Sunteți pe pagina 1din 12

MI J LOACE TEHNI CE FOLOSI TE I NP A Z A

Mi j l oa c e me c a no - f i z i c e de pr ot e c i e
n b a z a pr e ve d e r i l o r Le g i i 333 / 200 3 , c o nd u c t o r i i d e u n i t i s un t o b l i ga i s asigure instalarea
sistemelor de alarm mpotriva efraciei, formate din mijloace mecano-fizice i mijloace electronice.Prin msuri de protecie
mecano-fizice se nelege asigurarea cldirilor cu dotritehnico-constructive mpotriva furturilor i asigurarea valorilor prin
pstrare n uniti dedepozitare sigure. Acestea constau n :-ncuietori speciale ; -ui bli ndate ; -seifuri ; -mobilier ignifug ; -
gratii i reele metalice ;-instalaii care produc, la atingere semnale sonore i/sau optice ;- z i d u r i ; -case de fier ;- t e z a ur e
; -geamuri i folie de protecie.Conductorii unitilor sunt obligai s asigure paza obiectivelor i bunurilor prinmijloace
mecano-fizice de protecie i sisteme de alarm mpotriva efraciei, n locurilede pstrare, depozitare i manipulare a
valorilor prevzute n Legea 333/2003.2.
Mi j l oa c e e l e c t r o ni c e
Re pr e z i nt un a ns a mb l u de e c hi pa me n t e e l e c t r o n i c e c o mp u s d i n c e n t r a l a d e c o ma n d i
s e mn a l i z a r e o p t i c i a c u s t i c a , d e t e c t o a r e d e p r e z e n ( s a u s e n z o r i d e mi c a r e ) ,
a nt i o c i / s a u a c us t i c e , b u t o a ne i / s a u p e d a l e d e p a ni c , c o nt r o l a c c e s i t e l e v i z i u n e c u
c i r c ui t n c h i s , c u p o s i bi l i t i de nr e g i s t r a r e i s t o c a r e a i ma g i n i l o r i datelor, de natur s asigure
o protecie corespunztoare obiectivelor i persoanelor.Sistemele de alarmare mpotriva efraciei se clasific n funcie de
echipamenteleutilizate i funciile acestora de alarmare.A..Echipamentele sistemului antiefracie pot fi utilizate n
aplicaiile sistemelor desiguran din instituiile financiar-bancare dac sunt prevzute
cu :a)subsisteme de televiziune cu circuit nchis ;. b)echipamente de nregistrare i redare .
B.Echipamente din componena sistemului de control acces care asigur:
a)memorarea accesrilor punctelor de control; b ) mo ni t o r i z a r e a u i l o r ; c)corelarea de funcii cu data i ora n timp
real. Din categoria mijloacelor electronice de supraveghere i control mai menionm :
-c i t i t o a r e l e d e c a r t e l e p e ba z a c od ul ui d e d e s c h i d e r e a p o r i i d e l i b e r t r e c e r e implementat n cartela de
acces ;-sistemele de supraveghere video ;
-senzori de micare conectai la sistemul de alarmare;-telescoape, detectoare de cldur ;-senzori de micare conectai la sistemul de
iluminare;-sistem electronic de observare i supraveghere ;-sistem de supraveghere a autovehiculelor
sisteme de identificare antropometric (de recunoatere a persoanei princaracteristice fizice unice precum : geometria
minii, amprentele digitale, amprenta vocii,dinamica semnturii, geometria profilului, vascularizarea retinei, obinuina btilor nu
. a . ) ; 3.
Di s pe c e r a t ul de mo ni t o r i z a r e a a l a r me l o r de e f r a c i e
D i s p e c e r a t u l d e m o n i t o r i z a r e o p e r a t i v r a d i o i l i n i e t e l e f o n i c ,
a s i g u r continuitatea activitii specifice unei societi specializate de paz la obiective,
conform
Legii 333/2003.Obiectivul principal al activitii de monitorizare este supravegherea permanentd e l a d i s t a n a
s i s t e me l o r d e a l a r ma r e , p r i n mi j l o a c e r a d i o i l i n i e - t e l e f o n i c , i intervenia operativ n
vederea aprrii obiectivelor, bunurilor i valorilor, i asigurarea proteciei persoanelor fizice mpotriva agresiunilor de orice
natur.S i s t e mu l d e mo n i t o r i z a r e ma i a r e u n r o l i mp o r t a n t n me n i n e r e a
l e g t u r i i permanente dintre factorii decizionali ai societilor specializate de paz i beneficiari prin
informarea operativ a oricrui eveniment.De regul, dispeceratul de monitorizare antiefracie cuprinde :A..
Centrala de alarm
este un echipament care asigur prelucrarea semnalelor primitede la senzorii de detecie, n vederea lurii unei
decizii, semnalizarea strii sistemului dea l a r m , me mo r a r e a d a t e l o r p r e s t a b i l i t e ( c o d u r i d e a c c e s a r e ,
ni ve l e de a ut or i t a t e ) i a evenimentelor survenite. Se compune din :a)sursa de alimentare (reeaua electric de
tensiune sau acumulatorii); b)comunicatorul de semnale de alarm ;B.
Elementele de detecie(senzori de prezen sau de micare) sunt; a ) d e t e c t o a r e d e p r e z e n
; b)detectoare de panic ( butoane sau pedale). C.
A v e r t i z o a r e o c t o a c u s t i c e
c a r e a u r o l de a t e n i ona r e n c a z ul de c l a n r i i s t r i i d e alarm i const ntr-o siren instalat n exterior i
un avertizor luminos.Pe nt r u o b ur t c oor do n a r e i u t i l i z a r e , t o a t e a c e s t e s i s t e me t r e b u i e s
semnalizeze n
acelai spaiu n camera de supraveghere numit i dispecerat.Dispeceratul de monitorizare reprezint varianta de asigurare a unui obiectiv
prins up r a ve gh e r e a e l e c t r o ni c a a c e s t u i a i i n t e r v e n i a e c h i p a j e l o r s p e c i a l i z a t e n c a z
d e semnalare a ptrunderii neautorizate a ptrunderii n acel spaiu.Monitorizarea se poate realiza n dou feluri :
-pe linte telefonic;-pe
unde radio.Dispeceratul presupune existena unui centru de monitorizare deservit de und i s p e c e r - o p e r a t o r
i e c hi pa j e l e mo bi l e de i nt e r ve n i e n t r e c a r e e x i s t o p e r ma n e n t legtur radio pentru comunicare.
