Sunteți pe pagina 1din 60

3

FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PETROLULUI I PETROCHIMIE


SPECIALIZAREA: INGINERIA I PROTECIA MEDIULUI N INDUSTRIE









PROIECT
TRATAREA I EPURAREA
APELOR REZIDUALE










NDRUMTOR STUDENT:
PROIECT: Stanciu Ionut Catalin
Conf. Dr. Ing. AN IV, I.P.M-F.R
PANAITESCU CAEN T.P.P./I.P.M.









PLOIETI
2014



4

TEMA DE PROIECTARE


A. S se elaboreze proiectul tehnologic al unei instalaii de epurare a apelor uzate municipale
Se dau urmtoarele date: Q
zi,max
=645 m
3
/h= 0,179 m
3
/s

B. Compoziia apelor uzate care sunt introduse n staia de epurare
- Solide n suspensie - C
iss
= 450 mg/l
- Compui organici - CBO
5
= 530 mg/l
- CCO-Cr = 660 mg/l
- Azot total C
iN
= 8.6 mg/l
- Temperatura apei uzate: 20C
- pH = 6.3
C. Analize de laborator ale emisarului n care se deverseaz apele epurate:
- Concentraia de oxigen dizolvat din receptor = 6 mg/l
- C
CCO-Cr
= 2 mg/l
- Solide n suspensie: (C
SS
)
r
= 50 mg/l
- Azot total C
Nr
= 2.5 mg/l
- Temperatura medie a apei = 10C
D. Studiile hidrologice ale emisarului indic:
- Viteza medie a apei v = 1,5m/s
- Debitul emisarului - Q
e
= 7,8 m
3
/s
- Coeficientul de sinuozitate al rului = 1,2
-
Constanta de oxigenare a apei din emisar - K
2
= 0,17 zi
-1
E. Utilaje ce urmeaz a fi proiectate:
Treapta mecanic:

Grtar
Deznisipator
Separator grsimi
Bazin de egalizare
Decantor primar
Treapta mecano-biologic 1:
Bazin cu nmol activ
Decantor secundar
Treapta mecano-biologic 2
- Bazin cu nmol activ
- Decantor secundar

5

1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND PROIECTAREA TEHNOLOGIC A
INSTALAIILOR UNEI STAII DE EPURARE
A APELOR UZATE MUNICIPALE



Epurarea apelor uzate urbane i industriale este o necesitate a societii contemporane n
permanen dezvoltare. Creterea populaiei i industrializarea continu indispenabil modernizrii
societii au condus la creterea consumului de ap, a volumului de ape uzate, a numrului i
complexiti poluanilor din aceste ape uzate.
Lucrarea urmrete proiectarea unei staii de epurare a apelor uzate, ct mai eficent din
punct de vedere economic i ecologic, care asigur eliminarea unei categorii de poluani denumii
refractari sau prioritari, care produc efecte economice i ecologice negative i care trec neschimbai
prin treptele de epurare mecano-chimic i biologic (epurarea avansat).

Poluarea apelor

Poluarea reprezint un fenomen complex de modificare a proprietilor i caracteristicilor
naturale ale apei curate prin introducerea unor substane sau forme de energie.
Poluarea poate fi caracteristic prin prezena oricrei substane strine (organice, anorganice,
biologice sau radiologice) care tinde s degradeze calitatea apei i s o fac improprie folosinelor.
n timpul parcursului pe suprafaa solului sau n sol, apele se impurific prin dizolvarea sau
ncrcarea cu suspensii din rocile care alctuiesc terenul sau din murdriile depozitate n mod
natural sau artificial.
Apele de canalizare care se deverseaz n emisar provin din apele restituite din locuine,
centre populate, uniti industriale agrozootehnice etc. i de pe teritoriile aferenilor lor. Ele se
clasific n raport cu proveniena n :
- ape uzate menajere publice
- ape industriale

Apele uzate menajere se formeaz n locuine prin folosirea apei potabile la prepararea
hranei, la splatul vaselor, al rufelor sau la ntreinerea curent a cldirilor. n aceste ape de scurgere
exist substane care se formeaz prin descompunerea substanelor albumenoide, avuide, aruine,
hidrogen sulfurat. Apele uzate publice se formeaz n bi publice piscine, ape rezultate de la splatul
strzilor a autovehiculelor.



Industria folosete cantiti importante de ap pentru diferite procese tehnologice deversnd
n emisar ape puternic impurificate. Felul i gradul de impurificare sunt specifice fiecrei ramuri de
activitate industrial dar caracteristica lor comun este prezena impuritilor n concentraie mare i
aproape totdeauna a unor substane duntoare att florei i faunei acvatice ct i omului .
6

Poluarea industrial are diverse aspecte legate de procesul tehnologic de producie astfel
nct n emisar pot fi deversate ape uzate ncrcate cu diveri compui chimici, ape cu temperaturi
mai ridicate dect cea a mediului, ape ncrcate cu diverse substane organice sau suspensii.
Apele uzate n agricultur apar datorit procedeelor moderne de ngrare a soluiilor de
combatere a duntorilor i din complexele agrozootehnice. Poluarea cu substane chimice folosite
n agricultur devine ngrijortoare pe de o parte datorit suprafeelor intense pe care se folosesc
aceste substane iar pe de alt parte datorit marii stabiliti n timp a acestora.
Deversarea n emisar a apelor uzate n care sunt prezente cantiti mari de substane poluante
prin natura i concentraia lor provoac apariia unor efecte negative asupra florei i faunei ct i
asupra ntregii economii aflate n aval de punctul de descrcare cum ar fi:
1. apele uzate de la combinatele de celuloz i hrtie care conin mult celuloz i dac vin n contact
cu srmele de fier prezente n multe din rurile de la noi dau o coloraie de cerneal greu de
eliminat; aceleai ape formeaz colonii mari de ciuperci care blocheaz grtarele, nfund filtrele
sau creeaz depuneri mari n canale i rezervoare;
2. apele care conin crom peste 1 mg/l mpiedic autodepunerea cursurilor naturale;
3. apele cu praf de crbune colmateaz malurile i dau o coloraie neagr-cenuie, modificnd
condiiile de autoepurare ale rurilor;
4. apele deversate de la abatoare, lptrii favorizeaz puternic dezvoltarea bacteriilor i a microbilor
patogeni.
Meninerea n stare curat a apelor naturale mai ales n regiunile industriale prin purificarea
satisfctoare a apelor uzate reprezint modul cel mai bun i mai economic de a asigura industria cu
apa de care are nevoie.
Criteriul teoretic este de a restitui circuitului natural apa utilizat cu acelai grad de puritate
pe care l avea atunci cnd a fost captat.
In practic se ine seama de exigenele unor consumatori specifici locali din zona respectiv
iar pe de o parte de proprietatea de autopurificare pe care o au apele naturale.

Epurarea avansat a apelor uzate.

Epurarea mecanic, chimic i biologic nu realizeaz eliminarea poluanilor prioritari, care,
chiar i n concentraii foarte mici, au efecte negative asupra organismelor vii i asupra echilibrului
ecologic n natur sau care limiteaz posibilitile de recirculare/reutilizare a apei n industrie,
agricultur.
Dintre poluanii prioritari care sunt reinui prin procedee de epurare avansat se
menioneaz: compuii anorganici solubili, compuii organici nebiodegradabili, solidele n
suspensie, coloizii si organismele patogene.
Procedeele de epurare avansat se pot aplica fie naintea etapei de epurare biologic sau
dup aceasta, n funcie de matricea apei uzate (concentraia i tipul poluanilor).
Etapele procesului de epurare avansat sunt:
-grtare i site, scopul grtarelor este de a reine corpurile plutitoare i suspensiile mari din
apele uzate (crengi i alte buci din material plastic, de lemn, animale moarte, legume, crpe i
diferite corpuri aduse prin plutire, etc.), pentru a proteja mecanismele i utilajele din staia de
7

epurare i pentrua reduce pericolul de colmatare ale canalelor de legtur dintre obiectele staiei de
epurare;
-deznisipatoare, este operaia unitar prin care se elimin pietri i alte materii solide cu
dimensiuni 0,2 mm., care au densitatea mult mai mare dect a apei sau a componenilor organici
din apele uzate;
- coagularea-flocularea, sunt metode de tratare a apelor, care faciliteaz eliminarea particulelor
coloidale din apele brute, prin adugarea de ageni chimici, aglomerarea particolelor coloidale i
respectiv separarea lor ulterioar prin decantare, flotaie cu aer dizolvat, filtrare. n afar de
eliminarea coloizilor i reducerea urbiditii din apele de suprafa, prin coagulare se reduc parial
culoarea, gustul, mirosul, respectiv coninutul de microorganisme;
-decantoare primare, sunt bazine deschise n care se separ substanele insolubile mai mici de
0,2 mm. care se prezint sub form de particule floculente, precum i substane uoare care plutesc
la suprafaa apei;
-bazine cu nmol activ, n aceste bazine epurarea apelor uzate au loc n prezena unui amestec
de nmol activ cu ap uzat, agitat n permanen i aerat;
-decantoarele secundare, sunt o parte component deosebit de important a treptei de epurare
biologic i au scopul de a reine nmolul, materiile solide n suspensie, separabile prin decantare
(membrana biologic sau flocoanele de nmol activ, evacuate o dat cu apa uzat din filtrele
biologice, respectiv din bazinele cu nmol activ).


1.1. Considerente privind epurarea apelor uzate

1.1.1 Poluani caracteristici

Apele uzate cu cea mai mare ncrctur de poluanti sunt apele uzate menajere i cele
industriale. O parte din poluani le sunt comuni:
Principalele categorii de poluani care confer apelor ce i conin caracteristici de ape uzate,
prin alterarea caracteristicilor fizice, chimice i biologice ale acestora sunt:
1.Reziduri organice provenind din apele uzate menajere,industriale i complexe de cretere a
animalelor.Cele mai ncarcate sunt cele din industria alimentar,cea organic de sintez i de hrtie.
Impactul acestor compui const n reducerea concentraiei de oxygen dizolvat cu
repercursiuni asupra florei, faunei. Prezena acestor compui este indicat de CBO5.
2.Nutrieni includ: azotul, fosforul, compuii cu azot i fosfor, siliciul i sulfaii.
Principalele surse de generare le constituie apele uzate menajere i efluenii din industria
ngrmintelor chimice. Azotul i fosforul stimuleaz creterea algelor provocnd fenomenul de
eutrofizare.
3.Substane toxice (poluani prioritari) respectiv metale grele, ciauri, compui organici
clorurai , lignina, provenii dinn industria chimic, celulozei i hrtiei, petrochimic.
Poluanii prioritari sunt compui organici sau anorganici selectai pe baza toxicitii foarte
mari, efectelor cancerigene sau mutagene.Aceti poluani sunt enumii i compui toxici (refractari)
i se gsesc n majoritatea cazurilor n apele uzate industriale, fiind ns uneori depistai n cantiti
8

foarte mici n apele alimentare fie datorit unor infiltraii, fie epurrii necorespunztoare a apelor
din amonte.
O clasificare a compuilor organici nebiodegradabili care reprezint majoritatea poluanilor
organici prioritari s-a realizat pe clase de compui astfel:
-compui halogenai ai hidrocarburilor saturate i nesaturate;
-compui aromatici monociclici;
-compui fenolici;
-compui policiclici;
-eteri siesteri ai acidului ftalic;
-compui cu azot;
-pesticide;
-compui policlorurai ai fenil benzenului.
Impactul este deosebit asupra cursurilor de ap, asupra oamenilor i asupra organismelor
acvatice.
ncetinesc sau stopeaz procesele de autoepurare sau epurare biologic i pot da produi de
dezinfecie.
4.Suspensii inerte ,materii coloidale sau materiale fin divizate rezultate ca urmare a proceselor
de splare din diverse industrii. Prin depunerea solidelor n suspensie se perturb viaa acvatic
normal (nfundarea branhiilor petilor) n emisarul n care a fost deversat apa uzat.
5.Ali compui cum ar fi: srurile sau agenii reductori (sulfii sau sruri feroae) acizi, baze,
uleiuri, care apar n efluenii rezultai din diverse industrii.
n cantiti mici, srurile nu au efecte negative asupra mediului nconjurtor, dar compuii
reductori, prin consumarea oxigenului dizolvat micoreaz capacitatea de autoepurare a
emisarului.
6.Apa cald produs de mai multe industrii care utilizeaz apa ca agent de rcire.
Deversarea ca atare a apei calde n emisar perturb desfurarea proceselor biologice de
autoepurare (temperature maxim admis 30C).
7.Contaminarea bacteriologic poate fi produs de ctre industriile alimentare, cresctoriile de
animale sau canalizarea apelor menajere i industriale n sistem combinat [Macoveanu M. i alii-
1997].

1.1.2 Impactul poluanilor asupra mediului

Odat cu creterea numrului populaiei i necesitii ei se nregistreaz o cretere
considerabil a producerii diferitor substane i articole sintetice n compoziia crora intr compui
chimici care n timpul fabricrii i utilizrii prezint un pericol mare pentru sntatea oamenilor i
mediul ambient.
A sporit considerabil i utilizarea pesticidelor n agricultur, aplicarea intensiv a acestora
provoac efecte toxice asupra tuturor fiinelor vii.
O categorie deosebit de periculoas a compuilor menionai o prezint poluanii organici
persisteni (P.O.P) care se utilizeaz n industrie i agriculur i n unele cazuri se genereaz n
cadrul proceselor industriale.
9

n majoritatea bazinelor acvatice, cursurilor de ap, mrilor sunt depistate diferite concentraii
de pesticide i alte substane organice persistente.
n cazul unor cantiti mai mari de pesticide apa capt un miros specific, carac-teristic acestor
tipuri de substane.
Datorit proceselor de migrare,pesticidele impreun cu apa de ploaie se infiltreaz n straturile
freatice i chir n cele arteziene.
Sursa cu cel mai mare numr potenial de poluare este agricultura. Reziduurile netratate de la
formele zootehnice sunt mprtiate pe terenuri i o parte i croiesc drum pn la cursul de ap.


