7.

Circuite trifazate 105

CAPITOLUL 7. CIRCUITE TRIFAZATE



7.1. Sisteme trifazate; caracterizare ]i propriet`\i

Un sistem trifazat este un ansamblu de trei m`rimi sinusoidale de aceea]i pulsa\ie e .
Fie sistemul:

( )
( )
( )
3 3 3
2 2 2
1 1 1
sin 2
sin 2
sin 2
o e
o e
o e
+ =
+ =
+ =
t Y y
t Y y
t Y y
(7.1.1)

Sistemul (7.1.1) are reprezentarea [n complex dat` de rela\ia:

Fig. 7.1

3
2
1
3 3
2 2
1 1
o
o
o
j
j
j
e Y Y
e Y Y
e Y Y
=
=
=
(7.1.2)
diagrama fazorial` fiind prezentat` [n figura 7.1.
Un sistem trifazat simetric este un sistem trifazat ale c`rui m`rimi
sinusoidale sunt defazate [ntre ele cu
3
2t
]i au modulele egale [ntre
ele:

Y Y Y Y = = =
3 2 1
(7.1.3)
Un sistem trifazat simetric poate fi de succesiune direct` dac` secven\a
3 2 1
, , Y Y Y se ob\ine
prin parcurgere [n sens orar ]i de succesiune invers` dac` aceea]i secven\` se parcurge [n sens
antiorar.
Fie un sistem simetric de succesiune direct`. Sistemul m`rimilor instantanee este:


|
.
|

\
|
=
|
.
|

\
|
=
=
3
2
sin 2 ) (
3
2
sin 2 ) (
sin 2 ) (
3
2
1
t
e
t
e
e
t Y t y
t Y t y
t Y t y
(7.1.4)
Reprezentarea [n complex a sistemului dat de rel. (7.1.4) este:


aY Ye Y
Y a Y a Ye Y
Y Y
j
j
= =
= = =
=

3
2
3
2
1
2
3
2
2
1
t
t
(7.1.5)
106 7. Circuite trifazate


Fig. 7.2.
Diagrama fazorial` a sistemului dat de rel. (7.1.5) este prezentat [n figura
7.2.
{n rela\iile de mai sus s-au folosit nota\iile:

2
3
2
1
3
2
sin
3
2
cos
3
2
j j e a
j
+ = + = =
t t
t


2
3
2
1
3
2
sin
3
2
cos
3
2
2
j j e a
j
= + = =

t t
t
(7.1.6)
Se observ` c` 1, a ]i a
2
sunt solu\iile ecua\iei 0 1
3
= x
]i satisfac urm`toarele rela\ii:
0 1
2
= + + a a ,
2 *
a a = , ( ) a a =
*
2
, 1
3
= a , a a =
4
,
2 5
a a = . (7.1.7)


7.2. M`rimi trifazate

{n centralele electrice se produce energie electric` cu ajutorul generatoarelor sincrone
trifazate care furnizeaz` tensiuni ce formeaz` un sistem trifazat simetric de succesiune direct`:


)
3
2
sin( 2 ) (
)
3
2
sin( 2 ) (
sin 2 ) (
3
2
1
t
e
t
e
e
+ =
=
=
t E t e
t E t e
t E t e
(7.2.1)
Producerea energiei electrice cu generatoare trifazate este foarte eficient`. Transmisia
energiei electrice la receptor se face prin intermediul liniilor electrice.


Fig. 7.3
Fiecare faz` a generatorului trifazat ar putea
alimenta un receptor separat ]i deci linia ar
putea avea ]ase conductoare. Acest sistem de
transmisie nu este [ns` economic. Prin
conexiuni speciale, [n stea sau [n triunghi ale
receptoarelor, num`rul de conductoare se poate
reduce la trei sau patru ca [n figura 7.3..