Cl as i f i c ar e a di s pe c e r at e l or
:a) dup mobilitate ;-fixe - amplasate n cldiri ;
-mobile - amplasate pe mijloace mobile. b)dup aria de complexitate :
-locale - asigur supravegherea unui obiectiv punctual;-central - asigur supravegherea unor reele distribuite
geografic.c)dup mijloacele de comunicaii utilizate : - r a d i o ; -telefonice ; - m i x t e . d)dup poziia fa de
proces: -de baz (principale) ; -de
rezerv. T r a n s m i t e r e a s e m n a l e l o r d e a l a r m r e p r e z i n t o c o n d i i
e p r i n c i p a l a mecanismului de siguran completat de declanarea instantanee a msurilor adecvate de protecie.
P r i n c i p a l e l e s e mn a l e d e a l a r ma r e
s u n t : a ) d e e f r a c i e ; b ) d e p a n i c ;
c)de incendiu ;d ) t e h n i c , ; e ) d e s a b o t a j ; f ) d e a v e r t i z a r e ; g ) f a l s ; h) descurajant.
Et a pe l e i nt e r v e n i e i l a al ar m
:-apariia evenimentului nedorit; -detecia evenimentului nedorit; -transmiterea alarmei ;- v e r i f i c a r e a a l a r me i ;
-evaluarea alarmei ;
-nu este real - se determin cauza alarmei false ;
-este real - se declaneaz alarma de intervenie pentru stoparea efraciei.

TRSTURILE PSIHICE DE BAZ ALE AGENTULUI DE PAZ
1.A t e n i a , c u r a j u l , s t p n i r e a d e s i n e
Sunt trsturile psihice de baz ale agentului de paz.A.
A t e n i a
- n s e a mn o r i e n t a r e a i c o n c e n t r a r e a a c t i v i t i i p s i h i c e n t r - o a n u mi t
directe
(obiect, fiin, fenomen)
S p i r i t u l d e o b s e r v a i e
- e s t e p r i c e p e r e a d e a o b s e r v a r e p e d e , e x a c t , n s u i r i i particulariti ale obiectelor i
fenomenelor.
B.Curajul
- reprezint un ansamblu de particulariti psihice constnd n capacitatea denfruntare a pericolelor i de aciune consecvent n condiii de
risc.Curajul, brbia, tria moral, i fac pe agenii de paz s nfrn te cu stoicism primejdiile
i s manifeste fermitate n aciune.Agenii de baz curajoi se angreneaz mai uor n ndeplinirea sarcinilor i
amisiunilor ncredinate, trec mai uor peste greuti, manifest un dezvoltat sim deresponsabilitate, i
pstreaz calmul fa de pericol, au capacitate de a aprecia lucid o anumit situaie i de a lua rapid decizia cea mai adecvat.-
curaj ul permite depirea emoiilor negative. Curajul este frica nvins.Curajul nu nseamn furie, iraionalitate ci nseamn aciune
gndit.Agenii de paz lipsii de voin prezint urmtoarele :- a t e a p t me r e u i n d i c a i i , n d r u m r i ; - e s t e i n c a p a b i l s
i a a s u pr a s a r s p und e r e a une i a c i uni : - o c o l e s c n t o t d e a u n a s i t u a i i l e p r o b l e m . Curaj ul este o
trstur de personalitate care se dezvolt i educ pe parcursulntregii viei prin: procesul de pregtire
profesional i prin ndeplinirea sarcinilor de s e r v i c i u , p r i n s p r i j i n i n c u r a j a r e n t o a t e
mp r e j u r r i l e d a r ma i a l e s a t u n c i c n d ntmpin greuti:-sarcinile i misiunile ncredin ate agentului
de paz necesit o pregtire prealabil, o organizare minuioas a executrii lor;
-fiecare agent trebuie s tie n orice moment ce are de fcut i cum s procedeze norice situaie.Agenii de paz bine pregtii
profesional (pregtire specific, juridic, tehnic, fizic) acioneaz cu mai mult curaj:-n educarea curajului la agenii
de paz un rol important l are eful de obiectiv i c e l d e t a r c a r e t r e b ui e s c u no a s c f o a r t e b i ne
a ge nt u l d e p a z , ni ve l ul l ui d e pregtire i s-i acorde ajutorul cuvenit.
C . S t p n i r e a d e s i n e
e s t e a p t i t ud i ne a de nf r nge r e a e mo i i l o r ma i a l e s a c e l o r negative (furia, agresivitatea) n vederea lurii
unor decizii ct mai corecte, de pstrare
ac a l mul ui i d e a n u r e a c i o na i ns t a nt a n e u l a s p u s e l e a l t o r a , l a g e s t u r i l e l o r , n a f a r a cazurilor de
atac fizic prin surprindere.
2.Te a ma , f r i c a, s t r e s ul , pa ni c a
Pe lng particularitile psihice pozitive menionate mai sus, exist i particulariti cu tent negativ : stresul, teama, frica
i panica,
a) Stresul
este o reacie
emoionala
de nelinite, de agitaie i frmntare interioar care p o a t e a p r e a a t u n c i c n d a s up r a u n e i p e r s o a ne ,
p l a ne a z un p e r i c ol , s a u c nd a r e d e ndeplinit o sarcin de serviciu cu un anumit grad de dificultate. Stresul este de fapt un
dezechilibru ntre individ i mediu: azi, inamicul public nr. 1" b)Teama - este o reacie emoional de nelinite, exteriorizat printr-o
starenepstoare.Teama se accentueaz cnd agentul de paz nu dispune de :-suficiente cunotine n domeniu;-antrenament temeinic;-o stare
psihologic normal;
-o staremoral bun;
-o sntate bun.
