Student: aru Anca

Facultatea de tiine economice i administraie publica

Specializarea : Management
An de studiu:3
Motivarea salariala a resurselor umane pe timp de criza finaciara
4. Motivarea salariala a resurselor umane pe timp de criza finaciara
4.1.Contextul actual al crizei economice financiare in Romania
Lumea se confrunta in momentul de faa cu cea mai severa criza economico financiara din
ultimele decenii. Ramine insa un mare grad de incertiudine despre punctul culminant i durata
crizei financiare, care se pare ca se accentueaza odata cu trecerea timpului. Aceasta transformare
a economiei a dus la creterea omajului in multe ari, afectind familii i comunitai i conducind
la nesigurana i anxietate generala. Schimbarea acestei situaii trebuie sa devina prioritatea
generala, alaturi de restaurarea increderii i a stabilitaii in sistemul financiar. Aceasta criza a
lovit intr-un moment de mare independena globala.
Aurel Negucioiu ,profesor al Universitataii Cretine Dimitrie Cantemir din Bucureti

1[1]
Sup
ort
de
curs
,
For
a de
mu
nca,
resu
rsel
e
um
ane,
capi
talu
l
um
an
in
gind
ire
i
aci
une,
Aur
el
Neg
ucio
iu
,pro
feso
r al
Uni
vers
itata
ii
Cre
tin
e
Di
mitr
ie
Can
temi
r
din
Buc
ure
ti
susine intr-un curs de-al sau 1[1]ca omenirea traieste, parcurge de catva timp cea mai profunda
i mai cuprinzatoare revoluie tiinifico-tehnica, tehnologica, informaionala i
telecomunicaionala care ii pune tot mai apasat pecetea pe micarea tuturor structurilor
societaii omeneti i pe micarea societaii in ansamblul ei. Rupturile produse, care in prezent se
completeaza,poate mai exact spus numerice structural i calitativ sporesc in mod substanial cu
cele ce dau coninut actualei crize mai complexa, mai cuprinzatoare i, din cate se pare, mai
grave decat cele mai multe crize, cunoscute in istoria societaii contemporane.
Aceasta criza economico-financiara, impletita tot mai strans, la care se asociaza tot mai
numeroasele manifestari ale crizei politice, i morale inmulesc nemasurat de mult
incertitudinile, riscurile i primejdiile care izbesc cu putere fortareele istorice in tot mai
numeroase puncte ale geografiei planetei. i parca in ciuda marilor revoluii care s-au desfaurat
i se desfaoara in domeniul cunoaterii tiinifice, problemele mari i grave cu care omenirea se
confrunta sunt mai numeroase decat oricand in decursul istoriei societaii omeneti.
E criza. Cad banci, cad companii, cad capete. Directorii companiilor simt un ghimpe in
coasta ori de cite ori sunt intrebai de profitabilitate i de eficientizarea costurilor, de


disponibilizari sau de inghearea salariilor. Intrebarea tuturor pare a fi cum ramine cu angajaii
.Oare se mai intreaba cineva cum pot fi acetia motivai pe timp de criza?2[2]
Mentalitatea unor angajatori, mai ales in Romania, se reduce uneori la o singura replica:
'Sa fie mulumii ca nu-i dau afara sau ca nu le tai din salariu.' Insa nici criza, nici teama
disponibilizarii sau a scadenei creditului la banca nu va determina un angajat nemulumit sa
ramina prea mult la acelai loc de munca. Intr-un an, doi, criza va trece, producia va crete din
nou, iar companiile ii vor disputa angajaii-cheie, susine o ziarista al ziarului Evenimentul

2[2]
Serg
iu
Neg
ut,
dire
ctor
exe
cuti
v al
Cen
trul
ui
Me
dica
l
Unir
ea
Zia
rul
Fina
ncia
r;3
0
Ianu
arie
200
9