1.1.3. Necesitatea epurrii apelor uzate

Pentru asigurarea cantitativ i calitativ a apei necesara tuturor folosinelor (industrii, irigaii,
orae) este necesar, ca pe lng alte lucrri i msuri de gospodrire a apelor, s se asigure utilizarea
cu randament maxim a instalaiilor de epurare existente i s se dezvolte noi tehnologii de epurare
capabile s asigure din apa epurat o nou surs de ap pentru alimentarea sistemelor de irigaii sau
pentru industrii.
Procesul de epurare const n ndeprtarea din apele uzate a substanelor poluante, n scopul
proteciei calitii apelor i a mediului nconjurtor. Epurarea constitue unul din aspectele polurii
apei. Stabilirea comportarii multiplelor substane care polueaz apele de suprafa, precum i
efectelor asupra organismelor vii fac obiectivul epurrii apelor.
Epurarea apelor uzate se efectueaz n construcii i instalaii grupate ntr-o anumit
succesiune tehnologic n cadrul unei staii de epurare. Mrimea staiei de epurare va depinde de
cantitatea i calitatea apelor uzate ale receptorului, de condiiile tehnice de calitate, care trebuie s le
ndeplineasc amestecul dintre apa uzat i a receptorului n aval de punctul de deversare a apelor
uzate, astfel nct folosinele din aval s nu fie afectate.
O caracteristic a staiilor de epurare o reprezint materia prim care este apa uzat.
Randamentul impus la eliminarea poluanilor din ap (gradul de epurare) este adesea la ordinul a
80% i chiar peste 95%, valori superioare celor obinuite n prelucrrle industriale. Una din
metodele de baz aplicate pentru eliminarea poluanilor organici din apele uzate,epurarea biologic
opereaz cu populaii de microorganisme,cu evoluie deosebit de greu de dirijat.
Staiile de epurare se realizeaz cu costuri de investigaii mari i cu cheltuieli de exploatare
ridicate, care, numai parial pot fi recuperate. Se impun studii tehnico-economice aprofundate n
vederea gsirii soluiilor care s contribuie la reducerea diferitelor costuri.n acest scop se are n
vedere aplicarea unor msuri preliminarede prevenire a polurii apelor, respective uurarea epurrii
apelor uzate [Dima M.-1998]





10

1.2. Condiiile de calitate a factorilor de mediu si normativele

1.2.1. Condiiile de calitate privind evacuarea apelor uzate n apele de suprafa

n vederea proteciei apelor ca factor natural al mediului nconjurtor,ca element de baz
pentru via i desfurarea activittilor social economice, evacuarea apelor uzate n apele de
suprafa se face numai n condiiile prevzute de Legea Apelor nr.8/1974.
Pentru respectarea acestor condiii, sunt necasare numeroase studii i cercetri n vederea
stabilirii schemei optime a statiei de epurare.
Codiiile tehnice de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc apele de suprafat, dup
amestecul lor cu apele uzate brute sau epurate sunt specificate de ctre Legea Apelor Romne, n
grija crora se afl bazinele hidrografice.
Se recomand ca evacuarea n emisar a apelor uzate ale cror grade de diluie sunt cuprinse ntre
50-100 s se realizeze prin guri de vrsare speciale de difuzie n vederea obinerii de valori limit
admise [Dima M.-1981].
Obiectivul acestei Directive este reducerea poluarii cu substante din Lista II n toat Uniunea
Europeana i eliminarea poluarii cu cele mai periculoase substante (prevzute pe Lista I a
Directivei). Directiva aceasta este asimilat acum cu Directiva Cadru privind Apa, dar majoritatea
prevederilor, cu exceptia Listei I i Listei II inlocuite de Lista de substane prioritare/prioritar
periculoase, rmn n vigoare pn n 2013.
n legislatia din Romania aferent acestei directive, respectiv HG nr. 118/2002, termenul de
substane din Lista I si Lista II a fost nlocuit cu termenul substane prioritare/prioritar
periculoase din Lista de substane prioritare n domeniul politiciii apelor, prezent i n Legea
Apelor nr. 310/2004
Hotrre nr. 188/2002 din 28/02/2002-pentru aprobarea unor norme privind condiiile de
descrcare n mediul acvatic a apelor uzate. Actualizat n 2005.
Normativ din 28/02/2002- privind stabilirea limitelor de ncrcare cu poluani a apelor uzate
industriale i oreneti la evacuarea n receptorii naturali, NTPA-001/2005.













11

Tabelul 1.1. Valori limit de ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i urbane
evacuate n receptori naturali


Nr.crt

Indicatorul de calitate


Valorile limit admisibile
1. Temperatura (C) 35,0
2. pH 6,5-8,5
3. Materii n suspensie (mg/l) 35,0
4. Consum biochimic de oxigen la 5 zile (mg O
2
/l) 25,0
5. Consumul chimic de oxigen (CCO-Cr, mg O
2
/l) 125,0
6. Azotat amoniacal (mg/l) 2,0
7. Azotat total (mg/l) 10,0
8. Azotai (mg/l) 25,0
9. Sulfuri i hidrogen sulfurat (mg/l) 0,5
10. Sulfii (mg/l) 1,0
11. Sulfai (mg/l) 600,0
12. Fenoli antrenabili cu vapori de ap (mg/l) 0,3
13. Substane extractibile cu solveni organici (mg/l) 20,0
14. Produse petroliere (mg/l) 5,0
15. Fosfor total (mg/l) 1,0
16. Detergeni sintetici (mg/l) 0,5
17. Cianuri totale (mg/l) 0,1
18. Clor rezidual liber (mg/l) 0,2
19. Cloruri (mg/l) 500,0
20. Fluoruri (mg/l) 5,0
21. Reziduu filtrat la 105C (mg/l) 2000,0
22. Arsen (mg/l) 0,1
23. Aluminiu (mg/l) 5,0
24. Calciu (mg/l) 300,0
25. Plumb (mg/l) 0,2
26. Cadmiu (mg/l) 0,2
27. Crom total (mg/l) 1,0
28. Crom hexavalent (mg/l) 0,1
29. Fier total ionic (mg/l) 5,0
30. Cupru (mg/l) 0,1
31. Nichel (mg/l) 0,5
32. Zinc (mg/l) 0,5
33. Mercur (mg/l) 0,05
34. Argint (mg/l) 0,1
35. Molibden (mg/l) 0,1
36. Seleniu (mg/l) 0,1
37. Mangan total (mg/l) 1,0
38. Magneziu (mg/l) 100,0
39. Cobalt (mg/l) 1,0







12

1.2.2. Caracteristicile apelor uzate

Cunoaterea naturii apelor uzate este absolute necesar pentru proiectarea i operarea
sistemelor de colectare. Compoziia apelor de suprafa i a apelor uzate se determin prin analize
de laborator: gravimetrice, volumetrice sau fizico-chimice, conform standardelor n vigoare pentru
fiecare ar.
Caracteristicile fizice, chimice, biologice i bacteriologice reflect compoziia i respective,
gradul de poluare al apei uzate.

Caracteristici fizice

1.Temperatura apelor uzate influeneaz majoritatea reaciilor fizice i biochimice, care au loc n
procesul de epurare. Apele uzate menajere au o temperatur cu 2-3C mai ridicat dect temperatura
apelor de alimentare cu excepia cazului de deversri de ape calde tehnologice sau cnd n reea se
infiltreaz ape subterane.
Determinarea temperaturii se efectueaz numai la locul de recoltare prin introducerea
termometrului n apa de cercetat, iar citirea temperaturii se face dup 10 minute de la introducerea
termometrului fr a-l scoate din ap.

2.Turbiditatea apelor uzate este dat de particulele foarte fine aflate n suspensie, care nu
sedimenteaz n timp. Turbiditatea nu constituie determinare curent a apelor uzate, deoarece nu
exist o proporionalitate direct ntre turbiditate i coninutul lor n suspenii. Analizele de laborator
se exprim n grade de turbiditate, 1 grad de turbiditate corespund la 1 mg SiO
2
/dm
3
. Orientativ,
apele uzate menajere prezint valori ale gradului de turbiditate n limitele de 400-500 n scara
silicei.

3.Culoarea apelor uzate menajere proaspete este gri deschis, iar culoarea gri-nchis indic
nceputul procesului de fermentare a materiilor organice existente n aceste ape. Pentru apele uzate
care reprezint alte culori, rezult c amestecul acestora cu apele uzate industriale care ptrund n
reeaua de canalizare este dominat de acestea din urm (apele verzi de la industriile de legume, ape
galbene de la industriile prelucrtoare de clor, ape roii de la uzinele de metalurgie,

4.Mirosul apelor uzate menajere proaspete este aproape imperceptibil. Intrarea n fermentaie a
materiilor organice este indicat de mirosuri de hidrogen sulfurat, de putregai, sau alte mirosuri de
produse de descompunere. Apele uzate oreneti pot avea mirosuri diferite imprimate de natura i
de proveniena apelor uzate industriale.


5.Materiile solide totale (MST) care se gsesc n apa uzat pot fi n stare de suspensie (organice
i minerale) i materii solide dizolvate. Materiile solide n suspensie, la rndul lor,pot fi separabile
prin decantare i materii coloidale. n funcie de dimensiunile diferitelor particule (gradul de
13

dispersie) i de greutatea specific a acestor particule, materiile solide n suspensie se pot depune
sub form de sediment, pot pluti la suprafaa apei sau pot pluti n masa apei (materii coloidale).
Prin termenul general de solide se definesc materiile care rmn ca reziduu dup evaporarea
apei la 103-105C i au n componena att materii solide nefiltrabile prin filter de 1,2m (solide n
suspensie) ct i materii solide filtrabile (coloizi i compui dizolvai)

6.Conductivitatea aduce informaii asupra cantitii de sruri dizolvate.

Caracteristici chimice

Se pot grupa n trei categorii principale:
I.Organice:carbohidraii,grsimi i uleiuri, proteine, fenoli, pesticide, poluani prioritari,
ageni de suprafa, compui organici volatili.
Substanele organice din apele uzate menajere provin din dejeciile umane i animale, din
resturile de alimente,legume i fructe, precum i din alte materii organice evacuate n reeaua de
canalizare. Prezena substanelor organice in ap poate reduce oxigenul din ap poate reduce
oxigenul din ap pn la zero, iar n lips de oxigen, substanele organice se descompun prin
procese anaerobe care au loc concomitent cu producerea H
2
S i a altor gaze ru mirositoare i
toxice.
1.Oxigenul dizolvat este un indicator care arat n mod global gradul de poluare al apelor cu
substane organice.
Cantitatea de oxigen care se poate dizolva n apa curat aa numita limit satutaie depinde
de temperatur i variaz de la 7,63 mg/dm
3
la 30C la 9,17 mg/dm
3
la 20C i la 14,23 mg/dm
3
la
0C. Solubilitatea oxigenului n ap mai depinde i de turbulena la suprafaa apei de presiunea
atmosferic , mrimea suprafeei de contact, cantitatea de oxigen din ap sau din atmosfer etc.
Oxigenarea apei poate poate avea loc prin dizolvarea oxigenului din aer sau n anumite
condiii speciale,prin degajarea oxigenului n procesul de fotosintez al vegetaiei acatice.
Cantitatea de oxigen care lipsete unei ape pentru a atinge limita de saturaie se numete
deficit de oxigen i indic o impurificare anterioar cu substane organice, care a condus la
consumarea total sau parial a oxigenului dizolvat.
Coninutul de oxigen din apa uzat indic gradul de prospeime al apei brute, precum i stadiul
decsompunerii substanelor organice n instalaii biologice i n apele naturale.
Fiind un factor global care pune n eviden starea de impurificare organic a apelor uzate, se
recomand ca acest indicator privind oxigenul dizolvat s fie analizat n asociaie cu consumul
biochimic de oxigen, consumul chimic de oxigen i stabilitatea relativ a apelor uzate.
2.Consumul biochimic de oxigen(CBO) exprimat in mg/dm
3
reprezint cantitatea de oxigen
consumat de ctre bacterii i alte microorganisme pentru descompunerea biochimic,n condiii
aerobe,a substanelor organice biodegradabile la temperatura i n timpul standard, de obicei la 20C
i 5 zile.
Detreminarea mrimii CBO
5
se face n funcie de destinaia analizei probei att pentru apele
uzate ct i pentru apele epurate mecanic. Rezult c CBO
5
va indica cantitatea de oxigen necesar
14

pentru oxidarea materiilor oraganice coloidale i dizolvate, precum i a celei pri de materiale
organice nedizolvat, care a fost reinut n decantoare.
n apele uzate menajere,precum i n apele uzate industriale care au o compoziie apropiat cu
cea a apelor uzate menajere, mrimea CBO
5
variaz n limitele foarte largi n funcie de proveniena
lor.

Tabelul 1.2. Compoziia medie a apelor uzate menajere n g/loczi

Materii solide Totale Minerale Organice CBO5
Totale 250 105 145 54
Dizolvate 160 80 80 12
n suspensie
din care
90 25 65 42
Sedimentabile 54 15 69 19
Nesedimentabile 36 10 26 23

Mineralizarea biochimic a substanelor organice,respective consumul biochimic de oxigen,
este un process complex,care n apele bogate n oxigen se produce n doua faze:
a)faza primar (a carbonului), n care oxigenul se consum pentru oxidarea substanelor
oranice care conin carbon i producerea de bioxid de carbon care rmne n soluie sau se degaj.
Aceast faz are o durat la apele uzate menajere de aproximativ 20 zile la temperature de 20C.
b)faza secundar (a azotului) n care oxigenul se consum pentru oxidarea substanelor
organice, care conin azot, producndu-se oxidarea pn la stratul de nitrii i apoi pn la stadiul de
nitrai. Aceast faz ncepe dup aproximativ 10 zile, la temperature de 20C i se desfoar pe o
perioad mai ndelungat,de circa 100 de zile. Aceast faz poart denumirea de nitrificarea
substanelor organice.
3.Consumul chimic de oxigen(CCO) sau oxidabilitatea apei, care reprezint cantitatea de
oxigen n mg/dm
3
, necesar pentru oxidarea tuturor substanelor organice sau minerale oxidabile,
fr ajutorul bacteriilor. Oxidabilitatea reprezint cantitatea de oxigen echivalent cu consumul de
oxidat.
Pentru apele uzate industriale, care conin substane toxice se distrug microorganismele din
ap i deci nu se poate determina CBO, n schimb nu ofer posibilitatea de a diferenia materia
organic stabil i instabil din apa uzat.
Determinarea consumului chimic de oxigen dup metoda standard se efectueaz prin
metoda cu KMnO
4
, iar pentru cele intens poluate, prim metoda cu bicromat de potasiu. Prima
metod evideniaz cantitatea de substane organice i anorganice oxidabile prin oxidarea acestora
cu KMnO
4
n mediu acid i la cald, iar KMnO
4
rmas n exces se determin cu acid oxalic. La a-II-
a metod, substanele organice din apa uzat sunt oxidate cu bicromat de potasiu n mediu de acid
sulfuric, la cald n prezena sulfatului de argint.

15

4.Carbon organic total(COT) constituie o metod de determinare a nivelului de poluare
organic a apelor uzate, care spre deosebire de determinrile prin CBO i CCO rezultatele sunt mai
exacte datorit eliminrii variabilelor care intervin n analizele CBO i CCO.
n esen, metoda const n oxidarea materiilor organice cu carbon i conversia lor n CO
2
i
ap. Gazul generat se capteaz printr-o soluie caustic de concentraie standard i cu ajutorul unui
analizor de carbon se determin concentraia materiilor organice din ap.
Principiul metodei const n oxidarea complet a unei probe de ap uzat, iar CO
2
rezultat este
injectat ntr-o coloan cu un suport ce formeaz faza staionar i care se nclzete la o anumit
temperatur.