S- a c o n s t a t a t c t e a ma s e a c c e nt ue a z l a un i i a g e n i n s i t u a i i c o mp l e xe , f a p t c a r e l e micoreaz
puterea de concentrare, devin mai nesiguri.Instinctul de conservare mrete teama i duce la apariia fricii,c)
F r i c a - e s t e o s t a r e e mo i o n a l c a r e d e z o r g a n i z e a z t o a t e p r o c e s e l e
p s i h i c e , paralizeaz" capacitatea omului de a reaciona adecvat.Frica implic un factor de surpriz - este un semnal de
alarm trit cu intensitate.Agentul de paz cuprins de fric, nu-i poate concentra atenia, pierde din
vederelucruri elementare, nu poate aprecia just situaii simple. Frica apare cnd agentul de paz particip la :-aciuni de mare risc;-cnd apare
elementul surpriz (infractorii acioneaz ntr-un alt fel);-cnd agenii pierd contactul cu efii lor;-cnd obiectivul lor este izolat
i agentul nu poate contacta ajutoare:-cnd supraapreciaz forele i posibilitile adversarului;
-cnd sunt obsedai de gndul morii;-frica poate fi declanat i de zvonuri. Necunoaterea accentueaz frica n timp ce raiunea este dumanul
fricii.d)Panica
- este cea mai negativ form de manifestare a fricii;- este o stare de confuzie total n prezena unui pericol real sau imaginar;-
agentul i pierde capacitatea de a gndi. Un agent de paz sub influena panicii comite tot felul de acte necugetate ca:-iese de sub controlul efului;-
prsete obiectivul aflat sub paza lui;-are gesturi necontrolate;-poate avea urmri tragice pentru colegii de misiune;-nu este
numai o stare de moment, ea poate dura n timp;
- panica poate avea i o evoluie lent determinat de eecuri repetate.Simptomele care preced panica sunt:
-diminuarea continu a disciplinei;-reducerea spiritului combativ;-dereglarea raporturilor normale dintre efi i subordonai3.
Te hni c i ps i ho l og i c e de nvi ng e r e a ac e s t o r s t r i
nainte de executarea unor sarcini i misiuni, pot aprea emoii negativemanifestate prin stres, fric i chiar
panic la acei ageni de paz, crora aciunea le esteinsuficient de cunoscut. Drept urmare, nu au ncredere n forele proprii
i se gndesc lamsuri disciplinare asupra lor, n caz de nereuit.n astfel de situaii este foarte important ca, att efii, ct i
colegii acestora, sintervin cu promptitudine pentru a-i ajuta s depeasc momentele respective i s le
insufle ncredere n forele proprii.Indiferent de situaie, efii ierarhici trebuie s tie s insufle agenilor de paz dinsubordine
ncredere n foiele lor, s ie transmit hotrrea i convingere n succes.Pe timpul ndeplinirii sarcinilor de serviciu ce
cuprind stri emotive pronunate, acei ageni de paz ajuni n stri de panic trebuie s fie izolai imediat, pentru a se
evitainfluena lor negativ. Lucru cel mai important este prevenirea fenomenelor de fric, teama i
panica. e f i i p r o f e s i o n a l i a u d a t o r i a d e a r e a l i z a u n c l i m a t p r o p i c e
r e c u n o a t e r i i eventualelor greeli svrite de ctre agenii de paz, pe timpul ndeplinirii unor
sarcini p r o f e s i o n a l e m a i d e o s e b i t e , a c o l o u n d e n t r e e f i i s u b o r d o n a i e x i s
t o d e p l i n ncredere, neajunsurile sunt raportate cu deplin sinceritate, constituind tot attea prilejurid e a na l i z a c a uz e l o r
c a r e l e - a u g e n e r a t , i de l ua r e a unor m s u r i e f i c i e n t e n s c o p u l prevenirii lor n activitatea de viitor.A c e l e
c o l e c t i v e d e a g e n i b i n e o r g a n i z a t e i n c h e g a t e , e x e r c i t o p u t e r n i c influen
educativ asupra fiecrui agent. Ordinea i disciplina exemplare din fiecare c o l e c t i v d e mu n c
r e p r e z i nt me d i ul pr i e l ni c p e nt r u f o r ma r e a u n o r c a r a c t e r e f e r me , pentru statornicirea unor relaii
inter personale conforme cu normele de comportare ceteneasc.A g e n i i d e p a z t e m e i n i c
p r e g t i i i o r g a n i z a i p e o b i e c t i v e , c o n v i n i d e necesitatea disciplinei ferme, sunt n stare
s nving emoiile negative, s acioneze cucuraj fr fric sau team de infractori.


FOLOSIREA UNOR MODERNE PROCEDEE sI MIJLOACE TEHNICE CRIMINALISTICE N CERCETAREA
INFRACIUNILOR DE OMOR. VALOAREA PROBANT A REZULTATELOR OBINUTE
La 9 iunie 1994, Societatea Romna de Criminologie si Criminalisticaa organizat Simpozionul de Criminalistica cu
tema: "Criminalistica si Probatiunea Judiciara". Cu acel prilej un coleg de la Parchetul de pe lnga Tribunalul Sibiu (I. Poiana)
a prezen tat un referat n care s-a referit la unele "aspecte practice privind valorificarea potentialului stiintific al biodetectiei
judiciare".
Dupa prezentarea a doua situatii n care a fost folosita tehnica de detectie a comportamentului simulat n cauze avnd ca obiect
infractional o violenta ridicata, autorul a ncheiat cu o dorinta: "folosirea poligrafului (att de controversat) n scopul nfap
tuirii actului de justitie".
Ulterior, respectiv n acest deceniu, ca o ncununare a progreselorstiintifice, s-a pus din nou n discutie (si pentru a-i gasi o
rezolvare), problema identificarii genetice prin tipizare ADN, folosindu-se urme biologice si fragmente de tesuturi si organe ce
contin ADN.
Utilitatea celor doua tehnici modeme n stabilirea adevarului a fost pusan discutie si n activitatea organelor Parchetului de pe
lnga Tribunalul Gorj, ca urmare a comiterii unei infractiuni de omor, n conditii aparent inedite, n noaptea de 31 august /1
sept. 2000.
n noaptea respectiva, pe la ora 1,00-1,30, n timp ce televizorul functiona, victima C.S. (persoana corpolenta-atletica, n
vrsta de 38 ani, rrom, camatar si recuperator) a fost lovita cu un instrument taietor-ntepator n regiunea toracica stnga, cu
intersectarea coastelor IV-V, a pleurei, pericardului si ventriculului drept si a decedat la scurt interval de timp
datorita hemoragiei interne si externe.
