Regina Elisabeta I

A fost regina a Angliei si regina a Irlandei din 17 noiembrie 1558

pana la moartea sa, 24 martie 1603. Elisabeta I a fost al cincilea si ltiml
monra! al casei "dorilor. A fost cnoscta si ca ,,#egina $ecioara%
sa ,,&loriana%.
'omnia reginei Elisabeta este denmita era elisabetana sa epoca
de ar, fiind marcata de sporirea pterii Angliei pe plan mondial. In timpl
domniei Elisabetei I, (iserica anglicana de)ine (iserica oficiala. #egina a
stabilit* o (iserica ce repre+enta n compromise intre credinta protestanta
si cea catolica. Elisabeta I a a)t de calmat conflictl intre spiritele
procatolice si cele e)ang!elice. Elisabeta gasi o cale de mi,loc- ,,sa
primesti re+ltatele manistilor, sa starpesti toate obiceirile care n se
ptsera de+)olta in rma ni sentimentalism irrational si in rma nei
blandete per)erse, sa pastre+i tot ceea ce e.ita in primele )eacri.%
/entr Elisabeta 0 sa mai crand pentr 1ecil, principall ei
consilier in domenil economiei, inca de la inceptl domniei 2, ideall ar fi
fost sa se restabileasca ec!ilibrl bgetar. Era n )is pe care n2l )edea
infaptit nici n stat contemporan. 1el ptin, se ptea action ape trei
planri- sa se recastige increderea redand2I monedei )aloarea ei
intrinseca3 sa se micsore+e c!eltielile3 sa se incerce o egali+are a
sc!imbrilor c tarile continentale. 4isteml ceniciei n mai era lasat in
seama obiceili local si a sanctinilor mnicipalitatii, ci era controlat dpa
n model national, niform pentr sate si targri, prin 4tattl 5eseriasilor,
)otat sb Elisabeta, care, c mici modificari, a ramas in )igoare timp de
peste 200 de ani. 6imeni n2si ptea desc!ide pra)alie ca mester sa intra
ca lcrator, pana n2si facea cei sapte ani de cenicie. In fell acesta,
tineretl tarii capata o edcatie te!nica si o disciplina sociala, care, intr2o
anmita masra, compensa necesitatea inca neresimtita a ni sistem
ni)ersal de edcatie scolara.
Anglia era g)ernat7 de la centr de 1onsilil regeli, ca 8i 9n E)l
5edi3 sb "dori 9ns7, 9ntre 153021540, 9n cadrl 1onsilili se de+)oltase
n ncle restr:ns de sfetnici apropia;i 1oroanei care, ocp:nd2se de
c!estini confiden;iale mai ales de natr7 politic7, poart7 nmele de
1onsili /ri)at.
5embrii li era recrta;i prioritar fie din clerl mi,loci <9nainte de
#eform7=, fie dintre ,ri8ti <dp7 #eform7=. 'in ordinl monar!li absolt,
1onsilil emitea ordonan;e 8i proclama;ii c ptere de lege3 membrii
1onsilili condcea lcr7rile 1amerei 1omnelor nde impnea
adoptarea proiectelor de lege care emana din )oin;a s)eranli, ceea ce
crea /arlamentli il+ia nei pteri care, de fapt, era concentrat7 9n
m:inile monar!li.
"eoretic, pterea 1onsilili se e.ercita 9n toate +onele domeniilor regale.
>n practic7, tot8i, s2a do)edit c7 ac;inea sa se limita la +ona central7, la
+ona de sd, la Anglia de est 8i la cea de sd2)est. 1 e.cep;ia sita;iilor
c:nd r7scoalele sa pe pnctl de a i+bcni sa c!iar se 9nt:mpla acest
lcr. /robelemele administrati)e +ilnice ale +onelor e.centrice engle+e ra
re+ol)ate de ni8te consilii regionale, nmite de regin7.
1on)ertirea Angliei la protestantism, ale c7rei origini pot fi g7site 9n
)remea li ?*cliffe, a a)t loc 9n c!ip sbstan;ial 9n timpl lngii domnii a
Elisabetei. 1:nd s2a rcat pe tron, marea mas7 a poporli 8o)7ia 9ntre
mai mlte opinii 8i partidl anti2catolic 9nc7 mai era alc7tit at:t din
anticlericali, c:t 8i din protestan;i. 1:nd regina mrit, ma,oritatea engle+ilor
se socotea protestan;i 9nfl7c7ra;i 8i n mare nm7r dintre ei dcea o
)ia;7 religioas7 9ntemeiat7 pe (iblie 8i pe 1artea de rg7cini. @a 9nceptl
domniei cripto2catolicii n fr7 de loc tlbra;i. @i se cerea nmai s7
participe la sl,ba anglican73 dac7 lipsea, trebia s7 pl7teasc7 o amend7
de doispre+ece penn*. >n nmeroase domenii se ;inea ascns c:te n
preot care tr7ia 9ntr2o 9nc7pere scoAbit7 9n grosimea )reni +id 8i care
citea litrg!ia 9n secret pentr to;i catolicii din )ecin7tate. B7ranii 8i ser)itorii
era complici. Ci ei regreta )remea fra;ilor Dc:nd patr+eci de o7 se
)indea c n penn* 8i c:nd n oboroc de gr: din cel mai bn costa
paispre+ece penn*E. 'ac7 Elisabeta ar fi fost atotpternic7, s2ar fi
statornicit o relati)7 toleran;7. A)ea la crtea ei cripto2catolici 8i n le cerea
dec:t o spnere aparent7. Ea n )oia nici inc!i+i;ia proAtestant7, nici
tortra pentr sondarea con8tiin;elor. 'ar mini8trii ei, mai sectari dec:t
regina, porncir7 condamnarea la 9nc!isoare a refractarilor.