Avantajele distribu\iei trifazate a energiei electrice sunt:
- transmisie de energie mai economic` (economie de material Al sau Cu Cond), puterea
maxim` pe conductor fiind mai mare;
- posibilitatea de a avea dou` valori pentru tensiuni la utilizator:
f
U ]i
l
U ;
- posibilitatea producerii c@mpurilor magnetice [nv@rtitoare pe care se bazeaz` func\ionarea
motoarelor asincrone.
Un circuit trifazat con\ine cel pu\in un generator ]i un receptor conectate [ntre ele prin
conductoarele liniei de transport a energiei. Elementele de circuit din schema generatorului care
sunt parcurse de acela]i curent formeaz` o faz` a generatorului. Faza receptorului este format`
asem`n`tor din elemente de circuit parcurse de acela]i curent.
Un generator trifazat, ca ]i un receptor trifazat are trei faze.Pentru a utiliza c@t mai pu\ine
conductoare de leg`tur` at@t generatoarele c@t ]i receptoarele trifazate se conecteaz` [n stea sau [n
triunghi.
7.2. M`rimi trifazate 107

Fie, de exemplu, un generator conectat [n stea legat cu un receptor conectat [n stea.
Fazele generatorului formate din
g
Z E
1 1
( faza 1),
g
Z E
2 2
(faza 2) ]i
g
Z E
3 3
(faza 3), sunt
legate [mpreun` [n punctul 0 neutrul generatorului.


Fig. 7.4.
Fazele
receptorului
1
Z ,
2
Z ]i
3
Z sunt
legate
[mpreun` la
neutrul
receptorului
N, dup`
cum se
prezint` [n
figura 7.4.

Conexiunea stea se caracterizeaz` prin legarea tuturor fazelor la un punct neutru.
Generatorul este conectat cu receptorul prin linia de transport a energiei care are patru
conductoare: cele trei faze: conductoarele 1-1, 2-2 ]i 3-3 ]i conductorul neutru 0-N care, [n
general, are o impedan\`
N
Z . {n tehnic`, tensiunea la bornele unei faze a generatorului sau a
receptorului se nume]te tensiune de faz` (de exemplu
g
U
1
sau
N
U
2
). Asem`n`tor curentul
printr-o faz` a generatorului sau a receptorului se nume]te curent de faz`.
Tensiunea [ntre o faz` a liniei ]i conductorul de nul se nume]te tot tensiune de faz` de]i,
[n general, are alt` valoare dec@t tensiunea de faz` a generatorului sau a receptorului. De exemplu
10
U ,
20
U ,
30
U sunt tensiuni de faz` dar, [n acest caz
g
U U
1 10
= ]i
N
U U
1 10
= .
Curen\ii care trec prin prin conductoarele 1-1, 2-2 ]I 3-3 se numesc curen\i de linie -
3 2 1
, , I I I .
Curentul care trece prin conductorul neutru se nume]te curent de nul
N
I .
Tensiunile [ntre conductoarele 1-1, 2-2 ]i 3-3 se numesc tensiuni de linie, de exemplu
12
U ,
23
U ]i
31
U .
La conexiunea stea curentul de linie este egal cu cel de faz`:

f l
I I
Y Y
= (7.2.2)
adic`

r g
r g
r g
I I I
I I I
I I I
3 3 3
2 2 2
1 1 1
= =
= =
= =
(7.2.3)
Dac` tensiunile de faz`
10
U ,
20
U ,
30
U formeaz` un sistem simetric de succesiune
direct`, atunci ]i tensiunile de linie
12
U ,
23
U ]i
31
U formeaz` un sistem simetric de succesiune
direct` cu valori efective de 3 ori mai mari, [ntre tensiunile de faz` ]i de linie exist@nd rela\ia:


f l
U U
Y Y
= 3 . (7.2.4)
108 7. Circuite trifazate

Fie fazorii:

Fig. 7.5.

10 30 31
30 20 23
20 10 12
U U U
U U U
U U U
=
=
=
(7.2.5)
Rezult` diagrama de fazori din figura 7.5.
Se ob\ine un triunghi echilateral cu latura
l
U ]i cu
3
2
din [n`l\ime
egal` cu
f
U . Cum [ntre [n`l\ime ]i latur` [ntr-un triunghi
echilateral exist` rela\ia:

2
3
a h = , (7.2.6)
rezult`:

2
3
2
3
e f
U U = , (7.2.7)
respectiv:

f l
U U 3 = . (7.2.8)
Un receptor trifazat se poate considera ca fiind alimentat fie cu sistemul tensiunilor
10
U ,
20
U ,
30
U , fie cu sistemul tensiunilor
12
U ,
23
U ]i
31
U .