Cercetarea locului faptei si celelalte acte de urmarire penala au evidentiat urmatoarele aspecte:
- victima C.S. practica mprumuturi cu dobnzi mari, participa la recuperarea, prin amenintari si violenta, de creante la
solicitarea "celor pagubiti", a comis n timpul minoritatii repetate infractiuni de furt si violenta, de 13 ani ntretinea relatii de
concubinaj cu R.E. rezultnd 2 copii (de 10 si 4 ani) si nu consuma bauturi alcoolice de circa 6 ani;
- la momentul agresarii sale, partea vatamata dormea, cu fata n sus, la marginea patului, cu bustul gol, iar n camera
alaturata dormeau cei doi minori si fratele concubinei sale, n vrsta de 18 ani;
-n camera n care dormea victima si concubina sa se putea accede doar pe urmatorul traseu: str. Ana Ipatescu (neilumi-nata) -
curtea casei (slab luminata) - holul casei (cu podet ngust, de trecere, confectionat din scndura, farasursa de iluminat) -
camera n care dormeau copiii, ce comunica cu ultima ncapere (dormitorul victimei).
Concubina lui C.S. a sustinut n primele declaratii ca la momentul comiterii actului de agresiune dormea complet dezbracata n
acelasi pat cu concubinul sau, la perete, ca televizorul functiona, ca s-a trezit datorita respiratiei anormale a victimei, ca nu a
atins-o si ca nu au fost create pe corpul ei urme de snge provenite de la C.S.
Au fost elaborate mai multe versiuni avndu-se n vedere cele rezultate cu ocazia cercetarii la fata locului si ale primelor ver
ificari, precum si "locul" victimei n angrenajul afacerilor locale si raporturile dintre C.S. si R.E. Aceste raporturi au impus
versi unea potrivit careia R.E. a suprimat viata lui C.S. din razbunare (n cei 13 ani de concubinaj victima a avut un
comportament caracterizat prin violenta fata de R.E., infidelitate afisata si altele).
Pentru verificarea acestei versiuni a fost necesara recurgerea la procedee si mijloace tehnice criminalistice modeme (poligra
ful) sau de ultima noutate (identificarea genetica prin tipizare ADN pe urme biologice). n legatura cu acestea este
necesara prezentarea unor aspecte teoretice, alaturi de cele elgate de speta expusa anterior.
I. POLIGRAFUL - MIJLOC TEHNICO-sTIINIFIC DE DEPISTARE A TENSIUNII EMOIONALE N
ASCULTAREA FPTUITORILOR
n cadrul procesului penal, printre principalele mijloace de proba destinate aflarii adevarului, se nscriu si declaratiilenvinu
itului sau inculpatului. Desigur, legea nu confera acestor declaratii o forta probanta deosebita fata de valoarea altor mijloace de
proba, articolul 69 Cod procedura penala - preciznd ca ele pot servi la aflarea adevarului numai n masura n care sunt corob
orate cu fapte si mprejurari ce rezulta din ansamblul probator administrat n cauza.
n mod firesc, semnificatia declaratiilor nvinuitului sau inculpatului, apreciate cndva ca "regine ale probelor", a facut nece
sara initierea si aplicarea unor reguli tactice de aplicare, pe baza carora organele judiciare sa fie n masura saobtina, numai n
limitele strict prevazute de lege, ct mai multe date de la acesti subiecti procesuali, n legatura cu faptele care li se imputa.
Una din preocuparile importante legate de aceste declaratii, ca de altfel si de declaratiile martorilor, a fost si
continuasa ramna posibilitatea stabilirii sinceritatii sau nesinceritatii celor ascultati. Asa se explica de ce, alaturi de regulile
tactice crimi nalistice de ascultare, verificate n practica, se ncearca sa se apeleze si la o serie de mijloace tehnico-stiintifice de
stabilire a tensiunii emotionale, care ofera o serie de indicii cu privire la ncercarile de disimulare a adevarului.
Utilizarea acestor mijloace tehnice n practica judiciara ridica unele controverse si, de aceea, consideram ca este necesar
sa abordam ntr-un mod sintetic principalele ei aspecte legate de indicatorii fiziologici de depistare si mijloacele tehnice de
detectare a tensiunii emotionale si organizarea si desfasurarea testarii cu ajutorul poligrafului.
Primul aparat specializat de "detectare a minciunii" a fost confectionat n anul 1925, n S.U.A., de catre Larsen, iar dupa 50 ani,
perfectionat tot mai mult, a nceput sa fie utilizat si n Romnia.
n esenta, aceste tehnici de detectare a simularii, a minciunii, au la baza urmatoarele doua elemente:
- n momentul simularii individul prezinta o serie de manifestari emotionale si -nu-si poate controla n ntregime aceste
manifestari.
Dintre indicatorii fiziologici care pot servi la depistarea emotiei, actualele tehnici de detectarea sinceritatii se bazeaza, n prin
cipal, pe:
- modificarile activitatii cardio-vasculare, manifestate n ritmul si amplitudinea pulsului, precum si n tensiunea arteriala,
- modificarea caracteristicilor normale ale respiratiei, care, n prezenta emotiei, devine neregulata si mai grea,
- modificarea caracteristicilor normale ale vocii, functia fonatorie fiind influentata de schimbarea tremurului fiziologic al
muschilor aparatului fonorespirator,
- modificarea rezistentei electrice a pielii si
- modificarea caracteristicilor scrierii, ndeosebi n privinta vitezei de executie si a presiunii, care se poate accentua sau reduce.
Acestea sunt numai o parte din modificarile fiziologice produse de tensiunea emotionala, prin intermediul sistemului nervos
vegetativ, lor adaugndu-li-se o anumita tensiune musculara, folosita n sistemul de detectie mai recent, ca si comportamentul
ocular.
Un indicator important al tensiunii psihice este si activitatea electrica a scoartei cerebrale, nregistrata prin intermediul elec-
troencefalografului sub forma de electroencefalograme (E.E.G.).
Dintre mijloacele tehnico-stiintifice de detectare a tensiunii emotionale de catre organele de cercetare penala din tara noas tra,
este folosit poligraful. Acest instrument nregistreaza sub forma grafica trei indicatori de baza ai modificarilor
fiziologice, "tipice" starilor de emotie:
- tensiunea arteriala si pulsul,
- dereglarile respiratiei si
- rezistenta electrodermica (R.E.D.).
Caracterul comun al fenomenelor psihice ce nsotesc anumite acte de urmarire penala (ascultari de persoane, perchezitii,
confruntari) consta n faptul ca, n toate aceste cazuri se manifesta, ntr-o forma sau alta, stresul psihologic, care n momentul
exteriorizarii poate constitui un mesaj, direct sau indirect (poligraful), pentru anchetator.