5.Consumul total de oxygen(CTO) este aplicat n general pentru concentraii mici de compui
organici. Testul este realizat prin introducerea unei cantiti cunoscute de prob ntr-un dispozitiv de
oxidare chimic sau un cuptor cu temperatur nalt. naintea analizei se realizeaz acidifierea i
aerarea probei pentru a elimina erorile datorate carbonului organic.

6.Tratabilitatea unei ape uzate reprezint capacitatea acesteia de a-si micora complexitatea i
numrul compuilor organici, datorit aciunii microorganismelor n procesul de epurare biologic.
Pot fi considerate tratabile biologic apele uzate care la trecerea prin instalaiile de epurare biologic
permit ndeprtarea compuilor biodegradabili n proporie de 80-98% i a compuilor organici
totali n proporie de 60-90%.

7.Azotul sub form de amoniac liber, azotul organic, nitriii i nitraii constituie azotul total
din apa uzat brut. Amoniacul liber constituie rezultatul descompunerii bacteriene a materiilor
organice. n apele uzate menajere amoniacul poate varia n limitele 15-50 mg/dm
3
. Azotul organic
i amoniacul liber reprezint indicatori de baze pun n eviden gradul de poluare organic azotoas
ale apelor uzate. n general apele uzate menajere au un coninut ridicat de azot organic i sczut de
amoniac liber.

II. Anorganice

1.Aciditatea apelor uzate este determinat de prezena CO
2
liber, a acizilor minerali i a
srurilor acizilor tari cu bazele slabe. Se exprim n ml substan alcalin normal pentru
neutralizarea unui dm
3
de ap.

2.Alcalinitatea apelor uzate este dat de prezena bicarbonailor i carbonailor alcalini i a
hidroxizilor. Apele uzate menajere sunt uor alkaline cu ph 7,2-7,6. Se determin prin neutralizarea
unui dm
3
de ap de analizat cu o soluie de NCl 0,1 N exprimat n ml.

3.pH-ul apelor uzate poate fi acid sau alcalin i constituie o cauz important perturbatoare a
proceselor biologice din cadrul unei staii de epurare.

16

4.Potenialul de oxidoreducere(redox)exprim logaritmul cu semn schimbat al presiunii
hidrogenului gazos n echilibru cu oxigenul molecular din soluie (scara redox are valori de la 0 la
42). Rh-ul dar n informaii asupra capacitii de oxidare sau reducere a pei uzate. Astfel pentru
rh<15 proba analizat se afl n stare de reducere corespunztoare fermentrii anaerobe,iar ph>25,
caracerizeaz o prob n faza de oxidare aerob.

5.Coninutul de sruri: cloruri, sulfuri, sulfai este important pentru desfurarea proceselor de
epurare biologic.

6.Materiale grele existente n apele uzate industriale sunt toxice pentru microorganismele care
particip la epurarea biologic a apelor i la fermentarea anaerob a nmolurilor.

7.Substane radioactive folosite din ce n ce mai mult n medicin precum i n centralele
atomice creeaz probleme celor care se ocup cu protecia calitii apelor. Aceste substane
influeneaz procesele de epurare.

8.Detergenii din apele uzate sunt substane tensioactive a cror structur molecular este
format din dou grupri. Detergenii sintetici pot favoriza aciunea nociv a unor toxine uurnd
absorbia acestora.

9.Nitrii i nitrai sunt prezeni n apa uzat n cantiti mai reduse. Nitriii din apa uzat
provin din oxidarea incomplete a amoniacului, n prezena bacteriilor nitrificatoare. Cantitile
maxime de nitrii din apele uzate menajere nu depesc 0,1mg/dm
3
.
Nitraii provin din mineralizarea substanelor organice poluante de natur proteic ce conin
azot. Cantitile de nitrai n apa uzat menajer variaz ntre 0,1-0,4 mg/dm
3
.
10.Produsele petroliere,grsimi,uleiuri formeaz o pelicul plutitoare,care mpiedic
oxigenarea apei. n apele uzate menajere prezena acestor substane este nesemnificativ,ns
prezena acestor substane n staia de epurare este duntoare, deoarece pot colmata filtrele
biologice i n procesele de fermentare a nmolurilor.

III. Gazele dizolvate (oxigen,H
2
S,CH
4
)

Caracteristici bacterilogice
Au drept scop determinarea numrului,genului i condiiile de dezvoltare ale bacteriilor n
emisar sau n efluenii staiilor de epurare.
Apele uzate conin foarte multe specii bacteriene, care s-au adaptat unor condiii specifice de
poluare. Pentru determinarea gradului de impurificare a apei cu bacterii, se utilizeaz titrul coli, care
pune n eviden existena bacteriilor din grupa coli-bacterii.

Caracteristici biologice
Se refer la determinarea speciilor de organisme i a densitilor, oferind informaii asupra
gradului de poluare sau a capacitii de autoepurare a apelor. Astfel prezena sau absena unot tipuri
17

de organisme poate oferi indicaii asupra desfurrii procesului de epurare biologic sau de
fermentare a nmolurilor [Dima M.-1998].

2. TEHNOLOGIA ADOPTAT N EPURAREA APELOR UZATE

Variante tehnologice de epurare a apelor uzate

n funcie de caracteristicile apelor uzate definite de proveniena acestor ape,la care se adaug
condiiile de calitate la deversare n receptori impuse de STAS 4706-88, procedeele de epurare pot
fi mecanice, mecano-chimice, mecano-biologice, mecano-chimic-biologic, avansat [Dima M.-
1998].

Procesele tehnologice de epurare a apelor uzate realizeaze reducerea sau eliminarea complet
a impuritilor de natur mineral, organic i bacteriologic astfel nct apele epurate s nu
afecteze caracteristicile calitative ale emisarilor n care se evacueaz.

Epurarea apelor uzate, indiferent de procedeele utilizate, are ca obiective:
- reinerea substanelor poluante sau a celor ce pot fi valorificate ulterior avnd ca efecl
final obinerea apei epurate ce poate fi reintrodus n circuitul natural sau recirculat n procese
tehnologice;
- prelucrarea depunerilor (nmolurilor) rezultate din epurarea apelor.

Procedeele tehnologice de epurare realizate n cadrul staiilor de epurare municipale sau
industriale utilizeaz operaii unitare (bazate pe fenomene fizice de reinerea poluanilor) sau
procese unitare(bazate pe procese chimice i biologice de transformare a poluanilor n compui mai
simpli,sau chiar molecule de CO
2
i H
2
O [Axinte S. i altii-2003].

Procedeele de epurare mecanic

Asigur reinerea prin procese fizice, a substanelor solide (solide de dimensiuni mari, nisip,
pietri, solide n suspensie) din apele uzate.
Pentru reinerea corpurilor solide de dimensiuni mari se folosesc grtare i site; pentru
separarea, prin flotaie sau gravitaional, a grsimilor i uleiurilor care plutesc n masa apei uzate,
se folosesc separatoare de grsimi, iar sedimentarea materiilor solide n suspensie, are loc n
deznisipatoare, decantoare, fose septice. n epurarea mecanic (decantoare) se reine i o parte din
material organic biodegradabil, datorit asocierii acesteia cu solidele n suspensie.
Dac n canalizarea oreneasc sunt deversate mari cantiti de ape uzate industriale, pentru a
proteja desfurarea normal aproceselor de epurare n treapt mecanic, se prevede o treapt
preliminar, realizat n bazine de egalizare (uniformizare) a debitelor i a concentraiilor.

18




Figura 2.1. Reprezentarea schematica a unui procedeu de epurare mecanic


G/S grtare/site;
DZ deznisipator;
D.P. decantor primar;




Procedeele de epurare mecano-biologic

Se bazeaz pe aciunea comun a proceselor mecanice, chimice i biologice i pot avea loc n
condiii naturale (cmpuri de irigare i de infiltrare, iazuri biologice, lagune aerate) sau n condiii
artificiale prin filtrare biologic (filtre biologice de mic sau de mare ncrcare, filtre biologice
scufundate, filter tun, aerofiltre, pentru apele uzate) sau n bazine de aerare cu nmol active (de
mic sau de mare ncrcare, cu aerare normal sau prelungit, cu distribuia n trepte a materiei
organice).
Construciile i instalaiile n care se realizeaz procesele biochimice de epurare biologic
alctuiesc treapta secundar a staiei de epurare, avnd drept scop final, reinerea materiilor solide
dizolvate i n special a celor organice (biodegradabile).
Nmolul produs n treapta biologic este reinut prin decantare, n decantoarele secundare.
n aceasta treapt de epurare sunt necesare unele construcii i instalaiile de deservire (instalaii
pentru producerea i introducerea artificial a aerului,staii de pompare i conducte pentru
transportul i distribuia nmolului activ).


Figura 2.2. Reprezentarea schematica a unui procedeu de epurare mecano-biologic

19

G/S grtare/site;
Dz deznisipator;
D.P. decantor primar;
B.N.A. bazin cu nmol activ;
D.S. decantor secundar.

Procedeele de epurare avansat

Epurarea mecanic, chimic i biologic nu realizeaz eliminarea poluanilor prioritari , care,
chiar i n concentraii foarte mici, au efecte negative asupra organismelor vii i asupra echilibrului
ecologic n natur sau care limiteaz posibilitile de recirculare/reutilizare a apei n industrie,
agricultur.
Dintre poluanii prioritari care sunt reinui prin procedee de epurare avansat se menioneaz:
compuii anorganici solubili, compuii organici nebiodegradabili, solidele n suspensie, coloizii si
organismele patogene.
Procedeele de epurare avansat se pot aplica fie naintea etapei de epurare biologic sau dup
aceasta, n funcie de matricea apei uzate (concentraia i tipul poluanilor).
n mod normal, ciclul apei a fost ntotdeauna utilizat pentru a reprezenta transportul continuu
i transformrile suferite de ape n mediu, cuprinznd toate sursele naturale de ape de suprafa
(ruri, fluvii, mri, oceane) ap subteran, ap din atmosfer. Dupilizarea apei, efluenii n cantiti
i grade de poluare diferite pot fi recirculai sau reutilizai n conformitate cu reprezentarea din
Figura 2.3. Recircularea se refer la utilizarea apei provenite din procese industriale, dup o
epurare corespunztoare pentru a satisface necesitile privind consumul de ap n aceleai uniti
economice (apa de splare, apa de proces, apa utilizatnt termic: rcire, nclzire).



Figura 2.3. Ciclul si posibilitatile de recirculare/ reutilizare a apei

20


Reutilizarea apei rezultat din staiile de epurare municipale sau de pe platformele industriale
poate avea ca beneficiari agricultura, sistemele de irigaii, sistemele duale de alimentare a
locuinelor, piscicultura, mbogirea acviferelor).
a)n aceast reprezentare,modalitile de deversare respective posibilitile de recirculare/
reutilizare sunt prezentate cu linii punctuate.
b)deversarea efluenilor staiilor de epurare municipale n emisari;
c)reutilizarea efluenilor staiilor de epurare municipale n procese industriale;
d)recircularea efluenilor,dup epurare,n cadrul proceselor industiale;
e)recircularea efluenilor staiilor de epurare municipale pentru tratare n vederea obinerii apei
potabile;
f)reutilizarea efluenilor staiilor de epurare municipale pentru irigaii;
g)reutilizarea efluenilor staiilor de epurare municipale pentru suplimentarea resurselor de ap
subteran.

Dintre procedeele de epurare avansat avem:
a)procedee care au la baz procese fizice: filtrarea, flotaia cu aer, evaporarea, extrcia lichid-
lichid, adsorbia, procedeele de membran (microfiltrarea, ultrafiltrarea, osmoza invers,
electrodializa), distilarea.
b)procedeele care au la baz procese chimice: oxidarea cu aer umed,oxidarea cu ap n condiii
supercritice, ozonizarea, precipitarea chimic, schimbul ionic, procesele electrochimice;
c)procedee care au la baz procese fizico-chimice: ndeprtarea azotului prinstripare cu aer,
clorinare, schimb ionic;
d)procedee care au la baz procese biologice: ndeprtarea azotului prin procese de nitrificare/
denitrificare sau oxidarea amoniacului prin nitrificarea biologic [Axinte S.,Teodosiu C,.i alii-
2003].


3. DETERMINAREA GRADULUI DE EPURARE NECESAR


Gradul de epurare (GE) este definit ca procentul de reducere, ca urmare a epurarii, a unei
parti din elemente poluante de natura fizica, chimica si biologica din apele uzate astfel incat
concentratia ramasa in apa epurata sa reprezinte sau sa se incadreze in valoarea limita admisibila
stabilita prin NTPA 001/2005.
Dupa tipul apei de suprafata, deosebim trei categorii de ape de suprafata care pot fi supuse
procesului de epurare, si anume: ape potabile, ape de agrement si ape industriale.
Formula generala pentru calculul gradului de epurare (GE) este:

, 100

=
i
f i
c
c c
GE (%)
unde:
21

c
i
concentratia initiala a poluantilor din apele uzate pentru care se determina gradul de
epurare (mg/l);
c
f
concentratia finala a poluantilor din apele uzate dupa procesul de epurare (mg/l).

Se defineste gradul de dilutie, notat cu d, care se determina cu relatia:

,
q
Q
d
e
=
unde: Q
e
debit de emisar (m
3
/s);
q debit de ape uzate considerat a fi debitul maxim zilnic (m
3
/s).

Inlocuind cu valorile cunoscute din tema de proiectare, avem:
Q
e
= 7,8 m
3
/s;
q=645m
3
/h q = 0.179 m
3
/s.

7,8
43, 58
0,179
d = =
Avand in vedere faptul ca dilutia nu se realizeaza in bune conditii in punctul de deversare a
apei uzate in emisari decat dupa o anumita lungime a cursului de apa (L
amestec
), se va calcula un
coeficient de dilutie real d

cu relatia:
,
'
q
Q a
d
e

=
unde: a coeficient de dilutie corespunzator sectiunii considerate. Se calculeaza in doua moduri:
a = 0.7 0.9 (cu precizarea ca numai in sectiunea de amestec complet,sectiune ideala,
teoretica, poate avea o valoare egala cu unitatea). Se adopta a = 0.8.