Zilei3[3]. In acel moment, diferena va fi facuta de companiile care au tiut sa-si fidelizeze
angajaii, indiferent de contextul economic.
Cum se pot,deci, motiva angajaii fara ca bugetele de criza sa aiba de suferit? Cu
sigurana cea mai buna metoda de stimulare a atitudinii pozitive in rindul angajailor ramin
pachetele de beneficii optimizate. Cu toate acestea, nu ma astept ca firmele sa pastreze
bonusurile pentru angajai la acelai nivel ca pina acum. Mai mult, sunt convins ca va exista o
selecie riguroasa, iar angajatorii vor pastra serviciile care ofera cel mai bun raport beneficiu-pre
si un ROI garantat. Lasind la o parte distraciile, cadourile scumpe si evenimentele de
socializare, ce poate fi mai important decat sanatatea personalului? E mai usor sa previi decit sa
tratezi, iar profitul pierdut din cauza invoirilor i a problemelor medicale sau cheltuielile
suplimentare cu concediile medicale pot fi evitate. Asta pentru ca tot mai multi manageri incep
sa devina preocupai de faptul ca starea de sanatate influeneaza randamentul i productivitatea
angajailor.
Abonamentele medicale ramin in topul preferinelor companiilor, tocmai pentru ca
sanatatea angajailor devine prioritara in aceste momente. Programul prelungit, stresul de la locul
de munca, nesigurana economica toi aceti factori pot afecta starea de sanatate a angajailor,
iar directorii de companii nu pot trece cu vederea acest lucru. Angajaii trebuie sa fie pregatii sa
faca faa efectelor crizei, iar firmele care vor sa-si pastreze angajaii performani vor investi in
dezvoltarea resurselor umane deja existente si vor continua sa le asigure acest tip de beneficiu
medical.
Exista in literatura de specialitate un anumit tip de raspuns la criza care se cheama 'the
death spiral'. O firma aflata in dificultate incearca sa conserve cash prin taieri la singe: scad
salarii i beneficii, cheltuieli de marketing, scade in cele din urma calitatea produselor i
serviciilor, clientii sunt tot mai nemulumii, aadar scad i mai mult vinzarile, urmeaza inevitabil
tot mai multe ajustari negative, pleaca oamenii cheie i firma intra intr-un declin din ce in ce mai
greu de depait.
1.2.Efecte ale crizei financiare in cadrul IMM-urilor

3[3]
Mih
aela
Din
ca,
Eve
nim
entu
l
Zilei
,edi
ia
9.10
.200
8

Criza financiara este o perioada de grea incercare, intrucat se produc schimbari dramatice
atat in comportamentul consumatorului, cat si in ceea ce priveste miscarile concurentei. Piata
reactioneaza destul de haotic si greu previzibil. Unii isi maresc eforturile de marketing, altii se
dau la fund. Consumatorii devin mult mai rationali in ceea ce priveste decizia de cumparare
si incep sa aspire la alte valori. Strategiile de brand schimba macazul.
Cand economia merge prost, prima tendinta a companiilor este aceea de a taia din bugete.
Acestea intra intr-o stare de conservare, se orienteaza spre cheltuieli cu rezultate tangibile si
imediate. Responsabilitatile fiscale, necesitatea protectiei angajatilor primeaza, in general, in fata
nevoilor de promovare. Pe de alta parte, domeniile cel mai grav lovite de criza financiara sunt si
printre cele aflate in topul investitiilor in marketing si comunicare, in primul rand serviciile
financiare si industria auto.
Unul dintre sectoarele cele mai afectate de criza financiara este cel al IMM-urilor, acest
lucru datorindu-se lipsei de putere financiara a acestora. i totui, cercetarile efectuate arata ca
perioada aceasta poate fi favorabila pentru orice IMM care identifica i reacioneaza prompt la
schimbarile pieei. Conform analizelor efectuate, majoritatea acestor companii nu au un
departament specializat de resurse umane i prin urmare proceduri de dezvoltare a personalului
sau o strategie de organizare a forei de munca implementata.
Potrivit cercetarilor realizate, majoritatea IMM-urilor estimeaza ca in perioada urmatoare
vor stopa investiiile majore in proiecte de dezvoltare pentru a evita riscurile produse de
condiiile nefavorabile de creditare i a volatilitaii monedei naionale. Cele mai expuse riscului
sunt start-up-urile care, avind un rulaj foarte mic, nu dein resursele necesare pentru a trece
printr-o perioada de recesiune.
Numarul IMM-urilor aflate in faliment s-a dublat in prima jumatate a anului faa de
perioada similara a anului trecut, sectoarele cele mai predispuse la criza fiind comertul,
construciile i imobiliarele. In plus, in ultima perioada, ritmul de creditare a IMM-urilor s-a
diminuat cu 30%.
Maria Grapini, preedintele Federaiei Patronale din Industria Uoara (FEPAIUS)4[4],
susine ca IMM-urile sunt primele afectate de criza financiara, in principal din cauza scumpirii
creditelor bancare. In opinia acesteia, numarul omerilor ar putea crete cu aproape 30%, din
cauza faptului ca multe intreprinderi mici vor fi nevoite sa-i inchida porile, nemaiputindu-se
dezvolta sau menine in piaa. Potrivit acesteia, autoritaile ar trebui sa adopte o serie de masuri i
pentru acest sector, aa cum a facut Banca Naionala pentru persoanele fizice, prin ridicarea
plafonului de garantare al depozitelor bancare. De aceeai parere este si Ovidiu Nicolescu,
presedinte al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania
(CNIPMMR), care propune ca solutie pentru salvarea IMM-urilor subventionarea dobanzilor la
creditele pentru investitii.
Criza financiara provoaca, in primul rand, creterea costurilor cu creditele, ce are drept
urmare diminuarea ritmului investiiilor incepute, precum i blocarea investiiilor viitoare ale
intreprinderilor. De asemenea, ca i elemente ce preced aceasta blocare a creditelor,are loc i o

