a!ro!iat4 cu a din3ilor adiacen3i. e mai numesc
5i coroane fi2ionomice.
Obiective*
) reabilitarea fi2ionomiei
) asi"urarea re2isten3ei bontului :consolidarea lui; 5i a !rote2ei fixe unidentare
) ada!tarea !erfect4 !e dinte
) ra!oarte interdentare corecte cu din3ii adiacen3i 5i anta"oni5ti.
Indicaii*
Coroana estetic4 se recomand4 a!roa!e exclusiv ca element unitar, 1n unele afec3iuni
coronare din 2ona frontal4D
) discromii, distrofii, dis!la2ii
) nanism dentar sau alte dismorfii
) obtura3ii inestetice sau neretentive
) unele mal!o2i3ii :ex. oro!o2i3ie;
) fracturi dentare 1n /67 inci2al4
) carii clasa a $V)a BlacT
Contraindicaii*
) !e molari, !remolari 5i canini
) !e din3i scur3i :bonturi neretentive;
) 1n oclu2ii ad9nci traumati2ante
) 1n oclu2ii ca!) la )ca! :cele ceramice;
) 1n abra2ii avansate
) la tineri sub /F ani :camer4 !ul!ar4 mare;
) carii !rofunde 5i extinse, sau obtura3ii mari nearmate :cu !ere3i dentari sub3iri;
#eferitor la !rima contraindica3ie, coroanele din ceramic4 reali2ate !e canini sau
!remolari se fracturea24 :sunt casante;. Cele din acrilat re2ist4 un anumit tim!, dar se sub3ia24
/-=
tre!tat 5i se !erforea24, a!oi se fracturea24 5i ele, deci nu !ot fi considerate dec9t coroane
!rovi2orii.

2( A*ETAREA DIN*I)OR: Fa3etarea este o te%nic4 recent4 1n stomatolo"ie, !rin care
se tratea24 unele afec3iuni coronare ale din3ilor naturali vi2ibili. @a const4 1n fixarea cu
te%nici ade2ive, !e fe3ele vestibulare !re!arate, a unor fa3ete fi2ionomice reali2ate de
medicul stomatolo" sau de c4tre te%nicianul dentar.
Prin unele similitudini cu onlaO)ul :aco!erire !ar3ial4;, aceste fa3ete le !utem considera ca
fiind coroane fi2ionomice !ar3iale :/6<; :!artial covera"e est%etic restorations;.
Avanta,ele #aetrii*
) esteticeD reabilitea24 fi2ionomia
) biolo"iceD
) mai conservative, mai !u3in inva2ive, datorit4 5lefuirii mai reduse 5i contactului mai
redus cu !arodon3iul
) !ericol mai mic !entru !ul!4
) func3ionalD nu modific4 "%ida(ul anterior
) mecanicD !ericol mai mic de a reduce re2isten3a dintelui
) er"onomicD tim! mai redus de lucru
) economicD mai ieftine !entru !acient
Dezavanta,ele #aetrii*
- cer o bun4 manualitate :modelare, 1mbinarea culorilor;
- finisarea e im!erfect4
- deteriorarea !osibil4D alterarea culorii, des!rinderea
- vi2ibilitatea (onc3iunii dento)!rotetice
- !ot !roduce "in"ivite
Ma(oritatea acestor de2avanta(e sunt 1ns4 !ro!rii metodei directe de reali2are a fa3et4rii
:!rima a!4rut4, ins!irat4 din te%nica obtura3iilor cu com!o2ite;, care este din ce 1n ce mai mult
1nlocuit4 cu metoda indirect4, mult su!erioar4.
Indicaiile #aetrii*
- discromiiD ) du!4 tratamente cu tetraciclin4
) fluoro2a
/->
) !rin cau2e alimentare
) v9rsta
) din3ii de!ul!a3i
- fisuri 1n smal3, fracturi mici :a5c%ieriG ale smal3ului;
- ero2iuni dentare su!erficiale
- mal!o2i3ii :oro!o2i3ii, din3i rota3i;
- corectarea diastemei
- refacerea morfolo"iei incisivilor nanici :de obicei incisivii laterali su!eriori;
- din3ii %i!o!la2ici sau decalcifia3i
Contraindicaiile #aetrii*
- i"ien4 bucal4 !recar4
- res!ira3ie bucal4, care favori2ea24 de!unerea de saliv4 uscat4G !e coletul din3ilor,
!roduc9nd 5i 1ntre3in9nd "in"ivite
- dentina liber4 !e o su!rafa34 mare :ade2ivitate redus4, toxicitatea "rav4rii 5i
fix4rii, dac4 nu este corect !rote(at4;
- vestibulo)!o2i3iiD ele necesit4 o 5lefuire accentuat4, !9n4 la dentin4
- le2iuni coronare medii 5i extinse :!rin carii, fracturi, ero2iune etc.;
- oclu2ii nefavorabile :ca! ) la ) ca!, ad9nc4,; bruxism
Ade2ivele recente, de excelent4 calitate 5i unele restric3ii res!ectate de !acient, !ot
elimina aceste ultime contraindica3ii.
3( COROANE)E DE +U'+TITU*IE: unt !rote2e fixe unidentare care se a"re"4 !rin
cimentare 1n r4d4cina unui dinte tratat endodontic 5i re!re2int4 ultima solu3ie de a reface
morfolo"ia 5i func3iile acestuia, 1nainte de !rote2area !ostextrac3ional4.
Indicaiile coroanei de substituie*
8n "eneral se indic4 1n toate ca2urile de afec3iuni coronare care nu mai !ot beneficia de
metoda aco!eririi, c4ci coroana de 1nveli5, !rin 5lefuirile im!use, nu 5i)ar mai atin"e obiectivul
de a consolida coroana dentar4 res!ectiv4, ci dim!otriv4 ar !ericlita)o, reduc9ndu)i 5i mai mult
re2isten3a de(a !recar4D
- le2iuni carioase extinse 1n su!rafa34 5i !rofun2ime
- din3i de!ul!a3i :devitali2a3i;, cu discromie 5i obtura3ii mari nearmate
- fracturi coronare 1n /67)mea mi(locie sau cervical4
- mal!o2i3ii care nu !ot fi corectate ortodontic sau c%irur"ical
/-F
- din3i cu abra2ie de "r.$$$)$V, c9nd s!a3iul interoclu2al de re!aus !ermite
reali2area coroanei de substitu3ie
- dis!la2ii, distrofii, asociate cu fra"ilitatea 5i friabilitatea 3esuturilor dentare
- ca element unitar, dar 5i ca element com!onent al unor construc3ii !rotetice
!lurale :retentor de !unte, ancorare de !rote24 mobili2abil4;
- se indic4 numai !e r4d4cini tratate endodontic, mai comod de reali2at !e
monoradiculari
Contraindicaii*
- canale radiculare netratate sau obturate incorect
- din3i cu infec3ii cronice !eria!icale
- canale radiculare curbe, inaccesibile, cu ace ru!te
- r4d4cini !rea scurte
- !ere3i radiculari !rea sub3iri
- mobilitate !atolo"ic4 a dintelui :ca element unitar;
- fracturi radiculare
8n !rimele dou4 situa3ii clinice, contraindica3ia este tem!orar4. Du!4 tratarea corect4 a
canalului sau du!4 efectuarea re2ec3iei a!icale :c9nd aceasta se im!une;, se !oate efectua
coroana de substitu3ie.
8n ca2ul existen3ei unui focar !eria!ical la o r4d4cin4 cu obtura3ie corect4, !9n4 la a!ex,
se !oate executa 5i cimenta coroana de substitu3ie, tratamentul c%irur"ical efectu9ndu)se ulterior.
Re(o2an%1ri:
8n "eneral este indicat4 !re!ararea cu !ra", !lasata la nivel (uxta)"in"ival sau .,=)/mm
sub"in"ival :*ivelul B;
Ale"erea ti!ului de !re!arare, va fi efectuat ra!ort9ndu)ne la diver5i factori !rintre
careti!ul de !rote2are, considera3ii biolo"ice, func3ionale 5i estetice :*ivelul B;.
?ricare ti! de !re!arare, ales 5i urmat corect, va fi considerat valid deoarece va avea o
ada!tare clinic4 acce!tabil4 5i o !reci2ie mar"inal4 al restaura3iei !rotetice :*ivelul B;.
Pentru ob3inerea unei am!rente exacte, cu dimensiuni stabile, nedeformat4, care
1nre"istrea24 3esuturile dentare !re"4tite 5i 3esuturile moi limitrofe este necesara res!ectarea
!articularitatilor anatomice si functionale ale ca2ului clinic.
Con%iCiile esenCiale $en&ru o 3un1 a2$ren&are:
/-H
) 3esute !arodontale s4n4toase
) !re"4tiri dentare adecvate
) cunoa5terea materialelor de am!rentare
ETAPE)E TERAPEUTICE:
/. @xamen clinic si !araclinic
-. Pre!ararea dintilor
7. Am!rentarea
<. $nre"istrarea relatiilor mandibulo)craniene
=. Proba sc%eletului metalic sau a su!ortului de 2irconiu
>. Ada!tarea coroanei unidentare6a !untii dentare
F. Cimentarea !rovi2orie
H. Cimentarea definitiva
2. PREPARAREA DINTI)OR
Fiecare ti! de !rote24 !ar3ial4 fix4 are indica3ii 5i contraindica3ii !ro!rii, im!une o
anumit4 te%nic4 de !re!arare a bonturilor sau a cavit43ilor, !re2ent9nd !articularit43i le"ate de
situa3ia clinic4.
@xist4 1ns4 ni5te $rin(i$ii care sunt (o2une &u&uror $re$araCiilor 5i care influen3ea24
!ro"nosticul 1n tim! al !rote24rii. @le suntD
'IO"ECANICE
Conservarea 3esuturilor dentare restante
Asi"urarea formei de reten3ie 5i stabilitate
#e2isten3a structural4
$nte"ritate mar"inal4
'IO)OGICE
$nte"rarea sistemului stomato"nat 1n contextul or"anismului
Protec3ia !si%icului !acientului
$nte"rarea oclu2al4 a restaur4rii
Protec3ia biolo"iei !ul!are
Protec3ia !arodon3iului mar"inal
E+TETICE
Vi2ibilitatea minim4 a metalului :c9nd acesta exist4;
u!rafe3e oclu2ale din ceramic4
0rosime maxim4 a materialului de !lacare
/-,
Mar"ini sub"in"ivale
9. A"PRENTAREA IN PROTE,AREA I8A
Re$ro%u(erea fi%el1 a 2onei terminale a bontului, se im!une !re"4tirea !realabil4 a
5an3ului "in"ival, urm4rind obiective !reciseD
1nde!4rtarea tem!orar4 a tesuturilor "in"ivale de !e su!rafetele dentare !entru a
eviden3ia 2ona cervical4 5i o !arte din su!rafa3a subiacent4E se asi"ur4 astfel acces 1n
!lan vertical !entru elastomerul fluid.
crearea unui s!a3iu 1n !lan ori2ontal care s4 asi"ure "rosime suficient4 mar"inilor
am!rentei, evit9ndu)se astfel distorsion4rile, condi3ie !realabil4 a acurate3eiE
distan3area "in"iei trebuie men3inut4 !e toat4 durata 1nt4ririi am!renteiE
s!a3iul creat !entru materialul de am!rentare trebuie s4 fie uscat, far4 saliv4,
secre3ii sulculare sau %emora"ie 5i trebuie s4 se men3in4 uscat 1n !erioada
!olimeri24rii intrabucale, !entru a nu influen3a ne"ativ calit43ile mecanice ale
elastomerului.
@xist4 la ora actual4 o multitudine de metode !entru l4r"irea tem!orar4 a 5an3ului
"in"ivalD mecanice, mecano)c%imice, electroc%irur"icale, c%iureta(ul "in"ival rotativ
:"in"irota(ul;.
1. A2$ren&e In&r-un sin@ur &i2$ 42onofa/i(e5
Am!rentele monofa2ice :1ntr)un sin"ur tim!; sunt utili2ate frecvent 1n !rotetica
fix4D am!rentarea arcadelor anta"oniste, am!rentele !reliminare 1n vederea reali24rii
modelelor !e care se confec3ionea24 !ortam!rentele individuale 5i nu 1n ultimul r9nd
am!rentele :finale; cu elastomeri de sinte24 1n lin"uri individuale.
Am!rente 1ntr)un sin"ur tim! :monofa2ice; cu unul sau dou4 com!onente.
Ti$ul %e
a2$ren&1
"a&eriale u&ili/a&e In%i(aCii! o3servaCii
Am!rente
monofa2ice
"lobale
:1ntr)un
sin"ur
tim!;
cu %idrocoloi2i ireversibili
:al"inate; cu lin"uri standard
L arcade anta"oniste
L modele de studiu 5i documentare
L modele !entru reali2area !ortam!rentelor
L coroane 5i !un3i :doar al"inat clasa A;
cu %idrocoloi2i reversibili 1n
una sau dou4 consisten3e
L modele de lucru !entru incrusta3ii, coroane
5i !rote2ele !ar3iale fixe :exce!3i !re!ara3iile
1n muc%ie de cu3it;
/7.
%idro)al"inic4 :cu al"inate 5i
%idrocoloi2i reversibili;
L modele de lucru !entru !re!ara3ii cavitare,
coroane 5i !rote2er !ar3iale fixe.
L 1n du!licarea modelelor
cu elastomeri de sinte24 :1n
una sau dou4 consisten3e; 1n
lin"ur4 individual4
L cele mai frecvent utili2ate
L indica3ii :a!roa!e; universale 1n !rotetica
fix4 :modele de lucru !entru !re!ara3ii unice
sau multi!le, !rote2e !ar3iale fixe.;
L 1nre"istrarea oclu2iei
Am!rentele monofa2ice se !ot lua cu o "am4 variat4 de materiale de am!rent4, 1n
!ortam!rente standard :%idrocoloi2i ireversibili;, 1n !ortam!rente individuale :elastomeri
de sinte24; sau 1n !ortam!rente s!eciale :%idrocoloi2i reversibili;
2. A2$ren&area (u $olisulfuri
Acest ti! de am!rent4 "lobal4 5i monofa2ic4, cu un material 1n dou4 consistente !re2int4
o serie de !articularit43i, datorit4 1n s!ecial materialului de am!rentare, care este 6i%rofo3 5i
ra%ioo$a(.

4ecesar de instrumentar 'i materiale*
L !ortam!rent4 din acrilat sau alte materialeE
L material de am!rentare $olisulfi%i( (u vAs(o/i&a&e 2e%ie :re"ular; 3a/1 5i
a((elera&orE
L material de am!rentare $olisulfi%i( (u vAs(o/i&a&e 2i(1 :li"%t bodied;E
L ade2iv !entru lin"ur4E
L o !lac4 sau bloc de %9rtie !entru amestecE
L o s!atul4E
L fire de retrac3ie.
Du!4 verificarea lin"urii alese !e c9m!ul !rotetic se !re!ar4 materialul de am!rent4 de
consisten34 medie, conform indica3iilor din !ros!ect, du!4 care !asta se de!une 1n lin"ur4.
Aceast4 mano!er4 se face de c4tre asistent4 si debutea24 cu a!roximativ 7. de secunde 1nainte de
!re!ararea materialului fluid care se va 1nc4rca 1n serin"4
)aterialul #luid din serin"4 !oate fi 1nc4rcat 1n aceasta !rin trei te%niciD
a; !re!arare !e bloc de %9rtie a materialului si 1nc4rcarea serin"ii cu s!atula
b; 1m!in"erea materialului 1n serin"4 dintr)un con de %9rtie confec3ionat anterior
c; as!irarea materialului 1n serin"4 du!4 1nde!4rtarea 1n !realabil a conului de in(ectare
Du!4 1nde!4rtarea firelor de retrac3ie, materialul fluid este de!us imediat 1n 5an3urile
"in"ivale 5i !e !re!ara3ii cu un (et de aer :f4r4 !resiune exa"erat4; 1ndre!tat !e de!unerile de
/7/
material fluid se asi"ur4 !4trunderea acestuia 1n cele mai fine detalii ale c9m!ului 5i 1n 5an3ul
"in"ival. )in@ura in%ivi%ual1 cu materialul de consisten34 medie se a!lic4 !e c9m! :!este
materialul fluid;, !rintr)o manevr4 u5oar4 !9n4 c9nd unul din cele trei sto!uri ale lin"urii iau
contact cu din3ii 5i o !o2i3ionea24.
)in@ura se 2enCine !e c9m! tim! de 10J12 2inu&e, !ri2a materialului !ut9nd fi testat4
cu un instrument bont. Du!4 !olimeri2area materialului am!renta se 1nde!4rtea24 de !referat
!rin executarea unei trac3iuni !e ari!ioarele lin"urii 1n sens vertical.
7. A2$ren&a (u sili(oni (u rea(Cie %e (on%ensare se !oate reali2a 1n dou4 varianteD
a; (u o lin@ur1 s&an%ar% c9nd se utili2ea24 un silicon c%itos :!uttO; 5i unul cu
v9sco2itate medie :re"ular; sau redus4 :li"%t bodied; 5i
b; (u o lin@ur1 in%ivi%ual1 cu un silicon de v9sco2itate medie. Prima variant4 este
cunoscut4 5i sub numele deD a2$ren&1 %e s$1lare 4Eas6 &e6niKue5 lavis sau a2$ren&1 %e
(ore(Cie
4ecesar de instrumentar 'i materiale*
L !ortam!rent4E
L silicon cu reac3ie de condensare v9sco2itate medie :ba24 5i catali2ator;E
L ade2iv !entru !ortam!rent4 !e ba24 de !olimetilsiloxan 5i etil silicatE
L !lac4 sau bloc de %9rtie cerat4 !entru amestecul com!onentelorE
L s!atul4E
L serin"4 de 1nc4rcare cu canul4 deta5abil4.
e usuc4 !re!ara3iile cu "ri(4, !entru a nu !rovoca eventuale %emora"ii din 5an3 5i se
1nde!4rtea24 firele de retrac3ie, du!4 ca2 se a!lic4 materialul din serin"4 1nce!9nd din 2ona
sulcular4 !9n4 c9nd !re!ara3iile sunt aco!erite 1n totalitate. Ulterior se a!lic4 !e c9m!ul !rotetic
!ortam!renta 1nc4rcat4 cu restul de material siliconic, men3in9ndu)se o !resiune u5oar4 &i2$ %e
L 2inu&e. ? !resiune !rea mare asu!ra !ortam!rentei !oate antrena 2one de stress cu deform4ri
consecutive ale am!rentei.
Du!4 !olimeri2area materialului se 1nde!4rtea24 am!renta de !e c9m!ul !rotetic !rintr)o
mi5care ra!id4 1n ax vertical. Am!renta se s!al4 la (et de a!4 curent4, !entru a 1nde!4rta urmele
de s9n"e 5i saliv4, se usuc4 5i se verific4, du!4 care se de2infectea24. e ia am!renta
anta"oni5tilor cu o lin"ur4 standard 5i al"inat 5i se 1nre"istrea24 oclu2ia. e trimit 1n laborator cu
men3iunea de a se turna c9t de re!ede :intervalul de turnare a am!rentei s4 nu de!45easc4
maximum >%;.
:. A2$ren&area (u sili(oni %e a%iCie:
4ecesar de instrumentar 'i materiale*
/7-
L !ortam!rent4 individual4E
L ade2iv !entru !ortam!rent4E
L silicon de adi3ie :1n diverse moduri de !re2entare;E
L o !lac4 sau bloc de %9rtie !entru amestecE
L s!atul4 sau diferite ti!uri de dis!o2itive de omo"eni2are, 1n func3ie de !rodusE
L serin"4 cu con demontabil.
Portam!renta se !ensulea24 cu ade2iv cu cel !u3in /= minute 1nainte de luarea am!rentei.
e armea24 cilindrul de malaxare la !istol cu cele dou4 cartu5e de material cu vAs(o/i&a&e 2e%ie
sau (res(u&1 1n !o2i3ie. 8n alt !istol se !rocedea24 identic cu materialul de (onsis&enC1 re%us1,
care este introdus 1ntr)o serin"4.
Firele de retrac3ie se 1nde!4rtea24 din 2onele sulculare. Polivinilsiloxanul de consisten34
redus4 se in(ectea24 1n 5an3uri 5i !e !re!ara3ii 1nce!9nd din 2onele inter!roximale.
Concomitent cu aceste mano!ere a(utorul 1ncarc4 !ortam!renta cu materialul siliconic de
consisten34 medie sau crescut4. medicul !reia !ortam!renta cu materialul 5i o inser4 !e c9m!ul
!rotetic, men3in9nd)o c9teva minute :tim!ul total de la debutul !re!ar4rii materialului !9n4 la
de2inserarea am!rentei este de F minute;. Am!renta se de2inser4 1ntr)un sin"ur ax :vertical;
!rintr)o mano!er4 ferm4 cu de"etele !e ari!ioarele !ortam!rentei. Am!renta se s!al4 la un (et de
a!4 curent4, se usuc4 5i se ins!ectea24, a!oi se de2infectea24
>. A2$ren&area (u $olie&eri:
Am!rentele cu !olieteri au stabilitate dimensional4 excelent4, acurate3ea detaliilor
!4str9ndu)se c%iar du!4 o s4!t4m9n4 de la am!rentare. Polieterii sunt %idrofili de aceea
am!rentele vor evita contactul cu a!a. Aceste materiale !ot determina la contacte !relun"ite cu
mucoasele sau te"umentele diverse st4ri aler"ice la anumite !ersoane care se datorea24 cu
!redilec3ie catali2atorului aromatic sulfonat.
4ecesar de instrumentar 'i materiale*
L !olieteri :ba24 5i accelerator;E diferite consisten3e 1n func3ie de !articularit43ile
c9m!ului !roteticE
L !ortam!rent4 individual4E
L ade2iv !entru !olieteriE
L !lac4 sau bloc de %9rtie !entru amestecE
L s!atul4E
L !re2en3a unui dis!o2itiv Pentamix elimin4 dotarea cu s!atul4 5i bloc de %9rtieE
L serin"4 cu v9rf :canul4; demontabil.
Te%nica de am!rentare cu !olieter 1n lin"ur4 individual4 se !oate face at9t cu un sin"ur
material :consisten34 medie L re"ular; c9t 5i cu !olieteri 1n dou4 consisten3e :v9sco2itate medie
/77
sau crescut4 5i cu v9sco2itate redus4 L li"%t bodO;. Datorit4 fa!tului c4 tim!ul de !ri24 al acestor
materiale este mai ra!id, !racticianul trebuie s4 se or"ani2e2e mai bine dec9t la am!rentele cu
siliconi.
Te6ni(ile %e a2$ren&are Bi sis&e2ul PENTAD
istemul PENTA, elaborat de firma @P@ cu!rinde materiale de am!rent4 a!ar3in9nd
unor clase diferite de com!u5i :siliconi de adi3ie 5i !olieteri; 5i a!aratura necesar4 unei !relucr4ri
su!erioare a acestora 1n vederea ob3inerii unor am!rente c9t mai fidele.
A2$ren&a In&r-un &i2$:
$MP#@0UM F
$MP#@0UM P@*TA
A2$ren&a %u3lului a2es&e(F&e6ni(a +an%Ei(6:
P@#MADU*@ P@*TA ' V P@#MADU*@ P@*TA &
P@#MADU*@ P@*TA ' V P@#MADU*@ 0A#A*T -D/
P@#MADU*@ consisten34 crescut4 V P@#MADU*@ consisten34 sc42ut4
D$M@*$?* P@*TA ' V D$M@*$?* P@*TA &
D$M@*$?* P@*TA ' V D$M@*$?* 0A#A*T &
A2$ren&a %e (ore(Cie F a2$ren&a %u3l1 F a2$ren&a %e (o2$le&are:
D$M@*$?* P@*TA ' WU$CN V D$M@*$?* 0A#A*T WU$CN
A2$ren&a %e si&uaCie:
P?$T$?* P@*TA6WU$CN
PA&0AT P&U6WU$CN
-nre@is&rarea o(lu/iei:
#AM$T@C
#AM$T@C P@*TA
D$M@*$?* B$T@ ;>. seconds=
?. A2$ren&area $rin &e6ni(a %u3lului a2es&e(:
Te%nica de am!rentare denumit4 a ;%u3lului a2es&e(= este o am!rent4 "lobal4 In&r-un
sin@ur &i2$ :monofa2ic4;, care utili2ea24 elastomeri :un sin"ur material; 1n consisten3e diferite.
Te%nica %u3lului a2es&e( vi2ea24 1n ma(oritatea ca2urilor am!rentarea unei arcade
1ntre"i. 8n !rinci!iu du!4 1nde!4rtarea firelor de retrac3ie 1ntr)o !ortam!rent4 standard se inser4
un elastomer c%itos :!uttO; !este care se de!une acela5i elastomer de consisten34 medie sau
fluid4 :varianta sandPic%;.
4ecesar de instrumentar 'i materiale*
L !ortam!rent4 standardE
/7<
L ade2iv !entru !ortam!rent4E
L elastomer c%itos :!uttO;E
L elastomer de consisten34 medie sau fluid4E
L bloc de %9rtie, s!atul4, eventual dis!o2itive electromecanice de omo"eni2are 5i do2areE
L s!atul4E
L serin"4 cu canul4 demontabil4.
Te%nica de lucru cu siliconi de condensareL !ensularea !ortam!rentei standard cu ade2ivi
:universal;, du!4 care se las4 la uscat tim! de - minuteE
L 1nde!4rtarea firelor de retrac3ie, u5oare s!4l4turi cu (et de la sonda de a!4)aer 5i uscare
ulterioar4E
L !re!ararea siliconului c%itos conform indica3iilor !roduc4torului :m9inile vor fi
!rote(ate cu m4nu5i !entru conformarea materialului 1n !ortam!rent4;E
L ex!rimarea unei cantit43i de silicon fluid L Xanto!ren Comfort din cartu5ele montate 1n
!istol, 1n 5an3ul "in"ival 5i !e !re!ara3ie, !recum 5i !e materialul c%itos :PuttO; dis!us 1n
!ortam!rent4E
L a!licarea !ortam!rentei 1nc4rcate !e c9m!ul !rotetic unde va r4m9ne cinci minuteE
L 1nde!4rtarea !ortam!rentei 5i examinarea acesteiaE
L s!4larea am!rentei cu (et de a!4 curent4 5i de2infec3ia ei cu solu3ie de %i!oclorit de
sodiu :*a?Cl /..... !!m clor activ;. Aceasta !resu!une 1n "eneral o dilu3ie de /D=6/D/.
cores!un24toare unei solu3ii de =L/.% 1n4lbitori casnici cu clorE
L am!rentarea cu al"inat a arcadei anta"oniste L 1nre"istrarea ra!orturilor oclu2ale cu
#amitec :@P@; sau Nristall :?micron)Dental 0mb';
M. A2$ren&a %e (ore(&are! s$1lare:
Am!renta de corectare este o te%nic4 1n doi tim!i care a!elea24 la materiale 1n consisten3e
diferite :cauciucuri siliconate sau !olieterice;D unul cu v9sco2itate mare L c%it :PuttO; 5i altul cu
v9sco2itate mic4 L fluid :&i"%t bodO;. De men3ionat c4 atunci c9nd am!renta se ia cu !olieteri se
folose5te 1n !rimul tim! un !olieter cu v9sco2itate crescut4 :'eavO bodO; deoarece aceast4 cate"orie de
materiale nu se !re2int4 sub form4 de c%it. Ambele materiale trebuie s4 a!ar3in4 aceleia5i s!ecii
c%imice.

4ecesar de instrumentar 'i materiale*
L !ortam!rent4 standard
L ade2iv !entru !ortam!rent4
L elastomer c%itos sau !olieter cu v9sco2itate crescut4
L elastomer sau !olieter fluid
L bloc de %9rtie, s!atula, eventual dis!o2itive electromecanice de omo"eni2are 5i do2are
/7=
L m4nu5i de !rotec3ie din latex.
A2$ren&a %e (ore(&are se derulea24 astfelD
!ortam!renta standard se ale"e m4sur9nd distan3a 1ntre ectomolare :EN2; st9n" 5i
dre!t cu un com!as, la care se adau"4 <L> mm :-L7mm 1n st9n"a 5i -L7 mm 1n drea!ta; L fi".
/=.7=.a; 5i niciodat4 !rin 1ncerc4ri succesive endobucale a !ortam!rentelorE
!ortam!renta aleas4 se verific4 !rin inserarea !e arcada cu !re!ara3ii :1n ca2ul nostru
arcada maxilar4;, du!4 care ea se de2inser4
!ortam!renta se !ensulea24 cu un ade2iv s!ecific !entru s!ecia de material care se
folose5teE
se inser4 firele de retrac3ie 1n 5an3urile "in"ivale ale !re!ara3iilorE
urmea24 !re!ararea materialului c%itos :ba24 V catali2ator; de obicei manual 1n ca2ul
elastomerilor c%ito5i :!uttO; 5i !osibil !rin mi(loace electromecanice de omo"eni2are 5i do2are
:Pentamix L @P@;.
A2$ren&a o$&i(1 elimin4 de asemenea 2o%elul (lasi( :tradi3ional; cu unul vir&ual, ce
!oate fi anali2at !e monitorul unui com!uter sau vi2uali2at ca %olo"ram4.
Am!renta o!tic4, re2ultat al cercet4rilor demarate de ran(ois Dure& 1nc4 din /,F-,
re!re2int4 o alternativ4 la te%nicile de am!rentare men3ionate anterior :c%imico)manual4 5i
mecano)electronic4; fiind folosit4 1n !ractic4 la reali2area !ieselor !rotetice !rin te%nici
CAD6CAM
/.
A!licabilitatea clinic4 a te%nicilor CAD6CAM interesea24 !re!onderent restaur4rile
!rotetice fixe, 1n acest ca2 exist9nd de(a sisteme care au mai multe variante comerciale :ex.
sistemul CAD6C$M Cerec $, $$ 5i $$$;.
:. -NREGI+TRAREA OC)U,IEI
8n $ro&e&i(a fi01 o eta!4 im!ortant4 este %e&er2inarea Bi Inre@is&rarea o(lu/iei, a c4rei
finali2are !ermite montarea modelelor 1ntr)un simulator al AD"
A2$ren&a o(lu/iei !oate re!re2enta o eta!4 se!arat4 sau !oate fi inclus4 1n fa2a de
am!rentare !ro!riu)2is4.
Atunci c9nd o(lu/ia $a(ien&ului es&e s&a3il1 :c4 este vorba de ORC sau de OH;, PI" se
1nre"istrea24 5i se transfer4 !e modele cu a(utorul unor a2$ren&e sau (6ei %e o(lu/ie din cear4,
elastomeri de sinte24 :!olieteri, siliconi cu reac3ie de adi3ie;, mas4 termo!lastic4 etc., materiale care
/
CADFCA" ) Com!uter Aided Desi"n6Com!uter Aided Mac%inin" :en"l.; R !roiectare 5i reali2are asistat4 de calculator :1n ca2ul acesta de
!rote2e dentare;. Mai este folosit 5i termenul de CAD/CIM R Com!uter Aided Desi"n6Com!uter $nduced Mac%inin".
8n literatura de s!ecialitate de limb4 france24 exist4 termenul ec%ivalent de CFAO - Conception et Fabrication Assist par Ordinateur.
/7>
trebuie s4 !re2inte ini3ial o stare !lastic4, !ermi39nd reali2area 1nre"istr4rii 5i care, ulterior s4 nu se
deforme2e 1n condi3iile !re2ente 1n cavitatea bucal4 sau 1n mediul ambiant.
8n "eneral, 1n !rotetica fix4, @rosi2ea 2a&erialului care Inre@is&rea/1 o(lu/ia trebuie s4
!ermit4 im!rimarea reliefurilor dentare !e o ad9ncime de 1!>J2 22. Dac4 "rosimea materialului
este !rea mare sau acesta are o v9sco2itate crescut4, !ot a!are "%ida(e for3ate, care s4
com!romit4 1nre"istrarea.
?clu2ia se 1nre"istrea24 cu un material s!ecial, care !re2int4 1n fa2a ini3ial4 o !lasticitate
mare, 5i ulterior 1n condi3iile cavit43ii bucale devine ri"id sau !4strea24 1n tim! ra!orturile
interdentare 1nre"istrate. 8n "eneral, 1n !ractic4 !entru 1nre"istrarea oclu2iei se utili2ea24 mai
multe materialeD (ear1 s$e(ial1 de ti! 'eau&D$inN 5i6sau (ear1 (u a%aos %e $ul3eri 2e&ali(e,
ca de exem!lu Cu$roEa0, elas&o2eri %e sin&e/1 s$e(iali, !e ba24 de $olie&eri
Atunci c9nd se dore5te montarea modelelor 1n articulator 1n s(o$ %ia@nos&i( sau dac4 I",
res!ectiv OH existent4 a !rovocat modific4ri !atolo"ice la nivelul vreunui se"ment al AD",
este necesar4 1nre"istrarea 5i re!roducerea ORC. 8n acest ca2 exist4 trei situa3iiD
to3i din3ii de !e o arcad4 sunt !re!ara3i, 1n vederea reali24rii unei !un3i totale, iar
arcada anta"onist4 este inte"r4 J se confec3ionea24 un sin"ur 5ablon, !e arcada cu !re!ara3iiE
!e ambele arcade exist4 din3i !re!ara3i 1n sco!ul reali24rii unor !rote2e fixe, dar nu
exist4 !erec%i de din3i anta"oni5ti care s4 !4stre2e dimensiunea vertical4 J se confec3ionea24
5abloane !entru ambele arcadeE
arcada anta"onist4 este edentat4 total L se confec3ionea24 unul sau dou4 5abloane, 1n
func3ie de 1ntinderea edenta3iilor de !e arcada cu !re!ara3ii.
M. +I+TE"U) DE CI"ENTARE
Trebuie ales 3in9ndu)se cont deD
) natura 5i condi3iile 3esuturilor
) ada!tarea la linia de 1nc%idere a restaura3iei
) necesitatea cur43irii, i2ol4rii, trat4rii su!rafe3elor dentare !entru sistemul de cimentare
alesE
) necesitatea de cur43are 5i tratare a su!rafe3elor interne a restaur4rii !entru sistemul de
cimentare alesE
) sistemul de cimentare ar trebuie do2at, combinat 5i a!licat 1n strict4 conformitate cu
instruc3iune !roduc4toruluiE
) !rote2a fix4 trebuie !lasat4 1n totalitate 1n re"iune 1n tim!ul de mani!ulare !ermis,
av9ndu)se "ri(4 s4 se stabileasc4 c4 materialul de cimentare a um!lut com!let interfa3a dintre
/7F
!re"4tire 5i restaurare. De asemenea este indicat s4 se 1ntre3in4 un u5or sur!lus de ciment 1n
cadrul 1ntre"ii mar"ini ce se restaurea24, orice exces de material fiind eliminat ulterior
Pro&e/ele fi0e a3ia (i2en&a&e trebuie su!use unui control atent menit s4 determineD
) ada!tarea mar"inal4E
) contactele 5i ra!orturile cu din3ii adiacen3i 5i anta"oni5ti 5i cu 3esuturile !arodontaleE
) func3ia oclu2al4
Unde este indicat, este sf4tuit s4 se urme2e cu re"ularitarea necesar4 5i cu finisarea 5i
trans!aren3a su!rafe3elor.
Re(o2an%1ri:
) !oate fi indicat4 cimentarea !rovi2orie !entru o !rote24 1n ca2urile 1n care se dore5te
anali2area ulterioar4 a r4s!unsului !acientului 5i a 3esuturilor :*ivelul C;
) trebuie utili2at sistemul de cimentare definitiv4 cel mai indicat !entru ca2ul individual
:*ivelul B;
) imediat du!4 cimentare este 1n mod rutinat indicat un control menit s4 determine
ada!tarea mar"inal4, contactele 5i ra!orturile cu din3ii adiacen3i6anta"oni5ti 5i cu 3esuturile
!arodontale 5i cu func3ia oclu2al4. 8n ca2ul indicat este sf4tuit s4 se !rocede2e la corect4rile
necesare 5i la re)finisarea 5i lustruirea su!rafe3elor :*ivelul B;
) 1nainte de externarea !acien3ilor este util4 furni2area instruc3iilor necesare cu !rivire
la aten3ion4rile din !rimele orele, la m4surile 1n ca2ul 1n care exist4 dureri sau turbulen3e !ost)
o!eratorii 5i la eventuale modific4ri de 1mbun4t43it la !ro!riile obiceiuri !entru o i"ien4 oral4
adecvat4 :*ivelul B;.
Con&rolul iniCial %u$1 (i2en&are:
$co"*
Pentru individuali2area eventualelor !robleme 5i anali2area durerilor sau turbulen3elor
!ost)o!eratorii ce !ot a!are 1n !rimele c9teva s4!t4m9ni de la cimentare.