Astfel, orice emotie se caracterizeaza printr-o multime de tulburari de natura vasomotorie, viscerala sau glandulara. Prin fluxul
nervos nu-si mai gaseste calea normala spre actiune, spre activitatea fazica si se revarsa prin structurile subconstientului, pe
caile specifice sistemului vegetativ.
Nelinistea psihica, tensiunea afectiva pe care o traverseaza nvinuitul sau inculpatul la momentul ascultarii, dar nu numai
acesta, ci si persoana perchezitionata sau martorul, va produce o presiune asupra cailor constiente de exteriorizare, mpingnd
astfel n constiinta situatiile neconsumate, scopurile nelichidate, genernd ceea ce se poate numi sentimentul de culpabilitate.
Distinctia dintre motivatia constienta si tendintele inconstiente odata stabilite, va determina posibilitatea relevarii rolului
inconstientului ca baza a formarii majoritatii acelor acte motorii ce scapa deciziei constientului. n acest sens, sesiznd gama
larga de manifestari specifice sentimentului de culpabilitate, ncepnd cu actele agresive, disperate, pna la acele aparent
minore - lapsus, gesturi inutile, acte ratate - putem observa ca si acele acte aparent nesemnificative ce scapa constientului au o
motivatie determinata n mod obiectiv.
Aceste elemente de psihologie judiciara - stiinta pentru care personalitatea individului constituie obiectul central al metodei
sale de investigare, urmeaza a fi avute n vedere de specialistul psiholog n organizarea si desfasurarea testarii cu ajutorul
poligrafului.
ntregul proces de desfasurare a testarii starilor emotionale se desfasoara n trei etape importante, ntr ctva asemanatoare
ascultarii nvinuitului sau inculpatului: pregatirea, testarea propriu-zisa si interpretarea rezultatelor testarii.
n cadrul primei etape specialistul va studia materialul de urmarire penala privind persoana banuita, n vederea cunoasterii
personalitatii acesteia si, daca este posibil si se apreciaza ca fiind necesar, se va deplasa la fata locului.
nainte de a trece la etapa a doua specialistul psiholog va purta un "dialog pre-test" n vederea oferirii unor explicatii celui ce
urmeaza a fi testat cu privire la principiile de functionare ale aparatului, la drepturile pe care le are si dacaaccepta testarea,
dupa ce i se face un instructaj n legatura cu modul de comportare pe timpul examinarii si este asezat la poligraf.
Testarea propriu-zisa consta n formularea de ntrebari clare si precise la care se raspunde cu "da" sau "nu". Seturile de ntre
bari sunt pregatite anterior si contin ntrebari neutre (pentru linistirea subiectului), de control (pentru stabilirea raspunsurilor
pozitive si negative, sincere necesare compararii), criticile si referitoare la fapta si la mprejurarile comiterii ei.
ntrebarile sunt aduse la cunostinta celui examinat (nsa nu n ordinea n care vor fi adresate), pentru a se crea posibilitatea ca
ele sa fie ntelese foarte exact.
n scopul verificarii versiunii emisa n dosarul nr. 909/P/2000, potrivit careia suprimarea vietii victimei C.S. a fost comisa de
concubina sa, specialistul psiholog a luat la cunostinta de materialul de cercetare penala dupa care a fostnsotit la locul faptei,
asigurndu-se aceleasi conditii de mediu ca cele existente la momentul savrsirii omorului.
n ziua urmatoare specialistul, pe durata a circa 6 ore, a purtat discutii pre-test cu banuita R.E. si a efectuat testarea propriu-
zisa, ale carei rezultate nu ni s-au comunicat pna la 8 noiembrie 2000.
Cu privire la valoarea probanta a concluziilor desprinse n urma testarii cu ajutorul tehnicilor de tip poligraf s-au exprimat
pareri favorabile acceptarii mijloacelor tehnice de detectie a sinceritatii ca mijloc de proba, sau nefavorabile. Cu toate ca aceste
tehnici au o baza realist stiintifice, rezervele n legatura cu acceptarea rezultatelor testarii ca mijloc de proba se ndreapta n
doua directii:
a) Din punct de vedere psihologic, se apreciaza ca actualele nregistrari poligrafice sunt relativ imperfecte, indicatorii
utilizati n detectia nesinceritatii fiind dependenti de manifestarile emotive, de forma n care se manifesta simularea si de calea
perifer ica a evidentierii ei. Exista de pilda, ctiva factori de natura sa influenteze negativ detectia simularii (factori frenatori),
care nu trebuie confundati cu ncercarile de inducere n eroare a poligrafului.
Printre principalii factori frenatori sunt de amintit: nervozitatea excesiva - determinata de frica de a fi banuit pe nedrept, sau de
a se descoperi o alta vina, stari fiziologice proaste - cum sunt cele specifice bolilor cardiovasculare si dereglarilor respiratorii,
deficiente psihice - n special debilitatea mentala, nevrozele si psihozele si sensibilitatea emotionala redusa.
b) Din punct de vedere legal, raportndu-se strict la prevederile Codului de procedura penala al Romniei, trebuie subliniat
ca mijloacele de proba admise n procesul penal sunt prevazute limitativ n articolul 64 Cod de procedurapenala, nefiind
inclusa si testarea cu ajutorul poligrafului.
Din cele de mai sus nu dorim sa se traga concluzia ca testarea sinceritatii cu poligraful este lipsita de fundamentstiintific si
ca nu ar avea utilitate. Din contra, ea constituie o valoroasa metoda de investigatie extra-judiciara, care ofera indicii pretiosi n
conturarea elementelor constitutive ale unor infractiuni.
II. IDENTIFICAREA GENETIC PRIN TIPIZARE ADN
Institutul de Medicina Legala Craiova si Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova au ncunostiintat Ministerul Justitiei
cu privire la faptul ca, ncepnd cu data de 15 august a.c, cele doua institutii pot efectua, la cererea organelor judiciare si a per
soanelor interesate, toata gama de investigatii asupra ADN-ului uman, utilizate pentru stabilirea filiatiei, identificarea pe
baza de fragmente de tesuturi si organe ori alte produse biologice ce contin ADN.
Aceasta mprejurare a fost comunicata, pe scara ierarhica, unitatilor Ministerului Public, astfel ca la data de 12 septembrie
2000 a fost nregistrata la Parchetul de pe lnga Tribunalul Gorj adresa nr. AMA/1454/31.08.a.c. a Directiei Generale
Organizare, Resurse Umane si Relatia cu Ministerul Public, din cadrul Ministerului Justitiei, prin care se comunica acceptul n
utilizarea aces tei metode medico-legtale de identificare genetica, cu ajutorul celor douainstitutii amintite anterior.