4[4]
ww
w.st
and
ard.
ro,
Ma
ria
Gr
api
ni,
pre
se
din
tel
e
Fe
der
ati
ei
Pa
tro
nal
e
din
Ind
ust
ria
Us
oar
a

reducere a investiiilor straine, care se va reflecta in reducerea comenzilor pentru sectoare,
precum construcii, transport i industrie.
Reprezentantul intreprinderilor mici i mijlocii propune i alte masuri pentru diminuarea
efectului crizei financiare: infiinarea unui program special in cadrul ajutorului de stat care sa
vizeze subvenionarea dobinzilor la credite, astfel incit acestea sa ramina la aceleai costuri, dar
i organizarea de sesiuni de consultana i training pe baza de voucher, pentru gasirea celor mai
bune soluii de marketing pentru IMM in astfel de situatii. In prezent, in jur de 200.000 de firme
au credite pentru investiii, iar daca nu se va subveniona diferena de dobinda, o treime dintre
acestea nu vor putea sa-i ramburseze creditele. Deja firmele au inceput sa-i reduca programele
de investiii prin scaderea atit a procentului din cifra de afaceri alocat dezvoltarii, cit i prin
scaderea interesului pentru credite. Singurul avantaj pe care partenerii sociali il intuiesc pe piata
muncii din Romania, ca urmare a crizei, este diminuarea deficitului de fora de munca din
economie i posibilitatea patronilor de a incadra angajai mai bine pregatii. Directorul Aliantei
Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), Adrian Izvoranu5[5], este de parere ca in
prezent nu se poa te face o evaluare a efectelor crizei financiare, dar exista anumite sectoare care
incep sa se resimta: Nu avem semnale ca in sectoare ca energia, industria prelucratoare sau
industria grea ar urma disponibilizari in masa, ca urmare a crizei. In alte domenii, precum
industria textila, cea alimentara sau turismul, omajul ar putea sa cresca din cauza restringerii
activitaii.
Dei se declara ca nu este vorba neaparat despre concedieri, ci despre o stagnare a
angajarilor sau despre omaj tehnic pe anumite perioade de timp,in ceea ce privete activitatea

5[5]
ww
w.st
and
ard.
ro,
Ad
ria
n
Izv
ora
nu,
Dir
ect
oru
l
Ali
ant
ei
Co
nfe
der
atii
lor
Pa
tro
nal
e
din
Ro
ma
nia
(A
CP
R)