0rocedur*
8n tim!ul controlului ini3ial, este util4 s4 se acorde aten3ie eventualelor sim!tome 5i
considera3iilor ex!rimate s!ontan de !acient.
C%iar 5i 1n acest mediu, este util s4 se anali2e2e cu aten3ie s!ecial4 laD
) ada!tarea mar"inal4E
) contactele 5i ra!orturile cu din3ii adiacen3i 5i anta"oni5ti 5i cu 3esuturile !arodontaleE
) func3ia oclu2al4E
/7H
? aten3ie !articular4 este re2ervat4, !rintre altele, la examinarea r4s!unsului 3esutului
ini3ial 5i la eficacitatea i"ienei orale 1ntre3inute de !acient 1n rela3ie cu !rote2a fix4.
Con&roalele $erio%i(e:
Controalele !eriodice !ost)im!lementare trebuie s4 fie o !arte esen3ial4 1n tera!ia cu
!rote2e fixe. Un dia"nostic !recoce a !oten3ialelor !robleme !oate 1m!iedica e5uarea
restaura3iei. Astfel de controale ar trebuie, 1n tim!, s4 !re2inte executarea examenelor
radio"rafice ce includ bite- !e l9n"4evaluarea !arodontala.
Pentru monitori2area !resta3iilor clinice 5i stabilirea eventualelor modific4ri 1n
acce!tabilitatea !rote2elor, este util4 men3inerea unei documenta3ii detaliate 1n !lus fa34 de
observa3iile clinice 1n tim!ul revi2iunilor !e termin lun" a !rote2ei fixe.
Re(o2an%1ri:
) este indicat4 1nde!linirea6reali2area unui control ini3ial 1n tim!ul !rimelor <
s4!t4m9ni de la cimentare :*ivelul B;
) controalele !eriodice !ost)instalare :im!lementare; ar trebuie s4 fie o !arte esen3ial4 a
tera!iei cu !rote2ele fixe :*ivelul B;
PUNTI)E DENTARE
Desi"nul unei !rote2e !ar3iale fixe este un factor esen3ial 1n reu5ita sau e5ecul unei tera!ii
de restaurare !rotetic4 fix4. @xi"en3ele func3ionale ale restaur4rilor fixe sunt dublate
constant de $osi3ili&1Cile %e 2enCinere a unei s&1ri %e i@ien1 3u(oJ%en&ar1 o$&i21 1n
2ona crestei edentate.
Du!4 2a&erial !rote2ele !ar3iale fixe !ot fi confec3ionate %in&rJun sin@ur 2a&erial sau din
%ou1 2a&eriale :ultimele fiind cunoscute 5i sub numele de 2i0&e;D
%in&rJun sin@ur 2a&erialD in&e@ral L 2e&ali(e
J (era2i(e
J $oli2eri(e
%in %ou1 2a&erialeD 2i0&e L 2e&alo J $oli2eri(ee
J 2e&alo J (o2$o/i&e
J 2e&alo J (era2i(e
%in 2ai 2ul&e 2a&erialeD 1n cadrul !rote2elor !ar3iale mixte din dou4 buc43i, c9nd !e l9n"4
alia(ele din care este confec3ionat sc%eletul 5i materialele de !lacare, a!are un al treialea
material folosit la solidari2area elementelor de a"re"are cu intermediarii cunoscut sub
numele de lo& sau li!itur4.
Du!4 ra$or&ul in&er2e%iarilor (u (reas&aD
/7,
sus$en%a&e!
$un(&ifor2e!
&an@enCiale!
In se2iBa
In Ba
in&ra2u(oase
in&raalveolare
Du!4 &e6nolo@ia %e ela3orare ele !ot fi ob3inute !rinD
&urnare :!un3i exclusiv metalice, sc%elete metalice ale !rote2elor !ar3iale mixte;
fre/are L com!uteri2at4
L !rin co!iere
$oli2eri/are :!rote2e fixe exclusiv !olimerice 5i6sau din materiale com!o2ite;
&urnare Bi (oa(ere :!rote2e mixte metaloLceramice;
&urnare Bi $oli2eri/are :!rote2e mixte metaloL!olimerice 5i6sau metaloLcom!o2ite;
ele(&roero/iune
*u exist4 re"uli !recise du!4 care conture2e intermediarii. @xist4 totu5i dou4 re"uli de ba24D
a. Con&a(&ul (u Cesu&urile 2oi &re3uie s1 fie 2ini2O
3. Tre3uie asi@ura& un a((es 2a0i2 $en&ru i@ieni/are.
!re deosebire de restaur4rile !rotetice unidentare, cum ar fi o coroan4 de 1nveli5, !rote2ele
!ar3iale fixe au o influen34 cu mult mai mare asu!ra 3esuturilor 1ncon(ur4toare. *u este vorba
doar de solicit4rile care se exercit4 asu!ra !arodon3iului de sus3inere a din3ilor st9l!i. Trebuiesc
avute 1n vedere toate structurile care m4r"inesc 2ona edentat4D limb4, obra(i 5i creast4 re2idual4.
$ntermediarii trebuiesc s4 restabileasc4 func3ia dintelui !ierdut, !e careLl 1nlocuiesc, s4 fie
confortabili, s4 aib4 as!ect estetic 5i din !unct de vedere biolo"ic s4 fie tolera3i de 3esuturile din
(ur.
$ntermediarii, sunt unit43ile unei !rote2e fixe care 1nlocuiesc din3ii naturali absen3i. @i
trebuie s4 satisfac4 condi3ii multi!le. Trebuie s4 restaure2e func3iile 5i 1n anumite situa3ii estetice
s4 cores!und4 din !unct de vedere i"ienic 5i biolo"ic.
Pen&ru In%e$linirea a(es&or (ri&erii &re3uies( avuCi In ve%ere ur21&orii fa(&ori:
/. Materialele dentare din care sunt confec3iona3iE
-. Desi"nul intermediarilorE
/<.
7. Forma crestei edentate.
@ste esen3ial ca !rote2a !ar3ial4 fix4 s4 aib4 o anumit4 ri"iditate, deoarece asu!ra ei se exercit4
multi!le solicit4ri. Aceast4 cerin34 este condi3ionat4 de sc%eletul metalic, care trebuie s4 aib4 un
volum cores!un24tor. Condi3ia este foarte evident4 la restaur4rile metaloLceramice. Uneori se
fac concesii la "rosimea sc%eletului metalic !entru a satisface cerin3ele estetice.
Prote2a fix4 trebuie s4 asi"ure ambra2uri inter!roximale lar"i, at9t !e fa3a oral4 c9t 5i !e
cea vestibular4. @le vor asi"ura l4ca5ul necesar !entru !a!ila interdentar4. 8n acela5i tim!
ambra2urile asi"ur4 condi3ii de i"ieni2are adecvate, f4r4 de care 3esuturile se vor inflama
inevitabil. C%iar 1n condi3iile unor ambra2uri de form4 adecvat4 5i i"ien4 foarte bun4 se !ot
!roduce %i!er!la2ii ale !a!ilelor interdentare.
-n /ona fron&al1 i2$era&ivele es&e&i(e sun& $e $ri2 $lan. Ca urmare accesul !entru
i"ieni2are !oate fi sacrificat. Trebuie s4 fie re!rodus4 forma din3ilor naturali. @xist4 totu5i
s!eran3a c4 1n aceast4 2on4 accesul !entru i"ieni2are este mai bun 5i !laca bacterian4 !oate fi
1nde!4rtat4.
-n /onele la&erale es&e $osi3il s1 se %evie/e %e la for2a na&ural1 a %inCilor 5i
intermediarii s4 fie astfel conforma3i 1nc9t s4 !ermit4 o bun4 i"ieni2are.
Pentru a !utea 1n3ele"e desi"nLul intermediarilor dintrLo !rote24 fix4 trebuie avute 1n
vedere urm4toarele variabileD
/. &un"imea, l43imea 5i 1n4l3imea s!a3iului edentatE
-. Forma crestei edentateE
7. tarea 3esuturilor moi ce aco!er4 creasta edentat4E
<. Preten3iile estetice ale !acientului :dolean3ele;.
8n cadrul acestor variabile se 1nscriu cerin3ele formulate mai susD asi"urarea confortului, a
s!ri(inului, esteticii 5i accesului !entru i"ieni2are.
8n ceea ce !rive5te !osibilit43ile de men3inere cores!un24toare a i"ienei, ale"erea
desi"nului cor!ului de !unte este mult mai im!ortan4 dec9t materialul din care el va fi reali2at.
Pentru ca !rote2a !ar3ial4 fix4 s4 asi"ure condi3iile de i"ien4 5i neutralitate fa34 de 3esuturile moi
este necesar4 crearea unei anumite morfolo"ii a intermediarilor, deosebit4 de cea a din3ilor
naturali.
$rvin" 0licman, 1nc4 din /,F< :<.; a enun3at condi3iile !e care trebuie s4 le 1nde!lineasc4
/</
intermediarii 1n "eneral, condi3ii valabile 5i ast42iD
s4 fie esteticiE
s4 !4stre2e ra!orturi oclu2ale favorabile cu anta"oni5tiiE
s4 1nlocuiasc4 func3iile din3ilor !e careLi 1nlocuiescE
s4 fie conce!u3i 5i elabora3i !entru a nu re3ine resturi alimentare 5i !lac4 dentar4E
s4 !ermit4 un acces maxim !entru asi"urarea unei i"iene cores!un24toareE
s4 res!ecte ambra2urile crevicaleE
s4 dea im!resia c4 %in&ele ;iese %in @in@ie=E
s4 res!ecte aliniamentul coletelor 5irului dentar.
Cu alte cuvinte res!ectarea acestor condi3ii conduc la reali2area unei +$ro&e/e es&e&i(e Bi
(o2for&a3ileG.
Forma 5i modalit43ile de contact a intermediarilor !rote2elor fixe cu crestele alveolare sunt foarte
im!ortante. Presiunile excesive asu!ra mucoasei crestei alveolare cu a!ari3ia unor le2iuni
consecutive, 5i dureri nevral"iforme constitue tot at9tea e5ecuri ale tera!iei de restaurare cu
!rote2e fixe. @xist4 un acord Yuasi"eneral asu!ra formei cor!urilor de !unte 1n vecin4tatea
crestelor c9t 5i a fa!tului c4 1ntre acestea 5i creste este de dorit existen3a unei !elicule :film; de
saliv4.
8n "eneral, in&er2e%iarii ar trebui s4 fie (onve(Bi In &oa&e sensurile, similar su!rafe3elor axiale
ale din3ilor naturali.
+u$rafeCele (onve0e ofer1 o $osi3ili&a&e %e i@ieni/are foar&e 3un1, la nivelul lor nu se de!une
!lac4 bacterian4, 5i datorit4 fa!tului c4 !ot fi lustrui3i foarte bine, fiind accesibile din toate
sensurile .Contrar acestora, su!rafe3ele concave !ot !re2enta defecte de lustruire, fiind "reu
accesibile 1n anumite 2one 5i, deci, dificil de i"ieni2at.
Un rol deosebit de im!ortant in succesul tera!eutic este asi"urat de conce!erea desi"nului !untii
dentare in acord cu !rinci!iul biomecanic, res!ectiv le"ea !olinomului.
Totalitatea for3elor care cad !e su!rafa3a oclu2al4 a din3ilor va "enera forCa a(&iv1 4a5. 8n
!rote2are, for3a activ4 se manifest4 asu!ra din3ilor artificiali, iar for3a de re2isten34 se manifest4
la nivelul din3ilor naturali restan3i 5i a osului su!ort. Pentru a asi"ura stabilitatea dinamic4 a
sistemului, le"ea !olinomului cere ca suma coeficien3ilor de mastica3ie ai din3ilor de s!ri(in s4 fie
mai mare sau cel mult e"al4 cu suma coeficien3ilor din3ilor 1nlocui3i, le care se a!lic4 o corec3ie
+PF+ ce 3ine de ra!ortulD su!rafa3a din3ilor artificiali fa3a de cei 1nlocui3i
/<-
For3a activ4 care se va exercita asu!ra su!rafe3elor ocul2ale ale !rote2ei va trebui s4 fie
neutrali2at4 de forCa %e re/is&enC1 o!us4 de din3ii su!ort, iar uneori de o creast4 alveolar4 4r5.
Prote2a trebuie s4 aib4 din !unct de vedere func3ional un ec%ilibru dinamic o!tim, asi"urat 1n
!rimul r9nd !rin res!ectarea rela3iei r Q a. Pentru ca sistemul s4 fie 1n ec%ilibru este necesar
ca centrul de !resiune 5i centrul de re2istent4 s4 coincid4 sau s4 fie foarte a!ro!iate 5i a5a cum
am ar4tat mai sus, r Q a
.
PROTE,E PAR*IA)E "O'I)E
)i,loace "rotetice*
/. Prote2a mobili2abila !artial acrilica
-. Prote2a !artial acrilica flexibile
7. Prote2a sc%eletata
1. Pro&e/a $ar&ial a(rili(a 2o3ili/a3ila
$tructura "rotezei "arial acrilice
Prote2a !ar3ial acrilic4 este com!us4 din urm4toarele elemente
/. Jeile !rote2ei
-. Arcada dentar4 artificial4
7. Conectorul !rinci!al
<. @lementele de men3inere, s!ri(in 5i stabili2are
Indicatii*
PROTE,AREA PRO<I,ORIE 4DE +CURT. DURAT.5
) c9nd se !reconi2ea24 c4 %ura&a %e viaC1 a $ro&e/ei va fi rela&iv s(ur&1. :De exD &a
un !acient t9n4r, la care nu s)a terminat cre5terea maxilarelor 5i de2voltarea denti3iei, fiind
necesar4 re!rote2area la intervale mici de tim!;.
) (An% sun& $re(oni/a&e 2o%ifi(1ri ale $ro&e/eiD ad4u"4ri de din3i, realinieri de din3i
:!rote24 !ar3ial4 "9ndit4 5i ca a!arat ortodontic mobil;, c4!tu5iri.
-n a(es&e (on%iCii nu se Rus&ifi(1 u&ili/area unei PP+ %in (au/a (os&urilor ri%i(a&e
$e (are le $resu$une reali/area s&ru(&urii 2e&ali(e.
/<7
Din !unct de vederea al s(o$ului In (are sun& u&ili/a&e PPA !rovi2orii !ot fi
(lasifi(a&e 1nD
Pro&e/e i2e%ia&e
De exD atunci c9nd !rote2a va fi a!licat4 imediat du!4 extrac3ia din3ilor anterioriE fiind
!urtat4 1n fa2a de re2orb3ie accelerat4 a osului sunt necesare c4!tu5iri, urmate de
1nlocuirea la scurt tim! a !rote2ei.
Pro&e/e %e &ran/iCie
De exD atunci c9nd din3ii restan3i nu !re2int4 "aran3ii !rea mari 5i este de a5te!tat s4
fie extra5i du!4 un interval scurt de tim! 5i s4 fie 1nlocui3i !e !rote24. 8n aceste condi3ii se
utili2ea24 o !rote24 de tran2i3ie !entru ca cei c93iva din3i r4ma5i s4 contribuie la
men3inerea !rote2ei !e !erioada 1n care !acientul 15i formea24 reflexele necesare, 1n
vederea reali24rii unei PT.
Pro&e/e %e %ia@nos&i( 4$ro&e/e in&eri2ar15
De exD atunci c9nd este necesar4 o !rote24 cu a(utorul c4reia se va stabili !lanul
definitiv de tratament. ? astfel de !rote24 trebuie a!licat4 !entru a testa de ex. dac4
!acientul tolerea24 o 1n4l3are de oclu2ie necesar4 restaur4rii definitive.
PPA CA +O)U*IE DEINITI<. 4DE )UNG. DURAT.5:
E%en&aCia su3&o&al1
E%en&aCia $arCial1 In&ins1
Pa(ien& (u (on%iCii e(ono2i(e 2o%es&e! (are nu $oa&e su$or&a (os&ul unei PP+.
Atunci c9nd PPA este "9ndit4 ca solu3ie !e termen lun", trebuie ca efectele ei
ne"ative s4 fie reduse la maxim, !rintr)un desi"n conce!ut cu "ri(4.
-.Prote2a !artial mobili2abila sc%eletata
1. Cone(&orii $rin(i$ali Bi se(un%ari
Conectorul !rinci!alD
) #eali2ea24 unirea 5eilor !rotetice 5i transmiterea for3elor de solicitare oclu2al4 de la o 5ea
la alta 5i de la 5ea la elementele de men3inere 5i stabili2areE
) Pentru a atin"e aceste de2iderate este obli"atoriu ca acest arc de conexiune s4 fie ri"id 5i
!lasat c9t mai simetricE
) Pentru a se asi"ura !rofilaxia !arodontal4 a din3ilor restan3i se va !lasa la distan34
suficient4 a !arodon3iului mar"inalE
) Va avea un volum redus 5i o "rosime minim4 !entru a nu modifica volumul cavita3ii
bucale 5i !entru a nu (ena func3ionalitatea limbii.
/<<
Cone(&orii $rin(i$ali 2e&ali(i se !ot !re2enta sub form4 de bar4 sau !l4cu3e !ut9nd fi
utili2a3i at9t la nivelul maxilarului L conectori metalici !alatinali ) c9t 5i la nivelul mandibulei
L conectori !rinci!ali metalici mandibulari
. Conectorii !rinci!ali metalici se reali2ea24 din alia(e metalice cu duritate 5i re2isten3a
mare, cum ar fi alia(ele stelite de crom L cobalt, alia(e nobile din aur !latinat, sau alia(e
inoxidabile de crom) nic%el sau fier ) crom ) nic%el. Alia(ele nobile, datorit4 "reut43ii lor
s!ecifice mari 5i !re3ului ridicat, nu mai sunt utili2ate ast42i. telitele s)au im!us 1n fa3a
celorlalte alia(e !rin calit43ile lor mecanice 5i biolo"ice.
-. . Elementele de mentinere, sprijin si stabilizarereprezentate de:
/. Cosete )constituie le"4tura direct4 a !rote2ei !ar3iale cu din3ii naturali de !e arcad4.
Cro5etul este elementul de men3inere 5i stabili2are cel mai vec%i cunoscut 5i trebuie
considerat 5i ca mi(loc de !rofilaxie 5i tera!ie, a c4rui valoare mecano)estetic4 5i ale
c4rui calit43i !rofilactice 5i de confort reali2ea24, odat4 cu func3ia, conservarea
din3ilor restan3i.
-. istemele s!ecialeDri"ide
#u!tori de forta
Avan&aRele sistemelor s!eciale vor fiD
) #eali2ea24 o foarte bun4 men3inere, s!ri(in 5i stabili2are a !rote2elor mobileE
) Asi"ur4 o foarte bun4 solidari2are a !rote2ei la elementele restante, reali29nd o
le"4tur4 stabil4 5i inofensiv4 !entru 3esuturile oraleE
) Prin distribuirea corect4 a for3elor la nivelul c9m!ului !rotetic !ot reduce sau amorti2a
1ntr)o anumit4 m4sur4 for3ele care se transmit de la !rote24 la din3ii restan3iE
) unt elemente !u3in vi2ibile, discrete, !las9ndu)se intra) sau extracoronar 1n 2ona
!roximal4 a din3ilor restan3i, res!ect9nd astfel func3ia fi2ionomic4E
) e de!recia24 "reu, av9nd o bun4 re2isten34 1n tim!E
) @xist4 !osibilit43i de reo!timi2are 1n ca2 de de2activare, frecvent !rin 1nlocuirea
inserturilor ceramice.
De/avan&aRele sistemelor s!eciale suntD
) unt laborioaseE
/<=
) *ecesit4 exi"en3e 1n execu3ie 5i materiale s!eciale, uneori dificil de !rocuratE
) Te%nica execut4rii lor este dificil4, a!licarea lor necesit9nd o instruire s!ecial4 a
1ntre"ii ec%i!e stomatolo"iceE
) *ecesit4 !re!ar4ri com!lexe im!un9nd devitali2area din3ilor su!ort.
Ale"erea desi"nului !rote2ei mobili2abile in s!ecial a !rote2ei !artial mobili2abile sc%eletate
este decisiv !entru o finalitate clinica de succes !rin anali2a corecta la !aralelo"raf si !rin
a!licarea !rinci!iilor de tratament, in mod s!ecisal al !rinci!iului biomecanic.
Al"oritm tera!euticD
Tratamentul "re"rotetic
Tratamentul !re!rotetic este denumit 5i tratament nes!ecific. @l se instituie du!4
examinarea clinic4 a modelelor documentare 5i a radio"rafiilor. Are rolul de a asana
(avi&a&ea oral1, inde!endent de solu3ia final4 de tratament !rotetic.
Tratamentul "ro"rotetic
Tratamentul !ro!ro!etic este denumit 5i tratament s!ecific 5i urm4re5te $re@1&irea
(A2$ului $ro&e&i( !entru a!licarea tratamentului !rotetic !ro!riu)2is.
8n aceast4 eta!4 sunt necesare 2o%ele %e s&u%iu !e care se vor nota as!ectele le"ate de
toate interven3iile !ro!rotetice.
Acest tratament este s!ecific edenta3iei !ar3iale !entru c4 el modific4 morfolo"ia
c9m!ului !rotetic 1n vederea ob3inerii unor condi3ii o!time de men3inere, s!ri(in 5i stabili2are
a viitoarei construc3ii !rotetice. Desi"ur, exist4 situa3ii clinice 1n care nu sunt necesare
tratamente !ro!rotetice, astfel 1nc9t du!4 efectuarea eta!ei !re!rotetice se trece direct la
tratamentul !rotetic !ro!riu)2is !rin am!rentare func3ional4.
/<>
P
a
g
e
4
5
5
A"PRENTAREA PRE)I"INAR.
Am!renta !reliminar4 re!re2int4 co!ia ne"ativ4 a c9m!ului !rotetic utili2at4 !entru
ob3inerea modelului de studiu, !e care se !roiectea24 viitoarea PP. e nume5te !reliminar4,
!entru c4 !recede fa2ele clinice ale tratamentului !rotetic 5i asi"ur4, 1n limite !osibile,
condi3iile de s!ri(in, men3inere 5i stabili2are a !iesei !rotetice. Momentul am!rent4rii este
condi3ionat de terminarea tratamentului !re!rotetic stabilit, 1n urma c4ruia se ob3ine un c9m!
!rotetic s4n4tos, favorabil inte"r4rii !rote2ei 1n func3ionalitatea ADM.
)in@urile 4$or&a2$ren&ele5:
&in"urile sunt instrumente !urt4toare ale materialului de am!rentare, de aceea se mai
numesc 5i !ortam!rente.
Am!renta !reliminar4 1n edenta3ia !ar3ial4 se ia cu dou4 ti!uri de lin"uriD
) lin"uri standard :universale;E
) lin"uri standard individuali2ate.
a. )in@urile s&an%ar% trebuie s4 1nde!lineasc4 o serie de condi3iiD
- s4 fie ri"ideE
- s4 aib4 reten3ii !entru materialul de am!rent4E
- s4 aco!ere tot c9m!ul !rotetic f4r4 s4)l atin"4E
- 1ntre su!rafa3a de am!rentare 5i lin"ur4 s4 existe un s!a3iu de 7)= mm !entru
materialul de am!rent4 :cu c9t s!a3iul este mai mic 5i uniform, cu at9t contrac3ia
materialului este mai redus4 5i !reci2ia este mai mare;E
- mar"inile s4 fie c9t mai a!roa!e de limita de reflexie a mucoaseiE
- s4 !oat4 fi sterili2ate 1n varianta de folosin34 1ndelun"at4.
3. )in@urile s&an%ar% in%ivi%uali/a&e
$ndividuali2area const4 1n remodelarea lin"urilor standard metalice 1n 2onele
insuficient ada!tate !e c9m!ul !rotetic.
&in"urile din metal !ot fi ada!tate mar"inal cu cle5tele cram!on, l4r"ind sau
1n"ust9nd ("eabul !e anumite !or3iuni. &in"urile din metale moi !ot fi decu!ate cu foarfeca
!e 2onele unde se consider4 c4 sunt lun"i.
Dac4 lin"urile sunt scurte :de exem!lu la tuberculul !iriform; !ot fi lun"ite cu
materiale termo!lastice.
8n ca2ul bol3ilor !alatine ad9nci se com!letea24 lin"ura cu tentZs !e 2ona
cores!un24toare bol3ii !entru a reduce s!a3iul dintre lin"ur4 5i bolt4.
1. TEHNICA DE A"PRENTARE PRE)I"INAR. CU A)GINATE:
P
a
g
e
4
5
5
'idrocoloi2ii ireversibili :al"inatele; !ot fiD
) cu "elificare ra!id4 ) /)- minute.
) cu "elificare normal4 ) -)<[ minute.
8n edenta3ia !ar3ial4, al"inatele au ca indicaiiD
) am!rentarea !reliminar4 :indica3ie ma(or4;E
) am!rentarea !entru reali2area modelelor de studiu 5i documentareE
) am!rentarea arcadelor anta"onisteE
) am!rentarea du!4 tratamentul !rotetic cu PPA a!licat4 1n cavitatea bucal4, !entru
modelele documentare de sf9r5it de ca2.
Contraindicaii*
) am!rentarea func3ional4 :de5i se mai !ractic4, dar cu deficien3e de !reci2ie;.
0re%tirea "acientului
e urm4re5te ob3inerea unei rela3ii de colaborare din !artea !acientului !e toat4 durata
am!rent4rii.
8n acest sco! este necesar4D
) ex!licarea 1n termeni !e 1n3elesul !acientului a actului am!rent4rii 5i im!ortan3a
acestuia !entru reu5ita fa2elor urm4toare ale tratamentului !roteticE
) se dau asi"ur4ri c4 1ntrea"a o!era3iune este u5or de su!ortat datorit4 sen2a3iilor de
"ust 5i miros a"reabil ale materialului, iar manevrele se vor executa !rotector 5i cu
bl9nde3e de c4tre medic.
0oziia "acientului:
i"uran3a 5i lini5tea !acientului 1n tim!ul am!rent4rii sunt condi3ionate deD
) a5e2area confortabil4 1n fotoliuE
) ca!ul dre!t, bine s!ri(init !e tetier4E
) cavitatea bucal4 la nivelul cotului o!eratoruluiE
) atitudinea !ermanent4 de lini5te 5i relaxare.
Protec3ia %ainelor !acientului se va face cu un 5or3 mai mare din material !lastic.
0re%tirea cavitii bucale*
J &ra&a2en&ul an&iinfla2a&or !arodontal cu un detartra( ri"uros, asanarea
2onelor con"estive, ulcerative, %emora"ice 5i o !erfect4 i"ien4 bucal4.
J %ere&en&ivi/area 2onelor retentiveD 1n s!a3iile interdentare 5i mai ales la
cor!urile de !unte, !entru a evita deform4rile !lastice 5i6sau fracturarea
materialului de am!rent4. ?!era3iunea se face !rin a!licarea unui material de
obtura3ie !rovi2orie 1n s!a3iile retentive.
P
a
g
e
4
5
5
J (o23a&erea se(reCiei salivare In e0(es !rin cl4tirea cu a!4 rece !entru a
contracta orificiile "landelor salivare. e !oate face 5i i2olarea c9m!ului !rotetic
cu rulouri de vat4, care vor fi 1nde!4rtate 1nainte de introducerea lin"urii. @xcesul
de saliv4 !roduce "oluri 1n am!rent4. aliva bo"at4 1n mucin4 !oate fi 1nde!4rtat4
!rin cl4tirea "urii cu o solu3ie a!oas4 de bicarbonat de sodiu :o lin"uri34 la un
!a%ar de a!4 rece;.
J 21suri %e $revenire a refle0ului %e vo21:
) !o2i3ia vertical4 a ca!ului, se introduce lin"ura, du!4 care ca!ul se
flectea24 cu b4rbia 1n !ie!tE
) res!ira3ie !rofund4 5i rar4 !e nasE
) acu!unctur4E
) aneste2ia de contact !rin badi(onare 1n 2ona distal4 a !alatului. Bolta
!alatin4 va fi badi(onat4 cu o solu3ie aneste2ic4 :cum ar fiD &idocain4
\
/.K
!raO, XOlocaine
\
/.K !raO; sau "el :!ast4; aneste2ic4.
\ $oluia anestezic va #i a"licat cu o bulet( !olta va #i badi,onat /n zonele
strict necesare( 4u se va "ulveriza anestezicul "entru c exist riscul ca acesta s se
"relin% s"re buco#arin%e1 cu a"ariia unor consecine nedorite(
) folosirea unui material cu !ri24 ra!id4E
) manevra de cu!rindere a unui "enunc%i cu am9ndou4 m9inile 5i
a!ro!ierea lui de !ie!tE
) !resiune manual4 a umerilor de c4tre un a(utor a5e2at 1n s!atele
!acientului.
- &rasarea unor re$ere $e (A2$ul $ro&e&i( (u (reionul (6i2i(:
C limita cea mai distal4 a c9m!ului !rotetic maxilar.
e !rocedea24 astfelD
) cu latul sondei se !al!ea24 5an3urile retrotubero2itare dre!t 5i st9n" 5i se 1nseamn4
cu creionul c%imic 2ona de re2ilien34 maxim4E
) se identific4 foveele !alatine care sunt un element orientativ, la ma(oritatea
!acien3ilor limita distal4 a c9m!ului !rotetic fiind situat4 !osterior de eleE
) se determin4 linia de vibra3ie !osterioar4, !acientul !ronun39nd A% clar 5i
!relun"it 5i se desenea24 cu creionul c%imic.
C limita distal4 !9n4 la care !rote2a se va 1ntinde !e tuberculul !iriform.
Poate fi de!istat4 !rin mai multe manevreD
) !acientul este invitat s4 desc%id4 lar" "ura !entru a !une 1n eviden34 inser3ia
inferioar4 a li"amentului !teri"omandibular !e tuberculul !iriform :de obicei la
1nt9lnirea a -67 anterioare cu /67 !osterioar4 a tuberculului;E
P
a
g
e
4
5
5
) !acientul este invitat s4 3in4 "ura 1ntredesc%is4 L se formea24 un 5an3 care
re!re2int4 limita !9n4 la care se !oate 1ntinde !rote2a.
e notea24 cu creionul c%imic aceast4 limit4.
C !unctele de inser3ie a bridelor 5i frenurilor.
Pentru !racticienii 1nce!4tori, marcarea inser3iilor forma3iunilor mobile !oate fi de
real folos 1n eta!a de delimitare !e am!renta !reliminar4 a limitelor viitoarei lin"uri
individuale.
Criterii de ale%ere a lin%urii standard
O )a 2a0ilar:
8n sens me2io)distal lin"ura trebuie s4 cu!rind4 tubero2it43ile 5i linia A%, frontal s4
aco!ere din3ii restan3i, astfel ca mar"inea lin"urii s4 a(un"4 1n fundul de sac vestibular.
8n sens transversal lin"ura trebuie s4 cu!rind4 crestele alveolare, tubero2it43ile 5i din3ii
restan3i din re"iunea lateral4. e !oate m4sura cu un com!as distan3a intertubero2itar4, 1ntre
cei doi !oli vestibulari ai tubero2it43ilor.
O )a 2an%i3ul1:
8n sens antero)!osterior, lin"ura s4 aco!ere tuberculul !iriform f4r4 s4 deran(e2e
li"amentul !teri"o)mandibular, iar frontal s4 aco!ere com!let din3ii restan3i.
8n sens transversal lin"ura trebuie s4 res!ecte direc3ia crestelor edentate, vestibular
mar"inea s4 fie de!4rtat4 - mm de linia de reflexie a mucoasei, iar lin"ual s4 urm4reasc4
traseul !lan5eului bucal.
\ 5n cazul unor lin%uri necores"unztoare condiiilor artate1 se va "roceda #ie la
sc6imbarea lor1 #ie la individualizarea acestora(
0re"ararea 6idrocoloizilor ireversibili
Al"inatul este constituit dintr)un amestec de elemente cu densit43i variabileD acidul
al"inic cu o "reutate s!ecific4 mic4 5i o mas4 inert4 mai "rea. Aceasta mas4 inert4 varia24
calitativ 5i cantitativ 1n func3ie de marca !rodusului. De ea de!inde fluiditatea materialului 1n
momentul am!rent4rii.
@xist4 !roduc4tori care livrea24 al"inatul 1n !un"i mici !redo2ate la care amestecul
!ulberii cu a!a se face res!ect9nd indica3iile, ob3in9ndu)se re2ultate constante.
Pre!ararea al"inatului !entru am!rentare se face cu res!ectarea strict4 a instruc3iunilor
fabricii !roduc4toare.
Pre$ararea:
) cutia cu al"inat se a"it4 !entru omo"eni2area !ulberii 1nainte de am!rentare.
) res!ectarea !ro!or3iilor de !udr4 5i a!4 !rescrise. 8n bol se !une mai 1nt9i a!a 5i
a!oi !ulbereaE a!a s4 aib4 /H)-.]C :a!a rece 1ncetine5te !ri2a iar cea cald4
accelerea24 !ri2a;E
P
a
g
e
4
5
5
) orientativ, cantitatea de a!4 s4 fie =. cm
7
iar !udra -)7 m4suriE cu a!4 !u3in4 se
!roduce un al"inat "ranulos, cu consisten34 crescut4 5i un model cu su!rafa34
ru"oas4, cu a!4 mai mult4 se 1ncetine5te !ri2a 5i materialul are o consisten34
moaleE
) malaxarea se face la 1nce!ut !rin mi5c4ri lente !entru ca amestecul s4 devin4
omo"en !rin 1n"lobarea 1ntre"ii cantit43i de !udr4, a!oi s!atularea devine mai
ra!id4, cu mi5c4ri combinate rotatorii 5i de strivire a materialului !e !ere3ii
bolului, !9n4 se ob3ine un "el neted 5i lucios.
A"licarea al%inatului /n lin%uri*
) lin"ura standard !rev42ut4 cu reten3ii va fi bine uscat4.
) a!licarea al"inatului 1n lin"ur4 se va face 1n termen de 7. secunde.
) "rosimea stratului de al"inat s4 aib4 F)H mm 5i s4 aco!erie mar"inile lin"urii.
) lin"ura se va um!le !ornind de la o extremitate, sucesiv !e 2one 5i termin9nd la
cealalt4 extremitate, !entru a nu 1n"loba bule de aer 1n masa materialului.
) du!4 um!lerea lin"urii su!rafa3a materialului va fi nete2it4 cu m9na u5or
umectat4.

A"licarea lin%urii /n cavitatea bucal*
$ntroducerea lin"urii cu materialul de am!rent4 va fi !recedat4 de s!4l4turi bucale cu
a!4 rece tim! de /= secunde.
O )a 2a0ilar
) medicul ia !o2i3ie latero)!osterior dre!t fa34 de !acientE
) dac4 sunt necesare cantit43i su!limentare de al"inat :!un"i @$@*#$*0 foarte
lar"i, bolt4 foarte ad9nc4; 1nainte de a!licarea lin"urii medicul va introduce cu o
s!atul4 lat4 cantit43i cores!un24toare de al"inat la acest nivel, !entru a !reveni
a!ari3ia unor bule mari de aerE
) "ura 1ntredesc%is4 :c9t s4 nu fie !use 1n tensiune comisurile;, medicul
1nde!4rtea24 comisura st9n"4 cu indexul m9inii st9n"i, iar lin"ura 3inut4 de m9ner
cu m9na drea!t4 se introduce oblic 1nt9i 1n (um4tatea st9n"4 a "urii, a!oi 1n
(um4tatea drea!t4 cu o u5oar4 mi5care de rota3ieE !acientul desc%ide "ura lar".
) se face centrarea lin"urii cu m9nerul !e linia median4E
) a!licarea lin"urii 1n !o2i3ia de am!rentare !e c9m!ul !rotetic se face mai 1nt9i !e
2onele retentive 5i a!oi !e restul c9m!ului !roteticE
) se revine la o !o2i3ie 1ntredesc%is4, !entru ca musculatura relaxat4 s4 !ermit4 o
!o2i3ionare stabil4 5i le(er4 a lin"urii, care s4 favori2e2e am!rentareaE
) 1n tim!ul de !ri24 r4mas la dis!o2i3ie se fac mi5c4ri de masa( u5or al obra(ilor 5i al
bu2ei su!erioare, !entru modelarea mar"inilor am!rentei 1n 2ona crestelor
edentate, iar du!4 formarea "elului al"inic am!renta se consider4 terminat4.
P
a
g
e
4
5
5
O )a 2an%i3ul1
) medicul st4 1n !o2i3ie antero)lateral dre!t fa34 de !acient.
e !4strea24 re"ulile "enerale de la maxilar cu urm4toarele diferen3eD
) lin"ura 3inut4 de m9ner cu m9na drea!t4, se introduce 1n "ur4 oblic, 1nt9i cu
extremitatea drea!t4 5i a!oi !rin rota3ie, se introduce 5i 1n extremitatea st9n"4E
) la mi5c4rile de masa( ale obra(ilor se adau"4 mi5c4rile limbii 1ns!re bolta !alatin4
5i (u"al bilateral !entru modelarea mar"inilor lin"uale ale am!rentei.
