Comunicarea Non-verbala in timpul interviului

Interesul pentru gestualitate isi afla originea inca din antichitate.

Gesturile sunt dependente de personalitatea subiectului si de nivelul cultural al
acestuia. Gesturile explica mentalitatea. Gestualitatea reprezinta modul cel mai elocvent
de a cunoastea persoana cuiva.
Chinemele reprezinta miscari fara semnificatii, iar chinemorfele sunt gesturi cu
semificatie.
Intr-o conversatie, numai 7% inseamna cuvintele care isi au locul in conversatie,
% reprezinta mimica!gestualitate iar "#% nonverbal.
Gesturile reprezinta miscari simbolice, effectuate deliberat, pentru ca sunt inscrise
in cultura respective si recunoscute de toti membrii comunitatii.
$xista studii care afirma ca peste %% din forta oricarui raspuns este data de
limba&ul corpului, in timp ce continutul verbal inseamna aproximativ '%%.
(aralimba&ul si intonatia reprezinta restul. )stfel, comunicarea nonverbala se dovedeste
chiar mai importanta decat cea verbala. *elul in care un anga&ator de evalueaza incepe din
momentul in care intri pe usa si pana la finalul interviului. +aca aptitudinile tale de
comunicare nonverbala nu se ridica la un standard minim, raspunsurile pe care le dai pot
aproape sa nici nu conteze.
+aca te prezinti la un interviu de anga&are cu o tigara in coltul buzelor sau
mestecand guma, vei porni din start cu cateva puncte in minus. )celasi lucru este valabil
si in cazul in care te-ai dat cu prea mult parfum sau nu este imbracat corespunzator.
Intotdeauna trebuie sa te prezinti ca un profesionist si sa acorzi atentie deosebita
intregului proces de intervievare. Imbracamintea trebuie sa fie adaptata &obului pentru
care te prezinti, cea general valabila fiind tinuta office, nu foarte sofisticata, insa decenta.
,nainte de a dezbate cum anume ar trebui s- ne control-m limba&ul corpului .n timpul
interviului, este important acest aspect .n timpul interviului de anga&are/ 0-spunul este
1+a23
4dat- stabilit- .nt5lnirea cu un posibil candidat, recrutorul este direct interesat ca
.n timpul petrecut .mpreun- s- ob6in- c5t mai multe informa6ii concludente legate de
expertiza candidatului. C7-ul este cel pe marginea c-ruia candidatul va trebui s- .8i
expun- abilit-6ile 8i aptitudinile sale, potrivite &obului pentru care se afl- la interviu, .n
direct- coresponden6- cu experien6a acumulat- 8i studiile avute.
,n aceste condi6ii, recrutorul, pe l5ng- informa6iile brute primite 9cuvinte:, va
trebui s- se foloseasc- de contextele create, de reac6iile candidatului vizavi de .ntreb-rile
puse 8i, mai mult dec5t at5t, trebuie s- probeze informa6iile primite.
4r, probarea informa6iilor se poate face la cerere 8i cu acordul candidatului prin
recomand-ri de la fo8ti anga&atori, colaboratori 8i!sau copii dup- diplomele, cursurile
absolvite. ,n schimb, sunt cazuri .n care candidatul este .nc- anga&at 8i .8i dore8te
confiden6ialitate vizavi de decizia lui de a-8i schimba locul de munc- 8i, astfel, o
recomandare de la actualul anga&ator nu poate intra .n discu6ie ca 8i solu6ie.
)stfel, recrutorii .8i dovedesc profesionalismul .n contextul .n care primul
interviu este suficient pentru a stabili dac- poten6ialul candidat va a&unge pe lista scurt-.
Cum/ (rin interpretarea 8i corelarea comunic-rii verbale cu cea non-verbal- 8i cea
paraverbal-.
Cele trei forme de comunicare 9verbal, paraverbal i nonverbal: conteaz- .n
propor6ii diferite, cel pu6in de cum ne-am putea g5ndi ini6ial ; comunicarea verbal-
conteaz- .n propor6ie de 7%, cea paraverbal-, 38% 8i cea nonverbal-, 55%.
Concluzion5nd, .n comunicare, 7% conteaz- ce spui, "#% ; cum spui 8i % ;
componenta nonverbal-.
<esa&ul din spatele cuvintelor 6ine de comunicarea paraverbal-. )ceasta are .n
vedere tonul 8i volumul vocii, viteza vorbirii, pauzele, ritmul rostirii, particularit-6ile .n
intona6ie.
)8adar, este cert c- limba&ul corpului este o component- important- de care trebuie s-
6inem cont .n timpul unui interviu de anga&are.
Este lesne de neles c la un interviu de angajare sunt emoii. +ar sunt emo6ii 8i de o
parte, 8i de cealalt- a mesei 8i chiar 8i cei mai st-p5ni pe sine 8i experimenta6i candidate,
.n fa6a unui recrutor pentru un &ob dorit, vor avea momente .n care .8i vor scoate la iveal-
emo6iile. +ac- p-strezi tonul vocii ferm, un ton mai puternic, mai ridicat, subliniezi
siguran6- de sine 8i atragi aten6ia celui care ascult-, iar la polul opus, un ton mai slab
ascunde, pe l5ng- emo6ii, 8i un caracter mai timid 8i poate l-sa impresia de pasivitate.
rivete!l n oc"i pe cel cruia i vorbeti# $xpresiile sunt modalitati de exteriorizare a
starilor sufletesti. Gesturile illustrative insotesc de regula cuvintele. =n alt tip de gesture
il repr. (osturile communicative, valabile doar pt cei care le inteleg. Gesturile reprezinta
marcatori ai discursului verbal.