IMM-urilor, se considera ca rolul i importana acestora vor crete in aceasta perioada, pe fondul
restringerii activitaii marilor companii sau al blocarii investitiilor straine in Romania.
Parerile sunt imparite. Exista voci care susin ca IMM-urile autohtone vor supravietui,
pentru ca nivelul de indatorare al acestora este sub cel inregistrat in alte ari europene i datorita
puterii lor de a se adapta. In opinia lui Cristian Parvan, director al Confederaiei Naionale a
Patronatului Romin (CNPR), IMM-urile vor avea capacitatea de a traversa criza i de a se
adapta la noile condiii de pe piaa, dei vor trebui sa reduca numarul de angajai i
cheltuielile.6[6] Teoretic, IMM-urile sunt mai expuse la fenomenele de pe piaa financiara, dar
mai afectate vor fi cele care au legatura cu piaa internaionala, care se ocupa de exportur, a
explicat Parvan.
Reprezentantul patronatului susine ca este posibil ca rata omajului sa mai creasca in
perioada urmatoare, dar avansul nu va fi atit de pronunat ca in alte ari. Avantajul pe care
directorul CNPR il intrevede ca urmare a crizei este diminuarea deficitului de fora de munca i
posibilitatea de a incadra personal bine pregatit i cu experiena, personal care este posibil sa fie
disponibilizat din marile companii care vor fi nevoite sa-i restranga activitatea. La inceputul
saptaminii trecute, premierul Calin Popescu Tariceanu a discutat cu economistii despre masuri de
sprijinire a IMM-urilor in contextul crizei financiare internationale, care a ingreunat accesul
acestora la finantare. ?Au fost evocate anumite masuri pentru sprijinirea IMM-urilor. Ce este o
certitudine - pentru ca asa este peste tot, nu este vorba numai despre Romania -, in UE se
vorbeste despre un fond de aproximativ 30 de miliarde euro care sa sprijine ramanerea pe linia de
plutire. Nu pot sa vorbesc despre dezvoltarea IMM-urilor, fiindca acestea vor suferi cel mai mult,
ca urmarea a inaspririi conditiilor pe piata de credit. Si atunci, acest fond urmareste sa
inlesneasca accesul la obtinerea de imprumuturi?, a explicat europarlamentarul Daniel Daianu,
prezent la intalnirea cu premierul. Europarlamentarul a adaugat ca, in Romania, este important
modul in care se acorda potentialele facilitati fiscale, printre altele, pentru a nu pune presiuni pe
bugetul de stat.

6[6]
Sori
n
Pisl
aru,
Ziar
ul
Fina
ncia
r,
edii
a
27.0
9.20
08,
pag
15

'Metoda micsorarii salariilor si a concedierilor este riscanta7[7], afirma o sursa Mediafax.
Reducind salariile este dificil ca oamenii sa ramina motivai, iar concedierile creeaza confuzie i
panica. Daca vorbim de concediere, vorbim i de posibilitatea i in acelai timp de riscul de a
renuna la omul nepotrivit. Acest lucru se poate intampla fiindca tendina este de a inlatura
persoana care pare ineficienta, care nu da randamentul ateptat, dar de cele mai multe ori nu se ia
in calcul faptul ca ea poate fi o persoana cheie in organizaie, poate un lider informal i astfel se
pot creea dimensiuni majore. In realitate in orice organizaie exista o structura formala i una
informala. Oamenii ii aleg liderii dupa alte criterii decit cele formale, se poate spune chiar ca
structura organizaionala este bazata pe criterii informale. Persoanele care nu ies in faa, dar care
reuesc sa se impuna in faa unui grup prin diverse metode, nu neaparat profesionale, pot aduce
calitate i eficiena companiilor, daca exista o strategie buna. Sa nu uitam insa, ca liderii
informali pot fi acele persoane 'deschise', empatice, care pot aduna i convinge ali oameni sa-i
urmeze intr-o direcie de multe ori nesigura8[8].
Pe timp de criza, in comparaie cu marile companii, IMM-urile au avantajul de a-i permite
sa fie mult mai flexibile, pot implementa noi servicii i lansa produse noi. In lipsa strategiilor i
aprobarilor superioare, in cadrul lor se pot lua decizii mai uor i astfel pot deveni mult mai
eficiente. In acest fel, IMM-urile pot aciona mai prompt aplicind soluii adaptatate la condiiile
de piaa. Pot identifica noi piee,noi solutii. Pentru a fi pregatite in faa inovaiilor, managementul