Fig. 7.6
La conexiunea triunghi a unui generator sau a unui
receptor, sf@r]itul unei faze este legat la [nceputul fazei
urm`toare.
Fie un receptor [n triunghi cu fazele
12
Z ,
23
Z ]i
31
Z
alimentat printr-o linie cu trei conductoare de leg`tur` ca [n
figura 7.6. Se observ` c` tensiunea de linie
12
U este ]i tensiunea
la bornele fazei
12
Z a receptorului ]i a]a mai departe.
Deci la conexiunea triunghi, tensiunea de linie este egal` cu tensiunea de faz`:

f l
U U
A A
= . (7.2.9)
{n acest caz, curen\ii de linie sunt
1
I ,
2
I ]i
3
I iar curen\ii de faz` sunt
12
I ,
23
I ]i
31
I ,
[ntre curen\ii de linie ]i curen\ii de faz` exist@nd rela\ia:

f l
I I
A A
= 3 . (7.2.10)


7.3. Puteri. Compensarea factorului de putere

7.3.1. Puteri

Fie un receptor cu patru borne de acces ca [n figura 7.7. Conform teoremei transferului de
putere la bornele unui multipol se ob\ine:


b b b
jQ P I U I U I U S + = + + =
*
3 30
*
2 20
*
1 10
, (7.3.1)
unde
b
S este puterea aparent` complex` absorbit` de receptorul [n stea.
7.3.1. Puteri 109


Fig. 7.7.
Aplic@nd teorema conserv`rii puterilor aparente complexe,
adic`, puterea aparent` complex` primit` pe la borne de
receptor este egal` cu puterea aparent` complex` consumat`
[n impedan\e, rezult`:

* *
3 3 3
*
2 2 2
*
1 1 1 N N N c b
I I Z I I Z I I Z I I Z S S + + + = = ,(7.3.2)
unde
1
Z ,
2
Z ,
3
Z ]i
N
Z sunt impedan\ele receptorului [n
stea.

{n cazul unui receptor echilibrat alimentat cu tensiuni simetrice exist` rela\iile:

1 3 10 30
1
2
2 10
2
20
1 10
I a I U a U
I a I U a U
e I I U U
j
f f
= =
= =
= =

(7.3.3)
Din rela\iile (7.3.2- 7.3.3) rezult`:
j
f f
j
f f
j
f f
j
f f stea b
e I U a a e I U a a e I U e I U I U I U I U S 3 ) (
* 2 2 *
3 30
*
2 20
*
1 10
= + + = + + = ,
respectiv:

sin 3
cos 3
l l stea
l l stea
I U Q
I U P
=
=
(7.3.4)
]i:

2
2
3
3
f f stea c stea b
f f stea c stea b
I X Q Q
I R P P
= =
= =
(7.3.5)
Fie un receptor cu trei borne de acces ca [n figura 7.8. Rezult`:


Fig. 7.8.

*
3 32
*
1 12
I U I U S
b
+ = (7.3.6)
Dac` receptorul este [n triunghi:


23 31 3
12 23 2
31 12 1
I I I
I I I
I I I
=
=
=
(7.3.7)
]i
0
31 23 12
= + + U U U . (7.3.8)
Deci:

*
31 31
*
23 23
*
21 12
*
23 32
*
31 32
*
31 12
*
12 12
I U I U I U I U I U I U I U S
b
+ + = + = . (7.3.9)
Expresia ob\inut` reprezint`, de fapt, tot suma puterilor complexe absorbite de faze.
Din bilan\ul puterilor aparente complexe rezult`:

2
31 31
2
23 23
2
12 12
I Z I Z I Z S S
c b
+ + = = . (7.3.10)
Pentru receptorul echilibrat [n triunghi alimentat cu tensiuni simetrice cu
j
f
e I I

=
12

].a.m.d. rezult`:

j
f f b
e I U S 3 =
A
, (7.3.11)
respectiv:


2
2
3 sin 3
3 cos 3
f f c l l b
f f c l l b
I X Q I U Q
I R P I U P
= = =
= = =
A A
A A

. (7.3.12)
110 7. Circuite trifazate


7.3.2. Compensarea factorului de putere

Receptoarele industriale fiind inductive, [mbun`t`\irea factorului de putere se poate
efectua cu baterii de condensatoare conectate [n stea (fig. 7.9.) sau [n triunghi (fig. 7.10.).