O Pen&ru a23ele 2a0ilare se re(o2an%1:
) 1n tim!ul am!rent4rii se vor evita !resiunile exa"erate, lin"ura fiind numai
s!ri(init4 stabil !e c9m!ul !roteticE
) sunt inter2ise mi5c4rile de re!o2i3ionare a lin"urii 1n tim!ul de !ri24E
) dac4 se !rote2ea24 un sin"ur maxilar am!rentarea !reliminar4 va fi 1nso3it4
1ntotdeauna de am!rentarea anta"oni5tilor 1n aceea5i 5edin34.
5nde"rtarea am"rentei1 controlul 'i "rotecia acesteia*
) a!reciind du!4 !ri2a ra!id4 sau normal4 a al"inatului, tim!ul de men3inere 1n
mediul bucal a am!rentei nu trebuie s4 de!45easc4 < minute.
) 1nde!4rtarea am!rentei se face !rintr)o mi5care vertical4, scurt4, sincron4 cu
manevra introducerii unui de"et 1n vestibul !e mar"inea am!rentei !entru
desfiin3area succiunii.
) s!4larea am!rentei se face cu un (et u5or de a!4 la tem!eratura camerei.
) controlul am!rentei const4 1ntr)o anali24 a detaliilor de re!roducere cu mare
exactitate a c9m!ului !rotetic. 8n ca2 de nereu5it4, se re!et4 am!rentarea.
) !entru !rotec3ie, am!renta se 1nvele5te 1ntr)un 5erve3el umed. 8n nici un ca2 nu va
fi !4strat4 1ntr)un vas cu a!4 sau l4sat4 1n aer liber.
) turnarea am!rentei se va face imediat sau 1n maximum /= minute !entru a se evita
modific4rile dimensionale.
Cauzele "rinci"ale ale de#ormrii am"rentei "reliminare cu al%inat:
-n &i2$ul a2$ren&1rii:
) *e"li(area 1nde!4rt4rii salivei !rin cl4tirea cu a!4 rece a cavit43ii bucale 1nainte de
am!rentare.
) *eres!ectarea recomand4rilor firmei !roduc4toare !rivind ra!ortul a!46!udr4 5i a
te%nicii de malaxare.
) Am!renta nu re!roduce fidel 1ntre" c9m!ul !rotetic sau este asimetric4.
) Pre2en3a bulelor de aer.
) 0rosimea neuniform4 1n unele 2one ale am!rentei.
P
a
g
e
4
5
5
) Fracturarea "elului sau des!rinderea acestuia de lin"ur4.
) A!ari3ia unor !or3iuni din lin"ur4 la su!rafa3a am!rentei.
) $m!reci2ii de am!rentare la nivelul din3ilor restan3i !rin absen3a deretentivi24rii.
Medicul trebuie s4 acorde o aten3ie deosebit4 am!rentei !reliminare, deoarece o
am!rent4 !reliminar4 c9t mai exact4 asi"ur4 ob3inerea unei lin"uri individuale care necesit4
mai !u3ine manevre de ada!tare mar"inal4.
?rice "re5eal4 nesesi2at4 a fa2ei de am!rentare !reliminar4 1n !rivin3a red4rii
im!ecabile a 2onei de s!ri(in se !oate !er!etua de)a lun"ul tuturor eta!elor de tratament !9n4
la ob3inerea !rote2ei finite, duc9nd la incon"ruen34 1ntre fa3a intern4 a !rote2ei 5i c9m!ul
!rotetic.
-n &i2$ul $1s&r1rii a2$ren&ei In (a3ine&:
) !lasarea am!rentei l9n"4 surse de c4ldur4 sau 1n aer liber tim! 1ndelun"at
determin4 contrac3ia am!rentei.
) !4strarea 1n a!4 a am!rentei are ca efect imbibi3ia al"inatului cu cre5terea sa 1n
volum.
) evitarea "re5elilor ar4tate asi"ur4 ob3inerea unui model !reliminar cores!un24tor
sco!ului !entru care este destinat.
Dezin#ectarea am"rentei cu al%inate*
8nainte de a fi trimis4 la laborator, am!renta de al"inat va fi de2infectat4 cu %i!oclorit
de sodiu /K sau cu "lutaralde%id4 -K :$m!rese!t
\
, 7M @P@;. @xist4 dou4 metode de
de2infec3ieD !rin imersiunea am!rentei :inclusiv m9nerul lin"urii; 1ntr)un vas care con3ine una
din solu3iile de mai sus sau !ulveri2area solu3iei de2infectante !e su!rafa3a am!rentei 5i
introducerea acesteia 1ntr)o !un"4 de !lastic 1nc%is4 ermetic. 8n ambele variante tim!ul de
lucru este de /. minute, du!4 care am!renta va fi cl4tit4 ener"ic cu a!4 de robinet. Medicul
stomatolo" are la dis!o2i3ie 5i al"inate care au 1n com!o2i3ie substan3e antimicrobiene :de
exem!lu al"inatul ^eltrate Plus
\
, CaulT;.
Recomandri "entru turnarea modelului*
#ecomand4rile trebuie s4 aduc4 !reci24ri cu rol a(ut4tor la te%nica de rutin4 a
laboratorului de te%nic4 dentar4 1n turnarea modelelor !reliminare.
Turnarea modelului !reliminar se face 1ntre H minute 5i /= minute de la luarea
am!rentei !reliminare cu al"inat. Dac4 nu exist4 !osibilitatea a(un"erii am!rentei la
laboratorul dentar 1n acest interval, am!renta va fi trans!ortat4 1n atmosfer4 saturat4 cu va!ori
de a!4 :1nvelit4 1ntr)un 5erve3el ume2it 5i 1ntr)un reci!ient 1nc%is ermetic;.
#ecomand4rile se !ot referi laD
) o ultim4 verificare a am!rentei de c4tre te%nicianul dentar 1nainte de turnareE
) de2infec3ia 5i s!4larea am!renteiE
P
a
g
e
4
5
5
) 1nl4turarea sur!lusului de a!4 !rin suflare sau cu %9rtie absorbant4E
) folosirea "i!sului indicat 1n !ros!ect. Pentru turnarea modelelor !reliminare, $?
5i ADA recomand4 "i!sul ti! $$, 1n amestec cu a!4 distilat4E
) !re!ararea mecanic4 5i sub vid a "i!suluiE
) 1n tim!ul turn4rii se va utili2a m4su3a vibratorieE
) demularea numai du!4 / or4 de la turnare.
2. A"PRENTA PRE)I"INAR. CU CHITURI +I)ICONATE:
8n @P am!renta !reliminar4 se !oate lua 5i cu elastomer de sinte24 de consisten34
c%itoas4. Acest material se folose5te 1n ca2ul c9m!urilor !rotetice dureG.
Ale"erea lin"urii universale se face asem4n4tor am!rentei cu al"inat, cu men3iunea c4
!ortam!renta trebuie s4 fie din metal 5i nu din !lastic, 1n sco!ul asi"ur4rii unei ri"idit43i mai
mari.
Pentru fiecare silicon exist4 un ade2iv !entru lin"ur4, care se !ensulea24 1n interiorul
acesteia. e a5tea!t4 c9teva minute !entru uscarea ade2ivului.
Pri2a siliconilor de adi3ie !oate fi in%ibat4 de contactul cu m4nu5ile din latex sau cu o
2on4 de mucoas4 care a fost atins4 cu m4nu5a, dar nu toate m4nu5ile au acest efect. e
recomand4 testarea acestora 1nainte de am!rentare.
Te%nica de am!rentare este similar4 am!rentei cu al"inat, cu men3iunea c4 !resiunea
exercitat4 de medic 1n momentul a!lic4rii am!rentei !e c9m! trebuie s4 fie mai mare 5i
mi5c4rile de modela( trebuie s4 fie mai ferme av9nd 1n vedere consisten3a crescut4 a
materialului.
Am!renta !reliminar4 cu silicon c%itos !oate fi transformat4 1ntr)o lin"ur4
individuali2at4 1n care se !oate lua o am!rent4 cu silicon de consisten34 medie sau fluid4,
re2ultatul fiind o am!rent4 de mai mare !reci2ie.
De2infec3ia am!rentelor cu silicon c%itos se face tim! de /. minute, du!4 cum s)a
descris la am!renta cu al"inat.
"o%elul %e @i$s &re3uie &urna& la 2ai $uCin %e 2: ore %e la a2$ren&are! %eoare(e
%u$1 a(es& in&erval %evine evi%en&1 (on&ra(Cia %e $oli2eri/are Bi 2a&erialul $ier%e a$1.
Trasarea limitelor lin%urii individuale*
+(o$D vi2uali2area corect4 a limitelor c9m!ului !rotetic !e modelul !reliminar 1n
vederea ob3inerii unei lin"uri individuale c9t mai u5or de ada!tat.
Trasarea se reali2ea24 cu un creion c%imicD
O fie !e modelul !reliminarE
O fie !e am!renta !reliminar4, de unde se im!rim4 !e modelul !reliminar.
P
a
g
e
4
5
5
O Trasarea limitelor !e modelul !reliminar este mai u5oar4 !entru medic deoarece
modelul este co!ia !o2itiv4 a c9m!ului !rotetic, dar necesit4 o 5edin34 1n !lus cu !acientul.
O Pentru a evita o 5edin34 1n !lus se face delimitarea lin"urii !e am!renta
!reliminar4.
8n @P trasarea limitelor lin"urii individuale se face 1n conformitate cu traseul
fundurilor de sac 1n dre!tul 2onelor edentate :a viitoarelor 5ei ale !rote2ei;, iar !entru 2ona
!roceselor alveolare mar"inea lin"urii individuale va trebui s4 se o!reasc4 la nivelul
convexit43ii vestibulare maxime a !rocesului alveolar.
Medicul trebuie s4 trase2e limitele lin"urii individuale !e am!renta !reliminar4
individuali2at, !entru fiecare !acient. Aceast4 mano!er4 !resu!une ni5te dificult43i deoareceD
am!renta trebuie descifrat4 ) orice relief !o2itiv din "ur4 se traduce 1n am!rent4
!rintr)o de!resiuneE
forma3iunile mobile din !eriferie au fost deformate datorit4 1m!in"erii lor 1n tim!ul
am!rent4rii, consecin34 a fa!tului c4 mar"inile lin"urii standard nu se !otrivesc
fundurilor de sacE
am!renta mandibular4 este 3inut4 1n m9n4 r4sturnat4, 1n consecin34 detaliile de !e
!artea drea!t4 a c9m!ului !rotetic se vor re"4si !e am!rent4 1n st9n"a.
&a maxilarD
) dac4 limita distal4 5i inse3iile frenului 5i bridelor au fost trasate 1n cavitatea bucal4
aceastea se transfer4 !e am!rent4E
) se examinea24 din a!roa!e 1n a!roa!e distan3a de la muc%ia crestei !9n4 la fundul de sac
vestibular, fie vi2ual, fie m4sur9nd cu un instrument bont :o sond4 !arodontal4; 5i se
1nseamn4 aceast4 distan34 !e am!rent4 cu creionul c%imic. Unind !unctele re2ultate din
m4sur4tori se ob3ine conturul mar"inilor viitoarei lin"uri.
&a mandibul4D
) dac4 inse3iile frenului 5i bridelor au fost trasate 1n cavitatea bucal4 acestea se transfer4
!e am!rent4E
) 1n 2ona lin"ual4 central4 se trasea24 limita !e muc%ia re2ultat4 din am!rent4 /,= cm de o
!arte 5i de alta a liniei medianeE
) se examinea24 din a!roa!e 1n a!roa!e distan3a de la muc%ia crestei !9n4 la fundul de sac
vestibular 5i lin"ual, fie vi2ual, fie m4sur9nd cu un instrument bont :o sond4 !arodontal4; 5i
se marc%ea24 aceast4 distan34 !e am!rent4 cu creionul c%imic. Unind !unctele re2ultate din
m4sur4tori se ob3ine conturul mar"inilor viitoarei lin"uriE
) dac4 1n 2ona lin"ual4 lateral4 se observ4 1n am!rent4 ("%eabul l4sat de creasta
milo%ioidian4, este bine ca limita s4 se trase2e 1n acest ("%eab.
Cu (A& %eli2i&area es&e 2ai $re(is1 (u a&A& &i2$ul ne(esar a%a$&1rii lin@urii
in%ivi%uale va fi 2ai s(ur&.
P
a
g
e
4
5
5
A"PRENTAREA INA). 4UNC*IONA).5
ADAPTAREA )INGURII INDI<IDUA)E:
co!ul acestei eta!e clinice este ob3inerea unei lin"uri individuale careD
- s4 cu!rind4 inte"ral c9m!ul !roteticE
- s4 confere o form4 5i "rosime func3ional4 mar"inilor am!renteiE
- s4 !ermit4 ob3inerea unui strat uniform de material de am!rent4, fa!t care va
reduce modific4rile dimensionale ale acestuia.
Instrumentar 'i material*
- trus4 de examinareE
- !ies4 drea!t4E
- set de fre2e de acrilat !entru !iesa drea!t4E
- creion c%imicE
- lam!4 'anauE
- bec BunsenE
- material termo!lastic :cel mai bine sub form4 de baton cu tem!eratura de
ramolire =.)=/]C, de exem!lu $m!ression com!ound
\
, Nerr'aPe, baton de
culoare verde, $? Functional ticTs
\
, 0C;E
- acrilat auto!olimeri2abil :DuracrOl
\
L !ofa;E
- !lac4 de ba24.
0re%tirea "acientului*
) !racticianul va ex!lica !acientului 1n ce const4 ada!tarea lin"urii individuale 5i
sco!urile acesteia, evit9nd, !e c9t !osibil, folosirea termenilor medicali de
s!ecialitateE
) se consider4 cea mai confortabil4 1n4l3ime de lucru atunci c9nd "ura !acientului
este a!roximativ 1n dre!tul articula3iei cotului mediculuiE
) ca!ul !acientului va fi s!ri(init 1n tetier4 astfel 1nc9t !lanul oclu2al al maxilarului
la care se va lucra s4 fie !aralel cu !odeaua, atunci c9nd cavitatea bucal4 este
desc%is4.
Medicul verific4 res!ectarea de c4tre te%nicianul dentar a eta!elor de confec3ionare a
lin"urii individuale 5i de2infectea24 lin"ura.
$ntroducerea lin"urii 1n cavitatea bucal4 se face !rintr)o mi5care u5or rota3ional4D mai
1nt9i (um4tatea drea!t4 :de!4rt9nd cu mar"inea lin"urii comisura de !artea st9n"4 a
P
a
g
e
4
5
5
!acientului; 5i a!oi, !racticianul de!4rt9nd comisura de !artea drea!t4 a !acientului cu
indicele m9inii st9n"i, cealalt4 (um4tate.
A%a$&area lin@urii in%ivi%uale 2a0ilare:
- Edentaia clasa I 7enned-
Te6nica de lucru*
- se trasea24 intrabucal cu a(utorul unui creion c%imic 2ona distal4 maxilar4D se
1nce!e cu 5an3urile retrotubero2itare :sim!la ins!ec3ie nu este suficient4 5i va
trebui s4 se !al!e2e creasta cu latul sondei avans9nd sa"ital 5i acolo unde
1nfundarea este maxim4 se consider4 c4 este 5an3ul retrotubero2itar;, se trasea24 o
linie cu convexitatea !osterioar4, 1na!oia foveelor !alatine iar a!oi cele trei
demarca3ii se unesc cu linii curbe cu convexitatea anterioar4. Aceast4 1nsemnare
se verific4 !rin !ronun3area de c4tre !acient a fonemei A% !relun"it 5i se va
urm4ri dac4 flectarea mucoasei se face !e linia trasat4 anteriorE
) du!4 a!licarea lin"urii 1n cavitatea bucal4 se verific4 dac4 mar"inea distal4 a
lin"urii se o!re5te la nivelul liniei trasateE
) se observ4, !rin ins!ec3ie 5i trac3iuni ori2ontale u5oare ale obra(ilor, 1ntinderea
mar"inii vestibulare a lin"urii individualeE
) mar"inile lin"urii individuale trebuie s4 a(un"4 la / mm de 2ona de mucoas4
!asiv)mobil4, ocolind la aceea5i distan34 bridele laterale 5i !rocesul 2i"omato)
alveolarE
) vestibular, 1n dre!tul din3ilor restan3i, lin"ura se va o!ri la nivelul convexit43ii
maxime a !rocesului alveolar, f4r4 ca mar"inile sale s4 (ene2e mucoasa sau frenul
labial su!eriorE
) dac4 mar"inea lin"urii este lun"4, se va 5lefui cu fre2e !entru acrilat ata5ate la
!iesa drea!t4, cu rotun(irea ulterioar4 atent4 a 2onei res!ectiveE
) dac4 se observ4 c4 mar"inea lin"urii este scurt4, se !oate !relun"i cu material
termo!lasticD $m!ression com!ound
\
, Nerr'aPe, baton de culoare verde, $?
Functional ticTs
\
, 0CE
\ Dac este necesar lun%irea "e "oriuni mari aceasta se "oate #ace cu acrilat
auto"olimerizabil 8dac lin%ura este din acrilat9 sau cu "lac de baz 8dac lin%ura
este din "lac de baz9( Aceast mano"er este mai "retenioas1 se #ace "e modelul
modi#icat /n "oriunea res"ectiv "rin radierea unei "oriuni din %6i"s 'i "retinde
mult si%uran 'i /ndem:nare(
) !entru 2ona distal4 !acientul va fi ru"at s4 !ronun3e fonema A% !relun"itE
) !entru 2ona vestibular4 medicul va reali2a rota3ii ale nodulului comisural,
!rin29nd modiolusul 1ntre !olicele 5i indicele m9inii st9n"i, 1n tim! ce m9na
drea!t4 men3ine lin"ura 1n cavitatea bucal4E
P
a
g
e
4
5
5
) se reali2ea24 orificii 1n lin"ur4 :!entru reten3ionarea materialului de am!rent4; cu
o fre24 sferic4 sau cilindric4, av9nd diametrul de / mm, 1n 2ona torusului maxilar,
la nivelul mar"inilor vestibulare :c9te -)7 orificii; 5i la nivelul casetei frontale :7)<
vestibulare 5i tot at9tea !alatinale;.
- Edentaia clasa a II-a 7enned-*
Te6nica de lucru*
) se trasea24 intrabucal cu a(utorul unui creion c%imic 2ona distal4 maxilar4, du!4
cum s)a ar4tat mai susE
) du!4 a!licarea lin"urii 1n cavitatea bucal4 se verific4 dac4 mar"inea distal4 a
lin"urii se o!re5te la nivelul liniei trasateE
) se observ4, !rin ins!ec3ie 5i trac3iuni ori2ontale u5oare ale obra2ului, 1ntinderea
mar"inii lin"urii individuale la nivelul edenta3iei terminaleE
) mar"inea lin"urii individuale trebuie s4 a(un"4 la / mm de 2ona de mucoas4
!asiv)mobil4, ocolind la aceea5i distan34 bridele laterale 5i !rocesul 2i"omato)
alveolarE
) 1n dre!tul din3ilor restan3i lin"ura se va o!ri la nivelul convexit43ii maxime a
!rocesului alveolar, f4r4 ca mar"inile sale s4 (ene2e mucoasa, frenul labial
su!erior sau bridele lateraleE
) dac4 mar"inea lin"urii este lun"4, se va 5lefui cu fre2e !entru acrilat ata5ate la
!iesa drea!t4, cu rotun(irea ulterioar4 atent4 a 2onei res!ectiveE
) dac4 se observ4 c4 mar"inea lin"urii este scurt4, se !oate !relun"i cu material
termo!lasticD $m!ression com!ound
\
, Nerr'aPe, baton de culoare verde, $?
Functional ticTs
\
, 0CE
) !entru 2ona distal4 !acientul va fi ru"at s4 !ronun3e fonema A% !relun"itE
) !entru 2ona vestibular4 a crestei edentate medicul va reali2a rota3ii ale nodulului
comisural, !rin29nd modiolusul 1ntre !olicele 5i indicele m9inii st9n"i, 1n tim! ce
m9na drea!t4 men3ine lin"ura 1n cavitatea bucal4E
) se reali2ea24 orificii 1n lin"ur4 :!entru reten3ionarea materialului de am!rent4; cu
o fre24 sferic4 sau cilindric4, av9nd diametrul de / mm, 1n 2ona torusului maxilar,
la nivelul mar"inii vestibulare :-)7 orificii; 5i la nivelul casetei :=)> vestibulare 5i
tot at9tea !alatinale;.
- Edentaia clasa a III-a 7enned-*
Te6nica de lucru*
) se trasea24 intrabucal cu a(utorul unui creion c%imic 2ona distal4 maxilar4, du!4
cum s)a ar4tat mai susE
) du!4 a!licarea lin"urii 1n cavitatea bucal4 se verific4 dac4 mar"inea distal4 a
lin"urii se o!re5te la nivelul liniei trasateE
P
a
g
e
4
5
5
) se observ4, !rin ins!ec3ie 5i trac3iuni ori2ontale u5oare ale obra2ului, 1ntinderea
mar"inii lin"urii individuale la nivelul edenta3iei lateraleE
) mar"inea lin"urii individuale trebuie s4 a(un"4 la / mm de 2ona de mucoas4
!asiv)mobil4E
) 1n dre!tul din3ilor restan3i lin"ura se va o!ri la nivelul convexit43ii maxime a
!rocesului alveolar, f4r4 ca mar"inile sale s4 (ene2e mucoasa sau frenul labial
su!eriorE
) dac4 mar"inea lin"urii este lun"4, se va 5lefui cu fre2e !entru acrilat ata5ate la
!iesa drea!t4, cu rotun(irea ulterioar4 atent4 a 2onei res!ectiveE
) dac4 se observ4 c4 mar"inea lin"urii este scurt4, se !oate !relun"i cu material
termo!lasticD $m!ression com!ound
\
, Nerr'aPe, baton de culoare verde, $?
Functional ticTs
\
, 0CE
) !entru 2ona distal4 !acientul va fi ru"at s4 !ronun3e fonema A% !relun"itE
) !entru 2ona vestibular4 a crestei edentate medicul va reali2a rota3ii ale nodulului
comisural, !rin29nd modiolusul 1ntre !olicele 5i indicele m9inii st9n"i, 1n tim! ce
m9na drea!t4 men3ine lin"ura 1n cavitatea bucal4E
) se reali2ea24 orificii 1n lin"ur4 :!entru reten3ionarea materialului de am!rent4; cu
o fre24 sferic4 sau cilindric4, av9nd diametrul de / mm, 1n 2ona torusului maxilar,
la nivelul mar"inii vestibulare :/)- orificii; 5i la nivelul casetei :=)> vestibulare 5i
tot at9tea !alatinale;.
- Edentaia clasa a IV-a 7enned-
Te6nica de lucru*
) se trasea24 intrabucal cu a(utorul unui creion c%imic 2ona distal4 maxilar4, du!4
cum s)a ar4tat mai susE
) du!4 a!licarea lin"urii 1n cavitatea bucal4 se verific4 dac4 mar"inea distal4 a
lin"urii se o!re5te la nivelul liniei desenate !e !alatE
) se observ4, !rin ins!ec3ie 5i r4sfr9n"erea bu2ei su!erioare, 1ntinderea mar"inii
lin"urii individuale la nivelul edenta3iei frontaleE
) mar"inea lin"urii individuale trebuie s4 a(un"4 la / mm de 2ona de mucoas4
!asiv)mobil4, ocolind la aceea5i distan34 frenul labial su!eriorE
) 1n dre!tul din3ilor restan3i lin"ura se va o!ri la nivelul convexit43ii maxime a
!rocesului alveolar, f4r4 ca mar"inile sale s4 (ene2e mucoasaE
) dac4 mar"inea lin"urii este lun"4, se va 5lefui cu fre2e !entru acrilat ata5ate la
!iesa drea!t4, cu rotun(irea ulterioar4 atent4 a 2onei res!ectiveE
) dac4 se observ4 c4 mar"inea lin"urii este scurt4 sau !rea sub3ire se !oate
!relun"i61n"ro5a cu material termo!lasticD $m!ression com!ound
\
, Nerr'aPe,
baton de culoare verde, $? Functional ticTs
\
, 0CE
) !entru 2ona distal4 !acientul va fi ru"at s4 !ronun3e fonema A% !relun"itE
P
a
g
e
4
5
5
) !entru 2ona vestibular4 a crestei edentate !acientul va fi ru"at s4 mime2e
fluieratulE
) se reali2ea24 orificii 1n lin"ur4 :!entru reten3ionarea materialului de am!rent4; cu
o fre24 sferic4 sau cilindric4, av9nd diametrul de / mm, 1n 2ona torusului maxilar,
la nivelul mar"inii vestibulare :-)7 orificii; 5i la nivelul casetelor laterale :7)<
vestibulare 5i tot at9tea !alatinale, !entru fiecare caset4;.
A%a$&area lin@urii in%ivi%uale 2an%i3ulare:
- Edentaia clasa I 7enned-
Te6nica de lucru*
- se trasea24 intrabucal cu a(utorul unui creion c%imic inser3ia li"amentului !teri"o)
mandibularD !acientul este invitat s4 3in4 "ura 1ntredesc%is4 L se formea24 un 5an3
care re!re2int4 limita !9n4 la care se !oate 1ntinde !rote2aE
- du!4 a!licarea lin"urii 1n cavitatea bucal4 se verific4 dac4 mar"inea lin"urii se
o!re5te la / mm anterior de inser3ia li"amentului !teri"o)mandibularE
) se !al!ea24 cu indicele m9inii st9n"i linia milo%ioidian4D medicul 3ine de"etul
nemi5cat 1n tim! ce m9na drea!t4 des!rinde lin"ura de !e c9m!ul !rotetic, !un9nd
astfel 1n eviden34 ra!ortul dintre linia milo%ioidian4 5i mar"inea lin"uriiE
) mar"inea lin"urii individuale trebuie s4 a(un"4 la / mm de linia milo%ioidian4E
) 1n 2ona lin"ual4 central4, mar"inea lin"urii se va !lasa deasu!ra inser3iei frenului
lin"ualE
) se observ4, !rin ins!ec3ie 5i trac3iuni ori2ontale u5oare ale obra(ilor, 1ntinderea
mar"inii vestibulare a lin"urii individualeE
) mar"inile lin"urii individuale trebuie s4 a(un"4 la / mm de 2ona de mucoas4
!asiv)mobil4 vestibular4E
) 1n dre!tul din3ilor restan3i, vestibular, lin"ura se va o!ri la nivelul convexit43ii
maxime a !rocesului alveolar, f4r4 ca mar"inile sale s4 (ene2e mucoasa sau frenul
labial inferiorE
) dac4 mar"inea lin"urii este lun"4, se va 5lefui cu fre2e !entru acrilat ata5ate la
!iesa drea!t4, cu rotun(irea ulterioar4 atent4 a 2onei res!ectiveE
) dac4 se observ4 c4 mar"inea lin"urii este scurt4, se !oate !relun"i cu material
termo!lasticD $m!ression com!ound
\
, Nerr'aPe, baton de culoare verde, $?
Functional ticTs
\
, 0CE
) !entru 2ona tuberculului !iriform !acientul este ru"at s4 desc%id4 "ura la maximE
) !entru 2ona lin"ual4 lateral4 medicul solicit4 !acientului s4 reali2e2e mi5c4ri
moderate ale v9rfului limbii 1ntr)un obra2 5i 1n cel4laltE
) mar"inea lin"urii 1n dre!tul frenului lin"ual se ada!tea24 1n func3ie de de!lasarea
!lan5eului cavit43ii bucale la ume2irea cu limba a bu2ei inferioareE se evit4
folosirea mi5c4rilor exa"erate de ume2ire a bu2ei sau !rotrac3ia maxim4 a limbiiE
P
a
g
e
4
5
5
) !entru 2ona vestibular4 medicul va reali2a rota3ii ale nodulului comisural,
!rin29nd modiolusul 1ntre !olicele 5i indicele m9inii st9n"i, 1n tim! ce m9na
drea!t4 men3ine lin"ura 1n cavitatea bucal4E
) se reali2ea24 orificii 1n lin"ur4 :!entru reten3ionarea materialului de am!rent4; cu
o fre24 sferic4 sau cilindric4, av9nd diametrul de / mm, la nivelul mar"inilor
vestibulare :c9te -)7 orificii; 5i la nivelul casetei frontale :7)< vestibulare 5i tot
at9tea lin"uale;.
- Edentaia clasa a II-a 7enned-
Te6nica de lucru*
- se trasea24 intrabucal cu a(utorul unui creion c%imic inser3ia li"amentului !teri"o)
mandibularD !acientul este invitat s4 3in4 "ura 1ntredesc%is4 L se formea24 un 5an3
care re!re2int4 limita !9n4 la care se !oate 1ntinde !rote2aE
) du!4 a!licarea lin"urii 1n cavitatea bucal4 se verific4 dac4 mar"inea lin"urii se
o!re5te la / mm anterior de inser3ia li"amentului !teri"o)mandibular la nivelul
%emimandibulei care con3ine edenta3ia terminal4E
) se !al!ea24 cu indicele m9inii st9n"i linia milo%ioidian4D medicul 3ine de"etul
nemi5cat 1n tim! ce m9na drea!t4 des!rinde lin"ura de !e c9m!ul !rotetic, !un9nd
astfel 1n eviden34 ra!ortul dintre linia milo%ioidian4 5i mar"inea lin"uriiE
) mar"inea lin"urii individuale trebuie s4 a(un"4 la / mm de linia milo%ioidian4E
) 1n 2ona lin"ual4 central4, mar"inea lin"urii se va !lasa deasu!ra inser3iei frenului
lin"ualE
) se observ4, !rin ins!ec3ie 5i trac3iuni ori2ontale u5oare ale obra(ilor, 1ntinderea
mar"inii vestibulare a lin"urii individualeE
) mar"inile lin"urii individuale trebuie s4 a(un"4 la / mm de 2ona de mucoas4
!asiv)mobil4 vestibular4E
) 1n dre!tul din3ilor restan3i, vestibular, lin"ura se va o!ri la nivelul convexit43ii
maxime a !rocesului alveolar, f4r4 ca mar"inile sale s4 (ene2e mucoasa, frenul
labial inferior ori bridele lateraleE
) dac4 mar"inea lin"urii este lun"4, se va 5lefui cu fre2e !entru acrilat ata5ate la
!iesa drea!t4, cu rotun(irea ulterioar4 atent4 a 2onei res!ectiveE
) dac4 se observ4 c4 mar"inea lin"urii este scurt4, se !oate !relun"i cu material
termo!lasticD $m!ression com!ound
\
, Nerr'aPe, baton de culoare verde, $?
Functional ticTs
\
, 0CE
) !entru 2ona tuberculului !iriform !acientul este ru"at s4 desc%id4 "ura la maximE
) !entru 2ona lin"ual4 lateral4 medicul solicit4 !acientului s4 reali2e2e mi5c4ri
moderate ale v9rfului limbii 1ntr)un obra2 5i 1n cel4laltE
P
a
g
e
4
5
5
) mar"inea lin"urii 1n dre!tul frenului lin"ual se ada!tea24 1n func3ie de de!lasarea
!lan5eului cavit43ii bucale la ume2irea cu limba a bu2ei inferioareE se evit4
folosirea mi5c4rilor exa"erate de ume2ire a bu2ei sau !rotrac3ia maxim4 a limbiiE
) !entru 2ona vestibular4 medicul va reali2a rota3ii ale nodulului comisural,
!rin29nd modiolusul 1ntre !olicele 5i indicele m9inii st9n"i, 1n tim! ce m9na
drea!t4 men3ine lin"ura 1n cavitatea bucal4E
) se reali2ea24 orificii 1n lin"ur4 :!entru reten3ionarea materialului de am!rent4; cu
o fre24 sferic4 sau cilindric4, av9nd diametrul de / mm, la nivelul mar"inilor
vestibulare :c9te -)7 orificii; 5i la nivelul casetei frontale :=)> vestibulare 5i tot
at9tea lin"uale;.
- Edentaia clasa a III-a 7enned-
Te6nica de lucru*
) se !al!ea24 cu indicele m9inii st9n"i linia milo%ioidian4D medicul 3ine de"etul
nemi5cat 1n tim! ce m9na drea!t4 des!rinde lin"ura de !e c9m!ul !rotetic, !un9nd
astfel 1n eviden34 ra!ortul dintre linia milo%ioidian4 5i mar"inea lin"uriiE
) mar"inea lin"urii individuale trebuie s4 a(un"4 la / mm de linia milo%ioidian4E
) 1n 2ona lin"ual4 central4, mar"inea lin"urii se va !lasa deasu!ra inser3iei frenului
lin"ualE
) se observ4, !rin ins!ec3ie 5i trac3iuni ori2ontale u5oare ale obra(ilor, 1ntinderea
mar"inii vestibulare a lin"urii individualeE
) mar"inile lin"urii individuale trebuie s4 a(un"4 la / mm de 2ona de mucoas4
!asiv)mobil4 vestibular4E
) 1n dre!tul din3ilor restan3i, vestibular, lin"ura se va o!ri la nivelul convexit43ii
maxime a !rocesului alveolar, f4r4 ca mar"inile sale s4 (ene2e mucoasa, frenul
labial inferior ori bridele lateraleE
) dac4 mar"inea lin"urii este lun"4, se va 5lefui cu fre2e !entru acrilat ata5ate la
!iesa drea!t4, cu rotun(irea ulterioar4 atent4 a 2onei res!ectiveE
) dac4 se observ4 c4 mar"inea lin"urii este scurt4, se !oate !relun"i cu material
termo!lasticD $m!ression com!ound
\
, Nerr'aPe, baton de culoare verde, $?
Functional ticTs
\
, 0CE
) !entru 2ona lin"ual4 lateral4 medicul solicit4 !acientului s4 reali2e2e mi5c4ri
moderate ale v9rfului limbii 1ntr)un obra2 5i 1n cel4laltE
) mar"inea lin"urii 1n dre!tul frenului lin"ual se ada!tea24 1n func3ie de de!lasarea
!lan5eului cavit43ii bucale la ume2irea cu limba a bu2ei inferioareE se evit4
folosirea mi5c4rilor exa"erate de ume2ire a bu2ei sau !rotrac3ia maxim4 a limbiiE
) !entru 2ona vestibular4 medicul va reali2a rota3ii ale nodulului comisural,
!rin29nd modiolusul 1ntre !olicele 5i indicele m9inii st9n"i, 1n tim! ce m9na
drea!t4 men3ine lin"ura 1n cavitatea bucal4E
P
a
g
e
4
5
5
) se reali2ea24 orificii 1n lin"ur4 :!entru reten3ionarea materialului de am!rent4; cu
o fre24 sferic4 sau cilindric4, av9nd diametrul de / mm, la nivelul mar"inilor
vestibulare :c9te -)7 orificii; 5i la nivelul casetelor :=)> vestibulare 5i tot at9tea
lin"uale;.
- Edentaia clasa a IV-a 7enned-
Te6nica de lucru*
) se !al!ea24 cu indicele m9inii st9n"i linia milo%ioidian4D medicul 3ine de"etul
nemi5cat 1n tim! ce m9na drea!t4 des!rinde lin"ura de !e c9m!ul !rotetic, !un9nd
astfel 1n eviden34 ra!ortul dintre linia milo%ioidian4 5i mar"inea lin"uriiE
) mar"inea lin"urii individuale trebuie s4 a(un"4 la / mm de linia milo%ioidian4E
) 1n 2ona lin"ual4 central4, mar"inea lin"urii se va !lasa deasu!ra inser3iei frenului
lin"ualE
) se observ4, !rin ins!ec3ie 5i r4sfr9n"erea u5oar4 a bu2ei inferioare, 1ntinderea
mar"inii lin"urii individuale la nivelul edenta3iei frontaleE
) mar"inea lin"urii individuale trebuie s4 a(un"4 la / mm de 2ona de mucoas4
!asiv)mobil4, ocolind la aceea5i distan34 frenul labial inferiorE
) 1n dre!tul din3ilor restan3i, vestibular, lin"ura se va o!ri la nivelul convexit43ii
maxime a !rocesului alveolar, f4r4 ca mar"inile sale s4 (ene2e mucoasaE
) dac4 mar"inea lin"urii este lun"4, se va 5lefui cu fre2e !entru acrilat ata5ate la
!iesa drea!t4, cu rotun(irea ulterioar4 atent4 a 2onei res!ectiveE
) dac4 se observ4 c4 mar"inea lin"urii este scurt4, se !oate !relun"i cu material
termo!lasticD $m!ression com!ound
\
, Nerr'aPe, baton de culoare verde, $?