7[7]
Pre
sed
inte
le
CNI
PM
MR
,
Ovi
diu
Nic
ole
scu,
Me
diaf
ax

8[8]
ww
w.n
ewz
.ro

ar trebui sa fie contient de competenele din cadrul organizaiei. Cateodata, noile servicii au
nevoie de noi competene care pot fi prezente in companie, chiar daca intr-un mod ascuns.
Avantajul IMM-urilor este acela ca pot implementa rapid aceste soluii i prin urmare vor
raspunde in timp util condiiilor actuale. Pentru a reduce riscul trebuie sa fie contiente de
capacitaile pe care le au in toate domeniile.
Ascensiunea financiara din ultimiii ani a produs in acelai timp o scadere in materie de
personal calificat. Goana dupa rezultate a dus la scaderea interesului faa de specializarea sau
formarea personalului din cadrul unei organizaii. In ciuda climatului economic i a faptului ca
marea majoritate a segmentelor de piaa sunt afectate, adevarata criza este cea a competenelor.
Totui, aceasta perioada ofera posibilitatea auto-analizei i perfecionarii. In acelai timp, este
perioada in care necesitatea unei strategii bine puse la punct este deosebit de necesara. Orice
companie care ii dorete o dezvoltare durabila are nevoie de un personal competent i eficient,
acesta fiind cheia profitabilitaii, eficienei i succesului.
Paradoxal, exista i o parte pozitiva a crizei. Companiile ii revizuiesc politica de pre i
revin la o abordare normala, mai aproape de realitate preul la imobiliare, fie chirii pe spaii, fie
vanzare, preul la anumite produse.
Managementul riscului trebuie sa reprezinte o practica prezenta sau macar despre care sa se
vorbeasca in orice organizatie. Dimensiunea pe care il va avea efortul de implementare difera de
la organizatie la organizatie, in functie de domeniul de activitate si de marimea acesteia.
Anticipand evenimentele viitoare, beneficiile pot fi imense: certitudine privind conditiile de
piata, avantaj competitional, intelegerea mediului intern si extern in care firma isi desfasoara
activitatea, anticiparea situatiilor de criza, evitarea fraudelor.
Viitorul unei afaceri depinde de strategie, de obiective. Strategia si obiectivele tin de decizii
manageriale. Deciziile sunt/pot fi luate in conditii de certitudine, in conditii de incertitudine
si/sau in conditii de risc.
Cind perioada de criza a fost anticipata i s-a contientizat iminena ei, dar i atunci cind nu a
fost anticipata, insa conducerea afacerii s-a gindit la posibilitatea apariei unui astfel de scenariu,
apare o alta faa a planului de management al riscului: planul de asigurare a continuitaii afacerii
i planul de recuperare in caz de dezastru.
IMM-urile nu se orienteaza suficient spre managementul de risc, din lipsa resurselor
financiare i a educaiei in domeniu. Exemplu: Persoana care se ocupa cu managementul riscului
se prezinta in faa conducerii organizaiei i solicita bani pentru implementarea unor masuri de
combatere a unor evenimente care nu in de prezent i despre care nu se tie .
1.3. Motivarea i recompensarea salariailor pe timp de criza economico-financiara
Pesimistul vede dificultai in orice oportunitate, optimistul vede oportunitai in orice dificultate, spune Winston
Churcill si cred ca descrie indeaproape situaia de pe piaa locurilor de munca din Romania. Pentru anul 2009
previziunile sunt in cel mai bun caz rezervate. Dar, decit sa adoptam o atitudine devensiva si pesimista, poate ar
trebui sa privim problemele cu mai multa incredere si sa fim axai pe a gasi soluiile cele mai potrivite. Ideal ar fi sa
fim mai motivai mai motivai la locul de munca, mai hotarii sa ne indeplinim responsabilitaile profesionale la fel de
eficient, mai motivai sa nu fim epuizai fizic i psihic.
Ce ii motiveaza insa pe angajaii romini in plina criza? Potrivit unui studiu realizat de Ziarul Financiar in aceasta
perioada cei mai puternici stimuli sunt, din pacate, cei negativi, precum frica de a nu ii pierde locul de munca sau de
a li se micora salariile. Cu toate acestea, ca orice stimul negativ, efectele sunt de scurta durata i nu asigura
rezultate optime. Odata cu frica, intervine panica, nelinitea, anxietatea si nesiguranta.
Teama de a nu isi pierde locul de munca poate constitui pentru angajat un motiv extrem de bun de a ii
imbunatai performana profesionala. In aceasta perioada s-a remarcat tendina multor angajai de a lucra
suplimentar, de a depune i mai mult efort pentru reuitele profesionale. Sunt corectate chiar i acele mai mici
scapari, precum intirzierea la birou sau la edinte. Dei, la prima vedere, toate acestea pot fi rezultate pozitive, pentru
ca motivaia este una negativa teama de disponibilizare sau penalizarea salariala efectele mai putin
imbucuratoare vor aparea. Angajaii devin din ce in ce mai stresati, iar moralul acestora va scadea simtitor. Astfel,
chiar daca un angajator va remarca rezultate imbunataite pe termen scurtt, pe termen mediu i lung acest
comportament va afecta eficiena profesionala a angajatului.
Stresul pe care un angajat il resimte in aceasta perioada este mare, de la tirile constante despre reduceri de
personal, diminuarea costurilor i chiar faliment, pina la problemele inerente de natura personala. Aadar, un agajat