/olitica e.tern7 ds7 de britanici 9n ltima perioad7 a domniei li
Fenric al GIII 2 lea s2a caracteri+at printr2o apropiere de principii protestan;i
din &ermania, ca rmare a ac;inii reformatoare 9ntreprins7 de #ege.
Hrientarea politic7 8i2a g7sit e.primarea 9ntr2o leg7tr7 matrimonial7, prin
c7s7toria regeli c Ana de 1lI)es <1540=, cmnata electorli de 4a.a.
Alian;a c 4pania a atins pnctl clminant 9n )remea 5ariei "dor, care,
9n anl 1554, s2a c7s7torit c $ilip al II 2 lea, regele 4paniei, reali+:nd2se
astfel o nine dinastic7. (i+ind2se pe aceast7 colaborare politic7, ale
c7rei rm7ri se 8i )edea 9n Anglia prin 9nt7rirea reac;iei catolice, regina a
redesc!is r7+boil c $ran;a <1557=, o 9ncercare nere8it7 de redob:ndire
a nor teritorii, care, mai mlt, s2a soldat c pierderea portli 1alais
<1558=, ltima ba+7 de debarcare a engle+ilor 9n $ran;a. >nt:mplarea a
f7ct ca Fenric al II 2 lea al $ran;ei s7 fie mlt mai interesat de men;inerea
p7cii dec:t de rcarea pe tronl Angliei a nrorii sale. 1eea ce n 9nsemna
c7 el era disps s7 retrocede+e 1alais2l, ci c7 era tot8i disps s72i lase
pe engle+i s728i sal)e+e repta;ia. >n concl+ie s2a c7+t de acord ca
$ran;a s7 p7stre+e ora8l timp de opt ani. 'p7 acest inter)al, Anglia rma
s72l recpere+e 2 ceea ce era p;in probabil 0 sa s7 primeasc7
desp7gbiri b7ne8ti 2 ceea ce era la fel de p;in probabil. Anglia, mai mlt
ca sigr, n a)ea s7 primeasc7 9ns7 nici ora8l, nici desp7gbirile.
>n timpl domniei Elisabetei, era 9nr7d7cinat7 ideea c7 $ran;a era
d8manl Dnatral% al Angliei. E.ista credin;a ferm7 c7 preocparea de
ba+7 a $ran;ei era s7 9ncerce s7 trag7 foloase din agitatele rela;ii anglo2
sco;iene. 'e aceea france+ii trebia ;in;i 9n fr: prin clti)area alian;ei
tradi;ionale c dcii de (rgndia. $aptl c7 17 pro)incii olande+e se afla
sb st7p:nirea 1asei de (rgndia constitia n mare a)anta,, a):nd 9n
)edere c7 cea mai e.portat7 marf7 engle+easc7 2 9mbr7c7mintea de l:n7 2
se )indea 9n marele centr comercial care era AntJerp.
'e aceea politica engle+7 spri,inea aceast7 independen;7 tradi;ional7,
ba+at7 9n fond pe lipsa de comnicare dintre pro)incii 8i pe dorin;a lor de a
a)ea o identitate separat7, e)ita astfel s7 fie 9ng!i;ite de marile monar!ii
ale $ran;ei 8i 4paniei. 4ita;ia era complicat7 9ns7 de faptl c7 st7p:nitorl
brgnd al B7rilor de Kos era regele 4paniei. Era e.trem de nepl7ct 9ns7
faptl c7, 9n timp ce $ilip era n bn catolic, regiml instarat de Elisabeta
era pternic marcat de protestantism. $ilip a)ea tot8i inten;ia ferm7 s7
p7stre+e alian;a tradi;ional7 anglo2brgnd7 din acelea8i moti)e ca 8i
Elisabeta- repre+enta n bastion 9n calea ambi;iilor $ran;ei.
'ac7 regina ar fi a)t )reodat7 ne)oie de n e.empl de ceea ce
9nseamn7 pericoll nei de+bin7ri religioase, n trebia s7 pri)easc7 mai
departe de $ran;a.