Sunteți pe pagina 1din 2

Ciocarlia

La origine a fost o fat de mprat; ea s-a ndrgostit de Soare i s-a dus spre palatele lui. Soarele o
iubea i el,dar mama lui a blestemat-o s se prefac ntr-o pasre care zboar zilnic spre soare, dar s
cad pe Pmnt cu puin timp nainte de a ajunge la iubitul ei. Ciocrlia este considerat a fi simbolul
iubirii nemplinite, de aici i cntecul ei duios.
Dup alte povestiri, ea e mpiedicat de vntul turbat s ajung la Soare. Aceasta, pentru c
vntul avea un fiu care se ndrgostise se fata de mprat, dar ea i refuza dragostea.
Ciocrlia i-a adus lui Iisus ap pe cruce, n semn de recunotin, a fost nzestrat cu un glas
minunat.
Ciocrlia este pasrea aratului i ceasul ranilor. Cntecul ei semnific nceputul muncilor
agricole. La 1 iulie ea mnnc orzul noii recolte, apoi nceteaz s mai ciripeasc.

Privighetoare

Privighetoarea este o pasare care are o simbolistica atat literara cat si poetica. Privighetoarea canta
despre iubire, dar este si un simbol al legaturii dintre iubire si moarte. In "Romeo si Julieta", cantecul
privighetorii semnifica faptul ca iubitii vor ramane impreuna, dar ca amandoi sunt in pericol de
moarte. Privighetoarea in literatura si poezie poate reprezenta melancolia si bucuria, iubirea si
pierderea, viata si moartea.

Pentru ca ea canta toata noaptea, privighetoarea era odata considerata a trai in afara nevoii de somn. O
legenda despre originea acestei pasari ne spune despre o pastoare nehotarata care tot amana data nuntii
ei. Logodnicul ei, dus inspre zapacire si privat de somn din cauza inconsistentei ei, se transforma in
mod magic intr-o privighetoare si o blesteama cu aceeasi insomnie cauzata lui de amanarile ei.

Noapte

Pentru greci, noaptea (Nyx) era fiica Haosului si mama Cerului (Uranos) si a Gliei (Gaia). Ea a dat de
asemenea nastere somnului si mortii, viselor si spaimelor, duiosiei si inselaciunii. Adeseori noptile
erau prelungite dupa bunul plac al zeilor, care opreau soarele si luna, pentru a-si putea infaptui mai
lesne ispravile. Noaptea strabate cerul, invaluita intr-o mantie inchisa la culoare, intr-un car tras de
patru cai negri si insotita de alaiul fiicelor sale, Furiile, Parcele. Acestei divinitati htoniene i se aduce
jertfa o miala neagra. Aceeasi glifa, la populatiile maya, semnifica noaptea, interiorul pamintului si
moartea.

Noaptea la irlandezi

In conceptia celtica despre timp, noaptea este inceputul zilei, dupa cum iarna este inceputul anului.
Durata legala a unei nopti si a unei zile corespunde in Irlanda la douazeci si patru de ore si, in plan
simbolic, eternitatii. Numele galic al saptamanii este etimologic opt nopti (wyfhnes). Perioada de trei
nopti de Samain din calendarul irlandez se regaseste intocmai in calendarul galic de la Coligny.
Potrivit lui Cezar (De bello Gallico), galii socoteau timpul dupa numarul noptilor.

Ce simbolizeaza noaptea

Noaptea simbolizeaza timpul gestatiei, al germinarii, al conspiratiilor care vor izbucni la lumina zilei
ca manifestari ale vietii. Noaptea este incarcata cu toate virtualitatile existentei. A patrunde in noapte
inseamna insa a reveni la nedeterminarea in care se amesteca monstri si cosmaruri, ideile negre. Ea
este imaginea inconstientului si, in timpul somnului de noapte, inconstientul se elibereaza. Asemeni
oricarui simbol, noaptea prezinta un dublu aspect, de intuneric in care fermenteaza devenirea si de
pregatire a zilei, cand va tasni lumina vietii.

In teologia mistica, noaptea simbolizeaza disparitia oricarei cunoasteri distincte, analitice, exprimabile,
mai mult chiar, lipsa oricarei evidente si a oricarui suport psihologic. Dimpreuna cu alti termeni, ca de
pilda acela de obscuritate, cuvantul noapte se potriveste cu purificarea intelectului, in vreme ce vid si
saracire privesc purificarea memoriei, ariditate si uscaciune, purificarea dorintelor si afectelor, ba chiar
si pe aceea a aspiratiilor celor mai elevate.

Novalis, in Imnuri catre noapte, canta Noaptea, simbolizata de somn si vis, ca pe un triumf asupra
timpului:

Mai ceresti decat stelele/Ni se par ochii fara margini/Pe care noaptea i-a deschis in noi./Ei vad mai
departe/Decat nenumaratele palide ostiri de astri./Fara sa aiba nevoie de lumina/Ei strapung adancurile
unui suflet care iubeste,/Strapung tot ceea ce cu nespusa voluptate/Umple un inalt vazduh/.

S-ar putea să vă placă și