Functional ticTs
\
, 0CE
) !entru 2ona lin"ual4 lateral4 medicul solicit4 !acientului s4 reali2e2e mi5c4ri
moderate ale v9rfului limbii 1ntr)un obra2 5i 1n cel4laltE
) mar"inea lin"urii 1n dre!tul frenului lin"ual se ada!tea24 1n func3ie de de!lasarea
!lan5eului cavit43ii bucale la ume2irea cu limba a bu2ei inferioareE se evit4
folosirea mi5c4rilor exa"erate de ume2ire a bu2ei sau !rotrac3ia maxim4 a limbiiE
) !entru 2ona vestibular4 medicul va reali2a masa(e u5oare ale te"umentelor b4rbieiE
) se reali2ea24 orificii 1n lin"ur4 :!entru reten3ionarea materialului de am!rent4; cu
o fre24 sferic4 sau cilindric4, av9nd diametrul de / mm, la nivelul mar"inilor
vestibulare :c9te -)7 orificii; 5i la nivelul casetelor :7)< vestibulare 5i tot at9tea
lin"uale, !entru fiecare caset4;.
8n finalul ada!t4rii lin"ura individual4 se usuc4 !erfect.
e !oate a!lica 1n interiorul lin"urii un ade2iv !entru a cre5te reten3ia materialului de
am!rent4.
P
a
g
e
4
5
5
A"PRENTA INA). 4UNC*IONA).5 CU E)A+TO"ERI DE +INTE,.
Instrumentar 'i materiale*
- trus4 de examinareE
- s!atul4 bucal4E
- bec BunsenE
- cear4E
- s!atul4 de cear4E
- elastomer de sinte24 de consisten34 medieE 1n ca2ul 1n care nu exist4 1n cabinet, se
!oate amesteca, 1nainte de mixarea catali2atorului, materialul de consisten34
c%itoas4 cu materialul cu v9sco2itate mic4, r4m9n9nd la latitudinea clinicianului s4
a!recie2e consisten3a o!tim4 !entru am!rentarea c9m!ului !roteticE
\ Cele dou4 materiale vor fi obli"atoriu de acela5i ti!_
- %9rtie !lastifiat4 5i s!atul4 !entru amestecarea materialului de am!rent4E
- material de obtura3ie !rovi2orieD Citodur
\
, Dorident.
0re%tirea "acientului*
) !racticianul va ex!lica !acientului 1n ce const4 am!rentarea func3ional4 5i
sco!urile acesteia, evit9nd, !e c9t !osibil, folosirea termenilor medicali de
s!ecialitateE
) se consider4 cea mai confortabil4 1n4l3ime de lucru atunci c9nd "ura !acientului
este a!roximativ 1n dre!tul articula3iei cotului mediculuiE
) ca!ul !acientului va fi s!ri(init 1n tetier4 astfel 1nc9t !lanul oclu2al al maxilarului
la care se va lucra s4 fie !aralel cu !odeaua, atunci c9nd cavitatea bucal4 este
desc%is4.
Te6nica de lucru*
) 1n ca2ul 1n care clinicianul a!recia24 c4 s!a3iile interdentare !ot contribui la
des!rinderea materialului de am!rent4 din lin"ur4 se deretentivi2ea24 din3ii
restan3i !rin a!licarea cu s!atula bucal4 de material de obtura3ie !rovi2orie, de
exem!luD Citodur
\
, Dorident, vestibular, 1n acele 2one dentare care nu au ra!oarte
cu !rote2a !ar3ial4E
) !acientul cl4te5te "ura ener"ic cu a!4E
) dac4 materialul de am!rent4 este %idrofob se usuc4 su!rafa3a c9m!ului !roteticE
) asistenta !re!ar4 elastomerul de sinte24 de consisten34 medie, cu res!ectarea
instruc3iunilor !roduc4toruluiE
P
a
g
e
4
5
5
) cantitatea de material de am!rent4 trebuie s4 fie suficient4 !entru a aco!eri
1ntrea"a su!rafa34 intern4 a lin"urii, !recum 5i mar"inile, "rosimea stratului de
material fiind de a!roximativ - mm 5i !entru a um!le 1n 1ntre"ime casetaE
) introducerea lin"urii 1n cavitatea bucal4 se face !rintr)o mi5care u5or rota3ional4D
mai 1nt9i (um4tatea drea!t4 :de!4rt9nd cu mar"inea lin"urii comisura de !artea
st9n"4 a !acientului; 5i a!oi, !racticianul de!4rt9nd comisura de !artea drea!t4 a
!acientului cu indicele m9inii st9n"i, cealalt4 (um4tateE
) 1n ca2ul am!rentei mandibulare medicul solicit4 !acientului s4 ridice v9rful limbii
s!re nas, urm9nd s4 o relaxe2e du!4 a!licarea lin"uriiE
) du!4 centrarea lin"urii medicul o a!lic4 !e c9m!ul !rotetic 5i o men3ine cu
indicele m9inii dre!te !lasat 1n 2ona central4 a bol3ii !altine 1n ca2ul am!rent4rii
maxilarului, res!ectiv cu indicele 5i mediusul !lasate !e butonii de !resiune 1n
ca2ul am!rentei mandibulareE
\ Cele dou de%ete nu trebuie s de"laseze "rile moi 'i nici s a,un% /n
#undul de sac;
) se 1nce! mi5c4rile de modelare mar"inal4 a materialului de am!rent4, care sunt de
dou4 ti!uriD mi5c4ri efectuate de c4tre medic 5i mi5c4ri reali2ate de !acient la
indica3ia medicului, mi5c4ri individuali2ate 1n func3ie de clasa NennedO de
edenta3ie !rote2at4E
) medicul reali2ea24, !rin !rinderea ca 1ntr)o !ens4 1ntre !olicele 5i indicele m9inii
st9n"i, rota3ii ale nodulului comisural :modiolus;E
) !entru am!renta maxilar4 mi5c4rile reali2ate de !acient la indica3ia medicului
suntD
) mimarea fluieratuluiE
) desc%iderea lar"4 a "uriiE
) manevra ValsalvaE
) !entru am!renta mandibular4 mi5c4rile reali2ate de !acient la indica3ia medicului
suntD
) ume2irea bu2ei inferioare cu v9rful limbiiE
) mi5c4ri moderate ale limbii dintr)un obra2 1n cel4laltE
) desc%iderea lar"4 a "uriiE
) du!4 !ri2a materialului de am!rent4 1nde!4rtarea am!rentei se face !rin trac3iune
vertical4 a!licat4 m9nerului lin"urii, manevr4 facilitat4 de !limbarea indicelui
m9inii st9n"i !e mar"inea am!rentei, !entru desfiin3area 1nc%iderii mar"inaleE
) se s!al4 am!renta sub un (et !uternic de a!4 de robinetE
) se face controlul am!renteiE
) dac4 am!renta este corect4 se de2infectea24E
) se 1nde!4rtea24 materialul de obtura3ie !rovi2orie din s!a3iile interdentare.
P
a
g
e
4
5
5
CONTRO)U) A"PRENTEI
Defectele !osibile ale am!renteiD
Defe(&ul a2$ren&ei Cau/a
A2$ren&1 asi2e&ri(1
Centrare necores!un24toare a lin"urii.
Am!rent4 descentrat4
Centrare necores!un24toare a lin"urii.
Am!renta nu red4 1ntrea"a 2on4 de
s!ri(in
Ada!tare incorect4 a lin"urii individualeE
Material de am!rent4 insuficient cantitativ.
Am!renta nu red4 mar"inal frenurile 5i
bridele bucale
Material de am!rent4 cu v9sco2itate exa"erat4E
Manevre de modelare mar"inal4 incorecte din
!unct de vedere al intensit43ii 5i6sau al
momentului a!lic4rii.
Materialul de am!rent4 are o "rosime
exa"erat4
&in"ur4 confec3ionat4 incorectE
Material de am!rent4 cu v9sco2itate exa"erat4E
Presiune insuficient4 a!licat4 1n tim!ul
am!rent4rii.
Materialul de am!rent4 este des!rins din
lin"ur4
&in"ura nu are orificii de reten3ieE
#eten3ii insuficienteE
*u s)a reali2at deretentivi2area din3ilor restan3i.
Materialul de am!rent4 nu este sus3inut
de mar"inea lin"urii individuale
&in"ura nu a fost !relun"it4 cu material
termo!lastic acolo unde este scurt4.
u!rafa3a am!rentei red4 fa3a dorsal4 a
limbii sau !lan5eul bucal
Medicul nu a solicitat !acientului s4 ridice
limba sau acesta nu s)a conformatE
0lande sublin"uale care %ernia24 !e creast4.
u!rafa3a am!rentei nu este neted4,
!re2int4 !liuri
Pri24 !rea ra!id4 a materialului de am!rent4E
Manevre de modelare mar"inal4 incorecte din
!unct de vedere al intensit43ii 5i6sau al
momentului a!lic4rii.
u!rafa3a am!rentei !re2int4 minusuri
date de !re2en3a unor bule de aer
Material de am!rent4 amestecat incorectE
A!licare defectuoas4 a materialului de
am!rent4 1n lin"ur4.
u!rafa3a am!rentei !re2int4 minusuri
date de !re2en3a unor bule de saliv4
Pacientul nu a cl4tit "ura ener"ic 1nainte de
am!rentare.
u!rafa3a am!rentei relev4 !or3iuni ale
lin"urii individuale
Ada!tare incorect4 a lin"urii
Presiune exa"erat4 a!licat4 1n tim!ul
am!rent4rii.
P
a
g
e
4
5
5
A"PRENTA INA). CU PORTA"PRENT. INDI<IDUA). CO"P)ET.
@ste o metod4 de am!rentare 1ntr)un sin"ur tim!, care utili2ea24 !ortam!rent4
individual4 din !lac4 de ba24 :1n edenta3ia subtotal4; sau din acrilat.
Aceste !ortam!rente aco!er4 1n totalitate c9m!ul !rotetic 5i din3ii restan3i 5i sunt
!rev42ute cu !erfora3ii la nivelul din3ilor.
8n continuare se reali2ea24 ada!tarea static4 5i dinamic4 a !ortam!rentei, iar !entru
1nre"istrarea am!rentei se va utili2a material elastic de ti! siliconic
A"PRENTA INA). CU PORTA"PRENT. DECUPAT. <E+TI'U)AR
Aceast4 te%nic4 utili2ea24 o !ortam!rent4 care aco!er4 1n 1ntre"ime crestele edentate,
fa3a oral4 5i mar"inea inci2al4 a din3ilor restan3i, l4s9nd liber4 fa3a vestibular4 a acestora
Du!4 verificarea static4 5i dinamic4 a !ortam!rentei, se trece la am!rentare, utili29nd
ca material de am!rent4 siliconii, masele termo!lastice sau !astele de 2inc)oxid)eu"enol,
dac4 retentivitatea c9m!ului !rotetic nu este !rea accentuat4
8n eta!a urm4toare se reali2ea24 o c%eie vestibular4 cu "i!s, silicon v9scos sau mas4
termo!lastic4. 8nde!4rtarea am!rentei se face !e fra"mente, mai 1nt9i c%eia vestibular4, a!oi
restul.
A"PRENTA INA). CU PORTA"PRENT. DECUPAT. DENTAR
@ste o te%nic4 de am!rentare 1n doi tim!i introdus4 de 'indel, care utili2ea24 dou4
!ortam!rente.
Prima este o !ortam!rent4 func3ional4 decu!at4 1n dre!tul din3ilor, eliber9ndu)le fa3a
vestibular4 5i oral4 5i !rev42ut4 cu butoni de !resiune la nivelul crestei edentate.
Cea de a doua !ortam!rent4 este standard, !rev42ut4 cu dou4 orificii 1n dre!tul
butonilor de !resiune ai !rimei !ortam!rente.
Prima am!rent4 se 1nre"istrea24 cu !ortam!renta func3ional4 ada!tat4 1n !realabil,
static 5i dinamic, utili29nd ca material de am!rent4 2inc)oxid)eu"enolul sau alt material.
8n tim!ul al doilea se 1nre"istrea24 o am!rent4 cu al"inat utili29nd !ortam!renta
standard, care va fi !o2i3ionat4 !este !rima, astfel 1nc9t "ru!ul dentar s4 fie com!let aco!erit,
iar butonii de !resiune s4 !4trund4 !rin orificiile s!eciale create de !ortam!renta standard.
@ste o am!rent4 de com!resiune la nivelul s!a3iului edentat.
TEHNICI)E DE A"PRENT. CU "ODE) CORECTAT 4+EC*IONAT5
Du!4 1nre"istrarea unei am!rente finale !rin te%nica dublului amestec sau eventual a
unei am!rente secundare, utili29nd !ortam!rente com!lete 5i am!rentarea 1ntr)un sin"ur tim!,
se ob3ine un model de lucru, !e care se reali2ea24 un sc%elet !rev42ut cu 5ei acrilice la nivelul
2onelor edentate terminal
P
a
g
e
4
5
5
8n continuare se sec3ionea24 modelul la nivelul crestelor edentate terminale, la /)- mm
distal de din3ii restan3i, cre9ndu)se totodat4, reten3ii 1n modelul restant. c%eletul cu 5eile
acrilice se ada!tea24 static 5i dinamic 1n cavitatea bucal4.
e 1nre"istrea24 a!oi o am!rent4 mar"inal4 cu cear4 termo!lastic4, care reali2ea24 !e
l9n"4 o extensie maxim4 a 5eilor 5i o oarecare succiune, urmat4 de am!rentarea func3ional4
cu 2inc)oxid)eu"enol sau ceruri buco)!lastice, !lasate la nivelul 5eilor. c%eletul este
men3inut !rin !resiune di"ital4 !e bordurile de oclu2ie sau !e butonii de !resiune. Urmea24
!o2i3ionarea sc%eletului 5i turnarea modelului func3ional, la nivel terminal. 0i!sul turnat va
face cor! comun cu modelul de lucru !rin intermediul reten3iilor create la acest nivel :fi".
,.7>, ,.7F;.
DE,INEC*IA A"PRENTE)OR
De2infec3ia am!rentelor este necesar4 !entru !revenirea transmiterii infec3iilor
bacteriene 5i virale din cabinet 1n laboratorul de te%nic4 dentar4. $mediat du!4 1nde!4rtarea
din cavitatea bucal4 am!rentele trebuie cl4tite ener"ic cu a!4 de la robinet 1n sco!ul
1nde!4rt4rii 1n totalitate a salivei 5i a eventualelor urme de s9n"e 5i a!oi de2infectate.
Am!rentele cu !olieteri !ot fi de2infectate numai !rin !ulveri2area a"entului
de2infectant !e su!rafa3a lor 5i introducerea 1ntr)o !un"4 etan54, tim! de /. minute.
Am!rentele cu siliconi se de2infectea24 !rin imersiune 1n solu3ii de com!u5i clorura3i
:solu3ie /.K de 1n4lbitor casnicD Clorox
\
, Domestos
\
;, %i!oclorit /K, "lutaralde%id4 -K
:$m!rese!t
\
) 7M @P@;, combina3ii "lutaralde%id4)fenol, combina3ii alcool)fenol. Modul de
folosire al acestor de2infectan3i este redat 1n tabelul $$. Du!4 scur"erea tim!ului recomandat,
am!renta se cl4te5te cu mult4 a!4 5i se scutur4 u5or. Am!rentele cu siliconi se !ot de2infecta
5i !rin !ulveri2area de2infectantului, asem4n4tor !olieterilor.
Modul de ac3iune al substan3elor de2infectanteD
A@en& %e/infe(&an& Ti2$ %e a(Ciune Te2$era&ur1
com!u5i clorura3i 7 minute -. ]C
%i!oclorit /. minute -. ]C
"lutaralde%id4 -K /.)-= minute -= ]C
combina3ii fenolice /. minute -. ]C
Cutiile 1n care se trimit am!rentele 1n laborator trebuie sa fie 5i ele de2infectate,
asem4n4tor am!rentelor.
DETER"INAREA RE)A*II)OR INTER"A8I)ARE 4RI"5
P
a
g
e
4
5
5
8n ca2ul edenta3iei !ar3iale se !ot ivi foarte multe as!ecte clinice. 8n ra!ort cu acestea,
1nre"istrarea #$M este mai mult sau mai !u3in dificil4. Cu c9t edenta3iile sunt mai 1ntinse 5i
mai nefavorabil !lasate, cu at9t determinarea 5i 1nre"istrarea devine mai anevoioas4.
Te%nicile de determinare trebuie ada!tate situa3iei clinice concrete.
DETER"INAREA RI" -N EDENTA*II)E UNIJ +AU 'I"A8I)ARE
REDU+E
itua3iile cele mai favorabile le !re2int4 edenta3iile uniL sau bimaxilare reduse, deci
cu un num4r mare de din3i restan3i, care !rin unit43ile de mastica3ie !re2ente !4strea24
!acientului !lanul de oclu2ie, DV? 5i $M.
*u este nevoie de folosirea 5abloanelor.
8n aceste ca2uri oclu2ia se 1nre"istrea24D
!rin !o2i3ionarea direct4 a modelelorE
cu a(utorul unei ben2i de cear4. Ceara se 1nc4l2e5te, se a!lic4 !e din3ii arcadei
su!erioare, iar !acientul 1nc%ide "ura 1n $M. Medicul !oate verifica corectitudinea
oclu2iei, urm4rind contactul interdentar la nivelul diverselor unit43i de mastica3ie.
Ceara se r4ce5te, se 1nde!4rtea24 din cavitatea oral4 5i se !o2i3ionea24 modelele !rin
intermediul ei. e va verifica acest an"rena( com!ar9nd situa3ia de !e model cu
situa3ia real4 din "ura !acientului.
cu a(utorul siliconilor de 1nre"istrat oclu2ia. e a!lic4 siliconul cu a(utorul
dis!enserului !e su!rafa3a oclu2al4 a din3ilor mandibulari. Pacientul 1nc%ide 1n $M. e
a5tea!t4 !ri2a materialului, du!4 care medicul ru!e !or3iunile de silicon care aco!er4
fe3ele vestibulare ale din3ilor. iliconul este 1nde!4rtat 5i modelele sunt !o2i3ionate
!rin intermediul 1nre"ist4rii oclu2ale. e verific4 !rin com!ara3ie cu situa3ia real4 din
"ura !acientului.
itua3iile sus)amintite sunt 1ns4 foarte rar !rote2ate !rin PP.
De obicei acest "en de !rote2e fiind destinate ca2urilor de @P 1ntinse sunt necesare
5abloane de oclu2ie.
Te%nica de determinare a #$M cu a(utorul 5abloanelor de oclu2ie de!inde deD
num4rul 5i to!o"rafia din3ilor restan3i
!4strarea re!erelorD !lan de oclu2ie, DV?, $M.
DETER"INAREA RI" -N EDENTA*IA UNI"A8I)AR. PAR*IA).
-NTIN+. CU ARCAD. ANTAGONI+T. INTEGR.
C9nd unul dintre maxilare este edentat !ar3ial 1ntins, iar arcada anta"onist4 este
inte"r4, se folose5te 5ablonul !entru 1nre"istrarea #$M.
P
a
g
e
4
5
5
8n acest ca2, datorit4 unit43ilor de mastica3ie sunt !re2enteD
O !lanul de oclu2ie :eventual corectat !rin tratament !ro!rotetic L 5lefuire sau
5lefuire 5i aco!erire a din3ilor extru2a3i sau e"resa3i;,
O DV?
O $M.
Te6ni(a nr. 1:
) Pacientul execut4 c9teva mi5c4ri de 1nc%idere a "urii 1n $M.
) e a5ea24 5ablonul !e maxilarul edentat 5i se reduce valul de cear4 !9n4 c9nd
acesta de!45e5te cu / mm 1n4l3imea din3ilor restan3i.
) e nete2e5te su!rafa3a oclu2al4 a cerii, iar a!oi se 1nc4l2e5te uniform !e toat4
1ntinderea ei cu o s!atul4 1ncins4.
) Jablonul se re!une !e c9m!ul !rotetic, iar !acientul 1nc%ide "ura 1n $M. Presiunea
de 1nc%idere se va exercita !9n4 ce din3ii anta"oni5ti an"renea24 corect, iar cei f4r4
anta"oni5ti se 1nfund4 1n cear4 cu a!roximativ / mm.
) e r4ce5te bordura, se scoate din "ur4 5i se a!lic4 !e model.
) Dac4 1n !rima 5edin34 nu s)au am!rentat anta"oni5tii, ei se am!rentea24 acum.
Acestei te%nici i se im!ut4 fa!tul c4 niciodat4 nu se !oate ob3ine o ramolire !erfect
uniform4 a cerii. Din acest motiv 1n momentul 1nc%iderii "urii se vor exercita !resiuni ine"ale
!e c9m!ul !rotetic ceea ce denaturea24 1nre"istrarea. De aceea este recomandabil4 te%nica
descris4 1n continuare.
Te6ni(a nr. 2:
) Pacientul execut4 c9teva mi5c4ri de 1nc%idere a "urii 1n $ME
) e a5ea24 5ablonul !e maxilarul edentat 5i se reduce valul de cear4 !9n4 c9nd se
ob3ine DV?, v9rfurile cus!i2ilor fiind s!ri(inite !e bordura de oclu2ieE
) e usuc4 su!rafa3a oclu2al4 a bordurii de oclu2ieE
) e !re"4te5te !ast4 B?@ 5i se a!lic4 1ntr)un strat uniform, "ros de / mm, !e
su!rafa3a oclu2al4 a bordurii de oclu2ieE
) Jablonul se re!une !e c9m!ul !rotetic, iar !acientul 1nc%ide "ura 1n $ME
) e a5tea!t4 !ri2a materialului de am!rent4, se scoate 5ablonul din "ur4 5i se a!lic4
!e modelE
) Dac4 1n !rima 5edin34 nu s)au am!rentat anta"oni5tii, ei se am!rentea24 acum.
DETER"INAREA RI" -N EDENTA*IA PAR*IA). -NTIN+. 'I"A8I)AR.
P
a
g
e
4
5
5
De&er2inarea RI" In e%en&aCia $arCial1 In&ins1 3i2a0ilar1 (u $re/enCa
uni&1Cilor %e 2as&i(aCie In re@iunile la&erale
8n aceast4 situa3ie, c9m!ul !rotetic ofer4D
O DV?
O $M
Planul de oclu2ie este absent.
Te6ni(aD
) e a!lic4 5ablonul su!erior 5i se modelea24 valul, ref4c9ndu)se !lanul de oclu2ie.
) e modelea24 5i valul 5ablonului inferior.
) Cu ambele 5abloane 1n "ur4 se cere !acientului s4 a!ro!ie cu !ruden34 maxilarele
!9n4 la !rimul contact. De obicei 5abloanele intr4 1n contact !rimar 1ntre ele sau
5ablonul cu din3ii 1n re"iunea !osterioar4 5i este necesar s4 se reduc4 cu a(utorul
s!atulei 1n aceast4 re"iune din volumul valului de cear4. C9nd mai trebuiesc / )
/,= mm !9n4 la articularea corect4 a anta"oni5tilor, 5abloanele se scot din
cavitatea bucal4 5i fa3a oclu2al4 a bordurilor se 1nmoaie uniform cu s!atula
1nc4l2it4.
\ Dac dinii #rontali su"eriori li"sesc 'ablonul su"erior la acest nivel se va /nclzi
s"re "alatinal "entru a menine vestibular situaia corect #a de buza su"erioar(
) Pacientul, cu ambele 5abloane 1n "ur4 1nc%ide 1n $M :an"rena( corect al unit43ilor
de mastica3ie 1n re"iunile laterale;, iar o!eratorul urm4re5te !erec%ea de
anta"oni5ti s4 articule2e corect ca 5i 1nainte de introducerea 5abloanelor.
\ 5n momentul /nc6iderii1 unul sau ambele 'abloane se "ot de"lasa "rin basculare de
"e maxilare unindu-se /n "oziie %re'it( 0ractic aceast de#eciune "oate duce la a"ariia
"robei s"atulei "ozitive(
Aceast de#eciune se "oate evita "rin*
- )odelarea 'abloanelor cu s"atula /nainte de /nmuierea #inal /n a'a #el /nc:t s
intre /n contact /n acela'i moment "e toat su"ra#aa lor c:nd "acientul /nc6ide %ura<
- Ramolirea corect 'i nu "rea "ro#und a cerii "e toat su"ra#aa 'ablonului<
- )eninerea ambelor 'abloane cu de%etele bine a"licate "e maxilare /n momentul
#inal c:nd "acientul strive'te ceara /nmuiat(
) Jabloanele se unesc !rin li!irea valurilor 1ntre ele !e su!rafa3a oclu2al4 sau cu
a(utorul unor clame de s9rm4.
) Pe cele dou4 5abloane li!ite sau unite cu cleme metalice ca se vor 1nsemna du!4
ca2 linia median4, linia sur9sului, a caninilor.
) Jabloanele solidari2ate se a!lic4 !e modele 5i se verific4 ada!tarea lor intim4 a5a
cum exista 1nainte de determinarea #$M. Dac4 ba2a 5abloanelor s)a deformat 1n
P
a
g
e
4
5
5
tim!ul 1nre"istr4rii, ea va bascula !e model. *eada!t4rile mari im!un refacerea
5abloanelor 5i re!etarea fa2ei de 1nre"istrare.
) Dac4 5abloanele se ada!tea24 !erfect !e modele, se va verifica corectitudinea
1nre"istr4rii oclu2iei. @a se face com!ar9nd situa3ia din cavitatea bucal4 cu cea a
modelelor 1n contact diri(at, !rin a!licarea lor 1n 5abloane. Aceast4 verificare este
!osibil4 numai 1n ca2urile c9nd 1n cavitatea bucal4 exist4 unit43i de mastica3ie.
) Du!4 constatarea corectitudinii 1nre"istr4rii, modelele se solidari2ea24 cu
5abloanele folosindu)se o a34 1nf45urat4 du!4 mai multe direc3ii, be3e de c%ibrit sau
fre2e vec%i, li!ite 1ntre versantele exterioare ale soclurilor modelelor.
8n edenta3ii !ar3iale care !re2int4 "ru!uri de din3i anta"oni5ti, determinarea $M 5i
DV? este sim!l4, de exem!lu la un edentat !ar3ial terminal bilateral este suficient4 1nmuierea
5ablonului 5i 1nc%iderea 1n $M re!erat4. @ventual dac4 ceara de oclu2ie este !rea
voluminoas4, se reduce 1n !realabil sau se taie excesul !entru evita ca din3ii anta"oni53i s4
!4trund4 !rea !rofund 1n cear4. Acest fa!t u5urea24 ada!tarea modelului anta"onist de "%i!s
cu ceara 5ablonului care nu red4 cu exactitate indenta3iile anta"oniste.
De&er2inarea RI" In e%en&aCia $arCial1 In&ins1 3i2a0ilar1 f1r1 $re/enCa
uni&1Cilor %e 2as&i(aCie In re@iunile la&erale
8n aceste ca2uri clinice, determinarea #$M este mai dificil4 din cau2a li!sei !lanului
de oclu2ie, DV? 5i a oclu2iei.
$nexisten3a cel !u3in a unei !erec%i de anta"oni5ti, face ca determinarea #$M s4 fie
asem4n4toare cu fa2a res!ectiv4 de la @T bimaxilar4.
Din3ii restan3i ofer4 !rea !u3ine date !entru restabilirea exact4 a #$M.
Planul de oclu2ie !oate fi uneori determinat de din3ii r4ma5i, alteori ace5tia fie c4 sunt
1n num4r redus fie c4 5i)au sc%imbat !o2i3ia 5i nu asi"ur4 orientarea corect4.
Dac4 de2ec%ilibrul din3ilor restan3i este mare, at9t 5lefuirea lor, !entru ca2uri de
extru2ie, c9t 5i coroanele necesare corect4rii axului vicios se fac 1n !realabil, du!4 deci2ia
luat4 !e modele de studiu cu a(utorul 5abloanelor. 8n situa3ii foarte "rele se !oate face c%iar
!roba unei mac%ete reali2at4 !e modelul de studiu.
Te6ni(a trebuie individuali2at4 1n func3ie de situa3ia clinic4D
/. e a!lic4 1n "ur4 5ablonul de la maxilarul care are mai !u3ini din3i restan3i 1n
re"iunea lateral4.
Cu a(utorul din3ilor anta"oni5ti se stabile5te DV?, a!oi du!4 introducerea celuilalt
5ablon se stabile5te viitoarea $M.
-. Dac4 nu exist4 din3i 1n re"iunile laterale la ambele maxilare, se a!lic4 mai 1nt9i
5ablonul su!erior, c4ruia i se modelea24 nivelul 5i direc3ia !lanului de oclu2ie. A!oi 1n
P
a
g
e
4
5
5
corela3ie cu 5ablonul inferior se stabile5te DV? 5i $M. 8nainte de solidari2area valurilor de
cear4 se im!une executarea !robei s!atulei, !entru a verifica a!licarea intim4 a ba2ei
5abloanelor !e c9m!ul !rotetic du!4 1nre"istrarea #$M. &a sf9r5it, 5abloanele se
solidari2ea24, iar a!oi sunt a!licate !e modele. Medicul verific4 dac4 5abloanele au aceea5i
stabilitate !e modele ca 1nainte de 1nre"istrarea #$M. ? eventual4 deformare a lor face ca
acestea s4 bascule2e !e modele.
7. Dac4 sunt cel !u3in doi din3i la distan34 !e creasta mandibular4 se introduce 1nt9i
5ablonul su!erior care se modelea24 1n !lan 5i se determin4 #$M cu cei -)= din3i anta"oni5ti.
$ntroduceree 5ablonului inferior bine 1nmuiat nu va face dec9t s4 fixe2e !o2i3ia stabilit4 cu
5ablonul su!erior 5i anta"oni5tii existen3i.
<. Dac4 la mandibul4 este numai un sin"ur dinte sau doi al4tura3i, este !referabil s4 se
introduc4 5i s4 se modele2e 5i 5ablonul inferior :ca 1n @T; cu care s4 se determine DV? 5i
#C.
+i&uaCii s$e(iale:
Din variabilitatea mare a formelor clinice ale @P 1ntinse, se des!rind dou4 situa3ii 1n
care determinarea #$M necesit4 o deosebit4 aten3ie 5i uneori modificarea te%nicii obi5nuite
descrise.
1. E%en&aCia 3i2a0ilar1 $re/en&An% la 2a0ilar e%en&aCie fron&al1 In&ins1 (u
$re/enCa nu2ai a 2olarilor! iar la 2an%i3ul1 e%en&aCie &er2inal1 3ila&eral1 (u
$re/enCa nu2ai a @ru$ului fron&al.
Te6ni(a de lucru este urm4toareaD
e introduce 5ablonul inferior 5i se cere !acientului s4 1nc%id4 "ura !9n4 c9nd molarii
su!eriori atin" cearaE
e taie din 5ablon !9n4 c9nd se ob3ine o DV? fi2iolo"ic4, iar 5ablonul este 1n contact
simultan cu ambele "ru!e de molari su!erioriE
e stabile5te viitoarea !o2i3ie de $M dac4 nu este !reci2at4 odat4 cu DV?, !rin
turtirea din 5ablonul inferior a ultimului mm de cear4E
e introduce a!oi 5ablonul su!erior cu care se !reci2ea24 nivelul 5i orientarea !lanului
de oclu2ie 1n re"iunea frontal4 :viitoarea m4rime a frontalilor su!eriori; 5i curbura
vestibular4 :!o2i3ia bu2ei su!erioare;
e fixea24 !o2i3ia determinat4 anterior cu 5ablonul inferior.
\ Im"ortana introducerii /nt:i a 'ablonului in#erior const /n #a"tul c stabilirea DV
se "oate a"recia /n mod #oarte exact1 "rin #a"tul c se vede direct ra"ortul dintre dinii
#rontali in#eriori 'i creasta edentat su"erioar( Acest #a"t "ermite s se a"recieze dac
P
a
g
e
4
5
5
dinii #rontali /nca" /n s"aiul res"ectiv1 dac se vor a"lica direct "e creast 8nu "e "lac(9
$unt situaii clinice la care la DVO "laca "alatinal a viitoarei 00A nu are loc1 medicul
#iind nevoit s decid mrirea DVO(
5n al doilea r:nd stabilirea RI) cu 'ablonul in#erior se #ace simultan "e ambele
"ri1 ceea ce #ace mai u'oar determinarea(
-. E%en&aCia 3i2a0ilar1 uni&er2inal1 invers1 4In %ia@onal15
Determinarea este dificil4 1n s!ecial 1n ceea ce !rive5te bascularea 5abloanelor care au
borduri !lasate numai !e o sin"ur4 !arte 1n momentul c9nd anta"oni5tii iau contact cu valul
de cear4, de aceea ba2a 5ablonului trebuie s4 fie extins4 corect 5i !e !artea dentat4 5i s4 fie
!rev42ut4 cu cro5ete care s4)i confere stabilitate.
Dac4 exist4 cel !u3in o !erec%e de anta"oni5ti situa3ia este desi"ur mai favorabil4, dar
1n ca2ul 1n care edenta3ia de!45e5te linia median4 1nc9t nu mai exist4 suficiente contacte, fa2a
necesit4 o deosebit4 aten3ie 5i este !referabil s4 se fac4 determinarea lucr9nd cu fiecare 5ablon
!e r9nd 5i a!oi simultan cu am9ndou4.
-n a(es&e (a/uri %ifi(ile %e 2ul&e ori es&e 2ai 3ine s1 se e0e(u&e $ro&e/a
2an%i3ular1 la @a&a Bi a$oi s1 se %e&er2ine RI" Bi s1 se e0e(u&e Bi (ealal&1 $ro&e/1.
DETER"INAREA RI" -N EDENTA*IA PAR*IA). -NTIN+.
UNI"A8I)AR. A+OCIAT. CU EDENTA*IE TOTA). )A "A8I)ARU)
OPU+
Ji 1n acest ca2 li!sesc #$M. @le trebuie determinate, ca 1n ca2ul unei @T bimaxilare.
Te6ni(a:
Planul de oclu2ie 5i DV? se vor stabili cu a(utorul 5ablonului de !e maxilarul edentat
total 5i al din3ilor anta"oni5ti. e va a!lica deci 1nt9i 5ablonul de !e maxilarul f4r4
din3i.
Proba s!atulei este obli"atorie.
Al4turi de datele men3ionate mai sus, medicul mai trebuie s4 dea rela3ii 1n le"4tur4 cuD
) linia median4, a sur9sului, a caninilor L dac4 este vorba de edenta3ie frontal4E
) m4rimea 5i cus!idarea din3ilor laterali L la edenta3ii laterale 5i terminale.
$ndiferent de situa3ia clinic4 vor fi res!ectate urm4toarele re"uliD
Jabloanele vor fi modelate mai 1nt9i !e r9nd 1n a5a fel 1nc9t s4 intre 1n contact !e toat4
su!rafa3aE
P
a
g
e
4
5
5
e va face 1nmuierea cerii concomitent !e toat4 su!rafa3a bordurii6bordurilor. 8n acest
sco! medicul trebuie a(utat de asistent4D
) dac4 se lucrea24 cu un sin"ur 5ablon ) c9t tim! medicul ramole5te bordura cu o
s!atul4 de cear4 asistenta 1nc4l2e5te o alt4 s!atul4. P9n4 la definitivarea ramolirii cei doi
15i sc%imb4 s!atulele 1ntre ei.
) dac4 se lucrea24 cu dou4 5abloane ) c9t tim! medicul ramole5te o bordur4 asistenta o
!oate ramoli !e cealalt4.
Din3ii anta"oni5ti s4 nu intre !rea mult 1n cear4E
Jabloanele solidari2ate vor fi 1nde!4rtate de !e c9m!ul !rotetic cu mult4 "ri(4D
) !acientul 1ntredesc%ide "ura 5i se 1nde!4rtea24 mai 1nt9i 5ablonul care iese mai u5orE
) !acientul fiind 1n continuare cu "ura 1ntredesc%is4 :nu lar" desc%is4 !entru a nu !une
1n tensiune comisurile; se 1n de!4rtea24 5i cel4lat 5ablon.
Cele dou4 5abloane se a!lic4 !e modeleD mai 1nt9i 5ablonul care intr4 mai "reu, a!oi
cel care intr4 mai u5or.
Pe modelele cu 5abloane articulate 1n m9n4 se verific4D
dac4 nu cumva unul din 5abloane s)a deformatE
dac4 modelele nu sunt incorecte la nivelul fe3elor oclu2ale care intr4 1n ra!oarte
oclu2ale cu anta"oni5tii :au mici sfere de "%i!s care 1m!iedic4 intercus!idarea;E
dac4 modelele au o !o2i3ie stabil4 !rin intermediul 5abloanelor 5i a din3ilor existen3i.
dac4 modelele vin 1n contact numai !rin intermediul din3ilor 5i6sau a bordurilor de
oclu2ieE
\ 4u trebuie s se atin% bazele 'abloanelor sau soclurile modelelor( Dac soclurile se
atin% medicul va radia din ele at:t c:t este necesar( Dac se atin% bazele 'abloanelor
determinarea trebuie reluat du" ce au #ost subiate sau scurtate bazele 'abloanelor(
Acest %en de incident nu trebuie s a"ar dac examinarea a #ost corect 'i com"let1
tratamentele "re"rotetice au #ost e#ectuate corect 'i bazele 'abloanelor au #ost corect
con#ecionate(
C9nd este !osibil micile inexactit43i !ot fi corectate !rin com!ara3ie cu din3ii naturali
:mici retu5uri la nivelul cus!i2ilor sau !e soclul modelelor;.