Pe aceasta baza, la data de 20 septa.c., prin ordonanta nr. 909/P/2000, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale
pentru identificarea prin tipizare ADN, folosind urme biologice ridicate cu ocazia cercetarii la fata locului: proba nr. 1 - urme
de snge create pe cearsaful pe care a decedat victima C.S. si proba nr. 2 - urme de snge constatate pe partea interioara a pan
talonului tip blugi purtate de banuita R.E.
nainte de a prezenta rezultatul testului solicitat, apreciem ca fiind utila relevarea unor reguli criminalistice privind recoltarea,
transportul si conservarea probelor de ADN.
Dovezile (probele) care ar putea fi supuse analizei ADN sunt limitate la urmatoarele produse (materiale) biologice: snge si
pete de snge, sperma si pete de sperma, tesuturi si celule, oase si organe, par cu foliculi, urina si saliva. Alte materiale bio
logice (lacrimile, transpiratia si materialele fara celule nucleale) nu pot fi supuse analizei ADN.
Cele 6 tipuri de dovezi biologice enumerate mai sus pot fi folosite pentru a conecta o persoana de alta, de un obiect sau de un
loc. Aceste tipuri de dovezi pot fi, de asemenea, folosite pentru a asocia sau a disocia o persoana cu o crima.
Capacitatea de a efectua analize succesive de ADN din materialele biologice de la locul faptei depinde foarte mult de tipul de
material biologic si de felul n care au fost conservate, dupa identificarea lor de specialistul criminalist.
Astfel, tehnica folosita pentru a recolta asemenea dovezi, cantitatea si tipul materialului biologic care trebuie recoltate, modal
itatea n care proba trebuie mpachetata si conservata, reprezinta puncte sensibile ale muncii echipei de cercetare deplasata la
fata locului si a specialistilor din laboratoarele de medicina legala, realizarea necorespunzatoare a unor astfel de activitati
putnd afecta serios analiza ADN.
Fazele initiale ale examinarii dovezilor biologice se desfasoara att la fata locului, ct si n laboratoare, n astfel de
conditii nct sa se prentmpine descompunerea, contaminarea sau deteriorarea lor.
Odata stabilita existenta la locul faptei a unor dovezi de tip ADN se va proceda la fixarea lor prin schite, fotografierisi/sau fil
mare nainte de a fi atinse, deplsate sau recoltate (faza statica a cercetarii) si se va observa pozitia si conditiile n care se
afla dovezile, distantele dintre ele, sau dintre dovezi si alte obiecte de la fata locului.
Metoda de recoltare depinde de starea n care se afla materialul biologic si de natura acestuia, astfel:
- sngele lichid trebuie recoltat cu o seringa curata (sterila) sau cu o pipeta si transferat ntr-o eprubeta curata;
- un cheag de snge poate fi transferat ntr-o eprubeta curata cu ajutorul unei spatule;
- sngele lichid sau cheagul de snge se pot recolta si cu o bucata de bumbac curata;
- sngele din zapada sau apa se recolteaza imediat pentru a preveni diluarea si n cantitati mari, n recipient! curati;
- mbracamintea care are pete de snge umede va fi pusa la uscat pe suprafete curate si nu va fi pastrata n recipienti ermet
ic nchisi sau confectionati din material plastic, ci din hrtie, pentru a nu determina contaminarea si nmultirea bacteriilor ce
dete rioreaza proba;
- urmele de snge uscate de pe obiecte transportabile se recolteaza separat fiecare obiect fiind plasat individual ntr-un ambalaj
de hrtie;
- urmele de snge de pe obiecte netransportabile se ridica prin razuire sau detasare, separat pe bucati de hrtie saun pli curi
curate etc.
Exista reguli speciale si pentru recoltarea altor categorii de probe biologice din cele mentionate. Comune sunt nsapro cedeele
criminalistice de fixare a urmelor recoltate, de stabilire a dimensiunilor, formelor si conditiilor de conservare, de sigilare si
etichetare, toate urmarind o prelucrare corespunzatoare n laborator a probelor de ADN.
O parte din aceste reguli au fost urmate si n cercetarea mprejurarilor n care a survenit decesul lui C.S., n sensul depistarii
probelor biologice de natura a nlesni stabilirea persoanei vinovate, observarii si fixarii caracteristicilor lor, recoltarii,
ambalarii si transportarii lor la laborator pentru efectuarea expertizei medico-legale.
Cercetarea locului faptei a permis individualizarea unor urme de snge pe asternutul patului n care victima dormea la
momentul agresarii sale, dar si pe partea interioara a pantalonului si bluzei mbracate de R.E. dupa constatarea decesului con
cubinului ei. Aceste obiecte de mbracaminte au necesitat o examinare atenta, avnd n vedere, pe de o parte, contradictiile exis
tente ntre cele declarate de banuita si fratele ei, iar pe de alta parte, ca R.E. spalase bluza folosind detergenti.
Pentru stabilirea provenientei urmelor de snge create pe cearsaf si pantalon, acestea au fost recoltate prin detasare cu foar
fece si transportate n recipienti de hrtie curata, etichetati si sigilati, la Institutul de Medicina Legala Craiova,nsotind
ordonanta prin care s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale.
La efectuarea testului au fost avute n vedere cele doua probe, iar proba de comparatie s-a obtinut n laborator din snge
recoltat de la banuita, prin punctie (proba nr. 3). S-a extras ADN att din probele biologice ridicate de la fata locului ct si din
proba de comparatie. Acest ADN s-a folosit pentru analiza a 9 gene (loci), utilizate n sistemul international de identificari
genetice precum si pentru determinarea sexului genetic al individului de la care provine prima proba.
n acest mod expertii au stabilit ca sngele depus pe pantalon (proba nr. 2) provine de la o persoana de sex barbatesc, ca alelele
determinate la aceeasi proba n toate cele 9 gene analizate coincid, n totalitate, cu alelele evidentiate la proba nr. 1 (cearsaf),
ca aceasta coincidenta este de 100% si ca nu exista nici o coincidenta de allelentre proba nr. 2 si proba nr. 3.
Drept urmare, prin raportul de expertiza medico-legala pentru identificarea genetica prin tipizare ADN pe urme biologice nr.