Fig. 7.9.


Fig. 7.10.
{n cazul unor receptoare echilibrate
not`m:
- Q puterea reactiv` a receptorului
inductiv;
- Q
c
- puterea reactiv` a condensatorului;
- Q=Q+Q
c
- puterea reactiv` a ansamblului
receptor inductiv-baterie de condensatoare;
o valoare pozitiv` foarte mic` care
corespunde unei medii statistice [n timp
pentru consumatorul respectiv.
Rezult` rela\iile:

2
2
3
3
f Y Y C
l C
U C Q
U C Q
e
e
=
=
A A
(7.3.13)
Rezult` pentru capacitatea pe faz`:


3 3
'
3
'
2
2
Y
l
f
Y
C
U
Q Q
C
U
Q Q
C
=

=
A
e
e
(7.3.14)
Cum
Y
C C <
A
, compensarea cu baterii de condensatoare legate [n triunghi este mai avantajoas`
din punctul de vedere al pre\ului condensatoarelor. Totu]i condensatorul
A
C lucreaz` la o
tensiune mai mare dec@t
Y
C ceea ce [i m`re]te pre\ul. Solu\ia optim` se alege [n fiecare caz
concret.


7.4. Analiza circuitelor trifazate

Analiza circuitelor trifazate const` [n determinarea curen\ilor de faz` ]i de linie c@nd se
cunosc tensiunile de alimentare ]i impedan\ele fazelor. Se pot aplica toate metodele de analiz`
studiate anterior. Exist` ]i algoritmi specifici circuitelor trifazate care vor fi prezenta\i [n
continuare.

7.4.1. Analiza unor receptoare trifazate simple. Receptorul [n stea

7.4.1.1. Receptorul [n stea cu fir neutru

Fie un receptor [n stea cu fir neutru ca [n figura 7.11. Se noteaz` cu N nulul receptorului ]i cu 0
nulul de la generator. Se cunosc:
- tensiunile de faz` care alimenteaz` receptorul
10
U ,
20
U ,
30
U ;
- impedan\ele fazelor
1
Z ,
2
Z ,
3
Z ]i impedan\a conductorului neutru
N
Z ;
7.4.1.1. Receptorul [n stea cu fir neutru 111

Fig. 7.11.

Se cere s` se determine m`rimile:
- curen\ii dintre fazele receptorului
1
I ,
2
I ,
3
I ;
- curentul din firul neutru
N
I ;
- tensiunile de faza
N
U
1
,
N
U
2
,
N
U
3
;
- tensiunea
0 N
U .

Se scriu urm`toarele ecua\ii date de teoremele lui
Kircchhof ]i Legea lui Ohm aplicate [n circuitul
dat:


30 0 3
20 0 2
10 0 1
U U U
U U U
U U U
N N
N N
N N
= +
= +
= +
(7.4.1)
]i

3 2 1
0
3 3 3
2 2 2
1 1 1
I I I I
Y U I
Y U I
Y U I
Y U I
N
N N N
N
N
N
+ + =
=
=
=
=
(7.4.2)
unde:

1
1
1
Z
Y = ,
2
2
1
Z
Y = ,
3
3
1
Z
Y = ,
N
N
Z
Y
1
= . (7.4.3)
Prin opera\ii elementare asupra acestor ecua\ii rezult`:


N
N
Y Y Y Y
Y U Y U Y U
U
+ + +
+ +
=
3 2 1
3 30 2 20 1 10
0
(7.4.4)

Aceast` expresie se nume]te formula lui Millman sau formula de calcul a deplas`rii punctului
neutru.