Alteori 1ns4 se im!une reluarea fa2ei de la 1nce!ut :deform4ri mari ale ba2elor
5abloanelor, inexactit43i ale modelelor; 5i c%iar reluarea am!rentelor arcadei de !rote2at 5i a
anta"oni5tilor. @ste contraindicat s4 se treac4 la fa2a urm4toare f4r4 o si"uran34 total4 a
stabilirii #$M.
#estaurarile !rotetice executate 1ntr)un oclu2or sim!lu, mai ales reabilit4rile de mare
am!loare, rareori !ot fi a!licate 1n cavitateaorala f4r4 im!ortante a(ust4ri oclu2ale de corec3ieE
datorit4 arcului diferit de 1nc%idere al "urii fa34 de cel de 1nc%idere a ocludatorului, de cele
P
a
g
e
4
5
5
mai multe ori a!ar la 1nc%idere contacte !remature 1n 2onele distale. Aceste contacte
!remature vor necesita ada!4ri uneori laborioase ale reliefului oclu2al al lucr4rilor !rotetice
confec3ionate. Alteori, c%iar dac4 ele nu sunt evidente, determin4 sub ac3iunea mu5c%ilor
ridic4tori ai mandibulei !entru reali2area intercus!id4rii maxime !ivot4ri inferioare ale
condililor mandibulari din !o2i3ia stabil4 orto!edic. Di2inuarea sau evi&area a(es&ui ris(
$oa&e fi reali/a&1 nu2ai $rin 2on&area 2o%elului su$erior al ar&i(ula&orului (u aRu&orul
ar(ului fa(ial %e &ransfer Bi u&ili/area unui ar&i(ula&or $ro@ra2a3il.
Po2i3ionarea modelului maxilar la bra3ul su!erior al articulatorului 1n aceea5i !o2i3ie
ca cea !e care o are arcada maxilar4 natural4 a !acientului fa34 de ba2a craniului, se
face !rin recur"erea la arcul facial de transfer, s!ecific fiec4rui articulator. Du!4 ti!ul
constructiv, aceste arcuri faciale !ot fiD
a; cinematice : com!onent4 a axio"rafului;, !o2i3ionate !e ba2a de!ist4rii
axei balama reale a !acientuluiE
b; arbitrare ) !o2i3ionate !e ba2a locali24rii arbitrare a axei balama terminale.
Acestea din urm4, la r9ndul lor, se sub9m!art 1nD
arcuri cu fixare auricular4 : cele mai comode;E
arcuri cu fixare facial4 !retra"ian4.
$ndiferent de ti!ul constructiv, arcurile faciale au o form4 de cadran, ce se fixea24
bilateral 1n 2ona articula3iilor tem!oromandibulare fie 1n conductele auditive externe : arcul
cu olive auriculare;, fie !retra"ian, la /.)/7 mm, !e linia ce une5te tra"usul cu !unctul
infraorbital : !lanul de la FranTfurt;. Fixarea arcului la arcada maxilar4 se face !rin
intermediul furcii oclu2ale, iar arcurile fixate auricular au 5i un !unct de s!ri(in la nivelul
nasionului. $dentificarea !unctului infraorbitar !rintr)un indicator al arcului facial este
esen3ial4 !entru montare, acest !unct av9nd un re!er cores!ondent la nivelul bra3ului su!erior
al articulatorului.
P
a
g
e
4
5
5
DATE TRAN+"I+E )A'ORATORU)UI PENTRU A)EGEREA DIN*I)OR
ARTIICIA)I 7I REA)I,AREA "ACHETEI
Cu c9t exist4 mai mul3i din3i !e arcade, cu at9t datele 1n le"4tur4 cu m4rimea, forma 5i
culoarea sunt mai u5or de ob3inut.
Pre2en3a unor din3i 1n re"iunea frontal4 u5urea24 ale"erea din3ilor artificiali frontali.
Aici medicul va coo!era cu !acientul. Ale"erea din3ilor frontali este ideal s4 se fac4 1n
cabinet.
$ndica3iile 1n le"4tur4 cu ale"erea din3ilor laterali ca m4rime 5i cus!idare sunt date de
as!ectul crestelor edentate 5i de ti!ul de mastica3ie al !acientului. Culoarea lor va fi
concordant4 cu a frontalilor 5i6sau a din3ilor restan3i.
- Da&e (are se &rans2i& $e fiBa %e la3ora&or
Dac4 din3ii nu au fost ale5i 1n cabinet, !e fis4 se va men3ionaD
din ce material se vor confec3iona din3ii artificiali :acrilat sau !or3elan;. 8n "eneral
!entru PPA se ale" din3i din acrilat. Din3ii din !or3elan sunt mai "reu de asortat
diferitelor varia3ii !e care le !re2int4 !acien3ii, mai ales 1n edenta3ii frontale. De
asemenea 1n ca2urile 1n care DV? este mic5orat4 5i oclu2ia ad9nc4, se va indica s4
se foloseasc4 din3i din acrilat, care !ot fi modela3i 5i in s!a3ii foarte reduseE
Culoarea din3ilor se va indica cu !reci2ie !e cele trei 2one 1nt1lnite 1n "eneral la
din3ii naturali. Coletul este mai 1nc%is la culoare, mar"inea inci2al4 este de obicei
mai desc%is4 5i cu o oarecare trans!aren34 iar 2ona mi(locie de culoare
intermediar4 1ntre cele dou4 2one.
Cus!idarea din3ilor laterali.
) Da&e (are se &rans2i& $rin in&er2e%iul 2o%elelor
Modelele articulate !rin cele dou4 5abloane ofer4 urm4toarele informa3iiD
Forma din3ilor restan3i 1n func3ie de care se ale" din3ii artificialiE
caracteristicile #$MD
o $M
o DV?
o !lanul de oclu2ie
Pe modele se !ot face desene care s4 indiceD
limitele !l4cii !roteticeE
2onele de foliereE
P
a
g
e
4
5
5
!o2i3ia 5i forma cro5etelor.
Dac4 exist4 o instabilitate a !o2i3iei celor dou4 modele acestea se !ot le"a cu. s9rm4
sau se li!esc cu be3e de c%ibrit 5i cear4 de li!it, a5a cum se !rocedea24 1nainte de montarea 1n
oclu2or sau articulator, !entru a se men3ine !o2i3ia stabilit4 5i verificat4 1n cavitatea bucal4.
PRO'A "ACHETE)OR
Aceast4 eta!4 este necesar4 !entru a se !utea stabili acurate3ea execu3iei te%nice 5i
existen3a stabilit43ii statice 5i dinamice !e c9m!ul !rotetic al viitoarei PPA.
Are dou4 eta!eD
/. controlul mac%etei !e modelE
-. controlul 1n cavitatea bucal4.
\ 0roba mac6etei este necesar 'i obli%atorie la "roteza acrilic 8s"re deosebire de
"roteza sc6eletat unde este necesar doar /n cazul /n care se restaureaz o edentaie
#rontal9(
CONTRO)U) "ACHETEI PE "ODE):
e face 1n absen3a !acientului, !entru a verifica corectitudinea reali24rii 1n laborator a
mac%etelor, conform indica3iilor date !rin 5abloane 5i !rin fi5a de laborator.
Con&rolul o(lu/orului Bi al 2o%elelor:
) oclu2orul s4 nu aib4 nici un fel de (oc 1n balamaE
) contra!iuli3a s4 fie fixat4, dac4 #$M au fost stabilite numai !rin intermediul
5abloanelor, deci nu exist4 contacte dento)dentare care !4strea24 oclu2iaE
) !lanul median al celor dou4 modele s4 coincid4 cu !lanul median al oclu2oruluiE
) !e modele s4 fie trasate urm4toarele linii de referin34D
` linia median4 :dac4 este ca2ul;E
` linia caninilor :dac4 este ca2ul;E
` linia sur9sului :dac4 este ca2ul;E
` mi(locul crestelor.
e scot mac%etele de !e modele 5i se re!un 5abloanele !entru a verifica dac4 datele
transmise !rin 5abloane au fost res!ectate.
Con&rolul (ore(&i&u%inii reali/1rii &e6ni(e a 2a(6e&elor:
Medicul controlea24D
) dac4 te%nicianul a res!ectat indica3iile !rivind modela(ul 5i culoarea din3ilor
:form4, m4rime, as!ectul fe3ei oclu2ale, nuan3e coloristice;E
) dac4 montarea din3ilor este corect4D
P
a
g
e
4
5
5
) din3ii laterali !e mi(locul crestei 5i !er!endicular !e direc3ia
crestei alveolareE
) din3ii frontali 1n ra!oarte corecte de oclu2ie cu anta"oni5tii.
) dac4 artificiile de montare se +asortea24G cu situa3ia clinic4. Din3ii restan3i sunt 1n
"eneral mi"ra3i, adesea ocu!9nd locul altor din3i, mic5or9nd sau m4rind 2onele
edentate naturale, ceea ce com!lic4 montarea din3ilor artificiali, adesea fiind necesar
s4 se monte2e 1nc4lecat, asimetric sau, dim!otriv4, cu treme, diastem4, etc.
) modelarea ba2ei 5i a "in"iei artificialeD
) as!ect neted 1n re"iunile lateraleE
) modela(ul !a!ileiE
) modelarea ru"ilor !alatine.
\ Ceara este bine s aib o culoare c:t mai a"ro"iat de culoarea natural a
%in%iei1 "entru a crea "acientului o im"resie #avorabil 'i "entru a nu denatura unele
observaii care se vor #ace la controlul intrabucal al mac6etelor(
\ Dac se consider c sunt necesare modi#icri ale mac6etelor1 acestea vor #i
#cute /nainte de venirea "acientului "entru a nu-i crea sus"iciuni cu "rivire la
corectitudinea tratamentului(
CONTRO)U) INTRA'UCA) A) "ACHETE)OR:
\ Este bine s #ie #cut /n "rezena te6nicianului 'i1 dac este cazul1 /n "rezena
unei "ersoane din antura,ul "acientului1 a crei "rere este im"ortant "entru "acient(
\ Controlul intrabucal al mac6etelor1 av:nd multi"le obiective de atins1 "resu"une
mai multe eta"e care trebuie "arcurse /n mod obli%atoriu(
\ 0entru a evita de#ormarea mac6etelor se vor lua unele "recauii( )ac6etele
a'ezate "e modele se rcesc cu un ,et de a"( 0acientul clte'te %ura cu a" rece( Controlul
se va #ace minuios1 dar la #iecare . minute mac6etele s"late de saliv 'i re"use "e modele
vor #i rcite din nou1 iar "acientul se va clti din nou cu a" rece( 0acientul este instruit s
nu #ac mi'cri bru'te 'i s urmreasc cu atenie indicaiile "rimite(
Mac%eta se 1nde!4rtea24 cu "ri(4 de !e model 5i se introduce 1n cavitatea bucal4 1n
axul ei de inser3ie.
o Dac4 1n ra!ort cu din3ii restan3i mac%eta tr4dea24 o inada!tare fla"rant4 L cu toate c4
!e model ada!tarea este corect4 L 1nseamn4 c4 s)a !rodus o defec3iune im!ortant4 la
am!rentare sau la turnarea modelului 5i tratamentul trebuie luat de la 1nce!ut.
o Dac4 ne!otrivirea se refer4 numai la an"renarea din3ilor, se reia 1nre"istrarea #$M.
P
a
g
e
4
5
5
o Dac4 exist4 o similitudine 1ntre ada!tarea !e model 5i cea din cavitatea bucal4 se vor
controlaD
) stabilitatea mac%etei !e c9m!ul !roteticE
) ra!oartele oclu2ale :1n #C, 1n !ro!ulsie 5i 1n mi5c4rile de lateralitate;E
) refacerea as!ectului fi2ionomic.
Con&rolul s&a3ili&1Cii 2a(6e&ei:
) verificarea bascul4rii transversale a!4s9nd cu de"etele alternativ 1n drea!ta 5i st9n"a
!e molari. A!ari3ia unei de!las4ri denot4 fie o l4r"ime exa"erat4 a din3ilor, fie o montare 1n
afara crestei, a din3ilor laterali.
) bascularea sa"ital4 nu este concludent4, deoarece la mac%et4 nu exist4 cro5ete, iar
!or3iunea su!racin"ular4 a mac%etei este din cear4 5i !oate fi deformat4 !rin aceast4 mi5care.
) stabilitatea !rote2ei mai de!inde 5i de modelarea versantelor externe ale mac%etei.
Fa3a lin"ual4 la mandibul4 trebuie s4 fie concav4, iar fa3a vestibular4 convex4.
<erifi(area ra$oar&elor o(lu/ale:
Dac4 din3ii au fost corect monta3i oclu2ia se reali2ea24 concomitent !e din3ii artificiali
5i !e din3ii naturali restan3i.
e verific4 !un9nd !acientul s4 1nc%id4 "ura !9n4 la !rimul contact interdentar
!o2i3ion9nd mandibula 1n #C. Dac4 nu s)a reali2at $M 5i au a!4rut contacte !remature,
acestea !ot fi 1nl4turate !rin 5lefuirea sau remontarea din3ilor artificiali.
e face a!oi !roba s!atulei. Dac4 este !o2itiv4 :#C incorect 1nre"istrat4;, se
!rocedea24 la o nou4 1nre"istrare cu a(utorul unor f95ii de cear4 !lasate !e din3ii mac%etei sau
se reia de la 5abloane 5i se remontea24 1n oclu2or.
Controlul contactului interdentar 1n mi5c4rile func3ionale ale mandibulei se face
!un9nd !acientul s4 duc4 mandibula 1n !ro!ulsie !9n4 la !o2i3ia ca! la ca! 5i a!oi diri(9ndu)l
s4 reali2e2e contactul lateral canin)canin la drea!ta 5i st9n"a.
e res!ect4 urm4toarele re"uliD
1n edenta3iile terminale c9nd avem ca anta"onist o !rote24 mobili2abil4, la
toate aceste mi5c4ri trebuie s4 existe contacte multi!le 1ntre din3ii artificiali,
dac4 montarea a fost f4cut4 !e articulator. Dac4 montarea a fost f4cut4 !e
oclu2or se verific4 dac4 $M coincide cu #C, ec%ilibrarea fiind !osibil4 numai
1n centricE
1n edenta3iile latero)laterale :clasa a $$$)a NennedO; mac%etele trebuie s4
!ermit4 de2oclu2ia tuturor din3ilor 1n !ro!ulsie 5i 1n mi5c4rile de lateralitate de
!artea nelucr4toare L ca la !acientul dentat L res!ect9nd astfel toate criteriile
oclu2iei func3ionaleE
1n edenta3iile frontale :clasa $V NennedO;
P
a
g
e
4
5
5
o 1n !ro!ulsie mac%etele trebuie s4 reali2e2e "%ida(ul anterior, deci s4
asi"ure de2an"renarea din3ilor lateraliE
o 1n lateralitate, dac4 exist4 canin natural de !artea res!ectiv4, trebuie s4 se
reali2e2e !rotec3ia canin4. Dac4 nu exist4 canin, atunci la din3ii laterali
trebuie s4 se fac4 !rotec3ie de "ru!.
Refa(erea as$e(&ului fi/iono2i( de!inde de forma, m4rimea, culoarea 5i montarea
din3ilor artificiali, care trebuie s4 fie c9t mai a!ro!iate de as!ectul arcadei 1nainte de edentare
5i 1n concordan34 cu as!ectul din3ilor restan3i vecini 5i anta"oni5ti 5i cu de2ideratul fi2ionomic
al !acientului.
Din3ii artificiali trebuie s4 cores!und4 formei fe3ei, s4 res!ecte linia sur9sului 5i s4
aib4 o vi2ibilitate armonioas4 1n tim!ul vorbirii.
8n ca2ul li!sei s!a3iului necesar mont4rii din3ilor :datorit4 mi"r4rii din3ilor vecini;, se
!oate corecta 1n !realabil acest lucru remodel9nd coronar din3ii 1nclina3i, iar dac4 nu este
!osibil din diverse motive, se montea24 din3ii normal 1n 2ona anterioar4, iar 1n 2onele laterale,
care nu se v4d 1n vorbire, se !lasea24 un dinte cu l43imea redus4, cores!un24tor s!a3iului
r4mas.
8n ca2ul existen3ei unei creste alveolare maxilare !roeminente vestibular, reali2area
unei "in"ii artificiale ar crea un as!ect dis"ra3ios. Acest lucru obli"4 la montarea din3ilor
frontali direct !e creast4.
#efacerea as!ectului fi2ionomic se !oate ob3ine uneori mont9nd din3ii frontali cu
u5oare anomalii de !o2i3ie, imit9nd c9t mai mult naturalul.
Dac4 !roba mac%etei 1n cavitatea bucal4 a cores!uns, medicul trasea24 !e model
limitele viitoarei !rote2e. &a maxilar !laca acrilic4 !oate fi extins4 sau r4scroit4.
\ Dac se a"reciaz c ET este iminent1 deci 00A va deveni /ntr-un anumit
moment 0T de tranziie1 "laca "alatinal va #i extins /n limitele viitoarei 0T(
INDICA*II TRAN+"I+E )A'ORATORU)UI PENTRU TRAN+OR"AREA
"ACHETEI -N PROTE,.
In%i(aCii &rans2ise $rin in&er2e%iul 2o%elului:
&a terminarea !robei mac%etei, se transmit te%nicianului urm4toarele indica3iiD
folierea torusului :dac4 nu a fost f4cut4 !9n4 1n acest moment; 5i6 sau a 2onelor
care trebuie des!ov4rate. Medicul desenea24 !e model 1ntinderea folierii 5i
"rosimea folierii :ve2i /-. /. -.;E
P
a
g
e
4
5
5
ti!ul 5i modul de !lasare al cro5etelor de s9rm4, desen9nd !e din3ii de "i!s
res!ectivi traiectul cro5etelor :dac4 acest lucru nu a fost f4cut de(a du!4
determinarea #$M;.
8n ale"erea !o2i3iei 5i felului cro5etelor trebuie s4 se 3in4 seama de mai multe criteriiD
) num4rul minim de din3i !e care se !oate ancora favorabil o PPA este de doiE
) condi3ia esen3ial4 la PP care are numai dou4 cro5ete este ca linia care le une5te
:linia cro5etelorG; s4 treac4 !rin mi(locul ba2ei sau c9t mai a!roa!e de elE
!lasarea liniei cro5etelor la !eriferia PP are ca re2ultat basculareaE
) ori de c9te ori este !osibil se !ot !une 7 sau c%iar < cro5eteE
) num4rul cro5etelor nu trebuie s4 fie nici exa"erat de mare, c%iar dac4 condi3iile o
!ermit, !entru a nu crea dificult43i !acientului 1n manevrarea !rote2ei la inser3ie 5i
de2inser3ieE
) retentivit43ile din3ilor trebuie (udicios utili2ate !entru ca for3a de reten3ie a
cro5etelor s4 asi"ure men3inerea dar s4 nu fie mai mare dec9t re2isten3a
!arodontal4 a dintelui st9l!E
) c9nd exist4 !or3iuni de creast4 edentat4 retentive vestibular :creast4 frontal4 sau
tubero2itate care vor fi !rinse sub 5aua !rote2ei; 1n ale"erea cro5etelor trebuie s4
se 3in4 seama 5i de acest element anatomic care !oate avea valoarea unui cro5et
ri"id. Cro5etul de s9rm4 trebuie fie !e c9t !osibil !e o dia"onal4 cu acest element
anatomic.
) 1n re"iunea frontal4 5i !e !remolari trebuie alese cro5ete care s4 fie c9t mai !u3in
vi2ibile 1n tim!ul func3iilor ADM.
In%i(aCii &rans2ise $rin in&er2e%iul fiBei %e la3ora&or:
Medicul trebuie s4 indice "rosimea s9rmei !entru fiecare cro5et. &a acela5i ca2 se !ot
folosi "rosimi diferite de s9rm4 !e din3i diferi3i. Ale"erea "rosimii s9rmei se face 1n func3ie
deD
) lun"imea cro5etuluiE
) valoarea im!lant4rii dintelui st9l!E
) m4rimea retentivit43iiE
) vi2ibilitatea cro5etuluiE
) ti!ul de edenta3ie.
Medicul trebuie s4 indice materialul din care se va reali2a ba2a !rote2eiD
) acrilat termo!olimeri2abil ro2 sau trans!arent sau o combina3ie a lor. $deal ar fi s4
se alea"4 culoarea acrilatului 1n concordan34 cu culoarea mucoasei bucale, cu
a(utorul c%eii de culoriE
) acrilat termo!olimeri2abil 1n combina3ie cu materiale re2ilienteE
) acrilat termo!olimeri2abil 1n combina3ie cu fibre de sticl4, fibre de carbon, !las4
metalic4.
P
a
g
e
4
5
5
&a sf95itul !robei mac%etei medicul 15i d4 consim34m9ntul sub semn4tur4
!entru transformarea mac%etei 1n !iesa finit4.
@ste recomandabil ca 1n acest moment !acientul s4 15i dea acordul 1n scris
!entru definitivarea !iesei !rotetice, exclu29nd astfel !osibilitatea unor liti"ii
ulterioare.
AP)ICAREA PROTE,EI PAR*IA)E -N CA<ITATEA 'UCA).
Ada!tarea PPA !1n4 1n stadiul de inte"rare total4 1n or"anism, se face din !unct de
vedere mecanic 5i biolo"ic.
Mecanic ) PPA s4 aib4 1n stadiu final o confi"ura3ie cores!un24toare ansamblului
morfolo"ic al ADM L adic4 s4 fie !recis4 !e c9m!ul !rotetic.
Biolo"ic ) PPA 1n ansamblul eiD
O s4 fie tolerat4 de 3esuturile cu care vine 1n contactE
O s4 refac4 1n condi3iile cele mai bune func3iile ADME
O s4 fie acce!tat4 !si%ic de c4tre !acient.
A!licarea !rote2ei 1n cavitatea bucal4 :ada!tarea mecanic4; !retinde un consum de
tim! mult mai mare dec9t alte fa2e clinice, care de!inde de corectitudinea execu3iei fa2elor de
laborator 5i de ex!erien3a clinic4 a medicului.
CONTRO)U) PROTE,EI -NAINTE DE AP)ICARE:
8nainte de sosirea !acientului se ins!ectea24 !rote2ele !entru a verifica dac4D
) din3ii sunt !o2i3iona3i corect 5i bine reten3iona3i 1n acrilatul ba2eiE
) cro5etele sunt bine reten3ionate 1n acrilatul ba2ei, nu au urme de 2"9rieturi 5i au
ca!etele :v9rfurile; rotun(ite E
) fa3a extern4 a !rote2ei este corect 5i uniform lustruit4, f4r4 im!erfec3iuniE
) fa3a intern4 a !rote2ei nu !re2int4 urme de "%i!s sau !lumb de la 2onele foliateE
trecerea de la 2ona de foliere la restul ba2ei se face lin, nu cu muc%ie ascu3it4 E
) fa3a intern4 a !rote2ei nu !re2int4 !lusuri sau as!erit43iE
) mar"inile !rote2ei sunt rotun(ite, f4r4 muc%ii ascu3iteE
) limita !osterioar4 a !rote2ei maxilare se termin4 !ierdut 1n "rosimeE
) !rote2ele sunt curate.
8n ca2ul 1n care se constat4 mar"ini ascu3ite, as!erit43i sau !lusuri acestea se 5lefuiesc
cu fre2e sau !ietre adecvate.
V9rfurile ascu3ite ale cro5etelor se rotun(esc cu !ietre mici sau cu discuri mici de
carborundum ata5ate la !iesa drea!t4.
Prote2ele se s!al4 5i se 3in intr)un vas cu a!4 !9n4 la a!licarea 1n cavitatea bucal4.
P
a
g
e
4
5
5
AP)ICAREA 7I CONTRO)U) INTRAORA) A) PROTE,E)OR:

Instrumentar 'i materiale *
) trus4 de consulta3ieE
) !ies4 drea!t4E
) !ietre miciE
) fre2e de acrilat 5i cilindro)coniceE
) discuri de carborundum E
) cle5te cram!on E
) aneste2ic de contactE
) silicon de control :Fitt)c%eTer
\
) 0C; sau !ast4 indicatoare de !resiuneE
) %9rtie, cear4 sau s!raO de articula3ieE
) %9rtie de indi"oE
) creion c%imicE
) rulouri de vat4E
) alcool.
8nainte de a!licare !rote2ele sunt s!4late cu !eria 5i cu s4!un 1n fa3a !acientului care
este instruit 1n le"4tur4 cu 1ntre3inerea i"ienei !ieselor !rotetice. Du!4 s!4lare !rote2ele sunt
bine cl4tite cu a!4 rece.
Te6nica a"licrii 00A /n cavitatea bucal *
Din !4cate, ada!tarea mecanic4 a PPA este considerat4 de multe ori ca o
res!onsabilitate a te%nicianului dentar, care ar trebui s4 execute !rote2e extrem de !recise,
ne"li(9ndu)se c4 rela3iile date din cabinet 5i condi3iile te%nice nu !ermit acest lucru
1ntotdeauna.
Ada!tarea PPA, a5a cum sunt ele confec3ionate, este destul de dificil4, !entru c4
metodele te%nice de laborator sunt sim!le 5i im!recise. Atunci c9nd PPA sunt reali2ate !e un
model de lucru care nu este corect foliat 5i deretentivi2at a!licarea lor este a!roa!e
1ntotdeauna im!osibil4 f4r4 !relucrarea l4ca5urilor 1n care !4trund din3ii restan3i.
Inseria "rotezei*
$nser3ia !rote2ei se face !rin tatonare, !entru "4sirea celui mai !otrivit ax. Atunci
c9nd 1n laborator s)au executat corect folierile 2onelor retentive, c9nd au fost a!licate ri"uros
!rinci!iile 5i te%nica de executare a cro5etelor, c9nd s)a efectuat atent ambalarea 5i
!relucrarea !rote2ei, a!licarea acesteia 1n "ur4 nu constituie o dificultate.
P
a
g
e
4
5
5
Dac4, totu5i, a!ar obstacole care 1m!iedic4 intrarea PPA 1n "ur4, acestea vor fi
de!istate cu a(utorul %9rtiei de indi"o sau a %9rtiei de articula3ie sub3iri.
?bstacolele sunt locali2ate, de obicei, !roximal 1n imediata vecin4tate a din3ilor
existen3i, dar !ot exista 5i !or3iuni ale ba2ei care 1m!iedic4 inser3ia. Prin 5lefuirea atent4, din
a!roa!e 1n a!roa!e, f4r4 a atin"e cro5etele, !rote2a va fi ada!tat4 !9n4 c9nd va lua contact cu
su!rafa3a 1ntre"ului c9m! !rotetic, f4r4 s4 bascule2e.
8n ca2ul edenta3iilor intercalate cu din3ii limitan3i 1nclina3i, dac4 nu s)a f4cut corect
derentivi2area, trebuie s4 se 5lefuiasc4 toat4 !or3iunea acrilic4 ce !4trunde 1n 2ona retentiv4 a
dintelui. Jlefuirea trebuie f4cut4 cu mult4 r4bdare, !u3in c9te !u3in, fiecare !rob4 execut1ndu)
se 1n acela5i ax de inser3ie. #eali2area !ractic4 a acestei o!era3ii este dificil4 5i nesi"ur4, din
care cau24 !laca acrilic4 !ierde uneori contactul intim cu dintele restant. Dac4 exist4 s!a3iu
1ntre mar"inea !l4cii !rote2ei 5i dintele)st9l! :deci dis!are efectul de reci!rocitate al !l4cii;,
cro5etul exercit4 !resiuni ori2ontale !rovoc9nd de!lasarea dintelui. @fectul disortodontic
a!4rut 1ntr)un tim! foarte redus este 1nso3it de 1mboln4virea !arodon3iului de sus3inere, 1n
consecin34 dintele se !ierde mai devreme. !a3iile re2ultate !e fe3ele !roximale !ot favori2a
de!lasarea din3ilor 1n aceste direc3ii atunci c9nd sunt su!u5i la !resiuni ori2ontale. Pe de alt4
!arte, alimentele !ot !4trunde la acest nivel 5i irit4 !arodon3iul mar"inal.
\Dac /n urma 'le#uirilor exa%erate au a"rut ast#el de s"aii1 se recomand
com"letarea lor cu acrilat auto"olimerizabil direct /n %ur1 du" ce "oriunea
subecuatorial a #ost com"letat 8deretentivizat9 cu un material de obturaie "rovizorie de
bun calitate(
\5n unele situaii cro'etele /m"iedic inseria( 5n acest caz se /ncerc dezactivarea
lor1 o"eraie care trebuie #cut cu mult /ndem:nare 'i discernm:nt(
\ De multe ori din cauza ne%li,enei /n laborator se%mentele intermediare ale
cro'etelor1 care asi%ur elasticitatea acestora1 rm:n "rinse /n acrilatul bazei( )edicul
trebuie s elibereze aceast "oriune a cro'etului cu #reze cilindroconice sau s#erice mici1
av:nd %ri, s nu atin% s:rma(
Dac4 PPA a fost reali2at4 du!4 o am!rent4 luat4 1n lin"ur4 standard :1n edenta3ii
intercalate de mic4 1ntindere; mar"inile 5eilor !ot fi !rea mult extinse !este mucoasa mobil4,
deoarece am!renta nu a !utut fi foarte exact4 mar"inal vestibular. 8n aceste ca2uri, mar"inile
trebuie reduse cu "ri(4 !9n4 la limitele mucoasei !asiv)mobile, !entru a se evita a!ari3ia
le2iunilor mar"inale 1n fa2a de ada!tare.
Corectarea "oriunilor care "roduc discon#ort la a"licarea "rotezei*
Dac4 !acientul acu24 /one %ureroase !e c9m!ul !roteticD
) se identific4 aceste 2one 5i se marc%ea24 !e mucoas4 cu creionul c%imic
) se inser4 !rote2a 1n cavitatea bucal4
P
a
g
e
4
5
5
) du!4 1nde!4rtarea ei r4m9n marcate !e !rote24 !or3iunile care trebuie retu5ate
) acestea se 5lefuiesc cu fre2e sau !ietre de m4rimi !otrivite.
,onele %e su$ra$resiune se !ot identifica cu silicon de control :Fitt)c%eTer
\
) 0C;
sau cu !ast4 indicatoare de !resiune.
e !rocedea24 1n felul urm4torD
) !e fa3a intern4 a !rote2ei se a!lic4 !asta indicatoareE
) !rote2a este inserat4 1n "ur4 5i se exercit4 o !resiune moderat4E
) se 1nde!4rtea24 !rote2a din "ur4 5i se examinea24 fa3a intern4. Bonele de
su!ra!resiune a!ar ca 2one de acrilat de !e care !asta indicatoare s)a 5ters 1n
totalitateE
) se 1nde!4rtea24 o cantitate foarte mic4 de acrilat din aceste 2one cu !ietre de
m4rimi !otrivite.
) o!era3ia se re!et4 !9n4 c1nd !asta indicatoare, a!licat4 din nou, r4m1ne 1n strat
uniform.
Controlul stabilitii "rotezei*
e verific4 absen3a bascul4rii transversale a !rote2ei !rin !resiuni di"itale alternative
!e fe3ele oclu2ale ale Pm.
Cau2ele bascul4rii transversale !ot fi D
) montarea din3ilor laterali 1n afara cresteiE
) atrofii accentuate ale osului alveolarE
) re2ilien3a crescut4 a mucoasei fixeE
) foliere insuficient4 a torusului maxilar.
e controlea24 extinderea corect4 a !rote2ei mandibulare !e tuberculul !iriform, !e
cele -67 anterioare ale acestuia, !9n4 la limita inser3iei li"amentului !teri"omandibular.
Aco!erirea corect4 a tubercului !iriform contribuie la 1m!iedicarea de!las4rii s!re distal a
!rote2ei mandibulare.
Ada"tarea /n ocluzie
Cau2ele im!reci2iei oclu2ale D
) utili2area oclu2oarelor ce nu !ermit mi5c4ri de lateralitate E
) modific4rile volumetrice inerente te%nolo"iei acrilatelor E
) erod4ri ale "%i!sului anta"oni5tilor E
) c9nd modelul de lucru 5i ba2a !rote2ei se "4sesc 1ntr)una din (um4t43ile ti!arului,
din3ii artificiali 1n cealalt4 (um4tate, iar cele dou4 !4r3i nu au fost str9nse suficient
1n momentul ambal4rii, duc9nd la 1n4l3area oclu2iei. &a arcadele artificiale
confec3ionate 1n ti!ar cu val nu a!ar modific4ri de oclu2ie.
P
a
g
e
4
5
5
\ Ada"tarea /n ocluzie se #ace com"let din "rima 'edin(
Exist "racticieni care cred c la "rotezele cu s"ri,in mucozal ocluzia trebuie s #ie
mai /nalte cu a"roximativ + mm1 motiv/ndu-se c du" .=2 zile de la a"licare1 "rotezele se
/n#und 'i dinii restani a,un% /n contact corect( 5n aceste c/teva zile toat sarcina ocluzal
se transmite numai "rin dinii arti#iciali asu"ra osului1 "rovoc:ndu-i ast#el o atro#ie
marcat 'i ra"id(
Ocluzia trebuie "er#ectat de la /nce"ut "entru a se asi%ura #uncionalitatea "rotezei /n
condiii c/t mai #iziolo%ice 'i "entru a nu su"une "acientul unor e#orturi de ada"tare la o
situaie anormal 8Dumitrescu1 +>?29(
\ 5nainte de controlul ra"oartelor ocluzale se veri#ic dac nu cumva /n zona distal
se atin%*
'eile /ntre ele<
o 'a cu dinii anta%oni'ti<
o 'a cu tuberozitatea sau cu tuberculul "iri#orm al maxilarului o"us(
5n ast#el de situaii se des#iineaz aceste contacte1 c6iar dac uneori a"ar "er#oraii ale
'eii /n dre"tul tuberozitii sau se scurteaz distal 'aua mandibular(
\ C:t tim" se urmre'te o ec6ilibrare /n centric totdeauna 6:rtia de articulaie se
"une simultan "e ambele "ri( Dac 6:rtia se "une "e o sin%ur "arte "acientul va #i
tentat s duc mandibula de "artea res"ectiv(
A(ustarea oclu2iei se face 1n mod curent !rin 5lefuirea !unctelor oclu2ale de contact
!rematur marcate cu a(utorul %9rtiei de articula3ie, !1n4 se debloc%ea24 mi5c4rile mandibulei
1n toate sensurile. e mai !oate folosi ceara oclu2al4 moale, str9ns4 1ntre arcadele dentare
indic9nd locul de interferen34 maxim4 du!4 "radul de trans!aren34.
@xist4 5i un indicator Nerr, ade2iv numai !e !artea care se li!e5te de arcada artificial4
5i se toce5te 1n dre!tul contactului maxim.
Pacientul !oate colabora cu medicul 1n aceast4 ada!tare dac4 este instruit cum s4)5i
utili2e2e sim3ul oclu2al.
Pacientul astfel averti2at !oate indica cu mare !reci2ie dintele 5i cus!idul care vine
!rimul 1n contact cu anta"oni5tii, c9nd arcada mandibular4 se a!ro!ie de cea maxilar4 foarte
1ncet. Controlul se re!et4 du!4 fiecare 5lefuire, !9n4 ce !acientul simte contacte multi!le 1n
toate mi5c4rile mandibulare.
\ C:nd se a"lic "roteze anta%oniste1 se consider dre"t arcad natural cea cu mai
muli dini naturali 'i se ada"teaz "roteza anta%onist du" aceasta(
P
a
g
e
4
5
5
Du!4 5lefuirea su!rafe3elor oclu2ale, 1n vederea ada!t4rii, trebuie s4 se fac4 remodelarea
lor anatomic4 cu 5an3uri 5i cus!i2i, !entru a se asi"ura eficien3a masticatorie 1n 2drobirea 5i
triturarea alimentelor.
Du!4 a!licarea ambelor !rote2e 5i ada!tarea 1n oclu2ie, !acientul !oate acu2a dureri care
se !ot locali2a !e creasta alveolar4, la nivelul mucoasei de la mar"inea !rote2ei, 1n dre!tul
tubero2it43ilor 5i mai ales 1n 2onele retentive ale !rocesului alveolar. 8n locurile unde !ot fi
de!istate, !rote2a se retu5ea24 cu !ietre adecvate sau fre2e de acrilat.