'
0,8*7,8
34,86
0,179
d = =

Acest coeficient de diluie poate fi determinat i cu ajutorul unei formule stabilit de
I.B. Rozdiler:

,
1
1
3
3
L e
L
e
q
Q
e
a
o
o

=

unde: coeficient ce caracterizeaz elementele hidraulice ale emisarului asupra desfurrii
procesului de autoepurare, respectiv asupra amestecrii i diluiei i se calculeaz cu relaia lui
Frolov:
22

, 3
q
T A
= | o

unde: coeficient care arat modulul de evacuare al apei epurate n emisar. Poate lua urmtorele
valori:
= 1 evacuarea se face la mal;
=1,5 evacuarea se face n talveg (n mijlocul curgerii);
= 3 evacuarea se face ntr-o instalaie de dispersie n emisar.
Se adopt = 1,5 (viteza maxim de curgere);
coeficient de sinuozitate al rului. Se calculez prin raportul ntre distana real dup
talveg (L) i distana n linie dreapt (L) ntre seciunea de evacuare a apelor i seciunea
examinat.
Din tema de proiectare = 1,2.
T coeficient de difuzie turbulent, care se calculeaz cu relaia:
;
200
H v
DT

= [m
2
/s]
v viteza medie de curgere a emisarului(m/s); v = 1.5m/s (din tema de proiectare);
H adncimea medie a emisarului (m). Se adopt H = 1.8 m;

1, 5 1,8
0, 0135
200
T

A = = ;

3
0, 0135
1, 5 1, 2 0, 761
0,179
o = =

L distana real dup talveg de la punctul de vrsare al apelor uzate, n seciunea
transversal examinat (m). n calcul se consider situat la 1 km amonte de seciunea de folosin,
care se consider a fi de 15 km.
L = 15 1= 14 Km = 14000 m;
q debit de ape uzate, (m
3
/s); q = 0,179;
Se determin coeficientul de diluie:



23

Calculam d prin dou variante:
Pentru a = 0,8

Pentru a = 0,99


Se calculeaza lungimea de amestec (L
amestec
), lungimea dupa care se considera ca s-a realizat
amestecul complet intre apa uzata epurata si apa emisarului.
Se calculeaza L
amestec
cu relatia:

( )
3
1
lg
3 . 2
(

+
=
q a
q Q a
a
L
e
am
(m);
Se compara valorile lui L
am
cu L; L
am
s L.
Se folosesc ambele valori ale lui a.
Pentru a = 0.99

( )
3
2, 3 0, 99 7,8 0,179
lg 607,17
0, 99 1 0, 99 0,179
am
L m
(
+
= =
(


;
Pentru a =0.8

( )
3
2, 3 0,8 7,8 0,179
lg 271, 98
0,8 1 0,8 0,179
am
L m
(
+
= =
(



L = 14000 m; L
am
< L;
2.1.Calculul gradului de epurare necesar dupa materii in suspensie
Se calculeaza gradul de epurare cu ajutorul relatiei:
100

=
i
ss
f
ss
i
ss
c
c c
GE (%);
unde:
i
ss
c - cantitatea de materii in suspensie din apa uzata care intra in statia de epurare; din
tema de proiectare
i
ss
c = 450 mg/l;

f
ss
c - cantitatea de materii in suspensie din apa uzata care poate fi evacuata in
emisar (din NTPA 001/2005);
f
ss
c = 35 mg/l.
24


450 35
100 92, 22%
450
GE

= =

2.2.Calculul gradului de epurare dupa materia organica exprimat prin CBO
5

Se calculeaza prin trei metode:
- Se tine seama pe langa dilutie si amestecare si de capacitatea de autoepurare a
apei, ca urmare a oxigenarii/reoxigenarii la suprafata;
- Se tine cont numai de dilutie si amestecare;
- Se tine cont de prevederile NTPA 001/2005.

a) Se ia in considerare dilutia, amestecarea si capacitatea de autoepurare a apei. La baza
calcularii gradului de epurare, in ceea ce priveste CBO
5
sta ecuatia de bilant :
am
CBO e
t K r
CBo e
t K u a
CBO
C Q a q C Q a C q
5
2
5
1 . .
5
) ( 10 10 = +



. .
5
u a
CBO
C - concentratia de substante organice exprimate prin CBO
5
la gura de varsare in
emisar (mgO/l);
q debit masic zilnic de apa uzata;
10
-K1t
termen ce tine cont de procesul de autoepurare a apei unde K
1
- constanta de consum
a O
2
a carei valoare este impusa prin tema de proiectare in zile
-1
; K
1
= 0.1 zi
-1
;
t = timpul intre sectiunea de evacuare si cea de calcul (zile); se determina cu relatia:

v
L
t = zile;
L lungimea de la talveg la punctul de calcul (m); L = 14000 m;
v viteza de curgere a apei (m/s); v = 1.5 m/s;
a coeficient de dilutie;
Q
e
debit de emisar (m
3
/s); Q
e
= 7,8 m
3
/s;

r
CBO
C
5
- concentratia de substante organice exprimate prin CBO
5
a apei in amonte de
gura de varsare (mg/l);
r
CBO
C
5
= 2 mg/l;
K
2
constanta de oxigenare a apei emisarului;
Emisar cu viteza foarte mica; mica; mare; foarte mare, in functie de temperatura.
La 10
0
C se considera emisar cu viteza mica de curgere cu valoarea coeficientului de
deversare K
2
= 0.17 zile
-1
;
25

am
CBO
C
5
- concentratia de substante organice exprimate sub forma de CBO
5
dupa
sectiunea de amestec (mg/l). In general se impune
am
CBO
C
5
=7mg/l.
14000 9333, 333
9333, 333 0,108 ;
185 86400
t s zile = = = =

( )
t K
t K r
CBO e
am
CBO e u a
CBO
q
C Q a C q Q a
C
1
10
10
2
5 5 . .
5

+
= (mg/l);
Pentru a = 0.8

( )
0,17 0,108
. .
5 0,1 0,108
0,8 7,8 0,179 7 0,8 7,8 2 10
188,83
0,179 10
a u
CBO
C


+
= =

mg/l;
Pentru a=0.99
( )
0,17 0,108
. .
5 0,1 0,108
0, 99 7,8 0,179 7 0, 99 7,8 2 10
228, 99
0,179 10
a u
CBO
C


+
= =

mg/l;
Gradul de epurare se calculeaza cu relatia:
100
5
. .
5 5

=
i
CBO
u a
CBO
i
CBO
C
C C
GE (%)

i
CBO
C
5
= 530 mg/l;
Pentru 0.8

530 188,83
100 64, 37%
530
GE

= = ;
Pentru 0.99

530 228, 99
100 56,80%
530
GE

= =

b) Se tine cont de dilutie si amestecare
La baza calcului gradului de epurare in ceea ce priveste materia organica exprimata prin
CBO sta ecuatia de bilant este:
( )
am
CBO e
r
CBO e
u a
CBO
C Q a q C Q a C q
5 5
. .
5
+ = + ;

( )
( )
am
CBO
r
CBO
am
CBO
e u a
CBO
r
CBO e
am
CBO e u a
CBO
C C C
q
Q a
C
q
C Q a C q Q a
C
5 5 5
. .
5
5 5 . .
5
+

=
+
=


26

Pentru a = 0,8
( )
. .
5
0,8 7,8
7 2 7 181, 30 /
0,179
a u
CBO
C mg l

= + = ;

530 181, 30
100 65,80%
530
GE

= = ;
Pentru a = 0,99

( )
. .
5
0, 99 7,8
7 2 7 222, 70 /
0,179
a u
CBO
C mg l

= + =


530 222, 70
100 57, 98%
530
GE

= =

c) Se tine cont de valorea impusa pentru CBO
5
prin NTPA 001/2005
Gradul de epurare se calculeaza cu ajutorul relatiei:
100
5
5 5

=
i
CBO
NTPA
CBO
i
CBO
C
C C
GE (%)

NTPA
CBO
C
5
= 25 mg/l (NTPA 001/2005)

530 25
100 95, 28%
530
GE

= = .
2.3.Calculul gradului de epurare dupa O
2
dizolvat
a) Se calculeaza
am
CBO
C
5
al celor doua tipuri de ape (uzata si emisar) imediat dupa gura de
varsare.
am
CBO
C
5
= F D
max
(mg/l);
unde: F factor maxim de dilutie care i-a valori intre 1.5 2.5. Se adopta F = 2;
D
max
deficit maxim de oxigen in aval de sectiunea de evacuare si care rezulta din diferenta
dintre oxigenul la saturatie si oxigenul care trebuie sa existe in orice moment in apa.
D
max
= O
S
O
R

O
R
concentratia oxigenului in apa receptoare, concentratie ce ar trebui sa existe permanent
in apa; O
R
=6 mg/l;
O
S
concentratia oxigenului dizolvat la saturatie pentru temperatura de 20
0
C; O
S
= 9.2
mg/l;
D
max
= 9.2 6 = 3.2 mg/l;

am
CBO
C
5
= 2 3.2 = 6.4 mg/l.
27

Se aplica ecuatia de bilant, care permite calcularea concentratiei de materie organica in ceea
ce priveste CBO
5
pentru apa epurata deversata in apa receptoare:

( )
( )
q
C aQ C aQ q
C
C Q a q C Q a C q
r
CBO e
am
CBO e u a
CBO
am
CBO e
r
CBO e
u a
CBO
5 5 . .
5
5 5
. .
5
+
=
+ = +

Pentru a = 0,8

( )
. .
5
0,179 0,8 7,8 6, 4 0,8 7,8 2
159, 79 / ;
0,179
a u
CBO
C mg l
+
= =

Pentru a =0,99

( )
. .
5
0,179 0, 99 7,8 6, 4 0, 99 7,8 2
196, 21 / ;
0,179
a u
CBO
C mg l
+
= =
b) Se calculeaza valoarea concentratie de materie organica exprimata prin CBO dupa 20
zile :
20 5
1, 46
au au
CBO CBO
C C = (mg/l)
20
1, 46 159, 79 233, 29 /
au
CBO
C mg l = = ;

20
1, 46 196, 21 286, 47 /
au
CBO
C mg l = = ;

20 5
1, 46
r r
CBO CBO
C C = (mg/l)

20
1, 46 2 2, 92 / .
r
CBO
C mg l = =
c) Se calculeaza deficitul de oxigen din apa de suprafata in amonte de gura de varsare, dupa
ce in prealabil s-a calculat
am
CBO
C
20
.

e
r
CBO e
au
CBO am
CBO
Q a q
C Q a C q
C
+
+
=
20 20
20
(mg/l)
20
0,179 233, 29 0,8 7,8 2, 92
9, 3441 /
0,179 0,8 7,8
am
CBO
C mg l
+
= =
+

20
0,179 286, 47 0, 99 7,8 2, 92
9, 3437 /
0,179 0, 99 7,8
am
CBO
C mg l
+
= =
+

Se calculeaza deficitul de oxigen ca fiind diferenta dintre concentratia oxigenului dizolvat la
saturatie si concentratia de oxigen dizolvata, care ar trebui sa existe in apa de supafata:
D
O
= O
S
O
r
(mg/l)
Unde: O
S
oxigen la saturatie in functie de tipul emisarului (la temperatura de 10
0
C); O
S
= 11,3
mg/l;
28

O
r
cantitatea minima de oxigen din apa emisarului (Ordin 1146/2002); O
r
= 6 mg/l.
D
O
= 11,3 6 = 5,3 mg/l.

d) Se calculeaza timpul critic la care se realizeaza deficitul maxim de oxigen (dupa gura de
varsare din apa emisarului).

( )
1 2
1 20
1 2
1
2
1 lg
K K
K C
K K D
K
K
t
am
CBO
O
cr


= (zile)

( ) 5, 3 0,17 0.1
0,17
lg 1
0,1 9, 3441 0,1
1.985
0,17 0,1
cr
t zile
(


`
(

)
= =



( ) 5, 3 0,17 0,1
0,17
lg 1
0,1 9, 3437 0,1
1, 985
0,17 0,1
cr
t zile
(


`
(

)
= =



e) Se calculeaza deficitul critic (D
cr
) de oxigen cu relatia:
( )
cr cr cr
t K
O
t K t K
am
CBO
cr
D
K K
C K
D
2 2 1
10 10 10
1 2
20 1
+

= ,

( )
0,11,985 0,17 1,985 0,17 1,984
0,1 9, 3441
10 10 5, 3 10 4.7509
0,17 0,1
cr
D

= + =



( )
0,11,985 0,17 1,985 0,17 1,984
0,1 9, 3437
10 10 5, 3 10 4.7508
0,17 0,1
cr
D

+ =



f) Se compara valoarea deficitului critic prin determinarea concentratiei minime de oxigen
in apa emisarului
C
Omin
= O
S
D
cr
,
O
S
= 11.3 mg/l (la 10
0
C);
C
Omin
= 11,3 4,7509= 6,5491mg/l > 4 mg/l.
C
Omin
= 11,3 4,7508= 6,5492mg/l > 4 mg/l.
2.4.Determinarea gradului de epurare in ceea ce priveste consumul chimic de oxigen
Calcul consumului chimic de oxigen se face cu ajutorul relatiei:
29

100
. .

=
i
CCOcr
u a
CCOcr
i
CCOcr
C
C C
GE (%)
Unde:
i
CCOcr
C - concentratia initiala a materiei organice la intrarea in statia de epurare, exprimata
prin CCO-Cr;

. .u a
CCOcr
C - concentratia de materie organica exprimata prin CCO-Cr in apa epurata deversata
in emisar, ce corespunde valorii din NTPA 001/2005;

. .u a
CCOcr
C = 125 mg/l

660 125
100 81, 08%
660
GE

= =

2.5.Determinarea gradului de epurare in ceea ce priveste azotul total

Se calculeaza gradul de epurare (GE) cu formula:
100

=
i
N
f
N
i
N
C
C C
GE (%)
unde:
i
N
C - cantitatea de N
2
total la intrarea in statia de epurare;

i
N
C = 11 mg/l;

f
N
C - cantitatea de N
2
total la iesirea din statia de epurare comform NTPA 001/2005;

f
N
C = 10 mg/l.