Algoritmul de analiz` a circuitelor este urm`torul:

1). Se pleac` de la tensiunile de faz` de alimentare (
10
U ,
20
U ]i
30
U ) ]i admitan\ele
receptorului din rel.(7.4.3), cu care se determin`
0 N
U din rela\ia (7.4.4).
2). Se determin` tensiunile de faz` la receptor
N
U
1
,
N
U
2
]i
N
U
3
cu rel. (7.4.1)
3). Se determin` curen\ii dintre fazele receptorului
1
I ,
2
I ,
3
I ]i curentul din firul neutru
N
I
cu rel. (7.4.2).
Dac` tensiunile de alimentare formeaz` un sistem simetric:


f
f
f
aU U
U a U
U U
=
=
=
30
2
20
10
(7.4.5)
112 7. Circuite trifazate

]i receptorul este echilibrat
j
Ye Y
Z

= =
1
atunci rela\ia (7.4.4) devine:
0
3
) 1 (
2
0
=
+
+ +
=
N
f
N
Y Y
a a U Y
U (7.4.6)
]i tensiunile de faz` ]i curen\ii de faz` formeaz` sisteme simetrice:


f N
f N
f N
aU U U
U a U U
U U U
= =
= =
= =
30 3
2
20 2
10 1
(7.4.7)
respectiv

je
f N
je
f N
je
f N
e aI Y U I
e I a Y U I
e I Y U I

= =
= =
= =
3 3
2
2 2
1 1
(7.4.8)
]i
0
3 2 1
= + + = I I I I
N

Se poate observa c` la receptorul echilibrat [n stea alimentat cu tensiuni simetrice:

f l
U U 3 = (7.4.9)

f l
I I =

7.4.1.2. Receptorul [n stea f`r` fir neutru

Fie un receptor stea f`r` fir neutru ca [n figura 7.12.


Fig. 7.12

Se dau:
- tensiunile de linie care alimenteaz`
receptorul:

e
U U =
12


e
U a U
2
23
= (7.4.10)

e
aU U =
31

]i impedan\ele fazelor
3 2 1
, , Z Z Z .
Se cere s` se determine curen\ii [n fazele
receptorului
3 2 1
, , I I I .

Avem ecua\iile:

0
3 2 1
3
3
3
3
3
2
2
2
2
2
1
1
1
1
1
= + +

= =

= =

= =
I I I
Z
U U
Z
U
I
Z
U U
Z
U
I
Z
U U
Z
U
I
N N
N N
N N
(7.4.11)
7.4.1.2. Receptorul [n stea f`r` fir neutru 113

Pentru determinarea lui
N
U se alege ca poten\ial de referin\` neutrul re\elei ca ]i cum ar fi
accesibil:


3 2 1
3 3 2 2 1 1
Y Y Y
Y U Y U Y U
U
N
+ +
+ +
= (7.4.12)
unde:

6 31
3
6 23
2
6 12
1
3
3
3
t
t
t
j
j
j
e
U
U
e
U
U
e
U
U

=
=
=
(7.4.13)
{n cazul particular al receptorului echilibrat:

Z Z Z Z = = =
3 2 1
(7.4.14)
]i din (7.4.12) :
0
3
) (
3 2 1
=
+ +
=
Y
U U U Y
U
N

rezult`:

j
f
j
f
j
f
j l
e aI I
e I a
Z
U
I
e I e
Z
U
Z
U
I

=
= =
= = =
3
2
2
2
2
1
1
1
3
(7.4.15)
]i:
0
3 2 1
= + + I I I
Tensiunile de faz` ]i curen\ii de faz` formeaz` sisteme simetrice. La receptorul echilibrat [n stea
alimentat cu tensiuni simetrice avem:

f l
U U 3 = (7.4.16)

f l
I I =

7.4.1.3. Receptorul [n triunghi

Fie un receptor [n triunghi ca [n figura 7.13. Sunt cunoscute tensiunile de linie U
12
, U
23
, U
31
]i
impedantele receptorului Z
12
, Z
23
, Z
31.
Se cere s` se calculeaze curen\ii de linie: I
1
, I
2
, I
3
]i
curentii din fazele receptorului: I
12
, I
23
, I
31
. {n total sunt ]ase necunoscute de determinat.