1/25 oct. 2000, specialistii au concluzionat:
- lund n calcul frecventa allelelor prezente la probele 1 si 2, posibilitatea de coincidenta cu o alta proba ntmplatoare este de
1 la 394 miliarde de indivizi;
- sngele prezent n pata de pe pantalonii cercetati (proba nr. 2) este identic cu cel prezent pe cearsaful victimei (proba nr. 1). A
urmat concluzia finala: sngele prezent n pata de pe pantalonii banuitei este identic cu cel prezent pe cearsaful victimei.
Raportndu-ne la prevederile procesual-penale (articolul 64 C. pr.penala), rezulta ca expertiza efectuata de Institutul de
Medicina Legala Craiova si Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova, n conditiile prezentate, constituie mijloc de
proba ca si nscrisurile, declaratiile martorilor, constatarile tehnico-stiintifice etc.
Ce valoare probanta are nsa aceasta expertiza ca noile conditii create (credem, artificial) prin adresa nr. A.8/14245/9
octombrie 2000 a Institutului de Medicina Legala "Mina Minovici" Bucuresti, comunicata Parchetului de pe lngaCurtea
Suprema de Justitie si, apoi, unitatilor din teritoriu ale Ministerului Publjc.
Prin adresa mentionata, institutul a precizat Parchetului de pe lnga Curtea Suprema de Justitie, la solicitarea acestuia
referitoare la capacitatea Institutului de Medicina Legala Craiova de a efectua investigatii ADN n domeniul medianei legale si
criminalistice, ca.....sunt strict necesare urmatoarele:
- acreditarea internationala (a personalului, a aparaturii si metodologiei de lucru) a unui laborator ADN din Romnia,
- existenta unei baze de date privitoare la frecventa si distributia variantelor genetice n populatia Romniei,
- existenta unui protocol unic de prelevare, transport si conservare a urmelor biologice susceptibile de a fi supuse investi gatiei
ADN, ct si a personalului (criminalisti) specializat pentru aceste operatiuni".
In aceeasi adresa s-a limitat Institutului de Medicina Legala Craiova competenta investigatiei ADN doar n domeniul filiatiei,
dar n paralel cu'I.M.L. Bucuresti, astfel nct esantioanele de snge prelevate de la fiecare cuplu se vor prelucra simultan de
cele doua institute, cu scopul de a se permite verificarea reciprocaa laboratoarelor si a se contribui la constituirea bazei de date
necesara pentru aplicare n viitor a investigatiei ADN n identificarea n criminalistica.
Consideram ca aceste precizari nu sunt de natura a nlatura caracterul de mijloc de proba al expertizei depusa si efectuata n
dosarul nr. 909/P/2000 si urmeazsa a fi avuta n vedere la solutionarea cauzei.
Audierea martorilor cu folosirea mijloacelor tehnice
In lupta impotriva fenomenului infractional care ia forme tot mai complexe si sofisticate s-a simtit nevoia introducerii in rindul
mijloacelor de proba, consacrate pe plan international si a altor procedee probatorii cum ar fi inregistrarile audio si video.
La audierea martorilor pot fi aplicate, la cererea acestora sau din oficiu, de catre organul de urmarire penala ori instanta,
inregistrari audio sau video. Despre aplicarea inregistrarilor audio sau video se comunica persoanei care urmeaza sa fie audiata
inainte de inceperea audierii.
Inregistrarea audio sau video trebuie sa contina:
-- locul si data efectuarii actiunilor de urmarire penala;
-- functia, numele si prenumele persoanei care intocmeste procesul-verbal;
-- numele, prenumele si calitatea persoanelor care au participat la efectuarea actiunilor de urmarire penala, iar daca este
necesar, si adresele lor, obiectiile si explicatiile acestora;
-- data si ora inceperii si finisarii actiunii de urmarire penala.
-- descrierea amanuntita a faptelor constatate, precum si a masurilor luate in cadrul efectuarii actiunilor de urmarire penala.
Fixarea declaratiilor in timpul audierii martorilor se face conform articolului 115 CPP RM.
La audierea banuitului, invinuitului, inculpatului, partii vatamate, a martorului pot fi aplicate, la cererea acestora sau din oficiu,
de catre organul de urmarire penala ori instanta, inregistrari audio sau video. Despre aplicarea inregistrarilor audio sau video se
comunica persoanei care urmeaza sa fie audiata inainte de inceperea audierii.
Inregistrarea audio sau video trebuie sa contina datele despre persoana care este audiata, persoana care efectuiaza audierea,
toate datele care urmeaza sa fie consemnate in procesul-verbal al audierii, conform cerintelor art. 260 si 261 CPP RM precum
si intrega desfasurare a audierii. Nu se admite inregistrarea audio sau video a unei parti din audiere, precum si repetarea
speciala pentru inregistrarea audio sau video a declaratiilor deja facute.
Dupa terminarea audierii, inregistrarea audio sau video se reproduce in intregime in fata persoanei audiate. Completarile la
inregistarea audio sau video a declaratiilor facute de persoana audiata se inregistreaza, de asemenea, pe caseta audio sau video.
Inregistrarea audio sau video se incheie cu declaratia persoanei audiate care confirma justetea declaratiilor.
Declaratiile obtinute in timpul audierii cu aplicarea inregistrarii audio sau video se consemneaza in procesul-verbal al audierii.
In cazul in care inregistrarea audio sau video a declaratiilor se reproduce in cadrul efectuarii unei alte actiuni de urmarire
penala, organul de urmarire penala este obligat sa faca despre aceasta o mentiune in procesul-verbal respectiv.
Cercetind mai multe surse ale interpretilor dreptului procesual penal se observa ca mai multi autori sunt de parerea ca
inregistrarea audio sau video ar fi obligatorie, intr-un fel, pentru careva categorii de martori cum ar fi:
-- minorii, in virsta de pina la 14 ani, specificul vorbirii carora nu este usor de al reda intocmai in procesul verbal de audiere
a martorului. Modul de citare si audiere a martorului minor se arata in atr. 481 CPP RM unde este stipulat ca audierea
minorului se efectuiaza in conditiile art. 105, 109 si 478- 480, care se aplica in mod corespunzator.