11 10
100 9, 09%
11
GE

= = %

4.ALEGEREA VARIANTEI TEHNOLOGICE OPTIME



Pentru epurarea apelor uzate s-a ales o schem tehnologic alctuit din dou trepte de
epurare: una mecanic i cea de-a doua treapt biologic.
Procedeele de epurare mecano biologica se bazeaza pe actiunea comuna a proceselor
mecanice, chimice si bilogice si pot avea loc in conditii naturale (campuri de irigare si de filtrare,
iazuri biologice etc.) sau in conditii artificiale prin filtrare biologica (filtre biologice de mica sau
mare incarcare, filtre biologice scufundate, filtre turn, aerofiltre) sau in bazine de aerare cu namol
activ de mica sau mare incarcare, cu aerare normla sau prelungita.
30

Constructiile si instalatiile in care se realizeaza procesele biochimice de epurare biologica
alcatuiesc treapta secundara a statiei de epurare, avand drept scop final retinerea materiilor solide in
solutii si in special a celor organice. Namolul produs in treapta biologica este retinut prin decantare,
in decantoare secundare, numite si bazine clarificatoare. In aceasta treapta de epurare sunt necesare,
dat fiind complexitatea proceselor, unele constructii si instalatii de deservire (pentru producerea si
introducerea artificiala a aerului, statii de pompare si conducte pentru transportul si distributia
namolului activ etc.).
In conditiile functionarii normale a treptei de epurare primare si secundare, eficienta
acestora exprimata prin gradul de epurare realizat in ceea ce priveste materrile organice si a
materiilor in suspensie, separabile prin decantare, poate fi apreciat la 75 92%.
Epurarea mecano bilogica naturala constituie o solutie obisnuita pentru numeroase statii de
mica capacitate, deoarece in acest scop se poate folosi emisar terenul din apropiere sau depresiunea
de teren fara apa, in loc sa se construiasca un canal lung pana la receptor. In acest scop, se aplica
tehnica de infiltrare subterana (puturi absorbante sau campuri de filtrare) si de irigare subterana.
Puturile absorbante (utilizate tot mai rar) constituie o solutie admisibila numai cand terenul este
permeabil si nu afecteaza calitatea apei freatice care se gaseste la mare adancime. De obicei aceste
epurari necesita pompari; statia de pompare se monteaza inainte sau dupa fosa septica.
Dezavantajul principal al acestui procedeu de epurare mecano biologica naturala il
constituie necesitatea scoaterii din circuitul agricol al unor suprafete mari de teren care in cazul
localitatilor mici sunt greu de obtinut.
Epurarea mecano biologica artificiala se realizeaza in filtre biologice si bazine de aerare cu
namol activ. Filtrele biologice sunt preferate bazinelor de aerare deoarece sunt mai simplu de
realizat si rezista la socuri hidraulice. Se folosesc filtre obisnuite de mica incarcare , filtre biologice
cu discuri, filtre bilogice scufundate, transee filtrante etc. in ceea ce priveste bazinele de aerare cu
namol activ, utilizarea lor comporta deci gratare, decantoare, bazine de aerare, decantoare scundare,
spatii pentru fermentare si platforme de uscare a namolurilor. In general, se prefera bazinele pentru
oxidarea totala, bazinele combinate, santurile de oxidare etc.

Pentru alegerea variantei optime, se considera urmatoarele variante pentru care vom calcula
concentratiile intermediare pentru solidele in suspensie, CBO
5
, CCO-Cr si N
2
pe fiecare treapta. Se
vor compara cu valorile din NTPA 001/2005 pentru verificarea gradului de epurare necesar.

Avem urmatoarele caracteristici initiale ale influentului (apa uzata municipala):

- CBO
5
= 530mg/l;
-C
SS
=450 mg/l;
- CCO Cr = 660 mg/l;
-N
iN
=21 mg/l
- temperatura = 20 C
- pH = 7

31

Pentru fiecare utilaj avem eficienta constructiilor de epurare, exprmata in %. Cu ajutorul
acestor grade de epurare standard, calculam concentratia la iesire care reprezinta si intrarea in
urmatoarea treapta.

Folosim urmatoarea relatie:



100
100
i i
f
c GE c
c

= (mg/l)


4.1. Calculul concentratiilor intermediare, realizate pentru etapele de epurare
mecanica, biologica si verificarea realizarii gradului de epurare necesar


I. Epurare mecanica


G/S grtare/site;
Dz deznisipator;
D.P. decantor primar;



a) Pentru solide in suspensie

Gratare/site: GE = 5%; c
i
ss
= 450mg/l;

100 450 100 450 5
427.5 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =

Deznisipator: GE = 30%; c
i
ss
= 427.5 mg/l;

100 427.5 100 427.5 30
299.4 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =

Decantor primar: GE = 30%; c
i
ss
= 299.4 mg/l;

100 299.4 100 299.4 30
209.58 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =


32

Bazin cu namol active : GE = 60 %, c
i
ss
=209.58 mg/l;

100 209.58 100 209.58 60
83.832 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =


Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005, conform careia c
ss
= 35 mg/l, se constata ca
valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA 001/2005.


b) pentru CBO
5
:

Gratare / site: GE = 0%; c
i
CBO5
= 530 mg/l;


100 530 100 530 0
530 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =

Deznisipator: GE= 5%;
5
530
i
CBO
c = mg/l;

100 530 100 530 5
508.25 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =
Decantor primar: GE = 5%;
5
508.25
i
CBO
c = mg/l;


100 508.25 100 508.25 5
482.838 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =

Bazin cu namol activ : GE: 80 %,
5
482.838
i
CBO
c =
mg/l;
100 482.838 100 482.838 80
96.567 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =


Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 conform careia
5
CBO
c
=25 mg/l, se constata ca
valoare obtinuta prin calcul este mai mare.

c) pentru CCO Cr:

Gratare / site: GE = 0%; 660
i
CCO Cr
c

= mg/l;
100 660 100 660 0
660 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =

Deznisipator: GE= 5%; 660
i
CCO Cr
c

= mg/l
33

100 660 100 660 5
627 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =

Decantor primar: GE = 10%;
i
Cr CCO
c

= 627 mg/l;


100 627 100 627 10
564.3 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =

Bazin cu namol activ : GE: 80 %,
564.3
i
CCO Cr
c

= mg/l
100 564.3 100 564.3 80
112.86 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =



Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 conform careia
Cr CCO
c

=125 mg/l, se constata


ca valoare obtinuta prin calcul este mai mica.


d) pentru
2
N :
Gratare / site: GE = 0%;
2
i
N
c = 8.6mg/l;

100
100
i i
f
c GE c
c

=
100 8.6 100 8.6 0
8.6 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =
Deznisipator: GE= 0,5%;
2
i
N
c = 8.6 mg/l
100 8.6 100 8.6 0, 5
8.557 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =
Decantor primar: GE = 3%;
2
8.557
i
N
c = mg/l


100 8.557 100 8.557 3
8.3 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =
Bazin cu namol activ : GE: 70 %,
2
8.3
i
N
c =

mg/l
100 8.3 100 8.3 70
2.49 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =




34

II. Epurare mecano-biologica-Treapta 1









G/S grtare/site;
Dz deznisipator;
D.P. decantor primar;
B.N.A. bazin cu nmol activ;
D.S. decantor secundar.

III.Epurare biologic-Treapta a II-a










G/S grtare/site;
Dz deznisipator;
D.P. decantor primar;
D.S. decantor secundar;
C.A adsorbie pe crbune activ.

a) pentru solide in suspensie:

Gratare/site: GE = 80%; c
i
ss
= 83.832mg/l;
100 83.832 100 83832 80
16.77 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =

Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 se constata ca valoare obtinuta prin calcul este
mai mica.

G/S Dz

D.P.


B.N.A

D.S.
Ap
uzat
Ap
epurat
G/S Dz

D.P.


B.N.A

D.S.
Ap
uzat
Ap
epurat
35


b) pentru CBO
5
:


GE =80%;
i
CBO
c
5
= 96.567 mg/l;
100 96.567 100 96.567 70
28.97 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =



Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 se constata ca valoare obtinuta prin calcul este
mai mica


c) pentru CCO Cr:


GE = 80%;
i
Cr CCO
c

= 112.86 mg/l;
100 112.86 100 112.86 80
22.572 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =


. Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 se constata ca valoare obtinuta prin calcul este
mai mica.


d) pentru azot amoniacal:

GE = 70%; c
i
CCO-Cr
= 2.49 mg/l;
100 2.49 100 2.49 70
0.747 /
100 100
i i
f
c GE c
c mg l

= = =

. Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 se constata ca valoare obtinuta prin calcul este
mai mica.



36


Epurare

Indicator-

i f
C C
Epurare
mecanica
Epurare
biologica
Treapta I
Epurare
biologica
Treapta II
NTPA
001/2005
Materii n suspensii, mg/l
450
209,58
209.58
83.832
83.832
16.77
35
CBO5, mgO
2
/l

530
482.838
482.838-
96.567
96.567 -28.97 25
CCO-Cr, mgO
2
/l

660 - 564.3
564.3-
112.86
112.86 -
22.572
125
Azot amoniacal
mgN/l
8.6- 8.3 8.3 2.49 2.49 -0.747 2

Conform calculelor efectuate , cea mai buna epurare a apelor uzate urbane se realizeaza prin
epurarea biologica in doua trepte.


Alegerea variantei tehnologice optime i descrierea detaliat a procesului adoptat

Dintre toate aceste variante tehnologice analizate, constatm c doar una dintre acestea se
ncadreraz din punct de vedere ecologic, deoarece concentraiile calculate sunt n conformitate cu
Legea 188/2002, NTPA 001/2005.
Deci, avnd n vedere, criterile economice i ecologice, varianta tehnologic optim se alege
staia de epurare mecano biologic in doua trepte de epurare a apei uzate.
















37

4.2. Elaborarea schemei boc tehnologice








Figura 4.1. Epurarea avansat a apelor uzat









38

5. PROIECTAREA TEHNOLOGICA A UTILAJELOR


5.1.Debite de calcul si de verificare utilizate in statiile de epurare municipale


Utilaje Debit de calcul (m
3
/s) Debit de verificare(m
3
/s)
Gratare / site Q
c
= 2Q
max,orar
Q
v
= Q
min, orar
Deznisipator Q
c
= 2Q
max, orar
Q
v
= Q
min, orar
Decantor primar Q
c
= Q
max, zi
Q
v
= 2Q
max, orar


5.2. Calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare (gratare,
deznisipator, bazin de egalizare, separator de grasimi, decantor primar)


5.2.1. Gratare

Toate statiile de epurare, indiferent de sistemul de canalizare adoptat si independent de
procesul de intrare a apei in statia de epurare (curgere garvitationala sau compacta) au montate la
intrare gratare (fie ca sunt doua gratare, unul cu bare mai rare, iar altul cu bare mai dense, fie ca sunt
2 sisteme in serie de gratare etc). In acest caz gratarele se prevad inaintea statiei de pompare.
Scopul gratarelor este de a retine corpurile plutitoare si suspensiile mari din apele uzate
pentru a proteja mecanismele si utilajele din statia de epurare si a reduce pericolul de colmatare a
canalelor de legatura dintre obiectivele statiei de epurare.
In general, se construiesc sub forma unor panouri metalice plane sau curbe in interiorul
carora se sudeaza bare de otel paralele prin care sunt trecute apele uzate.
In cazul unor debite mari de ape uzate, gratarele se considera ca sunt prevazute cu sisteme
de curgere mecanica cu o inclinare de 45 95
0
C. Aceste gratare sunt amplasate in camere speciale
care prezinta o supralargire a canalului din amonte sub un unghi de raportare de 90
0
pentru a se
evita formarea de curenti turbionari.
Pentru evitarea colmatarii este prevazut un canal de ocolire (by - pass) care asigura
evacuarea apelor uzate fara a inunda camera gratarelor si zonele din vecinatatea lor.
Barele cele mai frecvent folosite sunt cele de sectiune dreptunghiulara (10x40mm sau
8x60mm), dimensiunea minima fiind asezata normal pe directia de parcurgere a apei.
Pentru a reduce marimea pierderilor hidraulice la trecerea apei prin gratar, se recomanda
rotunjirea muchiilor barelor. Inune;lesituatii se poate accepta solutia cu bare cu sectiune rotunda
care, sub aspect hidraulic, prezinta rezistente minime, in schimb sunt dificile de curatat in timpul
exploatarii.
Gratarele rare indeplinesc, de obicei, rolul de protectie a gratarelor dese importiva corpurilor
mari plutitoare. Distanta intre barele acestui gratar variaza in limitele 50-100mm.
39

Gratarele dese prezinta deschiderile dintre bare de 16-20 mm, cand curatirea lor este manuala, si de
25-60 mm, cand curatirea lor este mecanica. Cele din fata statiilor de pomapare a apelor uzate brute
au interspatiile de 50-150 mm.
Gratarele cu curatire manuala se utilizeaza numai la statiile de epurare mici cu debite pana la
0,1
3
/ m s
, care deservesc maximum 15 000 locuitori. Curatirea se face cu greble, cangi, lopeti, etc.,
iar pentru usurarea exploatarii se vor prevedea platforme de lucru la nivelul partii superioare a
gratarului, latimea minima a acestora fiind de 0,8 m. Avand in vedere variatiile mari de debite ce se
inregistreaza in perioadele ploioase sau uscate de-a lungul unui an, exploatarea va fi mult usurata
daca se prevad 2 panouri de gratare aferente debitelor respective.
Gratarul cu curatire mecanica constituie solutia aplicata la statiile de epuarare ce deservesc
peste 15 000 locuitori, deoarce, in afara de faptul ca elimina necesitatea unui personal de deservire
continua, aigura conditii bune de curgere a apei prin interspatiile gratarului fara a exista riscul
aparitiei mirosurilor neplacute in zona.
Spre deosebire de gratarele cu curatire manuala unde nu se prevad panouri gratare de
rezerva,la cele cu curatire mecanica este necesar sa se prevada minimum un gratar de rezerva.
Curatirea gratarului este realizata de cele mai multe ori cu grable macanice care se deplaseaza prin
deschizaturile barelor gratarului prin intermediul unor lanturi sau cabluri.
Latimea gratarelor este limitata, ceea ce presupune adoptarea de mai multe compartimente in
camera gratarelor. Fiecare compartiment va fi prevazut cu stavile de inchidere pentru a permite
repararea gratarelor si a mecanismelor de curatire. In cazul cand depunerile retinute pe gratare
depasesc cantitatea de 0,1
3
/ m zi
, iar procedeul de curatire este macanizat, se vor pervedea
obligatoriu utilaje pentru tocarea (faramitarea) acestor depuneri.
In afara de gratarele plane,se pot folosi si gratare curbe cu curatire mecanica, care se
compun dintr-un schelet matalic incastrat in beton, prevezut cu doua greble care curate, prin
intermitenta,gratarul.
Distanta dintre barele panoului se considera de 16 mm, iar viteza apei printre bare variaza
intre 0,8 si 1,1m/s.
Dimensionarea gratarului se face in functie de debitul apei uzate, de marimea interspatiilor
adoptate intre barele gratarului si de latimea barelor metalice din care se executa panouri-gratar. Se
va avea in vedere ca viteza apei prin gratar, din conditia de a nu se antrena depunerile prin
interspatiile gratarului, san u depaseasca 0,7 m/s la debitul zilnic mediu si de maximum 1,2 m/s
pentru debitul orar maxim.
In amonte de gratar, limita maximaa vitezei este 0,4 m/s la dibitul minim al apelor uzate, iar
limita maxima este de 0,9 m/s corespunzatoare debitelor maxime si a celor pe timp de ploaie (aceste
limite de viteze nu vor permite depunerea materiilor in suspensie pe radierul camerei gratarului).
Dimensionarea gratarelor

Grtarele rein aproximativ 3-5% din materialele solide transportate de apele uzate. Din varianta
tehnologic aleas s-a propus un grad de epurare n ceea ce privesc materiile solide de 5 %.