Fig. 7.13
Din aplicarea legii lui Ohm si a teoremei I a lui
Kirchhoff rezult`:

12
12
12
Z
U
I = ,
23
23
23
Z
U
I = ,
31
31
31
Z
U
I = ,

31 12 1
I I I = , (7.4.17)

12 23 2
I I I = ,

23 31 3
I I I = .
114 7. Circuite trifazate

O alt` metod` de a ob\ine curen\ii de linie I
1
, I
2
, I
3
este prin transfigurarea triunghi-stea ]i
aplicarea algoritmului din paragraful 7.4.1.1. Dac` receptorul [n triunghi este echilibrat
(
j
Ze Z Z Z = = =
31 23 12
) ]i este alimentat cu un sistem simetric de tensiuni
(
3
2
,
3
2
,
31 23 12
t t
j
Ue U
j
Ue U U U =

= = ) atunci curen\ii din fazele receptorului sunt:

=
j
e
Z
U
I
12

)
3
2
(
23
t
+
=
j
e
Z
U
I ]i
)
3
2
(
31
t

=
j
e
Z
U
I (7.4.18)
]i formeaza un sistem trifazat simetric defazat cu fata de tensiunile U
12
, U
23
, U
31
ca [n


Fig. 7.14
figura 7.14. Curen\ii de linie sunt:
)
6
(
6
3 )]
2
3
2
1
( 1 [
1
t

t


=

= +

=
j
e
l
I
j
e
j
e I j
j
e
Z
U
I
f

)
3
2
6
(
2
t t
+ +
=
j
e I I
l
(7.4.19)
)
3
2
6
(
3
t t
+
=
j
e I I
l


]i formeaz` tot un sistem simetric. Se observ` ca [n cazul receptorului echilibrat [n triunghi
alimentat cu tensiuni simetrice:


f l
U U = (7.4.20)

f l
I I 3 = .

Deci pentru receptoarele echilibrate [n stea sau triunghi alimentate cu tensiuni simetrice
este suficient s` se fac` analiza pentru o faz`, marimile celorlalte faze rezult@nd din proprie`\tile
de simetrie.


7.5. Transfigurarile stea-triunghi si triunghi-stea

Stea-triunghi Se dau Z
1
, Z
2
, Z
3
si se cer impedan\ele Z
12
, Z
23
, Z
31
ale triunghiului echivalent


Fig. 7.15
Ca [n figura 7.15.
Se scurtcircuiteaza bornele 2 si 3 [n ambele
circuite si se calculeaz` impedan\a
echivalent` [ntre bornele 1 si 2 (Ze
12
) care
trebuie s` fie aceea]i:

3 2
3 2
1 12
Z Z
Z Z
Z Z
Y
e
+
+ = (7.5.1)
]i

23 12
12
1 1 1
Z Z
Z
e
+ =
A
(7.5.2)
7.5. Transfigurarile stea-triunghi si triunghi-stea 115

deci :

3 1 3 2 2 1
3 2
31 12
1 1
Z Z Z Z Z Z
Z Z
Z Z + +
+
= + (7.5.3)

{n mod asem`nator se ob\in rela\iile:

3 1 3 2 2 1
3 1
23 12
1 1
Z Z Z Z Z Z
Z Z
Z Z + +
+
= + ]i
3 1 3 2 2 1
2 1
31 23
1 1
Z Z Z Z Z Z
Z Z
Z Z + +
+
= + (7.5.4)

Se adun` cele trei ecua\ii (7.5.3 - 7.5.4) ]i se simplific` cu 2:


3 1 3 2 2 1
3 2 1
31 23 12
1 1 1
Z Z Z Z Z Z
Z Z Z
Z Z Z + +
+ +
= + + (7.5.5)
Din relatia de mai sus se scade pe r@nd fiecare din ecua\iile ini\iale ]i se obtin:


3
3 1 3 2 2 1
12
Z
Z Z Z Z Z Z
Z
+ +
=

1
3 1 3 2 2 1
23
Z
Z Z Z Z Z Z
Z
+ +
= (7.5.6)

2
3 1 3 2 2 1
31
Z
Z Z Z Z Z Z
Z
+ +
=
Dac` steaua este echilibrat` de impedan\` Z
Y
pe fiecare faz`, atunci triunghiul echivalent
este ]i el echilibrat , de impedan\` Z
A
= 3Z
Y
.