are nevoie cu precadere de sigurana profesionala. Daca pentru 2008 motivele pentru a accepta un job erau salariul
ofertant, beficiile job-ului, posibilitaile de dezvoltare profesionala, sau colectivul, acum sigurana locului de munca
primeaza. A dori ca locul de munca pe care il ocupa sa fie unul sigur este primordial pentru o motivaie sanatoasa.
Astfel, care sunt factorii care ar trebui sa motiveze un angajat in perioada de instabilitate economica? In
primul rind, stabilitatea firmei i a locului de munca. Fiecare manager trebuie sa gestioneze cit mai atent
modalitatea de a comunica cu angajaii sai. Angajatorul trebuie sa ii informeze angajaii, sa le traseze sarcini clare i
sa nu ii ia prin surprindere cu responsabilitai suplimentare care nu au fost discutate in prealabil. De asemenea,
micorarile salariile ar trebui sa fie printre ultimele masuri de care angajatorii sa faca uz. Pentru unele companii
soluia a fost injumatairea numarului de training-uri i a cursurilor de specializare, dar nu au micorat nici salariile,
nici bonusurile pentru angajati. Alaturi de sigurana profesionala, angajatorii trebuie sa incerce sa ii impulsioneze
angajaii prin implicarea in proiecte mai solicitante sau sa se arate mai inelegatori faa de problemele colectivului in
general i a fiecarui angajat in parte. Nu exista factori motivaionali noi, care sa fie aplicai strict in perioada de criza.
Cu sigurana, insa, conteaza cum angajatorii vor raspunde nevoilor primare, de baza ale angajailor. Mai uor le va fi
in aceasta perioada companiilor care au apelat mereu la astfel de metode de imbunantaire a motivaiei profesionale
a angajailor i au facut mai putin uz de stimulente financiare prime, bonusuri, mariri salariale.
A gasi motivaia profesioanala trebuie sa fie o preocupare constanta a angajatorilor i nu doar in momente
grele. Astfel, motivarea angajailor devine o provocare, o oportunitate in orice dificultate. Aceei atitudine ar trebui
sa o aiba fiecare angajat. Daca privim aceasta perioada ca o modalitate de testare a aptitudinilor noastre
profesionale, de reevaluare a planurilor i reconsiderare a ateptarilor, atunci ne raportam la criza financiara ca la o
oportunitate de dezvoltare.
2.4.Reducerile veniturilor ar trebui sa fie pe ultimul loc
Specialitii in resurse umane sunt de acord cu faptul ca situaiile de criza nu inventeaza
motivaii diferite pentru angajai, ci doar schimba ordinea prioritailor intre cele existente deja. In
aceasta noua ecuaie, crete foarte mult importana nevoilor de baza ale oamenilor.
Din punct de vedere financiar, toi angajatorii iau masuri de reducere a costurilor in perioadele de
criza. Este important ca reducerile care afecteaza veniturile personale ale angajailor sa se afle pe
ultimul loc in aceasta strategie.
Aadar, in situaii de criza se trece de la accentul pus pe factorii extrinseci ai motivarii
catre cei intrinseci, i anume: securitatea locului de munca, implicarea in proiecte care asigura
supravieuirea firmei, aprecierea pentru munca depusa sau ajutorul empatic pentru probleme
personale.Salariul sau recompensele ramin imsa in continuare factori care motiveaza, dar
ponderea lor in totalul factorilor de motivare este diminuata din cauza disponibilitaii limitate a
firmelor de a oferi astfel de motivaii.
Recompensele financiare insuficiente nu pot fi compensate prin relatii interumane bune, desi
o parte din echipele locale de manageri incearca sa mai reduca din gustul amar al salariilor mici,
prin relatii de prietenie sau excursii cu colegii. Auto-motivarea poate functiona doar pentru scurt
timp si are nevoie sa fie intarita constant de recompense. Meritul trebuie sa fie masurat si
recompensat regulat, daca vrem sa-l incurajam si sa-l sustinem.
Pentru a-i motiva angajaii in aceasta perioada, este nevoie ca recompensa sa fie si sa
varieze in functie de performanta. Conceptul e simplu, dar implementarea lui nu e usoara.
Oricum, merita incercat. Pentru a avea efect, recompensa trebuie croita dupa fiecare individ,
insa doar ca parte din conceptul de compensare .Cateva criterii de baza sunt esentiale pentru ca
recompensele sa fie eficiente: recompensarea trebuie sa se faca rapid, trebuie sa fie distinct si
direct legata de performanta, trebuie sa fie irevocabila,trebuie sa fie compatibila cu locul de
munca, trebuie sa fie semnificativa.
Mai mult decat atit, perioadele de recesiune sunt teste pentru angajatori in a-i pastra
angajaii care sunt productivi. Pentru aceasta se folosesc evaluarile de personal prin care se
verifica daca angajatul are abilitaile, deprinderile i comportamentele necesare postului, dar i
capacitaile acestuia de a ramine eficient intr-o piaa in care consumul este mai mic i numarul
clienilor este in scadere. Se pune accent pe competene ca tolerana la stres, spirit comercial,
angajament sau automotivare.
In condiile in care majoritatea companiilor reduc costurile, iar unele chiar au redus
salariile i bonusurile pentru a limita presiunea pe bugete, solicitarea unei mariri salariale se
poate dovedi o strategie uor riscanta. Nu pentru toi angajaii insa. Atunci cind solicita o marire