40

a)Debite de calcul si de verificare ale gratarelor

Q
c
= 2Q
max, orar
(m
3
/s)
Q
max, orar
= 0,179 m
3
/s
Q
c
= 2*0,179 = 0,358 m
3
/s;
Q
v
= Q
min, orar
(m
3
/s)
Q
min, orar
= 0,19 m
3
/s.

Se considera ca gratarele retin 3 5% din materialele solide transportate de apele uzate.
Prin varianta tehnologica aleasa s-a propus un G.E.=5%

b)Viteza apei uzate prin interspatiile gratarelor, v
g

Ea trebuie sa fie cuprinsa intre 0.7 1.1 m/s. Se adopta v
g
= 0.8 m/s.

c)Caracteristicile celor doua gratare

latimea gratarelor (s); s = 10 mm = 0,01 m;
coeficientul de forma al barelor (|); | = 1,83;
distanta dintre (b
i
); b
i
= 20 mm = 0,02 m;
unghiul de inclinare (u); u = 75
0
.


d)Viteza apei in amonte de gratar, v
a

v
a
= 0.4 0.75 m/s. In perioadele cu ape abundente v
a
= 0.4 0.9 m/s.
Se calculeaza cu relatia:

max
,
2
c
a
c
Q
v
B h
=
(m/s)

unde: Q
c
debit de calcul (m
3
/s); Q
c
= 0,438 m
3
/s;
B
c
inaltimea gratarelor (m); se adopta B
c
= 2 m;
h
max
inaltimea apei in amonte de gratar (m); h
max
= 0.25 0.6 m; se adopta h
max
= 0,4 m.
0, 358
0, 224 /
2 2 0, 4
a
v m s = =


Deoarece valoarea nu se incadreaza in limitele STAS, se adopta 0, 4 /
A
v m s = .

e)Se calculeaza suma latimilor interspatiilor dintre bare, b


=
max
2 h v
Q
b
g
c
(m)
41


v
g
= 0,8 m/s; h
max
= 0,4 m;


0, 358
0.559 ;
2 0,8 0, 4
b m = =

.

f)Se calculeaza numarul de bare, n
b

s
c b B
n
c
b


=

unde: c latimea de prindere a barelor; c = 0,3;
s latimea barelor, s = 10 mm = 0,01m;


2 0, 559 0, 3
114,1
0, 01
b
n

= =


Distanta intre bare:
b
b
n


0.559
0, 0049 4, 9
114,1
m cm = = =
g)Se verifica viteza apei in amote de gratare, v
a


v
a
= 74R
2/3
j
1/2
(m/s)

R raza hidraulica:
max
max
2 h B
h B
R
c
c
+

=
;


2 0, 4
0, 286
2 2 0, 4
R

= =
+
;

j panta gratarului; j = 0,5mm = 0.0005 m;


2/3 1/2
74 0, 286 0, 0005 0, 72 /
a
v m s = =
.

h)Se calculeaza pierderile de sarcina pe gratar, h

u | sin
2
2
3 / 4
|
.
|

\
|
=
g
v
b
s
h
a
;

unde : | - coeficient de forma a barelor; |= 1,83;
42

s latimea barelor; s = 0,01 m;
b interspatiu dintre bare; b = 0,02 m;
v
a
viteza apei in amonte; v
a
= 0,4 m/s;
g acceleratia gravitationala; g = 9,81;
u - unghiul de inclinare; u = 75
0
;


4/3
2
0, 01 0, 4
1,83 sin75 1,826
0, 02 2 9,81
h m
| |
= =
|

\ .

5.2.2. Deznisipatoare

Se prezinta sub forma unor bazine speciale din beton unde sunt retinute suspensiile
granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza independent unele de altele cu o viteza
constanta.
Aceasta viteza depinde de forma, marimea si greutatea particulei.
In compozitia acestor depuneri predomina particulele de origine minerala, in special
nisipurile antrenate de apele de canalizare de pe suprafata centrelor populate, motiv pentru care se
numesc deznisipatoare.
Necesitatea tehnologica este justificata de protectia instalatiilor mecanice in miscare
impotriva actiunii abrazive a nisipului, de reducerea volumelor utile ale rezervoarelor de fermentare
a namolului organic ocupate cu acest material inert, precum si pentru a evita formarea de depuneri
pe conductele sau canalele de legatura care pot modifica regimul hidraulic al influentului.
Ampalsamentul deznisipatoarelor se va prevedea de la inceputul liniei tehnologice de
epurare mecanica a apelor uzate, imediat dupa gratare, poate sa fie precedata si de statia de
pompare, cu conditia ca aceasta sa fie echipata cu pompe elicoidale de tip melc.
In functie de modul de curatire a depunerilor, se deosebesc deznisipatoare cu curatire
manuala si deznisipatoare cu curatire mecanica si curatire hidraulica.
In deznisipatoare sunt retinute si cantitati mici de materii organice antrenate de particule
minerale sau depuse impreuna cu acestea, mai ales la viteze mici. Sunt retinute particulele de nisip,
cu diametrul mai mare de 0,2-0,3 mm pana la maxim 1 mm. Eficienta deznisipatoarelor scade in
cazul in care particulele prezinta dimensiuni mai mici de 0,2 mm (50% din cantitatea totala).
Se va dimensiona un deznisipator orizontal tip canal, latimea acestuia este putin mai mare ca
cea a canalelor apei uzate in statie.
Au forma in plan, dreptunghiular, cu raportul L/l=10-15, fiind prevazut cu doua sau mai
multe compartimente. La proiectarea deznisipatoarelor orizontale trebuie sa se stabileasca
dimensiunile corespunzatoare realizarii unei eficiente cat mai mari in sedimentarea suspensiilor
granulare.
O influenta hotaratoare a eficientei in deznisipator o are suprafata bazinului de sedimentare a
deznisipatorului si nu adancimea lui.
Dupa directia de miscare a apei, in aceste bazine se deosebesc deznisipatoare orizontale cu
miscarea apei in lungul bazinului si deznisipatoare verticale unde miscarea apei se face pe verticala.
Se mai numesc si deznisipatore tip canal deoarece latimea lor este putin mai mare fata de
cea a canalului de intrare a apelor uzate brute in statie.
43

Pantru debite mici se preconizeaza bazine alcatuite din doua compartimente separate prin
stavilare care permit functionarea lor prin intermitenta. In acest mod se asigura conditii pentru
curatirea manula a fiecarui compartiment, avand in vedere faptul ca nisipul este retinut la suprafata
unui material drenant sub care se prevede un dren comandat de o vana. Apa rezultata de la golirea
compartimentului ce urmeaza a fi curatat este dirijata inapoi in statie. In sectiunea transversala,
fiecare canal are forma dreptunghiulara, iar radierul are o panta de 0,02-0,05 in sens invers directiei
de miscare a apei.
Evacuarea manuala a nisipurilor este admisa numai pentru cantitati de pana la 0,5
3
/ m zi
. In
acest scop se ciurata nisipul de pe radier cu unelte terasiere, iar indepartarea lui se face prin relee de
lopatare sau benzi transportoare.


Dimensionarea deznisipatorului

Am ales GE = 30 % pentru materii solide, GE = 5 % pentru CBO
5
i GE = 5 % pentru CCO
Cr
.

- Debite de calcul si de verificare

Q
c
= 2Q
max, orar
= 2 0.179 = 0,358 m
3
/s;
Q
v
= Q
min, orar
= 0,3 m
3
/s.

- Volumul util al deznisipatorului, V
dez


V
dez
= Q
c
t
d
(m
3
)

unde: Q
c
debit de calcul, m
3
/s; Q
c
= 0.358 m
3
/s;
q = 0,179 m
3
/s;
t
d
timp de deznisipare, s; t
d
= 30 60 s; se adopta t
d
= 50 s
V
dez
= 0,179 50 = 8.95 m
3
.

a)Calculul suprafetei orizontale, A
0


0
,
c
s
Q
A B L
v
o = =
(m
2
)


unde: o - coeficient ce tine cont de regimul de curgere si gradul de epurare pentru matriile solide. Se
adopta, pentru GE = 30%, o = 1,5;
v
s
viteza de sedimentare in deznisipator; se adopta v
s
= 2,3 cm/s;
v
s
= 0,023 m/s;
B latimea deznisipatorului;
44

L lungimea deznisipatorului.


2
0
0,179
1, 5 11.67
0, 023
A m = = .

b)Se calculeaza incarcarea superficiala, v
s
i


,
i s
s
v
v
o
=
(m/s)

0, 023
0, 015 /
1, 5
i
s
v m s = =
.

c)Se calculeaza aria tranzversala, A
t


,
c
t
a
Q
A B H
v
= =
(m
2
)

unde: Q
c
debit de calcul, m
3
/s; Q
c
= 0,358 m
3
/s;
v
a
viteza de trecere a apei prin deznisipator; v
a
= 0.05 0.3 m/s. In functie de diametrul
particulelor retinute (nisip) se adopta v
a
= 0,15 m/s.


2
0,179
1,19
0,15
t
A m = = .

d)Se calculeaza lungimea si latimea deznisipatorului

L = o v
a
t
d
(m)

L = 1,5 0,15 50 = 11,25 m;


0
A
B
L
=
(m)


11.67
1, 04
11, 25
B m = =




45

e )Se calculeaza inaltimea deznisipatorului

LB
V
H
dez
=
(m)

8, 95
0, 76
11, 25 1, 04
H m = =

.

f) Se compartimenteaza deznisipatorul

Deoarece latimea deznisipatorului (B) nu este mai mare de 2 m, B = 1,04 m, nu se recurge la
decompartimentarea acestuia. Latimea unui compartiment trebuie sa se incadreze in intervalul 0.6
2 m

5.2.3. Bazinul de egalizare

Variatiile de debit si de concentratie ce apar ca urmare a proceselor tehnologice industriale
si activitatii umanesau gospodaresti, provoaca dereglari in functionarea statiei de epurare, de aceea
se impune o rpiecta un bazin de egalizare si unuformizare a debitelor respective.
Operatia de uniformizare si egalizare a debitelor si concentratiilor apelor uzate prezinta
urmatoarele avantaje: evitarea problemelor de operare si instabilitatea regimului hidraulic, evitarea
instabilitatii parametrilor de operare si scaderii gradului de epurare a diferitelor trepte de epurare,
pentru epurarea fizico chimica si biologica concentratiile uniforme reprezinta un avantaj atat prin
prisma consumului de reactivi, cat si a problemelor de mentinere constanta a eficientei procesului
de epurare si in special pentru evitarea incarcarilor soc, prin utilizarea unor debite si concentratii
uniformizate se evita cheltuieli suplimentare datorate supradimensionarii utilajelor.
Bazinul de egalizare a debitelor este de forma cilindrica si pentru proiectarea sa se urmareste
determinarea diametrului si inaltimii.

Schema de principiu a unui bazin de egalizare si unuformizare a debitelor este prezentata mai jos:

h
s



h
u



h
d

D


Figura 5.1 Sectiunea tranzversala prin bazinul de egalizare
46


h = inaltimea utila, m; 2
u
h = m ;
h
s
inaltimea de siguranta, m; 0, 4
s
h = m ;
h
d
inaltimea zonei de depunere, m; , 4
d
h o = m
D diametrul bazinului, m;
2,8
u s d
H h h h = + + = m
Presupun : D=16m ; D-diametrul bazinului
2 2
2
3,14 16
201
4 4
b
d
A m
t
= = = ,
3
201 2,8 562,8
b
V A H m = = =


5.2.4. Decantorul primar

Decantorul este un bazin deschis in care se separa substantele insolubile mai mici de 0.20
mm, care in majoritatea lor, se prezinta sub forma de particule floculente, precum si substantele
usoare care plutesc la suprafata apei.
In functie de gradul necesar de epurare a apelor uzate, procesul de decantare este folosit, fie
in scopul prelucrarii preliminare a acestora inaintea epurarii lor in treapta biologica, fie ca procedeu
de epurare finala, daca in conformitate cu conditiile sanitare locale se impune numai separarea
suspensiilor din apele uzate.
Dupa directia de miscare a apei uzate in decantoare, aceste se impart in doua grupe:
decantoare orizontale si decantoare verticale,; o varianta a decantoarelor orizontale sunt
decantoarele radiale. In decantoarele orizontale apele uzate circula aproape orizontal; in cele
verticale apa circula de jos in sus, iar in cele radiale apa se deplaseaza de la centru spre periferie, cu
aproximativ aceeasi inclinare fata de orizontala ca si la decantoarele orizontale.
Dupa amplasarea lor in statia de epurare, se deosebesc: decantoare primare, amplasate
inainte de instalatiile de epurare biologica si care au drept scop sa retina materiile in suspensie din
apele brute; decantoare secundare, amplasate dupa instalatiile de epurare biologica si care au drept
scop sa retina asa-numitele namoluri biologice, rezultate in urma epurarii in instalatii biologice.
Randamentul sedimentarii particulelor floculente depinde de numerosi factori, cum ar fi:
timpul de decantare, incarcarea superficiala sau viteza de sedimentare si accesul sau evacuarea cat
mai uniforma a apei din decantor.
Pentru proiectarea decantoarelor sunt necesare studii privitoare la viteza de sedimentare sau
de ridicare la suprafata a materiilor in suspensie, exprimata global prin incarcarea superficiala sau
hidraulica, in m
3
/m
2
h. Conform STAS 4162/1-89, marimea acestei incarcari de suparfata variaza in
functie de concentratia initiala a materiilor in suspensie din apa uzata si de eficienta decantoarelor.
In scopul maririi eficientei de reducere a suspensiilor in decantorul primar se folosesc
urmatoarele solutii tehnologice:
- cresterea duratei de decantare;
- adaugarea unor substante in suspensie care sedimenteaza usor;
- aerarea preliminara a apelor uzate care contribuie la formarea flocoanelor prin intesificarea
numarului de contacte ale particulelor floculente.
47

Ansamblul bazinelor de decantare trebuie sa prevada cel putin doua compartimente in functiune
cu dispozitive de separare; un canal de ocolire va asigura scoaterea din functiune a fiecarei unutati
de decantare.
La alegerea dimensiunilor decantorului s-a avut in vedere ca la suprafata apei in bazinele largi
se pot forma valuri datorita vantului, vor influenta eficienta procesului de decantare.
Decantorul primar orizontal longitudinal

Este un bazin din beton armat cu forma in plan dreptunghiulara, avand lungimi cuprinse
intre 30 100 m si adancimi medii de 3.0 m. Acest bazin se construeste separat sau in grupuri, in
scopul obtinerii unor reduceri ale suprafetelor de teren si economisirea volumelor de beton in pereti,
precum si pentru utilizarea in comun ale instalatiilor de curatire. Radierul bazinului se executa cu o
panta medie de 0.01 m, inversa sensului de curgere al apei, pentru o mai usoara alunecare a
namolului spre palnia de colectare situata la capatul amonte al decantorului.
Colectarea namolului spre palnia de namol se poate face mecanic prin mecanisme razuitoare
montate pe un carucior sau pe un lant fara sfarsit, precum si manual, cu ajutorul hidromonitoarelor.
Cand se foloseste razuitorul mobil montata pe carucior, in fata caruciorului se prevede o lama
pentru colectarea spumei si a substantelor grase care, plutesc la suprafata apei, acestea fiind impinse
spre un jgheab pentru evacuarea materiilor plutitoare, fiind asezat la partea amonte a decantorului.
Indepartarea namolului din palnie se face prin gravitatie (daca conditiile locale permit)
folosind o conducta cu diametrul minim de 200 mm,sau prin pompare folosind o conducta de
refulare cu un diametrul mai mare de 150 mm,precum si prin presiunea hidrostatica (cazul cel mai
raspandit) diametrul minim al conductei fiind de 200 mm.
O deosebita importanta in ceea ce priveste asigurarea unei eficiente maxime a decantoarelor
orizontale, o reprezinta, accesul uniform al apei in decantor. In acest scop se poate aplica solutia cu
orificii prevazute cu deflectoare sau solutia numai prin pereti gauriti, orificiile fiind indreptate catre
radier pentru ca prin schimbarea ulterioara a directiei de curgere a apei, sa se asigure uniformizarea
curentului pe toata inaltimea apei in bazin.
Forma si dimensiunile uzuale ale decantoarelor orizontale longitudinale sunt prezentate in
STAS 4162/1-89.