Triunghi-stea. Pentru transfigurarea triunghi-stea (fig. 7.16) se procedeaz` similar,


Fig. 7.16
consider@nd pe r@nd c@te o born` [n gol.:


31 23 12
31 23 12
) 3 ( 12
) (
Z Z Z
Z Z Z
Z
ingol e
+ +
+
=
A
(7.5.7)


2 1 ) 3 ( 12
Z Z Z
Y
ingol e
+ = (7.5.8)

{n continuare calculul continu` ca [n cazul
stea-triunghi.

Rezult`:

31 23 12
31 12
1
Z Z Z
Z Z
Z
+ +
= , ,
31 23 12
12 23
2
Z Z Z
Z Z
Z
+ +
=
31 23 12
23 31
3
Z Z Z
Z Z
Z
+ +
= . (7.5.9)

Un triunghi echilibrat de impedanta Z
A
are o stea echivalenta echilibrata de impedanta Z
Y
=
Z
A
3
.

116 7. Circuite trifazate



7.6. P`m@nt, priza de p`m@nt de exploatare, priza de p`m@nt de protec\ie

No\iunile de p`m@nt ]i legare la p`m@nt au ap`rut ca urmare a faptului c` piese metalice
(carcase, structuri metalice de rezisten\`), care pot fi [n atingere cu omul, sunt supuse unei
tensiuni electrice fa\` de p`m@nt din cauza defect`rii izola\iei electrice. Pentru a evita acest fapt,
toate piesele metalice ale unei instala\ii electrice, care [n regim normal de func\ionare nu se afl`
sub tensiune, se leag` ,,la p`m@nt. Din punct de vedere al compatibilita\ii electromagnetice
(CEM) ,,p`m@ntul este realizat din mai multe \evi metalice din Ol sau Cu, [nfipte [n sol la o
oarecare distan\` una de alta, ]i legate electric [ntre le cu o re\ea de benzi metalice. Aceast`
structur` se nume]te priz` de p`m@nt. Prin legarea la p`m@nt a carcaselor metalice, care [n mod
normal nu se afl` sub tensiune, se urm`re]te realizarea unei protec\ii [mpotriva electrocut`rii
fiin\elor vii (oameni, animale). Dac` aceste carcase sunt legate la priza de p`m@nt, strapungerea
izola\iei conduce la formarea unui curent de scurtcircuit care determine` [n general declan]area
aparatelor de protec\ie ]i deci scoaterea instala\iei de sub tensiune.



Fig. 7.17

{n postul de transformare cobor@tor destinat distribu\iei energiei electrice de joas`
tensiune, neutrul transformatorului este conectat la o priz` de p`m@nt, urm`rindu-se dou` scopuri
]i anume:
- Reducerea tensiunii fazelor active cu 3 ]i deci diminuarea tensiunii de atingere [n
mod considerabil. Astfel dac` tensiunea secundarului transformatorului, [ntre faze, este 400V,
tensiunea fa\` de p`m@nt a fazelor active este de 231V.
7.6. P`m@nt, priza de p`m@nt de exploatare, priza de p`m@nt de protec\ie 117

- Producerea scurtcircuitului la defectarea izola\iei la receptor, dac` se respect` regula ca
structurile metalice, care la func\ionare normal` nu primesc tensiune, sunt legate la o priz` de
p`m@nt.
{n fig. 7.17 s-a schi\at sistemul de distribu\ie a energiei electrice [n tensiune joas` cu
pozi\ionarea prizelor de p`m@nt [n postul de transformare (priza de p`m@nt de exploatare) ]i la
imobil (priza de p`m@nt de protec\ie). P@n` la ]ina metalic` comun` neutral (nulul) difer` de
conductorul de protec\ie.
Rezisten\a electric` a unei prize de p`m@nt format` din n \evi de raz`
o
r ]i lungime l se
poate determina aproximativ plec@nd de la expresia rezisten\ei elementare a unei \evi.


Fig. 7.18

{n acord cu fig. 7.18, rezisten\a electric` a unei \evi este:

l r
dr
dR
t

2
= (7.6.1)
iar rezisten\` prizei de p`m@nt rezult`:

o
d
r
n
r
d
l n
k
r
dr
l n
k
R ln
2 2
0
t

}
= (7.6.2)
unde s-a notat:
d - distan\a de calcul; d ~2l
k - factor de ecranare; k ~1,3
- rezistivitatea solului.