$xista pentru fiecare parte a corpului cate o reprezentare.
$runtea> cutele verticale inseamna nivel ridicat de concentrare al individului?
cutele orizontale inseamna neintelegere, mirare? combinarea cutelor verticale cu cele
orizontale inseamna incapacitatea de a solutiona o problema. Chiar forma fruntii spune
cate ceva despre capacitatea intelectuala a individului.
%prancenele> pot lua @% de pozitii? pot lua diverse pozitii in functie de stari
9tristete, bucurie, atitudine critica.
&c"ii> sunt cei mai expresivi? pozitia ochilor este extrem de importanta 9ochii in
sus reprezinta aroganta, ochii in &os sunt ai oamenilor sentimentali:? cand privirea fuge
spre stanga, sunt activate sistemele de memorie? privirea spre dreapta aduce in atentie
creativitatea? cand cineva priveste catre stanga-sus, vrea sa reactualizeze o imagine din
trecut? cand cineva priveste catre stanga-&os, este cuprins de nostalgie? cand cineva
priveste catre dreapta-sus, doreste sa construiasca o imagine noua, iar catre dreapta-&os
inseamna ca traieste un sentiment inedit.
)spectul non-verbal al comunicarii se manifesta prin paralimba&, ton, accent,
viteza, dar si clasa, stil, statut social al celui care vorbeste si coduri prozodice care
afecteaza folosirea cuvintelor 9intonatia, etc.:. )ceste coduri presupun un anumit nivel
educational, exprima intentii discrete si sunt corelate cu mediul de activitate.
In ce priveste codurile restranse, acestea sunt cele care se repeta, simple.
A-a constatat ca barbatii au o localizare mai restransa a functiilor vorbirii.
Numarul de cuvintelor al femeilor intr-o zi este de B%%%-#%%% cuvinte, nr. +e semne
mimico-gestuale de la #%%% la '%%%%? barbatii au intre @%%%-#%%% cuvinte, iar nr. +e
semne mimico-gestuale este de C%%%-"%%%.
+e-alungul unor conversatii pot fi detectate pana la "% de unitati diferite de
mimica si paralingvistica pe minut.
<imica indeplineste o functie de regla& in comunicare. Ae asociaza cuvintelor,
exprimand de fapt atitudinea autorului. +e asemenea, miscarea corpului si a privirii ofera
spri&in emitatorului in distribuirea infomatiei catre receptor.
'. empatie de gandire
Cuvinte simple prin care le inseram in universul receptorului.
C. $mpatie de actiune
(riveste sporturile, plimbarile, etc.
", empatie de afecte
Ae realizeaza ecoul corporal intre interlocutori.
(ozitia corpului> pozitia drepti inseamna neanga&are, pozitia calaret inseamna
dorinta de plecare, pozitia contrafort repr. varful piciorului indreptat catre persoana cu
care se comunica.
7estimentatia arata statutul social, modul de organizare sociala si in acelasi timp
da dovada nivelului de educatie al individului.
'ontrolea(!i debitul sau vite(a e)primrii *o caracteristic
temperamental+# 7iteza exprim-rii este .n str5ns- corela6ie cu gradul de cunoa8tere al
subiectului abordat 8i, .n egal- m-sur-, depinde 8i de rela6ia afectiv- .ntre p-r6i. ,n cazul
unui interviu de anga&are este lesne de .n6eles c- de cele mai multe ori cele dou- persoane
se cunosc pentru prima dat-. +e accea, este important s- ne p-str-m un debit verbal
normal 9 implic- aproximativ "%% de silabe!minut:, astfel putem mai u8or filtra informa6ia
oferit- 8i .nl-tura detaliile care nu ar prezenta importan6-.
,onul dialogului trebuie s -ie adecvat contextului 8i corelat cu mesa&ul pe care
vrem s- .l transmitem. (5n- la un punct, intona6ia se consider- c- reflect- gradul de
cultur- 8i de educa6ie.
$ii desc"is n e)primare, vorbe8te despre e8ecurile tale 9dac- e8ti .ntrebat:, dar
nu f-r- a aduce .n discu6ie ce ai .nv-6at din experien6a respectiv-.
.nc"eierea interviului este un ultim indiciu depre noi ca i candidai. 4 str5ngere
ferm- de m5n-, .n timp ce prive8ti .n ochi recrutorul 8i .i mul6ume8ti pentru timpul
acordat, consider c- este suficient. 4ricum, recrutorul va fi cel care .6i va spune c5nd 8i
dac- vei fi contactat 8i prin ce mi&loc.
=8or de zis, pu6in mai greu de pus .n practic-. ,ns- cu c5t vom participa la mai
multe interviuri, cu at5t vom fi mai relaxa6i, mai dega&a6i 8i, nu .n ultimul r5nd, vom reu8i
s- transmitem prin toate mi&loacele comunic-rii exact mesa&ul dorit.