\ Atunci c:nd nu se "oate #ace stabilirea cu "recizie a zonelor dureroase este bine s
se am:ne modi#icarea "rotezei la o a doua 'edin1 c:nd "e mucoas a"ar leziuni vizibile
de decubit(
Bone de le2iuni mai frecventeD
la maxilarD 1n dre!tul tubero2it43ilor, crestelor 2i"omatoalveolare, frenului, a
!roeminen3elor osoase re2ultate 1n urma extrac3iilor.
la mandibul4D 1n dre!tul !remolarilor, crestei oblice externe, tuberculului
!iriform, frenului bu2ei 5i frenului limbii.
Ada"tarea cro'etelor*
De re"ul4, cro5etele 5i celelalte elemente de men3inere, stabili2are 5i s!ri(in se a!lic4
corect !e din3i, dac4 nu au survenit modific4ri 1n tim!ul ambal4rii, !res4rii acrilatului sau
!relucr4rii !rote2ei.
Uneori, 1ns4, medicul trebuie s4 fac4 mici corecturi ale cro5etelor, !recum bi2otarea
v9rfurilor, ada!tarea mai intim4 !e din3i, distan3area de festonul "in"ival, de mucoas4 sau de
!a!ila interdentar4, activarea sau de2activarea cro5etelor, etc. Toate aceste manevre se
execut4 cu aten3ie !entru a nu fractura cro5etele !rin 1ndoiri re!etate 1n acela5i loc.
Cro5etele !entru PPA sunt executate de obicei !rin a!recierea vi2ual4 a 2onelor
retentive 5i nu !rin m4sur4tori !recise cu !aralelo"raful. Din aceast4 cau24, rareori for3ele
de"a(ate de ele sunt 1n limite fi2iolo"ice 5i fr9nea24 numai des!rinderea involuntar4 a
!rote2ei. Controlul eficien3ei acestor cro5ete se face numai 1n cavitatea bucal4, !rin trac3iuni
exercitate cu de"etul, de c4tre medic. Cro5etele se !ot ada!ta !rin de!lasarea vertical4 5i
ori2ontal4 a bra3ului activ !9n4 c9nd stabili2area este considerat4 cores!un24toare.
Controlul #izionomiei*
Dac4 !roba mac%etei a fost f4cut4 cu ri"uro2itate 5i modela(ul final al mac%etei a fost
f4cut corect, 1n acest moment nu trebuie s4 a!ar4 !robleme s!eciale. 8n momentul a!lic4rii
!rote2ei, cris!area musculaturii fiind maxim4, observa3iile asu!ra fi2ionomiei !ot fi
denaturate. Din acest motiv este !referabil ca micile retu5uri asu!ra din3ilor :scurtarea
P
a
g
e
4
5
5
muc%iilor inci2ale, rotun(irea unor un"%iuri; sau asu!ra ba2ei :sub3ierea 5eilor frontale; s4 se
fac4 du!4 a!roximativ o s4!t4m9n4, atunci c9nd cris!area musculaturii diminu4 sau dis!are.
Du!4 ada!tarea mecanic4, !rote2ele trebuie s4 se 1ntind4 strict 1n limitele func3ionale
ale c9m!ului !rotetic, inser3ia 5i de2inser3ia s4 se fac4 cu u5urin34 iar 1n momentul oclu2iei
!resiunile s4 fie uniform dis!ersate !e to3i din3ii, naturali 5i artificiali.
ADAPTAREA 'IO)OGIC.
8n restaurarea edenta3iei !ar3iale !acientul are un rol %ot4r9tor 1n reu5ita tratamentului.
Pentru a face din !acient un colaborator !re3ios, el trebuie informat 1n decursul tratamentului
!entru a nu fi sur!rins 1n stadiul final al tratamentului de volumul mare al !rote2ei, de li!sa
de confort, de "reutatea 1n vorbire din !rimele 2ile, de ineficien3a masticatorie ini3ial4, de
eventualele dureri 5i de sen2a3ia de vom4. Dac4 !acientul este luat !rin sur!rindere de aceste
deficien3e trec4toare le !oate considera ca fiind defec3iuni te%nice sau le !oate !une !e seama
ne!rice!erii medicului. @ste recomandabil s4 nu se dea niciodat4 asi"ur4ri ferme asu!ra
duratei dificult43ilor de ada!tare, deoarece aceasta este variabil4 1n func3ie de tratament, dar 5i
de ca!acitatea de ada!tare a !acientului.
Deficien3ele de vorbire dis!ar 1n c1teva 2ile, mai ales c9nd 1n reali2area !rote2ei s)au
luat m4suri !entru asi"urarea s!a3iului necesar limbii, iar elementele de le"4tur4 !lasate !e
bolta !alatin4 au fost orientate simetric.
Du!4 ada!tarea mecanic4 !erfect4 a !rote2ei, !acientul trebuie s4 fie instruit asu!ra
func3ionalit43ii !rote2ei 5i asu!ra sarcinilor care)i revin !entru 1ntre3inerea ei 1n bune condi3ii.
e !re2int4 mecanismul de inser3ie 5i de2inser3ie care trebuie s4 se fac4 cu mult4
r4bdare, !rin trac3iuni bl9nde, totdeauna 1ntr)o anumit4 direc3ie. Pacientul trebuie instruit s4
nu intre 1n !anic4 dac4 nu "4se5te din !rimul moment traiectoria de de2inser3ie, s4 nu for3e2e
de2inser3ia, ci s4 1m!in"4 !rote2a la locul ei !e c9m!ul !rotetic 5i s4 1ncerce din nou.
$"iena !rote2ei este obli"atorie du!4 fiecare mas4 5i 1nainte de culcare.
@ste bine ca !rote2ele din acrilat s4 fie lustruite 1n laborator la > luni at1t !entru
!4strarea i"ienei, c9t 5i !entru a se 1m!iedica aderen3a alimentelor li!icioase 5i a tartrului.
PPA $o& fi sau nu $ur&a&e In &i2$ul no$Cii In fun(Cie %e (on%iCiile fie(1rui (a/ In
$ar&e :
- 00A nu vor #i "urtate noa"tea /n urmtoarele situaii*
!acien3ii care !re2int4 %i!ersensibilitate fa34 de materialulul acrilicE
!acien3ii care acu24 o tensiune !ermanent4 1nso3it4 de tulbur4ri nervoase,
fenomene ce dis!ar o dat4 cu 1nde!4rtarea !rote2eiE
c9nd !rote2a a declan5at o stare de contrac3ie de ti!ul bruximului E
c9nd exist4 !ericol de carii.
P
a
g
e
4
5
5
8nde!4rtarea !rote2elor din "ur4 !e tim!ul no!3ii !ermite eliberarea c4ldurii
3esuturilor subiacente 5i relaxarea lor.
) este recomandabil s "oarte "rotezele noa"teaD
!acien3ii tineri cu edenta3ii frontale E
!acien3ii cu tulbur4ri !si%ice cau2ate de edenta3ie E
uneori 1n bruxism, c9nd din3ii restan3i sunt redu5i ca num4r, PP !urtate 5i noa!tea
contribuie la imobili2area din3ilor 5i la dis!ersarea !resiunilor !e o su!rafa34 c9t
mai extins4 E
!acien3ii cu PT maxilar4 5i PP terminal4 mandibular4 :sindrom combinat;. Dac4
nu s)ar !urta !rote2a terminal4, din3ii anteriori inferiori ar !resa asu!ra PT
su!erioare numai 1n re"iunea frontal4, !rovoc9nd bascularea ei. Din cau2a
bascul4rii, s)ar !roduce atrofie exa"erat4 numai la nivelul crestei alveolare
frontale. Deci, ori se !oart4 ambele !rote2e, ori nici una.
Du!4 a!licarea !rote2elor, controlul tratamentului trebuie s4 se fac4 sistematic, !entru
a se !utea urm4ri ada!tarea 1n tim!.
Pacientului i se va ex!lica necesitatea controlului 5i obiectivele urm4rite, !entru ca el
s4 devin4 un colaborator con5tient. Trebuie s4 5tie c4D
!ot s4 r4m9n4 !uncte de interferen34 oclu2al4E
!ot s4 a!ar4 1n tim! decubitusuriE
1n tim! se va !roduce atrofia crestelor edentate, urmat4 de instabilitatea !rote2elor cu
s!ri(in mixt.
Pacientul va fi !revenit c4 aceste deficien3e trebuie re2olvate numai de c4tre medic.
Presu!un9nd c4 !rote2a a fost ada!tat4 corect la ultima 5edin34, se mai recomand4 un
control la 7 2ile 5i la 7 luni !entru c4 !ot a!are modific4ri ale c9m!ului !rotetic care necesit4
recondi3ionarea !rote2ei.
*inAn% sea2a %e fa$&ul (1 2ulCi $a(ienCi sun& vArs&ni(i Bi (an&i&a&ea %e
infor2aCii &rans2ise es&e 2are! es&e $refera3il (a In afar1 %e sfa&urile (are Ii sun& %a&e
ver3al! $a(ien&ul s1 $ri2eas(1 Bi ins&ru(Ciuni s(rise! (onfor2 2o%elului ur21&or.
IN+TRUC*IUNI PENTRU PURT.TORU) DE PROTE,.
-n $erioa%a iniCial1 %e a%a$&are:
O nu scoate3i !rote2ele din "ur4 1n !rimele -< ore, deoarece medicul v4 va !ro"rama 1n
2iua imediat urm4toare celei 1n care au fost "ata !rote2eleE
O sen2a3ia de "ur4 !lin4G 5i cre5terea saliva3iei vor trece cu tim!ulE
O sen2a3ia de vom4 !oate dis!are dac4 su"e3i o bomboan4 :"en dro!s;E
P
a
g
e
4
5
5
O 1n tim!ul acestei !erioade !ot a!are !uncte dureroase 1n "ur4E
O dac4 ave3i sen2a3ia c4 m9ncarea nu are "ust consuma3i m9nc4ruri sau b4uturi calde, cu
arom4 5i miros mai u5or sesi2abile :mai condimentate;.
Cu2 &re3uie s1 2An(aCi (u $ro&e/a:
o t4ia3i m9ncarea 1n buc43i mici, cu a(utorul cu3ituluiE
o evita3i m9nc4rurile li!icioaseE
o durea24 un tim! s4 1nv43a3i s4 m9nca3i cu !rote2ele. Ni(io%a&1 nu o s1 fie la fel
%e 3ine (a a&un(i (An% aveaCi %inCi na&urali S Ave3i mult4 r4bdareE
o limba 15i va "4si !9n4 la urma locul ei.
<or3irea (u noile $ro&e/e:
o durea24 s4 v4 obi5nui3i L citi3i cu voce tare !entru a scurta aceast4 !erioad4E
o re!eta3i cuvintele !e care le !ronun3a3i cu dificultate.
Cur1Cirea @urii Bi a $ro&e/elor:
o cur43a3i 5i masa3i 2ilnic "in"iile cu o !eriu34 moaleE
o freca3i !rote2ele cu o !erie moale 5i cu s4!un obi5nuitE
o nu folosi3i niciodat4 !ast4 de din3i !entru a cur43a !rote2a, deoarece este !rea
abra2iv4E
o este bine ca 1n tim!ul i"ieni24rii !rote2a s4 fie 3inut4 deasu!ra unui reci!ient cu
a!4. Daca !rote2a alunec4, a!a va amorti2a c4dereaE
o l4sa3i !rote2ele !este noa!te 1n una din urm4toarele solu3iiD
o solu3ie de cur43at !rote2ele din comer3E
o o lin"uri34 de o3et la un !a%ar de a!4 o dat4 !e s4!t4m9n4.
Ce $u&eCi fa(e Bi (e nu $u&eCi fa(e:
nu !urta3i !rote2ele 1n tim!ul no!3ii dac4 medicul v4 recomand4 ex!res acest lucruE
nu 1ncerca3i niciodat4 s4 ada!ta3i sau s4 re!ara3i sin"uri !rote2eleE
!re2enta3i)v4 re"ulat la medic !entru un control de rutin4 :C@& PUA$* D@ D?UC
?#$ P@ A*;.
Prote2ele nu sunt eterne. &a nivelul oaselor 5i "in"iilor continu4 s4 se !roduc4 modific4ri.
ADRE+A*I-<. "EDICU)UI DENTI+T DAC. A<E*I UNA DIN
UR".TOARE)E PRO')E"E:
O mestecare dificil4 a m9nc4riiE
O mu5care re!etat4 a obra2uluiE
O dificult43i 1n vorbireE
O "in"ii ro5ii 5i inflamateE
O disconfort !rodus de !urtarea !rote2elorE
O fisuri la col3ul bu2elor.
P
a
g
e
4
5
5
CONTRO)U) DUP. AP)ICAREA PROTE,E)OR
7EDIN*A DE CONTRO) DUP. AP)ICAREA PROTE,E)OR
Instrumentar 'i materiale*
) trus4 de consulta3ieE
) !ies4 drea!t4E
) cle5te cram!onE
) !ietre miciE
) fre2e de acrilatE
) discuri de carborundumE
) creion c%imicE
) rulouri de vat4E
) alcoolE
) !ast4 indicatoare de !resiuneE
) %9rtie, cear4 sau s!raO de articula3ieE
) !ulbere sau crem4 ade2iv4.
0roceduri clinice*
Primul control este indicat s4 se fac4 la -< ore du!4 inserarea !rote2elor. @viden3ierea
le2iunilor se !oate face doar dac4 !rote2ele au fost !urtate !ermanent 1n acest interval de
tim!.
Dac4, din diferite motive, !acientul nu !oate fi rec%emat la -< ore ci abia la c9teva
2ile, acesta va fi instruit s4 1nde!4rte2e !rote2ele dac4 disconfortul este foarte mare 5i s4 le
3in4 1ntr)un reci!ient cu a!4, dar s4 le !oarte cel !u3in > ) H ore 1nainte de a veni la control.
#etu5area !rote2elor se face res!ect9nd urm4toarele re"uliD
se identific4 2onele de disconfort, %i!eremie sau ulcera3ieE
se marc%ea24 2onele le2ate cu creion c%imic sau dermato"rafE
!rote2a este a!licat4 1n cavitate bucal4 5i urma creionului este transferat4 !e ba2a
!rote2eiE
\ $e recomand marcarea zonei "erilezionale 'i nu a leziunii /n sine1 "recum 'i
/nde"rtarea ri%uroas de "e mucoas a urmelor de anilin cu o bulet umectat cu alcool
odat retu'ul terminat(
retu5ul se face cu fre2e sau !ietre de m4rimi cores!un24toare la !ies4 drea!t4E
dac4 retu5ul afectea24 numai fa3a intern4 a !rote2ei nu este necesar4 relustruireaE
P
a
g
e
4
5
5
dac4 retu5ul interesea24 5i fe3ele externe !rote2a este nete2it4 cu "ume s!eciale sau
este trimis4 1n laborator !entru relustruire.
&a maxilarul su!erior le2iunile de decubit a!ar 1n s!ecial 1n urm4toarele 2oneD
vestibular, la nivelul tubero2it43ilor maxilare sau crestei edentate
retentiveE
la nivelul frenului bu2ei su!erioare sau al frenurilor laterale.
&a mandibul4 le2iunile a!ar 1n s!ecial la nivelul urm4toarelor 2oneD
torusul mandibular :aco!erit cu mucoas4 sub3ire, sensibil4;E
tuberculul !iriform :aco!erit cu mucoas4 re2ilient4, de!lasabil4;E
2onele retentive ale crestelor edentateE
bridele vestibulare laterale.
e verific4 din nou rela3iile de oclu2ie.
Dac4 este ca2ul se activea24 sau se de2activea24 cro5etele.
e recomand4 !acientului revenirea la control !entru mici retu5uri.
Pacien3ii edenta3i !ar3ial !rote2a3i vor fi dis!ensari2a3i. Controalele obli"atorii se fac
la 7 luni de la a!licarea unor !rote2e noi, a!oi o dat4 la > luni.
ATITUDINEA A*. DE PRO')E"E)E CARE APAR -N PRI"E)E ,I)E
DUP. AP)ICAREA PROTE,E)OR
Pro3le21 Cau/a $osi3il1 Tra&a2en&
1. Ul(eraCia sau
infla2aCia
Cesu&urilor
su3ia(en&e
Bone unde !rote2a !resea24
excesiv
e utili2ea24 !ast4 indicatoare, se
identific4 2ona 5i se retu5ea24
Contact !rematur @c%ilibrare oclu2al4
u!raextensia mar"inilor #educerea lun"imiiVlustruire
$m!erfec3iuni ale ba2ei !rote2ei Marcare cu creion c%imicVretu5are
Cor! str4in sub !rote24 !4larea !rote2eiVinstruirea
!acientului
DV? !rea mare @c%ilibrare oclu2al4 sau remontarea
din3ilor sau refacerea !rote2ei
Ticuri @ducarea !acientului 5i 1n"ri(ire
medical4
$"ien4 oral4 deficitar4 @ducarea !acientului
Alimenta3ie deficitar4 5i
avitamino2e
@ducarea !acientului 5i 1n"ri(ire
medical4
Boli sistemice Consult medical
#eac3ii aler"ice Consult medical
Perturb4ri endocrine Consult medical
P
a
g
e
4
5
5
2."uB(area
o3ra/ului
Montarea incorect4, ca!)la)ca! a
din3ilor 1n re"iunea lateral4
M4rirea tre!tei dintre fe3ele
vestibulare ale din3ilor laterali
9. )i$sa 2enCinerii Cro5ete ineficiente Activarea, 1nlocuirea sau
su!limentarea cro5etelor
Contact !rematur sau interferen34 @c%ilibrare oclu2al4
ubextinderea mar"inilor !rote2ei C4!tu5ire mar"inal4
u!raextinderea mar"inilor
!rote2ei
#educerea lun"imii 5i6sau
"rosimiiVlustruire
?bicei vicios e de!istea24 obiceiul 5i se 1ncearc4
reeducarea
:. )i$sa s&a3ili&1Cii Mar"ini !rea scurte Tatonare cu $m!ression com!ound
\
) Nerr verde .C4!tu5ire mar"inal4
DV? !rea mare @c%ilibrare oclu2al4 sau remontarea
din3ilor sau refacerea !rote2ei
>."as&i(aCie
inefi(ien&1
@n"ram4 de mastica3ie modificat4
:numai !e din3ii anteriori 1n li!sa
lateralilor;
$nstruirea !acientului s4 m4n9nce 5i
!e din3ii laterali
Din3i artificiali cu relief !lat #efacerea reliefului oclu2al sau
montarea altor din3i
Contacte !remature sau
interferen3e
@c%ilibrare oclu2al4
?. Difi(ul&1Ci In
vor3ire
!a3iu insuficient !entru limb4 #educerea din3ilor laterali dins!re
lin"ual
#educerea 5eilor "roase lin"ual
M. +en/aCie %e @reaC1 Plac4 !alatinal4 !rea extins4 #educerea !l4cii 1n limite
func3ionale
Jei lin"uale !rea lun"i 5i6sau !rea
"roase
curtarea 5i6sau reducerea lun"imii
5eilorVlustruire
RECONDI*IONAREA PROTE,E)OR PAR*IA)E ACRI)ICE
PPA care au !ierdut ada!tarea !e c9m!ul !rotetic datorit4 atrofiei osoase sau au suferit
accidente :fracturi, fisuri, ru!erea cro5etelor, des!rinderea unor din3i;, !ot fi ref4cute
func3ional !rin interven3ii !rotetice denumite recondi3ion4riG.
#econdi3ion4rile se reali2ea24 !rin dou4 metodeD
) c4!tu5irea !rote2elor !ar3ialeE
) re!ara3ia !rote2elor !ar3iale.
C.PTU7IREA PROTE,E)OR PAR*IA)E ACRI)ICE CU "ATERIA)E
RIGIDE
P
a
g
e
4
5
5
Prin c4!tu5ire se 1n3ele"e a!licarea !e fa3a muco2al4 a !rote2ei 5i !e mar"inile ei a
unui material acrilic 1n stare !lastic4 !rin care se ob3ine o reada!tare intim4 a ba2ei la c9m!ul
!rotetic.
Indicaii*
) atrofia avansat4 a 2onei de s!ri(in osteo)mucoase !rodus4 1ntr)un tim! 1ndelun"at
de la a!licarea !rote2ei
) ameliorarea men3inerii la o !rote24 subextins4E
) 1n ca2 de instabilitate cu basculare !e un torus !roeminentE
) 1n ca2ul !rote24rilor imediate urmate de resorb3ii ra!ide a !roceselor alveolareE
) 1n deficien3ele clinice :am!rentare func3ional4 "re5it4; sau de laborator
:deteriorarea modelului func3ional;E
Contraindicaii*
) mi"r4ri ale din3ilor st9l!i c4tre s!a3iile edentate cu !ierderea !unctelor de contactE
) inflama3ia !arodontal4 avansat4 cu mobilitatea din3ilor restan3iE
) de2ec%ilibru oclu2al care nu !oate fi corectatE
) din3ii laterali monta3i 1n afara cresteiE
) DV? su!raevaluat4E
) !rote2e cu re!ara3ii multi!le 5i din3i de"rada3i anatomic 5i cromatic :este
!referabil s4 se fac4 o !rote24 nou4;.
Te6nici de c"tu'ire*
C4!tu5irea PPA se reali2ea24 !rin dou4 metodeD direct4 5i indirect4.
8n ambele ca2uri materialul utili2at este acrilatul auto!olimeri2abil.
C"tu'irea direct a !rote2ei 1n cavitatea bucal4 se face 1n cabinet de c4tre medicul
stomatolo" a(utat de asistent4.
Ti2$i o$era&ori:
) i"ieni2area c9m!ului !roteticE
) vaselinarea din3ilor artificiali !entru a)$ !rote(a 1m!otriva ac3iunii c%imice a
acrilatului, 1n tim!ul !olimeri24riiE
) aco!erirea din3ilor artificiali 5i a versantelor 5eilor cu o band4 de leuco!lastE
) 1nde!4rtarea !rin fre2are a unui strat de .,=)/ mm de !e fa3a intern4 a 5eilor
acrilice 5i de !e mar"inile 5eilorE
) badi(onarea cu monomer a su!rafe3ei fre2ateE
) a!licarea !e 2ona de lucru, a unui strat de acrilat auto!olimeri2abil, c9nd acesta
Gse tra"e 1n fireGE "rosimea materialului trebuie s4 fie ceva mai mare dec9t a
materialului 1nde!4rtatE
P
a
g
e
4
5
5
) introducerea !rote2ei 1n cavitatea bucal4 5i a!licarea !erfect ada!tat4 !e c9m!ul
!rotetic, du!4 care se exercit4 !resiuni di"itale u5oare !e !or3iunea su!racin"ular4
a !rote2ei. Pacientul nu 1nc%ide "ura :metoda de c4!tu5ire cu "ura desc%is4G;E
) urmea24 mi5c4rile de modelare a mar"inilor !rote2ei ca la am!renta func3ional4E
\ 0roteza va #i mobilizat /nainte de "riza com"let a materialului1 "ro#it:nd de
starea de "lasticitate a acestuia "entru a evita retenionarea #orat a "rotezei la
nivelul dinilor( Ca msur de "recauie1 s"aiile interdentare 8retentive9 trebuie
obstruate /n "realabil(
) du!4 terminarea !olimeri24rii 5i scoaterea din cavitatea bucal4, !rote2a c4!tu5it4
se !4strea24 c9teva minute 1ntr)un vas cu a!4 cald4, !entru a definitiva
!olimeri2area.
) du!4 !ri2a com!let4 a acrilatului, mar"inile !rote2ei se !relucrea24 !rin fre2are,
5lefuire 5i lustruire !rovi2orie.
) se introducerea !rote2a 1n cavitatea bucal4E
) reada!tarea oclu2al4 a !rote2ei com!ort4 trei tim!i de lucruD
) 1nc%iderea "urii 1n #CE
) 1nde!4rtarea eventualelor !uncte de contact !rematurE
) restabilirea $M 5i im!licit reec%ilibrarea oclu2iei.
) 1n final, !rote2a se trimite 1n laborator !entru lustruire.
C"tu'irea indirect a !rote2ei se face cu a(utorul laboratorului de te%nic4 dentar4.
C"tu'irea "rotezelor care restaureaz edentaii termino-terminale 8clasa I
7enned-9
Ti2$i o$era&ori In 2e&o%a #(u @ura In(6is1= :$onescu, /,,,;
Fa2a clinic4
) se constat4 necesitatea c4!tu5irii c9nd testul de rota3ie al !rote2ei este !o2itivE
) se 1nde!4rtea24 un strat de / mm acrilat de !e fa3a muco2al4 a !rote2eiE
) se a!lic4 1n 2ona distal4 un strat de tentZs sau Nerr, care se ramole5te, !rote2a se
introduce 1n "ur4 5i se a5ea24 !e c9m!ul !rotetic, unde se men3ine cu o u5oar4
!resiune execut9nd mi5c4rile ca !entru am!renta func3ional4. Du!4 !ri2a
materialului termo!lastic, testul de rota3ie trebuie s4 fie ne"ativ.
) se 1nde!4rtea24 di2armoniile oclu2aleE
) !entru am!rentare se a!lic4 !rin !ensulare !e fa3a radiat4 a !rote2ei, un strat de
cear4 buco!lastic4. se introduce !rote2a 1n "ur4 5i du!4 a!licarea corect4 se
1nc%ide 1n $ME
) tim! de = minute se fac mi5c4ri de modelare de c4tre medic 5i !acientE
P
a
g
e
4
5
5
) 1nde!4rtarea !rote2ei cu am!renta 1n cear4 se face numai du!4 r4cire cu a!4, a!oi
se trimite 1n laboratorE
) 8n loc de materiale buco!lastice !ot fi utili2a3i 5i elastomeri de sinte24 :siliconi de
consisten34 medie;.
) Du!4 c4!tu5irea 1n laborator ) 1n cabinet, !rote2a va fi ec%ilibrat4 oclu2al.
Fa34 de metoda direct4 de c4!tu5ire, !olimeri2area acrilatului auto!olimeri2abil se
face f4r4 !oro2it43i, f4r4 monomer re2idual 5i f4r4 consecin3ele reac3iei exoterme de
!olimeri2are.
C.PTU7IREA CU "ATERIA)E RE,I)IENTE
Indicaii*
) substratul muco)osos sensibil la !resiuni masticatoriiE
) le2iuni de decubitE
) inflama3ia dureroas4 5i mobilitate a mucoasei ce aco!er4 crestele alveolareE
) mastica3ie dificil4.
C4!tu5irea cu materiale re2iliente !oate fiD
) tem!orar4E
) definitiv4.
C"tu'irea tem"orar*
e recomand4 !entru condi3ionarea 3esuturilor din 2ona de s!ri(in muco)osos.
Materialele folosite au o v9sco2itate lent !ro"resiv4. e !re2int4 1n form4
bicom!onent4D !ulbere 5i lic%id.
Te%nicaD metoda de c4!tu5ire direct4.
Durat4D /)- s4!t4m9ni du!4 care materialul 15i !ierde elasticitatea 5i devine "ranulos.
\ Dac se intenioneaz /nlocuirea acestui material cu acrilat auto"olimerizabil1
acest lucru trebuie #cut /nainte ca materialul "rovizoriu s-'i #i "ierdut "ro"rietile(
@fecteD !ro!riet43ile v9sco)elastice ale materialului refac 3esuturile traumati2ate, le
relaxea24 5i le modelea24, !ermi39nd astfel o nou4 c4!tu5ire cu materiale de durat4.
C"tu'irea de#initiv:
&a acest ti! de c4!tu5ire se a!elea24 c9nd indica3iile ar4tate anterior sunt acelea5i, dar
cu semne clinice foarte severe.
Te%nica de c4!tu5ire !oate fiD
) direct4, 1n care se folosesc materiale ca im!a
\
:Nettenbac%; sau Mollosil
\
:Detax; sau
) indirect4, folosind materiale siliconate "en Mollo!last)B
\
:Detax;, etc.
P
a
g
e
4
5
5
REPARA*IA PROTE,E)OR PAR*IA)E ACRI)ICE
PPA !ot suferi accidente 5i deterior4ri care necesit4 recondi3ion4ri !rin diferite
moduri de re!ara3ii.
Te6ni(i %e re$arare a PPA:
Prote2ele mobile !ot fi re!arate at9t 1n laborator c9t 5i 1n cabinet, 1nlocuirea unui dinte
sau a unui cro5et fiind o o!era3ie ce se !oate executa 5i de c4tre medic.
8n laborator, indiferent de ti!ul de re!ara3ie care se execut4, !rima o!era3ie este
de2infectarea !rote2ei. Foarte adesea !rote2ele vec%i, !urtate mul3i ani, sunt im!re"nate cu
resturi alimentare, cu tartru, infiltra3ii microbiene etc., ceea ce !e l9n"4 as!ectul inestetic,
re!re2int4 5i surse de infec3ie.
#e!ara3iile PPA se !ot "ru!a astfelD
) re!ararea ba2ei !rote2ei fracturate sau fisurateE
) re!ara3ie !entru 1nlocuirea unor din3iE
) re!ara3ie !entru 1nlocuirea cro5etelor de s9rm4E
) com!letarea unuia sau a mai multor din3iE
) com!letarea ba2ei 1n ca2ul extrac3iei din3ilor distali.
Re"araia "lcii 00A
Aceast4 re!ara3ie se !oate executa at9tmailtoDatat 1n cabinet cu a(utorul r45inilor
acrilice auto!olimeri2abile :de exD #a!id #e!air
\
) DeTreO;, c9t 5i 1n laborator cu a(utorul
r45inilor auto!olimeri2abile, sub !resiune.
Re$araCia unei fra(&uri si2$le (u %ou1 fra@2en&e
Te%nica re!ara3iei la o PPA este urm4toareaD
cele dou4 fra"mente de !rote24, bine uscate, se coa!tea24 cu mult4 aten3ie de)a
lun"ul liniei de fractur4, astfel 1nc9t su!rafe3ele fracturate s4 vin4 1n contact intim
f4r4 s4 a!ar4 denivel4ri sau s!a3iu 1ntre eleE
se solidari2ea24 fra"mentele !rin li!ire !rovi2orie cu cianoacrila3i. olidari2area
se !oate face 5i !rin !icurare de cear4 de li!it de)a lun"ul liniei de fractur4 5i
solidari2area fra"mentelor !rin a!licarea 5i li!irea de be3e de c%ibrit !este din3ii
artificiali ai ambelor fra"mente. Aceste !recau3ii sunt necesare deoarece orice
deficien34 1n coo!tarea fra"mentelor com!romite total re!ara3ia sau c%iar !rote2aE
1n interiorul !rote2ei se toarn4 !ast4 de "i!s, reali29nd astfel un model care va
men3ine 1n !o2i3ie corect4 fra"mentele !e toat4 durata o!era3iilor urm4toare.
P
a
g
e
4
5
5
du!4 !ri2a "i!sului, fra"mentele de !rote24 se 1nde!4rtea24 de !e model cu mult4
aten3ie !entru a nu deteriora modelulE
fra"mentele 1nde!4rtate de !e model se !re"4tesc 1n vederea reten3iei acrilatului,
astfelD
o cu a(utorul unei !ietre montate la !iesa de m9n4 a motorului sus!endat sau cu
o fre24 de acrilat se creea24 1ntre fra"mentele !rote2ei un s!a3iu de -)7 mm,
1nde!4rt9nd cianoacrilatul sau cearaE
o du!4 ce acest lucru a fost verificat !e model, se reduce din "rosimea
fra"mentelor de !rote24 o 2on4 de = )F mm !aralel cu linia de fractur4.
Aceast4 sub3iere trebuie f4cut4 la ambele fra"mente sau dac4 sunt mai multe,
la fiecare fra"ment 1n !arte 1n dre!tul 2onei de fractur4. !a3iile acestea se
creea24 !entru desfiin3area 2onei lucioase a acrilatului ce s)ar !utea o!une
unei reac3ii de !olimeri2are eficient4 a acrilatului cu care se execut4 re!ara3ia.
Jlefuirea fra"mentelor se mai face 5i cu sco!ul de a reali2a o "rosime
suficient4 a acrilatului, asi"ur9nd 1n felul acesta re2isten3a !rote2eiE
o !e 2onele sub3iate ale fra"mentelor se crea24 cu a(utorul unei fre2e o fisur4
retentiv4 1n form4 de coad4 de r9ndunic4, de U, T, etc. Uneori reten3iile
trebuie create c%iar sub din3ii artificiali. 8n aceste ca2uri se va evita
deteriorarea din3ilor 5i sc%imbarea formei acestora. Cu toate c4 solidari2area
acrilatului nou cu vec%ea !rote24 se face c%imic, reten3iile sunt necesare
!entru a m4ri su!rafa3a de contact 5i a creea condi3ii de 1ntre!4trundere,
asi"ur9nd 1n felul acesta o mai mare re2isten34 !rote2ei re!arate.
modelul se i2olea24 cu o substan34 al"inic4 :Pecti2ol, $sodent;E
fra"mentele astfel !re"4tite se rea5ea24 !e model cu "ri(4. 8ntre ele exist4 acum un
s!a3iu care ar !utea s4 derute2e la a!licarea corect4 a fra"mentelor !e modelE
se umectea24 cu monomer su!rafe3ele care se vor li!iE
1ntr)un "odeu se !re!ar4 acrilat auto!olimeri2abil :ro2 sau trans!arent; 1n
cantitate suficient4 5i 1n momentul c9nd a a(uns 1n stadiul de !lasticitate o!tim4 se
introduce 1n s!a3iul dintre fra"mente, cu un u5or exces. e !resea24 cu de"etele
!entru a com!leta tot s!a3iul, model9nd 1n acela5i tim! astfel 1nc9t !asta de acrilat
s4 fie la acela5i nivel cu su!rafa3a !rote2ei. Presiunea aceasta se men3ine continuu
!9n4 1n momentul 1nt4ririi com!lete a acrilatului auto!olimeri2abil. Unii autori
recomand4 ca du!4 1nt4rirea acrilatului !rote2a s4 fie 3inut4 1n a!4 cald4 1ntr)o
oal4 sub !resiune /.)-. minute !entru a definitiva !olimeri2area 5i a m4ri
re2isten3a acrilatuluiE
2ona unde s)a efectuat re!ara3ia se !relucrea24 5i se lustruie5te, du!4 ce !rote2a a
fost 1nde!4rtat4 de !e model.
P
a
g
e
4
5
5
Re$araCia unei $ro&e/e (u fra(&uri 2ul&i$le
Dac4 exist4 fra"mente multi!le :7)< fra"mente; 5i se!arate, reconstituirea lor se face
1n acela5i mod, dar o!era3ia este mai dificil4.
Re$araCia unei $ro&e/e la (are unul %in fra@2en&ele fra(&ura&e s-a $ier%u&
Dac4 fra"mentul este de dimensiuni mici, se execut4 o am!rent4 cu materiale elastice
!este !rote2a a!licat4 1n "ur4.
Du!4 turnarea modelului, fra"mentul li!s4 se com!letea24 cu acrilat auto!olimeri2abil
!e model.
Re$araCia unei $ro&e/e fisura&e este asem4n4toare unei !rote2e fracturate, cu
exce!3ia fa2ei de coa!tare fra"mentelor care nu mai este necesar4.
Re"araia "entru /nlocuirea unor dini*
#e!unerea unui dinte !e !rote24 este necesar4 1n dou4 situa3iiD
a( dintele este numai deta'at de baza "rotezei1 dar intact ca #orm
Te%nicaD
dintele se re!une 1n l4ca5ul s4u !entru a)i verifica !o2i3iaE
se 1nde!4rtea24 dintele, se crea24 reten3ii 1n !lac4 5i !e fa3a oral4 a dintelui :dac4
este din acrilat;E
se umectea24 2onele de !lac4 5i de dinte ce urmea24 a fi solidari2ateE
se !re!ar4 acrilat auto!olimeri2abil ro2 sau de culoarea dintelui 5i se introduce 1n
2onele de reten3ie createE
dintele este !o2i3ionat corectE se !resea24 cu de"etele !9n4 1n momentul
!olimeri24rii com!lete, model9nd concomitent excesul de r45in4 cu un instrument
umectat 1n monomerE
se !relucrea24 5i se lustruie5te 2ona afectat4 de re!ara3ie.
?!era3ia fiind foarte sim!l4, se !oate executa 5i 1n cabinet.
b( dintele s-a "ierdut sau este deteriorat
dac4 dintele li!s4 este 1n imediata vecin4tate a unui dinte natural existent sau dac4 este
vorba de un !remolar sau molar unde reali2area contactului cu anta"oni5tii trebuie
reali2at4 obli"atoriu, este necesar4 am!rentarea cu un silicon c%itos :Beta
\
!lus )
B%ermacT, ?!tosil
\
) 'eraeus Nul2er, ila!last
\
) Detax, Dentaflex
\
solid ) !ofa;
!este !rote2a a!licat4 1n "ur4 :!entru rela3ia cu vecinii; 1n oclu2ie :!entru rela3ia cu
anta"oni5tii;E
P
a
g
e
4
5
5
am!renta, solidar4 cu !rote2a, se ume2e5te 5i se toarn4 un model 1n dou4 eta!e. 8n
!rima eta!4 se introduce !asta de "i!s 1n interiorul !rote2ei 5i se reali2ea24 un soclu
cu o !relun"ire distal4, unde se crea24 o c%eie de an"rena(. Du!4 !ri2a "i!sului, se
i2olea24 din nou 5i se toarn4 "i!s 1n am!renta anta"oni5tilor, !relun"it !este c%eia de
an"rena(. Prin demulare se ob3ine un model solidar cu !rote2a 5i modelul
anta"oni5tilorE
1n locul unde li!se5te dintele se va ada!ta !rin 5lefuire un dinte de acrilat existent 1n
laborator sau confec3ionat s!ecial du!4 forma, m4rimea 5i culoarea cores!un24toare.