Dimensionarea decantorului

In conformitate cu STAS 4162/1-89, in decantorul primar se pot obtine orientativ
urmatoarele eficiente:
40 60% in reducerea concentratiei suspensiilor solide;
20 25% in reducerea concentratiei CBO
5
.
n cazul decantorului primar s-au ppropus urmtoarele grade de epurare:
Gess = 30%; GE
CBO5
= 5%; GE
CCOcr
= 10%; GE
Nt
= 3%.




48

a) Debite de calcul si de verificare

Q
c
= Q
max,zi
(m
3
/s);
Q
c
= 0,179 m
3
/s;
Q
v
= 2Q
max,orar
(m
3
/s);
Q
v
= 2 0,179 = 0,358 m
3
/s.
b) Determinarea vitezei de sedimentare, v
s


Viteza de sedimentare se determina in doua moduri:
- cu ajutorul testelor de sedimentare;
- se adopta din STAS 4126 1/1989 in functie de gradul de epurare stabilit pentru solidele
in suspensie si in functie de concentratia initiala a materiilor in suspensie din tema de proiectare:
Viteza de sedimentare se propune a avea valori de v
s
= 1,5 m/h = 0,00041 m/s pentru
ncrcri iniiale cu materii n suspensie mai mic de 200 mg/l.
Deoarece incarcarile initiale cu materii in suspensie depasesc 200 mg/l , viteza de
sedimentare se calculeaza astfel :
1,5 m/s.200 mg/l
X..450 mg/l
v
s
=
1, 5 450
3, 4
200
X

= = m/h=0,00094 m/s
c) Calculul vitezei de circulatie a apei prin decantor, v
a


V
a
= 10 mm/s = 10 10
-3
m/s.

d) Timpul de stationare in decantor, t
s


Variaza intre 1,5 2,5 h, dar conform STAS 4162 1/89, se recomanda a fi de maxim 1,5 h.
t
s
= 1,5 h = 5400 s.

e) Calculul volumului spatiului de decantare, V
s


V
s
= Q
c
t
s
(m
3
)
V
s
= 0.179 5400 = 966.6 m
3
.

f) Se calculeaza aria orizontala si aria tranversala

c
o
s
Q
A
v
= (m
2
)
2
0
0,179
190.43
0, 00094
A m = = ;

49

c
tr
a
Q
A
v
= (m
2
)
2
0,179
17.9
0, 01
tr
A m = = .

g)Se calculeaza lungimea decantorului, L

L = v
a
t
s
(m)
L = 0,01 5400 = 54 m.

h) Se calculeaza inaltimea totala a decantorului, H
H = H
s
+ H
u
+ H
d
(m)

H
s
= inaltime de siguranta; H
s
= 0,2 0,6 m; se adopta H
s
= 0,4 m;
H
u
= inaltimea efectiva a zonei de sedimentare, m;

H
u
= v
s
t
s
= 0,00094 5400 = 5,076 m;
H
d
= inaltimea zonei de depuneri; H
d
= 0,2 0,6 m; se adopta
H
d
= 0,4m;

H = 0,4 + 5,076 + 0,4 = 5.876 m.

i) Se calculeaza latimea decantorului, B

,
o
A
B m
L
=

190.43
3, 53
54
B m = =

Deoarece B nu depaseste valoarea standardizata de 4 5 m, nu se recurge la
decompartimentarea decantorului .


j) Calculam volumul total de namol depus in decantor, V
tnamol


p
C Q
GE
V
i
ss c
n
ss
namol t

=
100
100
,

(m
3
/zi)
unde: GE = 30% = 0.3;

n
densitatea namolului rezultat in bazinul de decantare primar;

n
= 1100 1200 Kg/m
3
; adoptam
n
= 1150 Kg/m
3
;
50

C
ss
i
- concentratia initiala de solide in suspensie la intrarea in decantor;
C
ss
i
= 450 mg/l = 450 10
-3
Kg/m
3
;
p umiditatea namolului; alegem p = 95%;
Q
c
= 0,179 m
3
/s= 15465.6 m
3
/zi


3 3
,
0, 3 100
15465.6 450 10 36.31 /
1150 100 95
t namol
V m zi

= =



Volumul decantorului primar:




5.3. Calculul utilajelor n cadrul treptei biologice (bazin de nmol activ, decantorul secundar).

Epurarea biologic constituie un proces prin care se elimin prin fenomene biochimice
coninutul de substane organice dizolvate i uneori a unor suspensii coloidale de natur organic. n
cadrul procesului ce are loc n epurarea biologic sunt folosite microorganisme care particip la
procese ce pot fi grupate n aerobe i anaerobe.
Microorganismele aerobe sunt folosite n mod curent la epurarea majoritii apelor uzate cu
caracter preponderent organic i n ultima vreme i la fermentarea aerob a nmolului.
Dei procedeele aerobe de epurare biologic n biofiltre, n bazine cu nmol activ, pe
cmpuri de irigaii i n iazuri difer ntre ele cu privire la timpul de contact ntre microorganisme i
apa uzat, necesarul de oxigen, modul de utilizare a nmolurilor biologic, etc., fenomenele
biochimice eseniale sunt identice.
Procesele de epurare biologic nu pot avea loc dect n cazul n care apele uzate supuse
epurrii au valoare biologic, respectiv conin, pe de o parte suficiente substane nutritive, iar pe de
alt parte, dispun de substanele necesare sintezei organice. Apele uzate menajere, prin natura lor,
avnd un coninut complex de substane organice biodegradabile, ntrunesc condiiile unei epurri
biologice.
Componena organic a apelor uzate industriale variaz n funcie de specificul industriei i
a materiilor prime prelucrate. Unele substane organice existente n apele uzate industriale sunt
degradate cu uurin de ctre microorganisme, alte substane solicit, pentru ndeprtarea lor, o
flor selecionat adecvat, iar alte substane sunt rezistente la atacul microorganismelor sau sunt
degradate n timp ndelungat.
Bazinul de nmol activ, are ca principal scop principal degradarea sau eliminarea
substanelor organice din apele uzate prin procese biochimice care conduc la scderea CBO
5
i a
materiei solide coloidale preponderent de materie organic.
Procesul epurrii biologice n bazinul de nmol activ este asemntor celui care se dezvolt
n locurile sau cursurile naturale cnd se produce autoepurarea apei, aici aplicndu-se un complex
de msuri care contribuie la intensificarea proceselor: mrimea concentraiei nmolului activ,
aerarea artificial a operaiei, pentru intensificarea oxigenrii acesteia, agitarea artificial a apei n
vederea dispersrii n apa uzat brut a nmolului recirculat.
Avantajele folosirii bazinului cu nmol activ sunt: realizarea unei eficiene mai ridicate, att
iarna ct i vara, sunt lipsite de mirosul neplcut i de prezena mutelor, suprafeele specifice
3
54 3, 53 5.876 63.41 V L B H m = + + = + + =
51

constituente sunt mai reduse, permite o mai bun adaptare a procesului tehnologic din staia de
epurare la modificri de durat ale caracteristicilor apelor uzate, etc.
Marele inconvenient al acestui proces este de ordin energetic deoarece necesit un consum
specific de energie mai ridicat, aceast energie fiind absorbit de utilajele care furnizeaz oxigenul
necesar proceselor aerobe.
Un bazin de aerare se prezint sub forma unui bazin rectangular din beton armat, unde
epurarea biologic are loc n prezena unui amestec de nmol activ i ap uzat. Pentru asigurarea
unui contact intim i continuu a celor doi componeni ai amestecului, se impune o agitare
permanent a acestora cu ajutorul aerului care asigur, n acelai timp i oxigenul necesar coloniilor
de microorganisme aerobe existente n compoziia nmolului activ, sub form de flocoane. n bazin
se urmrete a se menine o concentraie cvasiconstant a nmolului activ n decantorul secundar.
Simultan cu eliminarea substanei organice impurificatoare, se obine creterea nmolului
activ sub forma materialului celular insolubil i sedimentabil n decantoarele secundare. O parte din
acest nmol este utilizat n scopuri tehnologice proprii (nmolul activ de recirculare), iar diferena
numit nmolul activ n exces, este dirijat n decantoarele primare pentru a le mri productivitatea
de eliminare a suspensiilor datorit prezenei flocoanelor care au efectul unui coagulant.
Pentru apele uzate cu concentraii mari n CBO
5
, viteza reducerii materiilor organice,
raportat la unitatea celular va rmne constant pn la o anumit limit de concentraie a
substratului, dup care, pentru valori ale acestuia mai reduse, viteza variaz numai n funcie de
concentraia materiilor organice i va fi descrectoare.
Apele uzate intr n bazinul de nmol activ apoi intr n decantorul secundar de unde o parte
din nmol este eliminat n exces sau este recirculat.



5.3.1. Bazin cu namol activ

Ipoteze pentru proiecterea bazinelor cu nmol activ i a decantoarelor secundare :
1. bazinul de nmol activ este asimilat cu un bazin cu amestecare perfect n care se consider c n
orice punct din bazin concentraia substratului ct i a nmolului activ este egal cu cea de la ieirea
din bazin;
2. epurarea biologic se realizeaz n ansamblul format din bazinul de nmol activ i decantorul
secundar;
3. procesul biologic de degradare a materiei organice care are loc numai n bazinul de nmol activ,
n decantorul secundar se realizeaz separarea flocoanelor biologice de apa epurat i recircularea
unei pri a nmolului activ n bazinul de nmol activ;
4. n decantorul secundar, nmolul activ trebuie meninut n stare proaspt prin evacuarea
excesului i recircularea unei pri de nmol activ n bazinul de nmol activ n conformitate cu
raportul de recirculare;
5. principalele caracteristici ale nmolului activ ce sunt avute n vedere n proiect n treapta
biologic, sunt:
- indicele volumetric a nmolului I
VN
;
- ncrcarea organic a nmolului I
ON
;
- indicele de ncrcare organic a bazinului I
OB.




52

Schema de baz n treapta biologic este prezentat n figura de mai jos, care presupune
existena unui BNA alimentat cu aer, urmat de un DS n care are loc separarea flocoanelor.





Figura 5.2. Schema bloc a treptei de epurare biologic


Dimensionarea bazinului cu namol activ

a) Calculul materiei organice la intrarea n treapta biologic exprimat prin concentraia la
intrare n bazin a CBO
5
:

C
CBO5
= 482.838 mg/l

b) Debitul de calcul:

Q = 0,179 m/s

c) Calculul gradului de epurare pentru treapta biologic n conformitate cu condiiile de deversare
(NTPA 001/2005)

GE
SS
= 60%; GE
CBO5
= 80%; GE
CCOCr
= 80%; GE
Nt
= 70%
Q
c

(de la treapta
mecanic)
Nmol activ recirculat
Nmol activ exces
Ap
epurat
aer
Nmol activ

Bazin cu nmol activ
Staie de
compresoare
Staie de
pompare
S
DS
P
53


d) Calculul ncrcrii organice a bazinului.

I
OB
reprezint cantitatea de CBO
5
din influent exprimat n Kg CBO
5
/zi care poate fi
ndeprtat dintr-un m
3
de bazin de aerare.
Se poate calcula n trei moduri:

- Folosind relaia de calcul:
I
OB

5
1
b
CBO
K GB
V
= =
GE
b
gradul de epurare n CBO
5
;
V volumul bazinului de aerare, m
3
;
K coeficient influenat de temperatur. Dac temperatura n bazin este:
T = 10 20
o
C, atunci K = 5;
T = 30 40
o
C, K = 7;
T = 20 30
o
C, K = 6;

8 . 0 1 5 =
OB
I
= 2.236 Kg CBO
5
/m
3
zi.



e) ncrcarea organic a nmolului activ, se poate calcula:

- Folosind relatia:
N
ib CBO C
ON
C V
C Q
I

=
5


Q
C
debit de calcul;
C
CBO5ib
concentraia iniial a CBO
5
;
V volumul bazinului cu nmol activ;
C
N
concentraia nmolului; C
N
= 2,5 4 Kg/m
3

I
ON

OB
N
I
C
= ;
I
ON
= k (1 GE
b
) = 5 (1 0,8) = 1 kg CBO
5
/Kg NA zi;


f) Se calculeaz concentraia nmolului activ

2.236
2.236
1
OB
N
ON
I
C
I
= = = kg CBO
5
/m3

g) Volumul bazinului cu nmol activ

3
3 2 2
0,179 482.838 10
3600 24 3339.62
2, 236 1
C CBO ib C CBO ib
OB N ON
Q C Q C
V m
I C I


= = = =


54


h) Calculul debitului de nmol activ recirculat

Q
R
= r Q
C,
(m
3
/s) ;

r = raport de recirculare
100
N
R N
C
r
C C
=

;

C
R
= 10 kg MTS/m
3
;
C
N
concentraia nmolului activ;
C
R
concentraia nmolului recirculat.