Prin rezisten\a prizei de p`m@nt format` de o singur` \eav` [nfipt` vertical [n sol se
[n\elege rezisten\a electric` [ntre \eav` ]i o zon`, situat` la o distan\` de d ~2l, [n care densitatea
de curent devine nesemnificativ`. Altfel, dac` d , ]i rezisten\a prizei devine infinit`.
Rezistivitatea solului variaz` [ntre 20 m O (turb`) ]i 660 m O (pietri]). O rezisten\` a prizei de
p`m@nt de aproximativ 0,4O este considerat` ca fiind acceptabil`.

Tensiunea de pas. Intensitatea c@mpului electric [n jurul unei prize de p`m@nt format` de
o singur` \eav` prin care se scurge in p`m@nt curentul i este:


l r
i J
E
t

o 2
= = (7.6.3)

iar ,,tensiunea de pas, care este tensiunea [ntre dou` puncte situate unul la distan\a
1
r , altul la
distan\a
2
r astfel [nc@t
1 2
r r =0.8m rezult`:


}
= =
2
1
1
2
ln
2
r
r
p
r
r
l
i
r d E U
t

(7.6.4)

Dac`
1
r =
0
r si =
0 2
r r 0.8m, tensiunea de pas se transform` [n tensiune de atingere,
adic` o tensiune care solicit` un operator care atinge carcasa metalic` a unui obiect pus la

p`m@nt. Regulile de protec\ie [mpotriva electrocut`rii stabilesc limite pentru tensiune de pas ]i
cea de atingere.

118 7. Circuite trifazate

Not` tehnologic`

Sunt cunoscute urm`toarele solu\ii pentru realizarea unei prize de p`m@nt:
a) |evi de Cu sau \evi de o\el galvanizate infipte (b`tute [n p`m@nt).
b) Pu\uri cu substan\e chimice conductoare (sulfat de cupru, sulfat de magneziu) [n care se
imerseaz` \evi de cupru.
c) Re\ea de bare de cupru implantate in funda\ia cl`dirii o dat` cu construc\ia acesteia.
d) Bar` electrolitic` [nc`rcat` cu o sare, spre exempl NaCl.
Solu\iile constructive a), b), c) prezint` incoveniente, printre care importante sunt:
- la a) coroziune rapid` ]i deci fiabilitate redus`, ineficien\` la [nghe\;
- la b) solu\ia nu respect` normele de protec\ia mediului, substan\ele chimice difuzeaz` [n
terenul [nvecinat prizei.
- la c) - \evile de cupru reac\ioneaz` cu masa de beton, se corodeaz` [n prezen\a umezelii din
funda\ie.
Solu\ia optim` este d), bara electrolitic`, care, ca modul, const` dintr-o \eav` de Cu cu
diametrul de aproximativ 60 mm ]i lungimea de aproximativ 3m cu perfora\ii transversale la
ambele capete. \eava este a]ezat` vertical [ntr-o gaur` forat` [n sol la un diametru mai mare dec@t
diametrul exterior al \evii de Cu.
{ntre \eava de Cu ]i solul forat se introduce bentonit`. Aceasta este o argil` de natur`
vulcanic` cu propietatea de a fi higroscopic`; [n acela]i timp este neutr` din punct de vedere
chimic (pH). |eava de Cu este umplut`, la partea inferioar`, cu o sare (NaCl). Partea superioar` a
\evii de cupru este l`sat` liber` [n atmosfer`.
{n conctact cu umiditatea din atmosfera, sare (NaCl) din stare solid` trece [n stare apoas`
dup` reac\ia:
Na Cl (sare) = Na
+
+ Cl

(apos)
]i deci [ntr-o solu\ie cu con\inut de ioni (conductoare). Apa astfel rezultat` este absorbit` de
bentonit` care, umezit`, devine mai conductoare. Ciclul descries se reia [n mod continuu astfel
[nc@t nu este necesar ca priza s` fie umezit` prin turnare de ap`; se regenereaz` singur`. Mai
trebuie men\ionat c`, datorit` solu\iei de sare apoas`, priza este activ` si [n cazul [n care solul are
tendin\a de a [nghe\a. O priz` de p`m@nt se realizeaza din mai multe asemenea bare electrolitice
legate electric [ntre ele prin benzi de Cu.