Ada!tarea se va face 1n ra!ort cu din3ii vecini 5i anta"oni5ti. ?!era3iile urm4toare sunt
identice cu cele descrise la re!ara3ia unui dinte existent.
Re"araia "entru /nlocuirea unui cro'et de s:rm*
se ia o am!rent4 cu silicon c%itos :Beta
\
!lus ) B%ermacT, ?!tosil
\
) 'eraeus Nul2er,
ila!last
\
) Detax, Dentaflex
\
solid ) !ofa;, care va reda cu fidelitate forma
anatomic4 a dintelui !e care trebuie reali2at cro5etul de s9rm4 :mai ales fa3a sa
vestibular4;, !recum 5i !rocesul alveolar 5i fundul de sac vestibular din 2ona vecin4
dintelui, unde se va im!lanta coada cro5etului. Am!renta se ia !este !rote2a !ar3ial4
a!licat4 1n "ur4. Am!renta astfel ob3inut4 este solidar4 cu !rote2aE
modelul se toarn4 din "i!s obi5nuit 5i se demulea24 av9nd "ri(4 s4 nu se fracture2e
dintele !e care se va executa cro5etulE
!rote2a se 1nde!4rtea24 de !e model, iar 1n locul unde coada cro5etului va !4trunde 1n
!laca !rotetic4 se creea24 cu o fre24 un 5an3 de <)= mm. De obicei coada vec%iului
cro5et determin4 exact locul unde trebuie f4cut 5an3ulE
dintr)o s9rm4 de Pi!la elastic4 de "rosime adecvat4 situa3iei clinice :.,> ) .,H mm;se
reali2ea24 !rin 1ndoire cro5etul, ada!tat intim !e dinte. Coada va fi !lasat4 1n 5an3ul
creat s!ecial 1n acest sco!. Pentru a)i asi"ura o !o2i3ie corect4 !e model 1n tim!ul
a!lic4rii acrilatului, cro5etul se li!e5te cu cear4 !e dintele de "i!sE
solidari2area cro5etului cu !rote2a se face a!lic9nd 1n 5an3ul 1n care s)a !lasat coada
cro5etului a !astei de acrilat auto!olimeri2abil ce se !resea24 cu de"etele 1n momentul
1nt4ririiE
!relucrarea 5i lustruirea 2onei res!ective se fac obi5nuit.

Com"letarea unuia sau a mai multor dini la o 00A
8n acest ca2 este vorba de o re!ara3ie unde s)au extras unul sau mai mul3i din3i 5i care
trebuie 1nlocui3i.
Te%nicaD
imediat du!4 extrac3ie sau du!4 c9teva 2ile, medicul va lua o am!rent4 cu !rote2a
!ar3ial4 1n "ur4, care s4 cu!rind4 din3ii vecini dac4 exist4, creasta alveolar4 !roas!4t
P
a
g
e
4
5
5
edentat4, fundul de sac vestibular 5i anta"oni5tii. Am!renta se ia cu materiale elastice
:siliconi;. 8n tim!ul am!rent4rii se va avea "ri(4 ca !rote2a s4 fie a!licat4 exact !e
c9m!ul !rotetic, iar materialul s4 nu !4trund4 1ntre mucoas4 5i !rote24 !e toat4
su!rafa3a intern4 a !rote2eiE
modelul se toarn4 1n dou4 fa2e. Prima !arte a modelului va cu!rine !artea intern4 a
!rote2ei 5i c9m!ul !rotetic !roas!4t edentat, iar a doua !arte anta"oni5tii. Modelul se
reali2ea24 cu c%eie de an"rena(E
!rote2a se scoate de !e model 5i i se creea24 reten3ii 1n dre!tul din3ior extra5i ca la
orice re!ara3ieE
se ale" sau se confec3ionea24 din3ii de acrilat 5i se !robea24 1n s!a3iul r4mas liber
du!4 extrac3ie, fix9ndu)se cu cear4. Montarea din3ilor se face 3in9nd seama de
cerin3ele fi2ionomice 5i de an"renarea cu anta"oni5tiiE
se reali2ea24 o c%eie vestibulo)oclu2al4 din "i!s, care va asi"ura !o2i3ia corect4 a
din3ilor 5i modelarea cores!un24toare a !or3iunii vestibulare a 5eii 1n momentul
1ndes4rii acrilatuluiE
se i2olea24 modelul 5i c%eia vestibulo)oclu2al4E
se !re!ar4 !asta de acrilat 5i se a!lic4 1n !or3iunea dintre din3i :!o2i3iona3i 1n c%eie; 5i
model, 1n dre!tul extrac3iei recenteE se !resea24 c%eia de modelE
du!4 !olimeri2are, !rote2a se !relucrea24 5i se lustruie5te.
Com"letarea bazei /n cazul extraciei dinilor distali
Dac4 este necesar4 extrac3ia unui dinte distal 5i6sau edenta3ia devine din lateral4
terminal4, !laca !rotetic4 re2ultat4 1n urma re!ara3iei trebuie s4 aco!ere corect tubero2itatea
sau tuberculul !iriform 1n formare.
8n toate situa3iile 1n care trebuie re!arat4 o PPA vor fi res!ectate urm4toarele re"uliD
) re!ara3iile se execut4 re!ede, !entru a nu !riva !acientul de !rote24 mult tim!E
) se va evita modificarea vec%ilor ra!oarte ale !rote2ei cu c9m!ul !roteticE
) acrilatul a!licat trebuie s4 confere !rote2ei suficient4 re2isten34 5i durabilitate 1n
tim!E
) 1n tim!ul re!ara3iei se va evita a!licarea monomerului de acrilat auto!olimeri2abil
!e din3ii acrilici deoarece 1i fisurea24.
REA)I,AREA PROTE,EI TOTA)E
P
a
g
e
4
5
5
Prote2a total4 trebuie s4 restabileasc4 func3iile sistemului orofacial. Acestea trebuie s4
aib4 un as!ect !l4cut s4 fie confortabile s4 nu afecte2e starea de s4n4tate a 3esuturilor de
sus3inere. *e se !oate "aranta 1nde!linirea tuturor criteriilor !entru !acien3ii care nu sunt
motiva3i. 8nde!linirea acestor criterii 3ine 1n mare m4sur4 de ca!acitatea !acien3ilor de a
acce!ta !iesele !rotetice 5i de motiva3ia acestora.
Pre"4tirea c9m!ului !rotetic 5i !roiectul !rote2ei totale este res!onsabilitatea
!racticianului.
A. ETAPE)E C)INICE
DIAGNO+TICU) 7I P)ANU) DE TRATA"ENT
8n sco!ul de a de2volta un !lan de tratament trebuie luate 1n considerare antecedentele
medicale 5i dentare 1m!reun4 cu investi"a3iile adecvate. $ndica3ia de radio"rafie trebuie
f4cute numai c9nd exist4 semne clinice clare. Prote2ele anterioare trebuie examinate lu9ndu)
se 1n considerare orice nemul3umire a !acientului. ?rice modificare !atolo"ic4 trebuie
investi"at4 5i tratamentul adecvat trebuie asi"urat cu sco!ul de a reda s4n4tatea 3esuturilor
cavit43ii bucale 1nainte de am!rentarea func3ional4. Tratamentele c%irur"icale trebuiesc
efectuate 1ntr)o eta!4 s!ecific4.
Planul de tratament, re2ultatul scontat !recum 5i !re3ul tratamentului trebuie ex!us
clar !acientului, 1n mod ideal 1n scris, !entru a ob3ine consim34m9ntul informat a acestuia.
A"PRENTA PRE)I"INAR.
Am!renta !reliminar4 trebuie s4 1nre"istre2e cu acurate3e limitele c9m!ului !rotetic
cu deformare minim4 a 3esuturilor. e reali2ea24 cu a(utorul lin"urilor universale modificate,
dac4 este necesar, !entru a se ada!ta c9m!ului !rotetic.
&a nivelul am!rentei maxilare trebuie s4 se eviden3ie2e urm4toareleD
Creasta alveolar4, tubero2it43ile maxilare, 5an3ul !teri"omaxilar
Jan3ul vestibular lateral 5i frontal 5i frenurile
Palatul dur 5i (onc3iunea acestuia cu !alatul moale
&a nivelul am!rentei mandibulare trebuie s4 se eviden3ie2e urm4toareleD
creasta alveolar4 5i tuberculul !iriform
5an3ul vestibular lateral 5i frontal, frenurile, creasta oblic4 extern4
P
a
g
e
4
5
5
5an3ul lin"ual, frenul lin"ual, creasta milo%ioidian4, 2ona retromilo%ioidian4
8n tim!ul am!rent4rii func3ionale trebuie s4 se func3ionali2e2e mar"inile acesteia.
Dac4 am!renta !re2int4 mar"ini su!raextinse trebuie s4 existe s!ecifica3ii clare la
nivelul am!rentei sau a modelului.
Pentru laborator vor fi s!ecificate 2onele care necesit4 foliere !recum 5i materialul din
care s4 se reali2e2e lin"ura individual4 :1n func3ie de materialul cu care se reali2ea24
am!rentarea func3ional4, te%nica utili2at4 5i anatomia c9m!ului !rotetic edentat total;.
A"PRENTA UNC*IONA).
Trebuie s4 1nre"istre2e 1n totalitate c9m!ul !rotetic !entru a asi"ura un maxim s!ri(in,
reten3ie 5i stabilitate !iesei !rotetice finite. Fiecare lin"ur4 individual4 trebuie examinat4 1n
cavitatea bucal4 5i a(ustat4 !entru a satisface criteriile men3ionate mai sus.
Pentru a asi"ura un su!ort adecvat a bu2ei 5i obra(ilor la nivelul mar"inii am!rentei
maxilare trebuie s4 se eviden3ie2e clar convex f4r4 1ntreru!ere 2ona vestibular4 lateral4,
s!a3iul !teri"omaxilar, 2ona vestibulal4 frontal4 1m!reun4 cu frenurile bucal4 5i labial
su!erior. Am!renta maxilar4 su!erioar4 trebuie s4 se extind4 !osterior !9n4 la nivelul
5an3ului !teri"omaxilar 5i u5or !este limita dinte !alatul dur 5i cel moale.
Am!renta mandibular4 trebuie s4 eviden3ie2e clar f4r4 1ntreru!ere 2ona vestibular4
lateral4, frontal4 !recum 5i frenurile. Acesta trebuie s4 se extind4 !osterior aco!erind 2ona
retromolar4.
Pentru o redare c9t mai exact4 a 1n4l3imii 5i l43imii 5an3urilor vestibulare am!renta
trebuie cofrat4 1nainte de ambalare iar limitele c9m!ului !rotetic trebuiesc se fie bine
eviden3iate.
De&er2inarea relaCiilor in&er2a0ilare
Ba2a 5ablonului de oclu2ie trebuie s4 fie ri"id4 5i stabil4. Bordura su!erioar4 1n 2ona
frontal4 trebuie s4 fie modificat4 astfel 1nc9t s4 confere bu2ei !lenitudinea cores!un24toare,
variabil4 de la !acient la !acient. Pa!ila interincisiv4 !oate fi considerat4 un "%id biometric
cores!un24tor, aceasta 1n :1n denti3ia !rimar4; se afl4 la H)/. cm !alatinal de su!rafa3a
vestibular4 a incisivului central su!erior. Uneori acest re!er nu !oate fi utili2at din cau2a
dorin3elor !acientului.
8n4l3imea bordurii su!erioare trebuie a(ustat4 !entru a eviden3ia nivelul !lanului
oclu2al su!erior care trebuie s4 fie !aralel 1n 2ona frontal4 cu linia bi!u!ilar4 5i 1n 2ona
lateral4 cu !lanul FranTfurt :ala nasi L tra"us; :exce!3ie fac ca2urile cu asimetrii faciale;. &a
nivelul bordurii su!erioare se trasea24 linia median4 :cores!unde cu mediana fe3ei;, liniile
caninilor 5i linia sur9sului.
P
a
g
e
4
5
5
Dimensiunea vertical4 de oclu2ie trebuie s4 asi"ure !entru mul3i !acien3i un s!a3iu
minim interoclu2al de - L <mm 1n re"iunea !remolar4. e stabile5te !rin a(ustarea bordurii
inferioare 5i se verific4 !rin utili2area unor diverse te%nici clinice.
*easi"urarea unui s!a3iu minim interoclu2al !oate avea ca re2ultat disconfort
muscular, le2iuni de decubit cre5terea resorb3iei osoase. Un s!a3iu m4rit !ate duce la
traumati2area obra(ilor !rin mu5care, as!ect estetic ne!l4cut, c%eilit4 an"ular4. Ad4u"area
!ro"resiv4 de acrilat la nivelul !rote2ei existente sau reali2area unei !rote24ri dia"nostice
!oate fi necesar4 !entru a !utea stabili o dimensiune vertical4 de oclu2ie o!tim4. @ste
obli"atoriu s4 ob3inem a!robarea !acientului daca se !une !roblema modific4rii vec%ii
!rote2e.
8n !lan ori2ontal rela3ia intermaxilar4, la dimensiunea vertical4 determinat4, se
reali2ea24 cu mandibula 1n rela3ie centric4. ?dat4 ce !o2i3ia de rela3ie centric4 !oate fi
re!rodus4 se face a(ustarea l43imii vestibulo)orale a bordurii 5ablonului de oclu2ie !entru
asi"urarea 2onei neutre. Acest lucru este im!ortant 1n asi"urarea s!a3iului !entru limb4,
su!ort 3esuturilor moi faciale 5i stabilitate !rote2ei.
olidari2area 5abloanelor de oclu2ie se reali2ea24 1n cavitatea bucal4 1n rela3ie
centric4. 8nainte de utili2area materialelor de 1nre"istrate !e su!rafa3a bordurilor, bilateral se
fac mici crest4turi 1n form4 de V. Pentru acest ti! de 1nre"istrare ceara nu se recomand4.
Pasta !e ba24 de oxid de 2inc este mediul de 1nre"istrare !referat, un avanta( al acestui
material este acela c4 1n ca2ul 1n care se !roduce o deta5are acelor dou4 5abloane acestea !ot
fi re!use cu destul4 u5urin34 1n !o2i3ia ini3ial4. Utili2area articulatorului este de dorit dar 1n
ma(oritatea ca2urilor este suficient4 utili2area oclu2orului. 8n ca2ul utili24rii oclu2orului orice
modificare adus4 DV? necesit4 o nou4 1nre"istrare.
C4tre te%nician !e l9n"4 5abloanele de oclu2ie mai sunt trimise 5i detalii des!re forma,
culoarea, materialul din3ilor ale5i. ? sc%em4 !oate fi de a(utor !entru montare. Forma
cus!i2ilor, materialul 5i m4rimea din3ilor din 2ona lateral4 trebuie s!ecificat4. *um4rul de
din3i utili2at4 !recum 5i forma lor anatomic4 trebuiesc transmise c4tre laborator.
Montarea din3ilor inferiori trebuie efectuat4 doar !e !arte ori2ontal4 a crestei !entru a
evita !lasarea acestora !a !anta 1nclinat4 a ramului ascendent mandibular. C9nd !acientul are
o resorb3ie avansat4 5i a avut !robleme cu !rote2ele anterioare utili2area !remolarilor 1n loc
de molari este indicat4.
? am!rent4 a !rote2elor anterioare !oate fi de a(utor 1n ca2ul mont4rii din3ilor
anteriori.
Foto"rafii ale !acientului 1n care acesta are dantura com!let4 !oate fi de asemenea de
a(utor.
PRO'A "ACHETE)OR
P
a
g
e
4
5
5
Trebuiesc verificateD !lanul de oclu2ie, dimensiunea vertical4 de oclu2ie 5i rela3ia
centric4. Montarea din3ilor trebuie s4 asi"ure un su!ort adecvat obra(ilor 5i bu2elor, un s!a3iu
o!tim !entru limb4, s4 !ermit4 o !ronun3ie clar4 a cuvintelor 5i s4 dea un as!ect !l4cut
!acientului. C9nd trebuie efectuate modific4ri 1n cadrul rela3iilor intermaxilare este necesar4
o nou4 1nre"istrare a acestora cu refacerea mac%etelor.
e verific4 extinderea distal4 a ba2ei mac%etei su!erioare, !9n4 la 2ona A% foveolele
!alatine sunt un re!er im!ortant, acestea afl9ndu)se la - L 7 mm dincolo de mar"inea
!alatului dur. @ste de datoria !racticianului s4 marc%e2e !e modelul func3ional limita
!osterioar4 viitoarei !rote2e, 1n ca2ul 1n care aceasta nu a reie5it clar din am!renta
func3ional4. Pacientului trebuie s4 i se !ermit4 s4 se vad4 cu mac%etele 1n cavitatea bucal4.
@ste de dorit ca acesta s4 15i ex!rime acordul :verbal sau 1n scris; !entru as!ectul oferit de
mac%ete.
@xtinderea 1n 2ona tubercului !iriform trebuie clar s!ecificat4 de !ractician !e model.
IN+ERAREA PROTE,E)OR
Ba2a !rote2ei trebuie examinat4 5i orice !at4 !re2ent4 sau defect de su!rafa34 trebuie
eliminat. Fiecare !rote24 trebuie introdus4 1n cavitatea bucal4 5i exanimat4 din !unct de
vedere al extinderii, stabilit43ii 5i as!ectului. @lementele urm4rite la !roba mac%etelor cum ar
fi asi"urarea su!ortului !entru obra(i 5i bu2e, vorbirea rela3iile intermaxilare trebuiesc
reconfirmate ca fiind corecte. '9rtia de articulare !oate fi utili2at4 !entru examinarea
oclu2iei.
Cu a(utorul unui material de 1nre"istrare !lasat la nivelul fe3ei muco2ale se verific4
de!las4rile excesive a 3esuturilor.
? verificare a 1nre"istr4rilor este o metod4 util4 de reec%ilibrare oclu2al4, !rote2ele
vor fi remontate 1n articulator 5i vor fi efectuate a(ust4rile !entru ob3inerea unor contacte
oclu2ale adecvate.
A(ust4rile oclu2ale !ot s4 nu fie necesare 1n aceast4 eta!4 dar !ot fi efectuate 1ntr)o
urm4toare 5edin34 du!4 ce !rote2ele au fost !urtate o vereme 5i 3esuturile de s!ri(in s)au
acomodat cu !iesele !rotetice.
$nstructa(ul !acientului !entru utili2area !rote2elor 5i i"ieni2are trebuie f4cut at9t
verbal c9t 5i 1n scris. Urm4toarea 5edin34 fiind stabilit4 la un interval de o s4!t4m9n4.
CONTRO)U)
8n aceast4 eta!4 orice modificare adus4 !rote2elor se face 3in9nd cont de o!iniile 5i
reclama3iile !acientului. Bonele de s!ri(in trebuiesct examinate !entru de!istarea eventualelor
le2iuni c%iar dac4 !acientul nu se !l9n"e. e examinea24 5i rela3iile intermaxilare.
Pacientului i se va ex!lica im!ortan3e controalelor !eriodice.
P
a
g
e
4
5
5
ANE8.
Acest "%id este menit s4 aco!ere te%nica reali24rii !rote2ei totale, totu5i !ot exista
varia3iiD
) co!ierea6du!licarea vec%ilor !rote2e este extrem de avanta(oas4 !entru cei mai
mul3i !acien3i, 1n s!ecial !entru b4tr9ni, aceast4 te%nic4 f4c1ndu)se 1n ca2ul unor
!rote2e satisf4c4toare 5i im!lic4 5edinte mai !u3ine
) utili2area vec%ii !rote2e !entru am!rentarea func3ional4 elimin4 deasemenea
sedin3e 5i este o metod4 care !oate fi reli2at4 cu succes
) 1n unele situa3ii utili2area unor materiale de am!rentare adecvate !recum 5i
utili2area unor lin"uri universale modificate !ot duce la eliminarea lin"urii
individuale


PROTE,E PE I"P)ANTURI
INOR"A*II DIAGNO+TICE
Anali2a clinic4 a !acientului ce are nevoie de un tratament im!lantolo"ic trebuie
inclus 1n trecutul s4u dentar, medical 5i c%irur"ical. V9rsta nu !are s4 fie un factor de luat 1n
considerare !entru succesul im!lanturilor dentare.
@xamenul radio"rafic
)te%nice intra)orale, !anoramice 5i tomo"rafice,
Al"oritm tera!eutic s!ecific
TEHNICI DE A"PRENTARE IN CADRU) REA'I)ITARII I"P)ANTO-
PROTETICE
P
a
g
e
4
5
5
A!roa!e toate sistemele moderne de im!lante ofer4 dis!o2itive de am!rentare 5i
transfer. 1n func3ie de sistemul utili2at difer4 5i te%nica de am!rentare res!ectiv !osibilit43ile
de transfer a situa3iei clinice !e modelul de lucru. 1n !rotetica im!lantolo"ic4 au devenit
u2uale urm4toarele te%nici de am!rentareD
) a2$ren&a %ire(&1, c9nd !e model este redat4 direct situa3ia im!lantului sau a
mar"inii su!ra"in"ivale a extensiei !ermuco2ale !rin intermediul unui dis!o2itiv de transfer
1n5urubat, fix care du!4 am!rentare se 1nde!4rtea24 odat4 cu am!rentaE
) a2$ren&a in%ire(&1, c9nd modelul red4 situa3ia st9l!ului !rotetic al im!lantului sau
situa3ia im!lantului !rin demontarea de !e model a dis!o2itivului de transfer indirect ti! ca!4
sau st9l! de am!rentare fixat 1n !realabil !e im!lantE
) am!renta conven3ional4 a st9l!ului !rotetic definitiv.
Te6ni(a in%ire(&1
Te%nica de am!rentare indirect4 necesit4 dis!o2itive de transfer indirecte :DT$; de
ti!ul ca!elor metalice sau !lastice care se ata5ea24 !e st9l!ul im!lantului :de exem!lu 5urub
Bauer, 5urub Bicortical;. Alte sisteme de im!lant ofer4 un st9l! de am!rentare 5i transfer care
se 1n5urubea24.
Cara(&eris&i(ile 2e&o%ei in%ire(&e D
) dis!o2itivul de am!rentare 1n5urubat 1n im!lant r4m9ne la locul lui, !e c9m!ul
!rotetic 1n momentul 1nde!4rt4rii am!rentei
) C9nd se folose5te o ca!4 de transfer, aceasta r4m9ne 1n am!rent4. Du!4 1nde!4rtarea
am!rentei din cavitatea bucal4 se de5urubea24 dis!o2itivul de am!rentare de !e
im!lant, se ata5ea24 la st9l!ul analo" 5i se re!une 1n am!rent4. 1n ca2ul folosirii unei
ca!e care a r4mas fixat4 1n am!rent4 se introduce st9l!ul analo" 1n ca!4.
) se !oate inre"istra cu o !ortam!renta standard sau cu o !ortam!renta individual4
reali2ata !e modelul de studiu sau !reliminar.
) materialul de am!rent4 trebuie s4 fie obli"atoriu elasticD silicon, !olieter sau
%idrocoloi2i :reversibili sau ireversibili;
Mani!ularea ansamblului st9l!)dis!o2itiv se va face cu !recau3ie !entru evitarea
eventualelor deform4ri. De2infectarea am!rentei se efectuea24 obli"atoriu 1naintea
re!o2ition4rii ansamblului st9l! analo")dis!o2itiv de transfer 1n !ortam!renta. Turnarea
modelului este de asemenea dictat4 de clasa materialului de am!rentare, iar materialele
utili2ate 1n acest sco! sunt identice cu cele utili2ate 1n te%nica direct4.
Avanta,ele te6nicii indirecte sunt*
) este asem4n4toare te%nicilor de am!rentare clasice :deoarece st9l!ul im!lantului )
c9nd se folosesc ca!e ) 5i dis!o2itivul de transfer r4m9n !e loc;E
P
a
g
e
4
5
5
) !re2int4 !osibilitatea verific4rii la vedere a re!o2ition4rii ansamblului DT$)st9l!
analo":<F,F-,/.>;.
Dezavanta,ele te6nicii indirecte sunt*
) te%nica nu se a!lic4 1n ca2ul im!lantelor cu diferente de !aralelism mariE
) !oate a!are !osibilitatea deform4rii materialului de am!rent4 la de2inser3ia
!ortam!rentei de !e c9m!ul !roteticE
) exist4 dificult43i la re!o2i3ionarea ansamblului DT$ ) st9l! analo"E
? te%nica indirect4 1mbun4t43it4 !resu!une utili2area unor ca!e de transfer din
material !lastic. Acestea !re2int4 retentii, se ada!tea24 !erfect !e st9l!ii de transfer indirect
!ut9nd fi inserate 1ntr)o sin"ur4 !o2i3ie. t9l!ii de transfer se montea24 !e im!lante in
cavitatea bucal4 a !acientului si !e ace5tia se !o2i3ionea24 ca!ele de transfer av9nd "ri(4 ca
acestea s4 fie inserate !9n4 1n !o2i3ie final4. Am!renta se ia cu !referabil cu lin"ur4
individual4 si !olieter sau silicon cu reac3ie de adi3ie. Ca!ele vor r4m1ne 1n materialul de
am!rent4 datorit4 reten3iilor. t9l!ii de transfer sefixea24 in im!lante analo" 5i se
re!o2i3ionea24 1n am!rent4.
Aceast4 te%nic4 este mai !recis4 dec9t metoda clasica datorita fa!tului c4 st9l!ii de
transfer se !ot re!o2itiona 1ntr)o sin"ur4 !o2i3ie in ca!ele de transfer ne!ermi39nd erori.
Ca!ele se !ot refolosi de maxim = ori.
Po2itionarea ca!elor !e stil!ii de transfer si ima"inea ca!elor de transfer in materialul
de am!renta
Te6ni(a %ire(&1
Te%nica direct4 de am!rentare se utili2ea24 la ora actual4 numai !entru am!rentarea
final4. *ecesit4 dis!o2itive de transfer directe :DTD;. Forma unanim acce!tat4 a acestor
dis!o2itive la ora actual4 este !araleli!i!edic4, ele fiind !rev42ute cu 5uruburi lun"i care le
!ermite ata5area la st9l!ul im!lantului.
Am!rentarea se face cu a(utorul !ortam!rentei individuale confec3ionate 1n !realabil
!e modelul !reliminar.

#eali2area !ortam!rentei individuale

Montarea dis!o2itivului de transfer direct in cavitatea orala a !acientului
Am!rentarea cu !olieter sau silicon cu reac3ie de aditie

Am!renta finala im!reuna cu dis!o2itivul de transfer

E&a$ele a2$ren&1rii (u $or&a2$ren&a %es(6is1
P
a
g
e
4
5
5
Portam!renta va fi !erforat4 la nivelul 5uruburilor de fixare a dis!o2itivului.
Materialele folosite 1n am!rentare trebuie s4 fie de ti!ul siliconilor de consisten34 c%itoas4 :cu
reac3ie de adi3ie sau de !olicondensare; sau a !olieterilor.
Du!4 !ri2a materialului de am!rentare se de5urubea24 5uruburile de fixare a
dis!o2itivelor. Astfel de2inser3ia am!rentei se va face simultan cu dis!o2itivele de transfer
direct.
Pe aceste dis!o2itive fixate 1n am!rent4 se fixea24 st9l!ii analo"i !rin intermediul
5uruburilor de fixare. Aceast4 mano!er4 se va executa cu mare "ri(4 !entru a nu mi5ca
dis!o2itivul de transfer 1n materialul de am!rent4 5i !entru a nu !rovoca deform4ri ale
am!rentei. Ulterior 1ntre"ul ansamblu este trimis 1n laborator 1n vederea turn4rii modelului de
lucru din "i!suri de clasa a $V)a :extradure;. Utili2area materialelor din r45ini e!oxi nu se mai
recomand4 ast42i datorit4 contrac3iei de !ri24 a acestora .
Momentul turn4rii modelului este dictat de clasa materialului de am!rent4. 1n situa3ia
c9nd am!renta se de2infectea24, aceast4 o!era3iune se va face 1nainte de introducerea
st9l!ului analo". e recomand4 aten3ie la com!atibilitatea materialului de confec3ionare a
ca!ei fa34 de substan3ele antise!tice utili2ate la de2infec3ia am!rentei.
Avanta,ele te6nicii directe sunt*
) risc sc42ut de deformare a am!rentei du!4 1nde!4rtarea din cavitatea bucal4E
) te%nica se !oate a!lica 5i 1n ca2ul im!lantelor cu diferen3e de !aralelismE
) ob3inerea unui model de lucru mai fidelE
Dezavanta,ele te6nicii directe suntD
) !osibilitatea de deformare a am!rentei la montarea st9l!ilor analo"iE
) !rocedeul este "reu de executat 1n re"iunile laterale, mai ales dac4 !acientul
!re2int4 o am!litudine de desc%idere mic4 a cavit43ii bucaleE
) 1n ca2ul existen3ei mai multor im!lante, 1n 2onele laterale necesit4 tim! 1ndelun"at
!entru 1nde!4rtarea 5uruburilor de fixare 1naintea de2inser3iei am!rentei.
Re(o2an%1ri:
Tratamentul !rote2ic trebuie !lanificat 1nainte de c%irur"ia im!lantar4 !entru
determinarea loca3iei, num4rului 5i !o2i3iei im!lanturilor de introdus :*ivelul C;
$m!lantul de introdus la un !acient trebuie selec3ionat 1n rela3ie cu calitatea 5i
cantitatea 3esutului osos re2iduu 5i a documenta3iei 5tiin3ifice dis!onibile ce ne convalidea24
lucrarea 1n acea situa3ie determinat4 clinic4 :*ivelul C;.
Din3ii 1nlocuitori nu trebuie sistemati2a3i din motive estetice 1ntr)o !o2i3ie ce ar !utea
cau2a o distribu3ie nefavorabil4 a for3elor asu!ra im!lanturilor 5i6sau o com!romitere a
i"ienei orale :*ivelul B;.
P
a
g
e
4
5
5
Toate restaura3iile !e im!lanturi trebuie s4 fie ada!tate !asiv la !ila5tri im!lantari
:*ivelul B;.
?clu2ia trebuie evoluat4 1ntr)un mod ce consider4 su!ortul osos dis!onibil, num4rul 5i
distribu3ia im!lanturilor 5i a for3elor exercitate de !acient. :*ivelul B;
Pacientul trebuie informat asu!ra necesit43ii unei 1ntre3ineri !rofesionale re"ulate 5i
continuat 5i a unei 1n"ri(iri dili"ente acas4. :*ivelul C;
OC)U,O)OGIE
:aceste conce!te sunt valide !entru toate ti!urile de !rote2e;
8n ra!ortul dintre elementele arcadei dentare contactele oclu2ale !ot fi divi2ate 1nD
/. contactele oclu2ale statice
-. contactele oclu2ale dinamice
ntr-o oclu!ie normal" ideal", contactele dento-dentare ar trebui s" corespund" din
punct de vedere al calit"ii unor parametri#
) punctiforme$
) de tip#
% margine inci!al" & suprafa" palatinal"$
% cuspid & foset"$
% cuspid & ambra!ur"$
) s" se reali!e!e ntre suprafee netede i convexe$
) s" fie multiple$
) s" fie stabile$
) s" fie uniform i armonios distribuite pe arcad", pe toi dinii cuspidai$
) cu locali!are precis".
'alitatea contactelor dento-dentare va fi examinat" clinic la pacient prin inspecie, dar
de un real folos este i examenul paraclinic, al modelului de studiu care poate aduce
informaii suplimentare, dat" fiind posibilitatea vi!uali!"rii directe a contactelor i a
morfologiei cuspidiene (convexit"i, nclin"ri ale pantelor, caracteristicile curbelor etc.).
(arcarea i nregistrarea contactelor dento-dentare se reali!ea!" n relaie centric" i
intercuspidare maxim", cu preci!area corelaiei dintre )( i *' (point-centric, +ide centric,
long-centric), iar contactele nregistrate se transfer" pe fiele de anali!" oclu!al".
P
a
g
e
4
5
5
,clu!ia dinamic"
-inamica mandibular" este modificat" la edentatul parial ntins i n momentul
examin"rii mic"rilor mandibulare acestea pot ap"rea de!ordonate, .aotice, ciclurile
masticatorii devenind modificate.
-escrierea oclu!iei statice separat de oclu!ia dinamic" i g"sete raiunea ntr-o
sistemati!are didactic", din dorina de a clarifica un domeniu n continu" prefacere i
suficient de controversat.
-e fapt, oclu!ia static" repre!int" doar momente, staii ale dinamicii oclu!ale
funcionale, mai precis etape finale pe traseul unor traiectorii de dinamic" mandibular". -in
multitudinea traiectoriilor mandibulare din micarea de nc.idere, doar dou" pre!int"
semnificaie funcional" (ocluzia terminal)#
/. traiectoria de nchidere n relaie centric (denumit" impropriu i ligamentar")
-. traiectoria de nchidere postural (denumit" i traiectorie muscular")
/raiectoria centric" descrie fa!a final" a mic"rii de nc.idere mandibulare, mandibula
efectund o micare de rotaie pur". 0a!a final" a acestei mic"ri este caracteri!at" prin
reali!area contactelor oclu!ale n relaie centric", re!ultnd oclu!ia terminal" centric".
,clu!ia terminal" centric" face trecerea de la relaia mandibulo-cranian" dinamic" de
nc.idere f"r" contact oclu!al la relaia mandibular" cu contact oclu!al.
)mportana acestui tip de oclu!ie re!id" din faptul c" toat" drama oclu!al", toate
evenimentele oclu!ale au loc n aceste momente ale nc.iderii i ca urmare este necesar" o
examinare minuioas" i o interpretare corespun!"toare a datelor.
1e traiectoria de nc.idere postural" mandibula parcurge segmentul dintre relaia de
postur" i intercuspidare maxim" (n ca!ul unui 2ong 'entric) sau relaia centric" (n ca!ul
unui 1oint 'entric).
,clu!ia terminal" postural" face trecerea de la relaia mandibulo-cranian" dinamic" pe
traiectoria menionat" la relaia mandibulo-cranian" de intercuspidare maxim".
n ca!ul unei oclu!ii ec.ilibrate, n urma parcurgerii celor dou" traiectorii, care trebuie
s" fie libere, f"r" interferene oclu!ale, re!ult" contacte oclu!ale multiple, stabile,
netraumati!ante.
, alt" etap" de importan" deosebit" este verificarea i nregistrarea micrilor i
poziiilor test, cu contact dentar (din )( n *', lateralitate dreapt" i stng", protru!ie i
revenire) sau f"r" contact dentar (desc.idere i nc.idere), preci!ndu-se amplitudinea,
simetria i traiectoria de micare.
n fiele de anali!" oclu!al" se consemnea!" suprafeele pe care se reali!ea!"
micarea test i apoi contactele dento-dentare din po!iia test. n mod normal, n micarea
P
a
g
e
4
5
5
de lateralitate, pe partea inactiv", se produce de!oclu!ia dinilor laterali, micarea fiind
preluat" de caninul sau grupul lateral de partea activ" (fenomen '.ristensen lateral).
n protru!ie, normal se produce de!oclu!ia n !ona lateral", cu preluarea mic"rii de
c"tre panta retroincisiv", pe care se pot evidenia suprafeele de alunecare (fenomen
'.ristensen sagital).
1atologic, prin p"strarea contactelor pe partea inactiv", are loc o solicitare excesiv" a
articulaiei temporo-mandibulare, cu consecine asupra funcionalit"ii ntregului sistem
stomatognat, precum i supranc"rcarea dintelui cau!al, cu epui!area parodoniului.