2, 236
100 28,80%
10 2, 236
r = =

. ,
3
28,80
0,179 0, 052 /
100
r
Q m s = =


i) Timpul de aerare

Dac se ia n calcul recircularea namolului
3339.62
3, 05
(0,179 0,125) 3600
ra
C r
V
t ore
Q Q
= = =
+ +


unde: Q
r

= debitul maxim de recirculare; se recomand a fi max


Q
r

= 0,7 Q
c
= 0,7 0,179 = 0,125 m
3
/s


j) Calculul nmolului n exces

0.23 5
1.2 , /
100
CBO
Nex ON SB
GE
Q I L kg zi =
Acest calcul se face cu relaia Huncken:
unde L
SB
= V
B
I
OB
= 3339.62 2,236 =7467.39 kg/zi
0,23
80
1, 2 1 7467.39 7168.69 /
100
Nex
Q kg zi = =

k) Calculul necesarului de oxigen se face cu relaia:
5 o CBO Nt
C a GE C b C = +
kg O
2
/zi
a GE
CBO5
C corespunde necesarului de oxigen pentru respiraia substratului
b C
Nt
reprezint necesarul de oxigen pentru respiraia endogen nelund n considerare procesul
de nitrificare.

unde:
55

a = coeficient corespunztor utilizrii substratului de ctre microorganisme. Pentru apele
uzate municipale a = 0,5 kg O
2
/kg CBO
5
.
GE
b
= gradul de epurare realizat n treapta de epurare biologic. GE = 80 %.
C = cantitatea total de materie organic exprimat prin CBO
5
adus de ctre apa uzat
influent. C = Q
c
(C
CBO5
)
ib
[kg CBO
5
/zi]
C = 0,179 482.838 10
-3
3600 24 = 7467.38 kg CBO
5
/zi
b = coeficient necesar respiraiei endogene a microorganismelor, respectiv de oxigenul
consumat de unitile de nmol activ aflat n bazin, n timp de o zi. Se adopt b = 0,15 kg O
2
/ kg
CBO
5
zi


C
Nt
cantitatea total de materii solide totale de nmol activ i se determin cu relaia:

0 2
7467.38
0, 5 0,8 7467.38 0,15 7467.38 4107.06 /
Nt
ON
C
C
I
C kgO zi
= =
= + =



l) Se calculeaz capacitatea de oxigenare, CO care reprezint cantitatea de oxigen ce trebuie
introdus prin diferite sisteme de aerare.
CO
2
10
1 760
OS
O
SA B t
C k
C
C C k p o
=

kg/zi
unde:
C
O
= cantitatea de oxigen necesar consumului materiilor organice de ctre microorganisme.
C
O
= 4107.06 kg O
2
/zi
= raportul dintre capacitatea de transfer a O
2
n apele uzate i capacitatea de transfer a O
2

prin apa curat. = 0,9 pentru apele uzate municipale.
C
OS
= concentraia de saturaie a O
2
n ap condiii standard (la temperatura de 10
0
C i 760
mm Hg n ap curat). C
s
= 11,3 mg/l (conform STAS 11566/91).
C
SA
=

condiii de saturaie a O
2
n amestecului de ap uzat i nmol activ la temperatura de
lucru (20
0
C). C
SA
= 7,4 mg/l (conform STAS 11566/91).
C
B
= concentraia efectiv a O
2
n amestec de ap uzat i nmol activ la temperatura de
lucru (20
0
C). Se recomand pentru C
B
valori cuprinse ntre 1,5-2 mg/l.. Se adopt C
B
=1,5 mg/l
10
t
k
k
= raportul dintre coeficientul de transfer al O
2
n ap pentru temperatura de 10
0
C i
coeficientul de transfer al O
2
pentru temperatura de lucru (20C). Se adopt
10
t
k
k
= 0,83 (conform
STAS 11566/91).
p = presiunea barometric anual calculat cu o medie a valorilor zilnice n oraul unde se
realizeaz epurarea apelor uzate. Se adopt p = 782 mm Hg.


56

1 11, 3 760
4107.06 0,83 7050.17 /
0, 9 7, 4 1, 5 782
CO kg zi = =



m) Utilizarea sistemelor de aerare pentru eficientizarea activitii bilogice, respiraia de oxidare
bilogic care permit degradarea substanelor organice folosete un sistem de distribuie a aerului
generat n compresoare sau turbosuflante folosind dispozitive pnematice de dispersie a aerului.
Dispersia aerului se paote face sub form de bule fine (avnd diametrul mai mic de 0,3 mm), bule
mijlocii (cu D = 0,3 3 mm) i bule mari (cu D = 10 mm). n proiectare se vor alege dispersarea
aerului prin bule fine care caracterizeaz sistemul de distribuie prin materiale poroase.
Se calculeaz capacitatea de oxigenare orar.


'
7050.17
293.76
24 24
CO
CO = = = kg O
2
/h



n) Se calculeaz debitul de aer necesar i acesta se afl cu formula:


3
' 10
aer
s imersie
CO
Q
CO H

m
3
/h
unde: CO
s
capacitatea specific de oxigenare a BNA-ului prin insuflaera aerului care variaz ntre
8 10 g O
2
/m
3
i m
3
bazin pentru bule fine. Se alege CO
s
= 9 g O
2
/m
3
aer.
Se va calcula suprafaa plcilor poroase A
p
n ipoteza n care distribuitorul de aer este poziionat la o
nlime de imersie n masa de ap uzat fa de suprafaa bazinului. Se adopt H
imersie
= 4 m.

3
293.76 10
8159.92
9 4
aet
Q

= =

m
3
/h

8159.92
136
1 60
aer
p
aer
Q
A
I
= = =

m
2

unde: I
aer
intensitatea aerrii. Se adopt 1 m
3
/m
2
min aer.

Se calculeaz energia brut a sistemului de aerare, E
b
.
E
b
= H
imersie
E
sp
kWh/m
3

unde: E
sp
consumul energetic specific, E
sp
= 5,5 Wh/m
3
.
E
b
= 4 5,5 10
3
= 22000 kWh/m
3

o) Se calculeaz dimensiunile BNA-ului

- inlimea BNA-ului este cuprins ntre 3 5 m.
H
t
= H
imersie
+ H
s
= 4 + 0,75= 4,75 m
Hs=0,5-0,8
- limea BNA-ului

57

B = 1,25H = 1,25 4,75 = 5,94 m
- lungimea BNA-ului
L = (18 -8)B = 8B = 8 5,94 = 47,5 m


5.3.2.Decantorul secundar.

n decantoarele secundare se reine membrana biologic sau flocoanele de nmol activ
evacuate odat cu efluentul din filtrele biologice, respectiv din bazinele de aerare. Rezult c
decantorul secundar constituie o parte component de baz a treptei de epurare biologic.
Decantoarele secundare frecvent folosite sunt de tip longitudinal i radial, echipate cu
dispozitive adecvate pentru colectarea i evacuarea nmolului n mod continuu sau cu intermiten,
intervalul de timp dintre dou evacuri de nmol s nu fie mai mare de 4,0 ore.
Avnd n vedere c acest nmol prezint un coninut mare de ap, evacuarea lui se face prin
sifonare, sau prin pompare; podul raclor este echipat cu conducte de suciune care dirijeaz nmolul
spre o rigol pentru evacuarea lui n exterior.
Se va proiecta un decantor secundar radial n conformitate cu urmtoarele date:

a) Debitul de calcul si debitul de verificare

Q = 0.179 m
3
/s;


b) Se stabilete ncrcrile superficiale ale DS cu materii solide:
I
ss
=
( )
N c R
u
C Q Q
A
+
kg/h m
2

unde: C
N
- concentraia nmolului activ (kg/m
3
).
Q
R
- debitul de recirculare [m
3
/h].
A
u
suprafaa util a decantorului radial

Se determin
'
SD
v
- ncrcarea hidraulic a decantorului, se determin pe baza experienelor
n conformitate cu
'
SD
v
s 1,9 m
3
/m
2
h la valoarea lui I
BN
< 150 cm
3
/g. Se va adopta valoarea lui
'
SD
v

= 1,2 m
3
/m
2
h.

2
2
0,179
3600 537
1.2
2, 236 (0,179 0,125) 3600
24 109.37 /
537
C C
SD U
U SD
ss
Q Q
v A m
A v
I kg m zi
= = = =
+
= =



58

c) Se determin timpul de decantare

n conformitate cu STAS 4162/2-89 valoarea lui t
dc
= 3,5 - 4 h. Se adopt t
dc
= 4 h.

d) Se calculeaz nlimea util a decantorului i respectiv a volumului decantorului secundar

h
u
= t
dc
v
sc
= 4 1,2 = 4,8 m
V = Q
c
t
dc
= 0,179 4 3600 = 2577.6 m
3

V= 2577.6 m
3

2
2577.6
644.4 1
4
B B
V
V A H A m decantor
H
= = = =


e) Se calculeaz volumul de nmol rezultat din decantorul secundar

V
n
=
100
100
i
SS c
n
GE
C Q
p



unde:
GE - eficiena separrii nmolului activ n DS = 85%.

n
- greutatea specific a nmolului, care pentru o umiditate a nmolului de 95% este ntre
1100-1200 kg/m
3
. Se consider
n
= 1150 kg/m
3
.
C
ss
i
- concentraia iniial a materiei solide intrate n decantorul secundar; c
d
= 64,15 mg/l.
p - umiditatea nmolului decantat; p = 95%.


3 3
0,85 100
450 10 0, 21 3600 5, 03 /
1150 100 95
n
V m h

= =





6.Determinarea costului apei epurate

Aprecierea eficienei unei staii de tratare a apei trebuie fcut i din punct de vedere al aspectelor
economice. Pentru aceasta este necesar a stabili costul apei.
Cheltuielile anuale de exploatare se calculeaz cu relaia:
A = a + b + c + d + e + f + g + h V = 15171338,88
unde:
A totalul cheltuielilor care se fac n timp de 1 an pentru exploatarea tehnic a staiei de
epurare;
a cotele de amortisment ale staiei de epurare;
59

b costul energiei electrice necesare pentru: pompare, micarea mecanismelor, oluminat,
semnalizri, nclzit tehnologic etc.;
c costul combustibililor i energiei calorice consumate la fermentare, deshodratare,
dezgheare i nclzit;
d costul reactivilor folosii pentru epurare, dezinfecie i deshidratare;
e costul apei potabile i de incendiu sau alte folosine;
f cheltuieli de transporturi tehnologice;
g retribuii i alte drepturi bneti ale personalului;
h cheltuieli generale de exploatare;
V venituri rezultate din valorificarea produselor.
Costul energiei electrice se stabilete pentru fiecare obiect lund consumul pe durata de
funcionare respectiv; calculul se face pentru un consum annual n vigoare la data proiectului sau a
exploatrii.
Costul energiei calorice se stabilete pentru fiecare obiect, n funcie de sursele de energie
folosite.
Costul reactivilor se stabilete pentru fiecare material, pe obiect, se aplic preurile de la
magazia staiei de epurare.
Costul apei potabile i pentru combaterea incendiilor sau alte folosine se apreciaz pe baza
altor staii de epurare similare.
Cheltuielile de transport privesc evacuarea gazelor, nmolului i depunerilor la lacul de
depozitare i consum.
Retribuiile i alte drepturi bneti ale personalului se stabilesc conform indicaiilor oficiale
i experienei pentru staii similare.
Veniturile pot rezulta din vnzarea gazelor produse prin fermentare a nmolului deshidratat,
a nisipului de la deznisipatoare i a grsimilor reinute n separatoarele de grsimi.
Toate cheltuielile artate se stabilesc n proiect pentru fiecare variant de staie de epurare
studiat i pentru fiecare etap de dezvoltare a acestuia.


Exemplu de cheltuieli privind stabilirea necesarului de investitii pentru statia de epurare
mecanico-biologica:







Valoarea utilajelor ce necesit montaj:

Nr.crt.
Denumire utilaj
Nr.
buc.
Pre unitar,
RON/buc.
Total, RON
1.
Grtare i site 2
1300 2600
TOTAL 2600

Cheltuieli de transport (1,5% din total valoare utilaj) reprezint:

1,5% 2600 = 39
60

Cheltuieli de montaj (10% din total valoare utilaj) reprezint:

10% 2600 = 260

Cheltuieli totale: 2400 + (39+260) = 2699 RON

Valoarea utilajelor ce nu necesit montaj:

Nr.crt Denumire utilaj
Nr.
Buc.
Pre unitar,
RON/buc.
Total, RON
1. Deznisipatoare 1 5500 5500
2. Separator de grsimi 1 3000 3000
3. Decantor primar 1 7200 7200
4. Bazin cu nmol active 2 15000 30000
5. Decantor secundar 2 9000 18000
TOTAL 63700

Cheltuieli de transport (1,5% din total valoare utilaj) reprezint:

1,5% 63700 = 318,5

Cheltuieli totale: 63700+318,5=64018,5 RON



Cheltuieli totale de investitii : 2699 + 64018,5 = 66717.5




Costul apei epurate se stabilete cu relaia:
[RON/m
3
/an]
Debitul mediu anual de ap epurat este:
Qm anual=Qzi med 365 24 3600= 0,211 365 24 3600 = 6654096 m
3
/an
n consecin se poate determina preul apei epurate raportnd volumul cheltuielilor anuale la
debitul mediu anual de ap .
15171338,88
2, 28
6654096
manual
A
C
Q
= = = lei/m
3

61

Reducerea costului apei epurate

Costul apei este necesar s fie ct mai redus, n condiiile asigurrii apei tratate la nivelul de
calitate cel mai exigent.
Realizarea acestui obiectiv se poate face pe mai multe ci:
Controlul folosirii apei n incint i reducerea la minimum a pierderilor, prin depistarea
locului n care se produc i remedierea operativ a defeciunilor;
Cutarea de tehnologii noi de tratare, reactivi noi mai ieftini i mai eficace, astfel nct
randamentul construciilor de alimentare cu ap s creasc;
Verificarea pompelor pentru funcionarea lor cu randamente ct mai mari i, eventual,
nlocuirea acestora cnd uzura este avansat;
Educarea beneficiarului (consumatorilor de ap) n scopul folosirii ct mai raionale a apei;
Evitarea murdrii apei din surs;
Raionalizarea i refolosirea apei n incintele industriale;
Recuperarea apei de splare evacuate din filtre;
Mrirea capacitii de tratare n perioada de ape limpezi.















62

BIBLIOGRAFIE

1) Serban Stoianovici, Dan Robescu Procedee si echipamente mecanice pentru
tratarea i epurarea apei, Editura Tehnic Bucureti

2) Diana Robescu, Szobolcs Lanyi, Attila Verestoy, Dan Robescu Modelarea i
simularea proceselor de epurare , Editura tehnic Bucureti, 2004

3) E. Secara, Radu Antoniu, Ion Ghi Exploatarea instalaiilor de epurare a
apelor uzate Editura Tehic

4) Ianculescu O., Ionescu Gh., Racovieanu R. Epurarea apelor uzate, Ed.
Matrixrom, Bucureti, 2001;

5) Ordinul NP 118-06-Prelucrare nmoluri

6) Panaitecu Casen, Note de curs