de salariu, angajaii trebuie sa aduca dovezi concrete ale performanei lor. Mai mult decit atit,
aceasta performana se cuantifica din perspectiva veniturilor suplimentare sau a reducerii de
costuri pe care le-au adus performanele angajatului in companie. Evaluarile de performana sunt
de obicei anuale, insa politica salariala depinde de la o organizaie la alta.
In aceasta perioada, angajatul poate considera ca sigurana i stabilitatea locului de munca
pot fi bonusuri i trebuie sa se gandeasca la faptul ca performana sa poate duce la o imbunataire
a situaiei financiare din cadrul companiei. Disponibilitatea pentru noi sarcini, pe care le poate
indeplini cu succes, poate fi un bun motiv pentru obinerea unei creteri de salariu.Noile
responsabilitai pe care le pot prelua angajaii pot fi o consecina directa a masurilor de reducere
a costurilor in companie, concretizate prin disponibilizarile unora dintre colegi.
Totusi, criza financiara poate aduce majorari in salariile angajailor valoroi: unii angajatori
prefera sa-i reduca costurile prin disponibilizari, pentru ca apoi sa creasca pachetele salariale ale
angajailor ramai. Un lucru este sigur: companiile vor dori sa-i recompenseze pe cei implicai in
mod eficient in activitatea de la locul de munca, iar puterea de negociere pare ca se afla acum la
angajator, companiile pot pierde acum cei mai buni angajai daca nu le ofera veniturile pe care
acetia le solicita.
Pe de alta parte, angajaii trebuie sa se gandeasca i la cheltuielile suplimentare pe care le
reprezinta creterile salariale pentru companie i sa se asigura ca solicitarile lor nu vor avea
efecte negative asupra situaiei financiare a firmei.
Costurile salariale sunt cheltuielile cele mai mari ale unei firme. Statul are grija sa ia pentru
un angajat sume echivalente cu salariul pe care acesta il primeste. Astfel, putem afirma ca o
marire salariala crete cheltuielile firmei cu dublul valorii sale. In perioadele de criza, cele mai
multe firme renegociaza salariile prin reducerea lor. Aceste masuri ii fac pe angajaii performani
sa plece in alte firme, in care nu s-au resimit inca efectele crizei financiare. Mai mult, reducerile
salariale duc de obicei la meninerea angajailor slab performani, care nu-i vor putea gasi cu
uurina un nou loc de munca.9[9]
In perioadele de criza nu apar factori motivaionali noi, total diferii fata de cei din
perioadele de dezvoltare economica. Privind catre conceptul lui Maslow de motivare, oamenii
incep sa fie preocupai de nivelurile de baza din piramida motivaionala.Factorii motivaionali
ramin aceiai, dar crete importana celor legai de acoperirea nevoilor de baza i de securitate.
Securitatea locului de munca si acoperirea nevoilor de baza ale angajailor reprezinta cele mai
importante lucruri in aceasta perioada.
In cele din urma, indiferent de situaia prin care trece compania, angajaii trebuie sa fie
motivai. Motivarea insa nu asigura realizarea sarcinilor postului,ci obinerea de performana.
Chiar daca ordoneaza bugetele cu mai mare atentie si renunta la anumite beneficii non-financiare, companiile trebuie
sa continue sa investeasca in comunicarea cu angajatii, o forma de motivare care se poate dovedi un mare castig in
contextul crizei.
Managerii trebuie sa-i asume responsabilitai i sa comunice clar si direct care este situaia firmei, care este
impactul crizei, ce schimbari se produc, care sunt asteptarile firmei, precum si deciziile legate de salarizare si
siguranta locurilor de munca.
De asemenea, managerii companiilor trebuie sa ia in considerare una dintre cele mai importante investitii -
confortul la locul de munca.O investitie de o mie de euro in confort are efect de cinci ori mai mare decat o mie de
euro dati angajatului pentru a-i cheltui in afara locului de munca. Confortul crete productivitatea angajatilor, ii face sa
vina cu placere la birou.In opinia consultantului, un loc de munca foarte confortabil, modern, neieit din comun, este
un factor motivant puternic si un beneficiu extra-salarial important.10[10]
Starea de spirit a liderilor insa ii poate motiva sau demotiva pe angajai in aceste
momente. La nivel moral, liderii ar trebui sa arate incredere, sa le vorbeasca angajailor despre
soluiile i planurile de viitor. Sta in puterea lor sa mute focusul de la ce este rau la ce trebuie
facut ca sa fie bine. Este foarte important ce vad angajaii la liderii lor. Starea de spirit a liderilor
ii poate motiva sau demotiva pe angajai.
Conform teoriei motivarii, factorii motivaionali sunt pozitivi. Ei ne fac sa ne depaim
valoarea medie pe care o avem cu toii in condiiii normale de viaa i de lucru. Atunci cind exista
factori perturbatori, personali sau profesionali, acionam cu toii sub valoarea medie.
'Criza ne aduce de la valoarea minima la valoarea medie, dar nu ne face sa depaim aceasta
valoare medie. De aceea, in perioadele de criza se simte o cretere a celor care funcioneaza sub
randamentul lor mediu, cretere care poate ajunge la acest nivel mediu. Pentru a-i motiva
oamenii sa ii depaeasca valoarea medie, liderii trebuie sa mute focusul catre idei noi, catre
creativitate.