8n cadrul ra!oartelor normale de oclu2ie : FH K; cores!onden3ele de an"renare ale
acestor elemente morfolo"ice dentare sunt urm4toareleD
a; Pentru sto!urile de clasa $)aD
) cus!i2ii !remolarilor 5i cei me2iali ai molarilor reali2ea24 !uncte de s!ri(in
cu creasta mar"inal4 me2ial4 ale omolo"ului 5i cea distal4 a dintelui situat
me2ial de acestaE
) cus!i2ii distali ai molarilor secun2i 5i ai celor de minte 5i cus!idul centro)
vestibular al molarului !rim inferior contactea24 tri!odic cu foseta central4
anta"onist4.
b; Pentru sto!urile de clasa a $$)aD
) mar"inile libere ale frontalilor inferiori se s!ri(in4 !e fe3ele !alatinale ale
"ru!ului frontal su!erior, infracin"ular. @ste un ra!ort esen3ial !entru
stabilitatea oclu2iei 5i !entru asi"urarea rolului func3ional al acestor din3i
1n mi5carea de !ro!ulsie 5i lateralitate cu contact dento)dentar. #a!oartele
variate ale "ru!ului frontal 1n intercus!idare recunosc mai multe situa3ii
cliniceD
) oclu2ia !salidodont4E
) labiodon3ia : oclu2ia ca! la ca!;E
) !rotru2ia bimaxilar4 fi2iolo"ic4.
0radul de su!raaco!erire incisiv4 1n !lan vertical !oart4 denumirea de overbite, 1n
tim! ce decala(ul sa"ital 1ntre fe3ele !alatinale ale frontalilor su!eriori 5i cele vestibulare ale
frontalilor inferiori !oart4 denumirea "eneric4 de overjet.
c; Pentru sto!urile de clasa a $$$)aD
) cus!i2ii !alatinali ai !remolarilor 5i molarilor contactea24 fosetele distale
ale din3ilor omolo"i inferiori, exce!t9nd cus!i2ii me2io)!alatinali ai
molarilor su!eriori, care contactea24 fosetele centrale anta"oniste.
P
a
g
e
4
5
5
8n anomaliile dento)maxilare de clasa a $$)a 5i a $$$)a An"le, se modific4 5i ra!oartele
de contactare dento)dentar4
De !artea o!us4 cus!i2ilor activi se situea24 cei inactiviG, res!ectiv cei vestibulari la
maxilar 5i cei lin"uali mandibulari, fiecare f4c9nd contact numai cu c9te un sin"ur versant de
cus!id anta"onist. #olul acestora este dubluD
a; anulea24 com!onentele ori2ontale ale for3elor oclu2ale, fiind denumi3i din
acest motiv cuspii de ec!ilibruE
b; !rin versan3ii lor de "%ida( asi"ur4 conducerea mandibulei 1n mi5c4rile de
lateralitate.
) @valuare !araclinica s!ecifica
) Anali2a com!uteri2at4 a oclu2iei statice i dinamice L dis!o2itivul T)CA* $$$
) @lectromio"rafie L Bio@M0
) T@* : stimularea electric transcutanat4;
) Ultrasono"rafie
) Posturometrie
GHID C)INIC PENTRU 'RU8I+"
DefiniCie
Bruxismul re!re2int4 activitatea con5tient4 sau nu, de scr95nire, frecare sau 1ncle5tare
a din3ilor celor dou4 arcade 1n tim!ul 2ilei sau 1n tim!ul no!3ii.
De)a lun"ul tim!ului a existat o !reocu!are !ermanent4 !entru stabilirea unei defini3ii
com!lete 5i cu!rin24toare care s4 se refere la manifest4rile clinice ale bruxismului 5i s4
ex!lice In acela5i tim! mecanismele etio!ato"enice im!licate 1n !roducerea 5i 1ntre3inerea
bruxismului. Bruxismul este asimilat unei !robleme de com!ortament, unor tulbur4ri de
contrac3ie ale mu5c%ilor masticatori 5i c%iar unei tulbur4ri de somn. Astfel, bruxismul nocturn
este considerat o !arasomnie 5i o activitate oral4 !arafunc3ional4 caracteri2at4 !e de o !arte
de 1ncordarea maxilarelor :activitate tonic4; 5i6sau de o activitate fa2ic4 a mu5c%ilor
masticatori, re!etitiv4, care se traduce !rin scr95nitul din3ilor.
Bruxismul nocturn este una dintre cele mai frecvente !arasomnii, fiind situat !e locul
7 du!4 sfor4it 5i vorbitul 1n somn. Din !unctul de vedere al tulbur4rilor de somn, se consider4
c4 bruxismul nocturn nu a!are niciodat4 sin"ur fiind asociat cu sindromul de a!nee
obstructiv4 :?A;, !erioade de microtre2ire 1n tim!ul somnului 5i somnolen34 excesiv4 1n
tim!ul 2ilei.
Clasifi(area 3ru0is2ului
P
a
g
e
4
5
5
8n func3ie de !erioada c9nd se manifest4 e!isodul de bruxism, exist4 dou4 ti!uri de
bruxismD
) bruxism nocturn
) bruxism diurn
8n func3ie de !o2i3ia 1n care se situea24 mandibula fa34 de maxilar 1n tim!ul
desf45ur4rii e!isodului de bruxism, exist4 dou4 ti!uri de bruxismD
) bruxism centric 1nt9lnit atunci c9nd frecarea din3ilor celor dou4 arcade se !roduce
1ntr)o !o2i3ie centric4E
) bruxism excentric 1nt9lnit atunci c9nd frecarea din3ilor celor dou4 arcade se
!roduce 1ntr)o !o2i3ie excentric4 .
8n func3ie de etiolo"ie, bruxismul este clasificat astfelD
) bruxism !rimar idio!aticE
) bruxism secundar de ori"ine iatro"en4.
Bruxismul !rimar idio!atic cu!rinde bruxismul nocturn, 1n afara unor cau2e medicale
5i bruxismul diurn datorat tensiunii nervoase 5i !si%ice din tim!ul 2ileiE
Bruxismul secundar cu!rinde formele de bruxism le"ate de !atolo"ia neurolo"ic4 5i
!si%iatric4, bruxismul asociat tulbur4rilor de somn sau abu2ului de medicamente.
PrevalenC1
Cele mai multe studii referitoare la !revalen3a bruxismului dau un !rocent 1ntre >K 5i
-.K din !o!ula3ia adult4.
E&iolo@ia 3ru0is2ului
8n momentul actual, 1n etiolo"ia bruxismului sunt lua3i 1n considera3ie urm4torii
factoriD
) Factorii oclu2ali
Afima3ia referitoare la rolul interferen3elor oclu2ale 1n bruxism, se ba2ea24 !e fa!tul
c4 eliminarea interferen3elor oclu2ale la ace5ti !acien3ii !roduce o ameliorare a
sim!tomatolo"iei clinice a bruxismului.
) Factorii musculari
Asocierile 1ntre !atolo"ia contrac3iilor musculare 5i bruxism se datorea24 fa!tului c4
for3ele musculare care se exercit4 1n tim!ul bruxismului de!45esc 1n intensitate for3ele care se
exercit4 1n tim!ul mastica3iei 5i se consider4 de asemenea c4 m4rirea tonusului mu5c%ilor
masticatori 1n tim!ul e!isoadelor de bruxism se asocia24 cu modificarea !o2i3iei de !ostur4 a
mandibulei 5i diminuarea s!a3iului de inoclu2ie fi2iolo"ic.
) Factorii !si%o)com!ortamentali
Factorii !si%o)com!ortamentali a c4ror influen34 1n etio!ato"enia bruxismului este
acce!tat4 de ma(oritatea s!eciali5tilor suntD stresul, su!4rarea, frica 5i a"resiunea re!rimat4.
) Bruxismul ) tulburare de somn
P
a
g
e
4
5
5
Bruxismul se !roduce 1n tim!ul somnului !aradoxal, dar se !are c4 exist4 5i 1n stadiile
/ 5i - ale somnului f4r4 mi5c4ri ra!ide ale "lobilor oculari:*#@M; 5i este asociat cu e!isoade
de microtre2ire, mi5c4ri ale cor!ului 5i accelerarea !asa"er4 a ritmului cardiac.
) #olul neuro)mediatorilor c%imici 1n bruxism
erotonina 5i do!amina au rol 1n re"larea somnului, 1n controlul mi5c4rilor
stereoti!ice 5i a !roblemelor motrice din tim!ul somnului
) $!ote2a transmiterii "enetice
A fost avansat4 aceast4 i!ote24, dar nu a !utut fi demonstrat mecanismul de
transmitere al bruxismului.
) @xist4 corela3ii 1ntre bruxism 5i consumul de alcool, tutun, unele dro"uri 5i
medicamente, traumatisme cerebrale, unele maladi !si%iatrice 5i neurolo"ice.
"anifes&1ri (lini(e In 3ru0is2
) cr95nitul din3ilor
B"omotul caracteristic de scr95nit al din3ilor re!re2int4 !rimul semn de bruxism care
!oate alerta !acientul sau !e a!ro!ia3ii acestuia.
) U2ura dentar4
U2ura dentar4 re!re2int4 semnul ma(or al bruxismului.
Din !unct de vedere clinic, semnele u2urii dentare inci!iente nu atra" aten3ia. e
remarc4 totu5i o cre5tere a translucen3ei su!rafe3elor smal3ului, urmat4 mai t9r2iu de
modificarea culorii din3ilor s!re "alben datorit4 vi2ibilit43ii dentinei. 8n acest stadiu, li!sa
3esuturilor dure, de5i nu este sesi2at4 de c4tre !acient, !oate fi de!istat4 de medic 1n cadrul
unui examen clinic de rutin4. 'i!ersensibilitatea 5i %i!ereste2ia dentinar4 a!ar du!4 ce
!ierderea de 3esuturi dentare a a(uns 1n dentin4, 1n mod s!ecial 1n 2ona cervical4. 8n bruxism
u2ura dentar4 se !re2int4 sub urm4toarele formeD
-Atriia dentar" este termenul utili2at !entru u2ura de ori"ine !arafunc3ional4 !e care
o 1nt9lnim 1n bruxism. Atri3ia a!are !e su!rafe3ele oclu2ale sau !e cele !roximale la nivelul
!unctelor de contact 5i este reflexia su!rasarcinilor a!4rute 1n tim!ul unor mi5c4ri re!etitive
sau 1n tim!ul func3iilor. U2ura din atri3ie se !re2int4 sub form4 de su!rafe3e oclu2ale !lane
sau sub form4 de creste !alatinale la din3ii frontali maxilari, !rovocate de im!actul cu din3ii
mandibulari anta"oni5ti. Pierderea de 3esuturi dentare se !roduce 1n o"lind4, obtura3iile
coronare 5i restaur4rile !rotetice sunt abra2ate sau fracturate, iar fe3ele vestibulare sunt mai
mult sau mai !u3in indemne. Pro"resia atri3iei dentare este foarte lent4.
-Ab#racia dentar" cunoscut4 5i ca miloli24,se !re2int4 ca o !ierdere de 3esuturi
dentare 1n 2ona cervical4 vestibular4, f4r4 dentin4 ramolit4, cu mar"ini bine ex!rimate. $n
bruxism abfrac3ia este locali2at4 de obicei la nivelul caninilor su!eriori, !rimilor !remolari
su!eriori 5i inferiori.
8n func3ie de !o2i3ia 1n care se face frecarea din3ilor, u2ura dentar4 1n bruxism !oate
fiD
P
a
g
e
4
5
5
)U2ur4 "enerali2at4 care duce la 5ter"erea reliefului oclu2al, la reducerea 1n4l3imii
coronare cu m4rirea 5i l4r"irea su!rafe3elor oclu2ale ale din3ilor laterali.
)U2ur4 excentric4 care re!re2int4 o form4 !articular4 de u2ur4 locali2at4, fa3etele de
u2ur4 interes9nd -)7 !erec%i de din3i anta"oni5ti. Aceste fa3ete de u2ur4 ale din3ilor
anta"oni5ti nu se !otrivesc 1ntre ele 1n !o2i3iile de intercus!idare maxim4 sau de rela3ie
centric4, ci numai 1n !o2i3iile excentrice ale mandibulei cu contact interdentar. Atunci c9nd
mandibula ocu!4 o !o2i3ie 1n care fa3etele se su!ra!un, !ot a!4rea dureri ale mu5c%ii
masticatori sau ale articula3ia tem!oro)mandibular4 ti!ice !entru bruxism. U2ura excentric4
!oate 1mbr4ca urm4toarele as!ecteD u2ura +ad !alatumG, u2ura +1n cu!4G 5i u2ura !olimorf4.
$ura %ad palatu&', de forfecare, descris4 de Parma, interesea24 fa3a !alatinal4 a
din3ilor frontali su!eriori cu 5ter"erea reliefului acestei fe3e 5i sub3ierea vestibulo)oral4. 8ntr)o
!rim4 fa24, lun"imea din3ilor nu este afectat4, se vede doar o u5oar4 trans!aren34 a mar"inilor
inci2ale, dar 1ntr)o fa24 mai avansat4 se !oate !roduce reducerea 1n4l3imii coronare.
$ura %(n cup"' este o form4 !articular4 de u2ur4 excentric4. Mar"inile inci2ale ale
din3ilor frontali su!eriori sunt indemne, re2ult9nd un as!ect caracteristic excavat al fe3elor
!alatinale.
$ura poli&or#" re!re2int4 o form4 de u2ur4 care remodelea24 su!rafa3a oclu2al4 a
molarilor 1n reliefuri bi2are, concavit43i situate adesea acolo unde anterior erau cus!i2i. Fa3a
oclu2al4 a din3ilor anta"oni5ti !re2int4 adesea un relief asem4n4tor, dar 1n o"lind4.
Tot la nivelul din3ilor !ot a!are fisuri 5i fracturi dentare f4r4 le"4tur4 cu vreun
traumatism 1n antecedente. &inia de fractur4 urm4re5te de obicei un traseu vertical, dar se
observ4 5i fracturi ale un"%iurilor inci2ale 1n u2ura +ad !alatumG. Fracturile dentare a!ar de
re"ul4 la din3ii devitali, dar !ot a!4rea 5i la din3ii vitali, 1n mod s!ecial la !remolarii su!eriori,
asociate cu dureri foarte !uternice. Fracturile din3ilor devitali din 2ona lateral4, !4stre24
fra"mentul coronar fracturat mobil, ata5at la !arodon3iu mar"inal. 8n unele situa3ii !ot a!are
fracturi care interesea24 2one reduse de smal3, ce !ot mer"e !9n4 la un as!ect de decorticare a
coroanei dentare.
Pul!ita 5i necro2a !ul!ar4 se !roduc !rin desc%iderea camerei !ul!are sau !rin
com!rimarea vaselor de s9n"e !eria!icale cu modificarea condi3iilor de nutri3ie ale !ul!ei
dentare.
ensibilitatea dentar4 se datorea24 !unerii 1n contact direct a fibrelor nervoase din
canaliculele dentinare cu mediul oral. ensibilitatea a!are la stimuli termici, c%imici 5i c%iar
la atin"erea dintelui 1n 2ona res!ectiv4.
) Modific4ri !arodontale
Modific4rile !atolo"ice de la nivelul !arodon3iului mar"inal se observ4 destul de
frecvent la !acien3ii cu bruxism, fiind corelate cu ca!acitatea de re2isten34 a acestor 3esuturi.
Clinic modific4rile !arodontale din bruxism se !re2int4 sub form4 de retrac3ie
"in"ival4 asociat4 cu atrofie alveolar4 5i mobilitate dentar4. Bruxismul nu determin4 a!ari3ia
P
a
g
e
4
5
5
!un"ilor "in"ivale, dar !oate a"rava o !arodontit4 cronic4 mar"inal4 !reexistent4. Atunci
c9nd !arodon3iul este re2istent, la nivelul din3ilor se observ4 o u2ur4 "enerali2at4 !ro"resiv4.
) emne musculare ale bruxismului
Bruxismul nocturn re!re2int4 o manifestere extrem4 a activit43ii musculaturii
masticatorii ce are loc 1n tim!ul somnului. Activitatea musculaturii masticatorii din bruxism
!oate fi de trei feluriD activitate muscular4 ritmic4, denumit4 5i fa2ic4 ce re!re2int4
succesiunea a trei sau mai multe contrac3ii musculare cu o frecven34 de /'2E activitate
muscular4 sus3inut4, denumit4 5i tonic4, atunci c9nd o contrac3ie durea24 mai mult de -
secundeE sau asociera celor dou4 ti!uri. &a mai mult de HHK din e!isoadele de bruxism
nocturn contrac3iile musculare anali2ate !rin 1nre"istr4ri electromio"rafice :@M0; sunt de
ti!ul fa2ic sau o combina3ie 1ntre ti!ul fa2ic 5i tonic.
Clinic, %i!eractivitatea mu5c%ilor masticatori se traduce !rin %i!ertrofie 5i %i!ertonie
1n s!ecial a mu5c%ilor maseteri, fa!t u5or de eviden3iat !rin ins!ec3ie 5i !al!are 5i !rin
durerea muscular4 care a!are 1n s!ecial diminea3a.
) &e2iuni ale bu2elor, obra(ilor 5i ale mar"inilor laterale ale limbii
&a !acien3ii cu bruxism se !ot !roduce le2iuni ale !4r3ilor moi !rin mu5care, datorit4
mai ales !re2en3ei de muc%ii ascu3ite la nivelul mar"inilor inci2ale 5i su!rafe3elor oclu2ale.
) Fracturi 5i deciment4ri ale restaur4rilor !rotetice
Decimentarea restaur4rilor !rotetice fixe constituie cel mai frecvent accident care
!oate a!are la !acien3ii cu bruxism ce au beneficiat de tratament !rotetic fix.
Alte accidente ale restaur4rilor !rotetice fixe sunt re!re2entate de fractura materialului
de !lacare 1n mod s!ecial ceramica, u2ura oclu2al4 a elementelor de a"re"are 5i c%iar de
fractura sc%eletului metalic al cor!urilor de !unte. 8n ca2ul !rote24rilor mobili2abile la
!acien3ii cu bruxism !ot surveni fracturi ale cro5etelor dentare, ale conectorilor secundari, ale
din3ilor arcadelor artificiale 5i c%iar ale ba2elor !rote2elor la !acien3ii cu !rote24 total4.
) Modific4ri ale oaselor maxilare
&a !acien3ii cu bruxism vec%i se !roduce o remodelare a oaselor maxilare datorat4
%i!erfunc3iei mu5c%ilor masticatori. Aceast4 remodelare osoas4 se manifest4 !rin !re2en3a de
exosto2e !e versan3ii vestibulari ai !roceselor alveolare. Uneori se !oate constata radiolo"ic
!re2en3a unor concavit43i la nivelulul un"%iului mandibular, !e mar"inea ba2ilar4 la locul de
inser3ie al mu5c%ilor maseteri 5i !teri"oidieni interni.
) Disfunc3ia tem!oroLmandibular4 5i bruxismul
8n !re2ent nu este clar4 1nc4 le"4tura dintre bruxism 5i disfunc3ia tem!oro)
mandibular4. *u se 5tie cu si"uran34 dac4 disfunc3ia tem!oro)mandibular4 determin4
bruxismul sau bruxismul ca form4 de !arafunc3ie a a!aratului dento)maxilar determin4
disfunc3ia tem!oro)mandibular4, dar este si"ur c4 de cele mai multe ori ele coexist4.

Dia@nos&i(ul 3ru0is2ului
P
a
g
e
4
5
5
8n -..=, American AcademO of lee! Medicine a !ublicat 1m!reun4 cu @uro!ean
lee! #esearc% ocietO, ^a!onese ocietO lee! #esearc% 5i cu &atin American lee! ocietO
a doua edi3ie a $nternational Classification of lee! Disorders:$CD-;, Dia"nostic and
Codin" Manual, 1n care sunt !rev42ute criteriile minime !entru dia"nosticul clinic al
bruxismului nocturn. Pentru stabilirea dia"nosticului de bruxism !acientul trebuie s4 !re2inte
cel !u3in dou4 semne cliniceD
) Pre2en3a scr95nitului 5i 1ncle5t4rii din3ilor 1n tim!ul somnuluiE
) @xisten3a a minim unuia dintre urm4toarele semneD u2ura !atolo"ic4 a din3ilor,
sunete asociate cu scr95nitul din3ilor, disconfortul mu5c%ilor obra(ilor.
Celelalte semne clinice !e care le)am enumerat 1n clinica bruxismului, nu fac
dec9t s4 confirme dia"nosticul.
@xamenele com!lementare care !ot asi"ura confirmarea dia"nosticului 5i stabilirea
formei de bruxism suntD
) 1nre"istr4rile electromio"rafice
) 1nre"istr4rile !olisomno"rafice asociate cu 1nre"istr4ri audio)video.
Tra&a2en&ul 3ru0is2ului
&a ora actual4 nu exist4 o sc%em4 de tratament universal valabil4 !entru toate formele
de bruxism, care s4 !ermit4 remedierea consecin3elor bruximului la nivelul a!aratului dento)
maxilar 5i s4 o!reasc4 1n acela5i tim! evolu3ia afec3iunii. @tiolo"ia !lurifactorial4 a
bruxismului 1n care factorii !si%o)sociali 5i !si%o)neurolo"ici sunt !rivile"ia3i ne orientea24
s!re un tratament cau2al care s4 vi2e2e to3i factorii !osibil im!lica3i 1n etiolo"ia bruxismului
1n locul unui tratament sim!tomatic. Pentru asi"urarea unui !ro"nostic favorabil 5i !entru a
limita e5ecurile tera!eutice, tratamentul !acientului cu bruxism va !arcur"e urm4toarele
eta!eD
1. ConB&ien&i/area %e (1&re $a(ien& a afe(Ciunii, re!erarea activit43ilor !e !arcursul
c4rora bruxismul se manifest4, reali2area unor conexiuni 1ntre eventuale st4ri emo3ionale 5i
obiceiul de a scr95ni din din3i. faturile !rivind i"iena alimenta3iei, !recum 5i limitarea
consumului de excitan3i:cafea, alcool, tutun;, sunt benefice. $nocularea unei atitudini
tera!eutice co"nitivo)com!ortamental4, !rin te%nici de relaxare sunt adesea eficiente 5i !ot fi
!ro!use !acientului. Du!4 re!erarea activit43ilor, !e !arcursul c4rora !acientul !re2int4
contacte oclu2ale, se im!une o sc%imbare a com!ortamentului cotidian, de comun acord cu
!acientul. Pacientul !oate s4 !ro!un4 !ro!riile sale solu3ii sau s4 le discute !e cele !ro!use de
c4tre medic. @ste necesar4 !4strarea acestei atitudini co"nitivo)com!ortamentale !e tot
!arcursul tratamentului. Com!lementar acestor !robleme com!ortamentale, este indicat s4 se
oriente2e !acien3ii c4tre un !si%olo".
P
a
g
e
4
5
5
2. E(6ili3rarea o(lu/al1. Un !acient cu activitate !arafunc3ional4 ar trebui ca 1n
intercus!idare maxim4 s4 aib4 c9t mai multe contacte !e din3ii !osteriori, astfel 1nc9t for3ele
!arafunc3ionale s4 fie distribuite !e un num4r c9t mai mare de din3i 5i 1n axul lun" al acestora.
Pentu a reduce !oten3ialul nociv al for3elor ori2ontale ce a!ar 1n !arafunc3iile a!aratului
dento)maxilar 5i care sunt transmise !rin intermediul interferen3elor oclu2ale la nivelul
din3ilor !osteriori, este de dorit ca !acientul s4 aib4 un "%ida( anterior adecvat. 8n mi5c4rile de
lateralitate "%ida(ul va fi de ti! canin, iar 1n mi5carea de !rotru2ie "%ida(ul va fi asi"urat de
incisivii centrali cu anta"oni5ti lor 5i va scoate din oclu2ie din3ii !osteriori !e m4sur4 ce
mandibula se de!lasea24 din !o2i3ia de rela3ie centric4. Acest4 sc%em4 oclu2al4 are meritul de
a sc4dea num4rul de contacte oclu2ale 1n afara !o2i3iei de rela3ie centric4 5i intercus!idare
maxim4.
Pentru men3inerea ec%ilibrului oclu2al toate reabilit4rile orale este bine s4 res!ecte
!o2i3ia de intercus!idare maxim4 existent4. #estaur4rile !rotetice vor fi modelate astfel 1nc9t
s4 refac4 morfolo"ia oclu2al4 5i s4 re!roduc4 1n acela5i tim! c9t mai corect contactele
oclu2ale. @c%ilibrarea oclu2al4 se !oate reali2a !rin dou4 !rocedeeD 5lefuire selectiv4 5i
a!licarea "utierelor.
Toat4 aceast4 ec%ilibrare oclu2al4 determin4 sc4derea %i!eractivit43ii mu5c%ilor
masticatori 5i ob3inerea unui num4r c9t mai mare de contacte oclu2ale de intensitate e"al4
atunci c9nd mandibula este 1n intercus!idare maxim4. *iciunul din aceste !rocedee nu are un
efect si"ur, de aceea medicul trebuie s4 cunoasc4 avanta(ele 5i de2avanta(ele fiec4rui
!rocedeu !entru a ale"e cea mai !otrivit4 solu3ie tera!eutic4.
2.a. 7lefuirea sele(&iv1 este indicat4 1n ca2urile inci!iente ale bruxismului c9nd
morfolo"ia oclu2al4 nu este 1nc4 alterat4 5i are dre!t sco! armoni2area contactelor oclu2ale 5i
omo"eni2area lor 1n !o2i3iile statice ale mandibulei fa34 de maxilar 5i 1n dinamica
mandibular4. 8naintea efectu4rii 5lefuirilor selective rela3iile intermaxilare vor fi examinate
du!4 montarea celor dou4 modele 1ntr)un articulator total !ro"ramabil.
Jlefuire selectiv4 este recomandat4 atunci c9nd se !oate reali2a f4r4 mutilarea
su!rafe3elor de smal3. Dac4 totu5i se va recur"e la o reabilitare oral4 cu a(utorul restaur4rilor
!rotetice, ec%ilibrarea oclu2al4 trebuie f4cut4 1naintea tratamentului !rotetic. 8n urma
ec%ilibr4rii oclu2ale !rin 5lefuire selectiv4, care de multe ori necesit4 multe 5edin3e
tera!eutice, trebuie s4 re2ulte o oclu2ie ale c4rei sto!uri oclu2ale 1n intercus!idare maxim4 5i
rela3ie centric4 vor fi multi!le, de intensitate e"al4 5i stabile.
2.3. E(6ili3rarea o(lu/al1 $rin in&er2e%iul @u&ierei o(lu/ale:
0utiera este un dis!o2itiv ce aco!er4 o !arte sau 1ntrea"a su!rafa34 oclu2al4 a din3ilor
arcadei maxilare sau mandibulare. 0utiera trebuie s4 reali2e2e contacte oclu2ale simultane cu
1ntrea"a arcad4 anta"onist4 1n !o2i3iile centrice 5i s4 !re2inte un "%ida( anterior care s4
reali2e2e de2oclu2ia imediat4 a din3ilor cus!ida3i.
P
a
g
e
4
5
5
8n sco!ul ob3inerii relax4rii musculare 5i a re!o2i3ion4rii mandibulei, su!rafe3ele
oclu2ale ale "utierei trebuie s4 fie !lane, f4r4 indenta3ii, astfel 1nc9t s4 nu "%ide2e mandibula
1ntr)o !o2i3ie !redeterminat4. in"ura exce!3ie o constituie 2ona frontal4:canin, incisivi;, care
este u5or 1nclinat4 !entru reali2area "%ida(ului anterior.@ste indicat s4 fie !urtat4 at9t noa!tea
c9t 5i 2iua,dar o !urtare continu4 a "utierei nu este com!atibil4 cu activit43ile 2ilnice ale
!acientului. Purtarea acesteia numai noa!tea sau 5i seara va duce la acela5i re2ultat dar !e
termen mai lun". 0utiera oclu2al4 1n bruxism are mai multe obiectiveD
- !revenire !ierderilor de 3esuturi dure dentare
) ec%ilibrarea !rerestaurativ4
) crearea s!a3iului !entru restaurarea din3ilor anteriori abra2a3i
) !rote(area noilor restaur4ri !rotetice de !arafunc3ii
) tratamentul disfunc3iei tem!oro)mandibulare.
?rice "utier4 oclu2al4 trebuie s4 res!ecte !rinci!iile unei oclu2ii %abitualeD
) Au"mentarea minim4 a dimensiunii verticale de oclu2ie. Pentru a se reali2a o "utier4
suficient de re2istent4, 1n "eneral se admite un s!a3iu convenabil de / L /,= mm 1ntre !rimii
molari.
) Contacte simultane !e to3i din3ii 1n intercus!idare maxim4. Minimum, se admite
contactul tuturor cus!i2ilor mandibulari vestibulari cu "utiera. e va 1ncerca reali2area
contactelor 5i !e cus!i2ii lin"uali, acestea amelior9nd stabilitatea "utierei. Contactele
oclu2ale trebuie s4 fie fine 5i de aceea5i intensitate la nivelul tuturor din3ilor.
) De2oclu2ia !osterioar4 reali2at4 !rintr)un "%ida( anterior electiv. e ob3ine u5or
atunci c9nd "utiera este !lan4. @ste recomandat s4 se reali2e2e un "%ida( anterior :incisivo)
canin; mai !u3in abru!t dec9t cel natural al !acientului, !entru a se mena(a un s!a3iu
func3ional adecvat.
9. Tra&a2en&ul 2e%i(a2en&os. e !ot !rescrieD
) Miorelaxante cum sunt met%ocarbamolul, cicloben2a!rina 5i dia2e!amul. $ni3ial ar
trebui administrat4 do2a cea mai mic4 5i trebuie avut 1n vedere c4 !ot a!are efecte adverse ca
sedarea, de!resia 5i de!enden3a.
) Antiinflamatoare nesteroidieneD ibu!rofenul 5i na!roxenul sunt cele mai utili2ate, la
do2e obi5nuite, o !erioad4 de -)< s4!t4m9ni 5i a!oi reduse tre!tat.
) Antide!resivele triciclice 1n do2e reduse !ot fi utili2ate o !erioad4 1ndelun"at4 de
tim! 1n afec3iunile cronice dureroase. @le ac3ionea24 !rin in%ibarea transmiterii durerii la
nivelul centrilor nervo5i. Amitri!tilina 5i nortri!tilina 1n do2e mici, sunt cele mai utili2ate
antide!resive triciclice 1n tratamentul afec3iunilor cronice.
:. Rea3ili&area $ro&e&i(1 In 3ru0is2
#eabilitarea !rotetic4 1n bruxism are urm4toarele obiectiveD
) #eali2area de contacte oclu2ale cu o !resiune e"al4 !e to3i din3ii 1n rela3ie centric4E
P
a
g
e
4
5
5
) ?b3inerea unui "%ida( anterior 1n armonie cu mi5c4rile func3ionale ale mandibuleiE
) De2oclu2ia imediat4 a tuturor din3ilor laterali 1n momentul 1n care mandibula se
mi5c4 din rela3ie centric4E
) #estaurarea tuturor su!rafe3elor oclu2ale care au u2uri totale ale smal3uluiE
) Consilierea !acientului de a men3ine o distan34 1ntre arcade 1n stare de ve"%eE
) #ecomandarea unei "utiere oclu2ale 1n ca2ul !ersisten3ei bruxismului nocturn.
8n stadiile avansate ale bruxismului asociate cu u2uri dentare evidente 5i 1nso3ite de
modificarea rela3iilor intermaxilare este necesar un tratament !rotetic !entru corectarea
u2urilor dentare ce afectea24 estetica 5i func3ionalitatea a!aratului dento)maxilar. *u va fi
1nce!ut acest tratament !9n4 c9nd nu sunt ex!licate 5i !reci2ate !acientului contraindica3iile
5i limitele !e care le im!lic4, !recum 5i !ro"nosticul tratamentului, ob3in9ndu)se astfel
acordul !acientului asu!ra !rotocolului de lucru.
Planul %e &ra&a2en& va fi stabilit 1ntr)o ordine lo"ic4, res!ect9nd com!onentele
esen3iale ale rela3iilor intermaxilareD !o2i3ia mandibular4 de referin34, dimensiunea vertical4
de oclu2ie 5i rela3iile oclu2ale interdentare.
a. Po/iCia 2an%i3ulo-(ranian1 de referin34 !entru viitoarea reabilitare !rotetic4 este
!o2i3ia de intercus!idare maxim4. Dac4 este func3ional4, !oate fi luat4 ca !o2i3ie de referin34,
iar viitoarea restaurare !rotetic4 se va inte"ra 1n sc%ema oclu2al4 a !acientului. Atunci c9nd
din examenul clinic reiese fa!tul c4 !o2i3ia de intercus!idare maxim4 nu este func3ional4, se
va c4uta o alt4 !o2i3ie de referin34 !entru oclu2ia dentar4 5i anume o rela3ie articular4:oclu2ia
de rela3ie centric4;. @ste ca2ul cel mai frecvent 1nt9lnit la !acien3ii cu bruxism, iar reabilitarea
!rotetic4 trebuie s4 fie "lobal4 cu!rin29nd cel !u3in o arcad4 1n 1ntre"ime.
b. Di2ensiunea ver&i(al1 %e o(lu/ie este un re!er im!ortant 1n func3ionalitatea
a!aratului dentomaxilar. 8n func3ie de afectarea dimensiunii verticale de oclu2ie !ot a!are
dou4 situa3iiD
) dimensiunea vertical4 de oclu2ie este !4stat4 1n ciuda u2urii dentare, aceast4 situa3ie
fiind favorabil4 !entru !ro"nosticul reabilit4rii !rotetice.
) dimensiunea vertical4 de oclu2ie este modificat4 fiind 1nso3it4 de o ada!tare efectiv4
a 3esuturilor musculare, 5i a articula3iei tem!oromandibulare. Dac4 este necesar4 cre5terea
dimensiunii verticale de oclu2ie, obli"atoriu se va trece !rin fa2a de !rote2are !rovi2orie.
@ste vorba des!re o !rote2are !rovi2orie de lun"4 durat4, de !9n4 la > luni. Puntea !rovi2orie
va avea su!rafa3a oclu2al4 metalic4 5i cel mai im!ortant rol al ei este de a testa noile ra!oarte
de oclu2ie. Au"mentarea dimensiunii verticale de oclu2ie se va reali2a o sin"ur4 dat4 cu
a(utorul !rote2ei !rovi2orii, iar aceasta se va reali2a du!4 montarea modelelor de lucru 1ntr)un
articulator cel !u3in semiada!tabil, astfel 1nc9t, 1n cre5terea eta(ului inferior al fe3ei,
mandibula s4 reali2e2e o rota3ie al c4rui centru se va afla la nivelul axei balama terminale.
M4rirea dimensiunii verticale de oclu2ie reali2at4 1n acest mod, este bine acce!tat4 de
P
a
g
e
4
5
5
structurile articulare 5i neuromusculare. Pentru m4rirea dimensiunii verticale de oclu2ie
!rintr)o restaurare !rotetic4, trebuie s4 se actione2e cu mare "ri(4. Pacientul ce 15i scr9sne5te
din3ii 5i !re2int4 u2ur4 dentar4 este obi5nuit cu o !o2i3ie mandibular4 de re!aus dob9ndit4 cu
tim!ul. Aceast4 !o2i3ie de re!aus mandibular4 este 1nre"istrat4 de diferi3i rece!tori. Dac4 din
!artea !acientului nu exist4 o cerere de tratament estetic4 5i func3ional4, deci2ia tera!eutic4 a
!racticianului !oate fi adesea contradictorie cu (udecata clinic4, deoarece nimeni nu !oate 5ti
dac4 !acientul se va ada!ta sau nu cu noua dimensiune vertical4 de oclu2ie !rotetic4 5i dac4
bruxismul se va diminua, sau va dis!4rea. Pruden3a ar trebui s4 fie re"ula cea mai im!ortant4.
c. RelaCiile o(lu/ale in&er%en&are vor fi uniform re!arti2ate !e c9t se !oate de ti! v9rf
cus!id fund foset4, 1n nici un ca2 nu vor fi !4strate contacte oclu2ale 1n su!rafa34, acestea
duc9nd la instabilitate oclu2al4.
8n ceea ce !rive5te materialele de reconstruc3ie !rotetic4 la !acien3ii cu bruxism se
recomand4 reali2area su!refe3elor oclu2ale din alia(e metalice, com!ortamentul cel mai bun
se !are c4 1l au alia(ele inoxidabile. 8n condi3ii de exi"en34 fi2ionomic4 crescut4 se !oate
reali2a su!rafa3a oclu2al4 a restaur4rii !rotetice mandibulare din ceramic4.
#iscul ma(or al tratamentului !rotetic 1n bruxism este ca !acientul !rin intermediul
"utierei sau al tratamentului !rotetic s4 fac4 un transfer !si%olo"ic 1ntre tratamentul "lobal al
bruxismului 5i tratamentele fi2ice reali2ate, risc9nd s4 renun3e la alte de2iderate, cum ar fi
voin3a com!ortamental4. Protec3ia 1n tim! a restaur4rilor !rotetice este asi"urat4 !rinD
- !urtarea unei "utiere de eliberare oclu2al4 !entru !rotec3ia restaur4rilorE
- vi"ilen34 com!ortamental4E
- utili2area unui a!arat de decondi3ionare a bruxismului care ac3ionea24 !rin feed)
bacTE
- controale !eriodice.