9[9]
www.reg
ielife.ro

10[10] www.regielife.ro ,

Bibliografie:
Suport de curs, Fora de munca, resursele umane,capitalul uman in gindire i aciune, Aurel
Negucioiu ,profesor al Universitataii Cretine Dimitrie Cantemir din Bucureti
Sergiu Negut, director executiv al Centrului Medical Unirea Ziarul Financiar;30 Ianuarie
2009
Mihaela Dinca,Evenimentul Zilei,ediia 9.10.2008
www.standard.ro, Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale din Industria
Usoara
www.standard.ro, Adrian Izvoranu,Directorul Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania
(ACPR)
Sorin Pislaru, Ziarul Financiar, ediia 27.09.2008, pag 15
Sursa Mediafax ,declaraie a presedintelui CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu
www.newz.ro
www.regielife.ro
Contribuii& metode de realizare ale referatului
Acest referat reprezinta ultimul capitol din lucrarea mea de licena, intitulata
Recompensele baneti,principala pirghie de motivare a resurselor umane, realizata sub
indrumarea Conf Doctor Carmen Caovschi.
In primul capitol al referatului , intitulat Contextul actual al crizei economice financiare
in Romania, am incercat sa conturez o imagine asupra crizei economice din Rominia. Ca i surse
de inspiraie, am folosit suportul de curs al lui Aurel Negucioiu profesor al Universitataii
Cretine Dimitrie Cantemir din Bucureti, intitulat Fora de munca, resursele umane,capitalul
uman in gindire i aciune, -paragraful 2-.In continuare am folosit citeva idei din Ziarul
Financiar, ediia din data de 30 Ianuarie 2009, articol al lui Sergiu Negut, director executiv al
Centrului Medical Unirea , iar in penultimul paragraf al acestei pagii o afirmaie a Mihaelei
Dinca,Evenimentul Zilei,ediia 9.10.2008.
In capitolul 2 , Efecte ale crizei financiare in cadrul IMM-urilor, majoritatea ideilor
le-am prelucrat de pe www.standard.ro(declaraii ale Mariei Grapini, presedintele
Federatiei Patronale din Industria Usoara, precum i ale lui Adrian Izvoranu,Directorul
Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR)). Pe pagina 5 citat din Sorin
Pislaru, Ziarul Financiar, ediia 27.09.2008, pag 15, precum i de pe pagina de internet
a ageniei Mediafax, o declaraie a lui Presedintele CNIPMMR(pag 6).
In continuare am folosit informaii de pe pagina de internet www.regielife.ro ,
precum i de pe pagina de internet a facultaii Ioan Cuza, ASE, Iai, unde am dat o nota
personala informaiilor, i am incercat sa conturez importana recompensarii adecvate a
salariailor din Rominia pe timp de criza financiara.