In timpul inregistrarii audio sau video despre prezenta reprezentantului legal deasemenea se face o insemnare in procesul-
verbal de audiere unde acesta se iscaleste. In cadrul inregistrarii video reprezentantul legal este filmat fiind rugat sa se prezinte
despre ce la fel se face o insemnare;
-- orbii, necarturarii, persoanele care nu sunt in stare sa-si citeasca declaratiile in procesul verbal de audiere a martorului
precum si a persoanelor care sunt audiate prin intermediul traducatorului
Daca in decursul urmaririi penale apare necesitatea de a audia un martor care are careva deficiente fizice, persoane surde sau
persoane mute, audierea lor conform CPP RM se efectuiaza prin intermediul unui interpret.
Conform prevederilor art. 6 p.19 CPP RM interpret este persoana invitata in procesul penal de organele competente, care
traduce in mod oral dintr-o limba sau in alta sau care traduce semnele celor muti ori surzi, mijlocind astfel intelegerea dintre
doua sau mai multe persoane.
Conform prevederilor aceluiasi articol dar a p.48 traducator este persoana care traduce in scris un text dintr-o limba in alta.
Art. 85 a CPP RM ne defineste interpretul si traducatorul ca persoana care cunoaste limbile necesare pentru interpretarea
semnelor celor muti ori surzi sau traducere, precum si terminologia juridica, nu este interesata in cauza penala si acepta sa
participe in aceasta calitate. Interpretul, traducatorul este determinat in aceasta calitate de organul de urmarire penala sau de
instanta de judecata in cazurile prevazute de CPP RM. Interpretul, traducatorul poate fi propus din rindul persoanelor propuse
de catre participantii la procesul penal.
Judecatorul, procurorul, persoana care efectuiaza urmarirea penala, aparatorul, reprezentantul legal, grefierul, expertul,
martorul nu sunt in drept sa-si asume obligatiile de interpret, traducator chiar daca poseda limbile si semnele necesare pentru
traducere.
Inainte de a incepe efectuarea actiunii procesuale, organul de urmarire penala sau instanta de judecata stabileste identitatea si
competenta interpretului, traducatorului, domiciliul lui, precum si in ce relatii se afla el cu persoanele care participa la actiunea
respectiva, ii explica drepturile si obligatiile lui si il previne de raspunderea penala pentru traducerea intentionat gresita sau
pentru eschivarea de la ideplinirea obligatiilor sale. Aceasta se consemneaza in procesul verbal si se certifica cu iscalitura
interpretului, traducatorului.
Interpretul, traducatorul este obligat:
. sa se prezinte la citarea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata;
. sa prezinte, de regula, organului de urmarire penala sau instantei documentul ca confirma calificarea de interpret, traducator,
sa-si aprecieze obiectiv capacitatea sa da a traduca complect si exact;
. sa comunice, la cererea organului de urmarire penala, a instantei sau partilor, despre experienta sa profesionala si relatiile cu
persoanele participante la procesul penal;
. sa se afla la locul efectuarii actiunilor procesuale, in sedinta de judecata atita timp cit este necesar de a asigura interpretarea,
traducerea si sa nu paraseasca locul efectuarii actiunii respective fara permisiunea organului care o efectuiaza sau, dupa caz,
sedinta de judecata fara permisiunea presedintelui sedintei;
. sa faca interpretarea, traducerea complet, exact si la momentul oportun;
. sa indeplineasca cerintele legale ale organului de urmarire penala sau ale instantei;
. sa respecte ordinea stabilita in sedinta de judecata;
. sa confirme, prin semnatura, caracterul complet si exact al interpretarii, traducerii incluse in procesul-verbal al actiunii
procesuale la efectuarea careia a participat, precum si exactitatea traducerii documentelor care se inmineaza persoanelor
participante la procesul penal;
. sa nu divulge circumstantele si datele care iau devenit cunoscute in urma efectuarii actiunii procesuale, inclusiv
circumstantele ce se refera la inviolabilitatea vietii private, de familie, precum si cele care constituie secret de stat, de serviciu,
comercial su alt secret ocrotit de lege.
Neindeplinirea de catre interpret, traducator a obligatiilor sale atrage raspundere, potrivit legii. Pentru traducere intentionat
incorecta, interpretul, traducatorul poarta raspundere in conformitate cu art. 312 din CP RM care prevede ca prezentarea, cu
buna-stiinta a declaratiei mincinoase de catre martor sau partea vatamata, a concluziei false de catre specialist sau expert, a
traducerii sau a interpretarii incorecte de catre traducator sau interpret, daca aceasta actiune a fost savirsita in cadrul urmaririi
penale sau judecarii cauzei se pedepseste cu amenda in marime de pina la 300 unitati conventionale sau cu inchisoare de pina
la 2 ani.
Interpetul, traducatorul are dreptul:
. sa puna intrebari persoanelor prezente pentru precizarea traducerii;
. sa ia cunostinta de procesul-verbal al actiunii procesuale la care a participat, precum si de declaratiile persoanelor audiate in
sedinta de judecata cu participarea sa, sa faca obiectii referitor la caracterul complet si exact al traducerii inscrise, care vor fi
incluse in procesul-verbal;
. sa ceara compensarea cheltuielilor suportate in legatura cu participarea la actiunea procesuala in cauza respectiva si repararea
prejudiciului cauzat de actiunile nelegitime ale organului de urmarire penala sau ale instantei;
. sa primeasca recompensa pentru lucru efectuat.
Interpretul, traducatorul nu poate participa in procedura in cauza penala:
. daca exista cel putin una din circumsatntele prevazute in art. 33 CPP RM, care se aplica in modul corespunzator;
. daca nu este in drept sa fie in acesta calitate in baza legii sau a sentintei judecatoresti;
. daca se afla in relatii de rudenie sau in alte relatii de dependenta personala cu persoana care efectuiaza urmarirea penala sau
cu judecatorul;
. daca se afla in dependenta de serviciu de vreuna din parti ori de specialist sau expert;
. daca se constata incompetenta lui.
Participarea anterioara a persoanei in calitate de interpret, traducator la proces nu este un obstacol care exclude participarea lui
ulterioara in aceeasi calitate in procedura data.
Recuzarea interpretului, traducatorului se solutioneaza de organul de urmarire penala sau de instanta si hotarirea asupra acestei
chestiuni nu este succeptibila de a fi atacata.
-- persoanele in privinta carora apare presupunerea intemeiata ca pe viitor ele i-si vor retrage declaratile in special facind
trimitere asupra modalitatilor ilegale in care au fost audiate.
Pentru a exclude aceste momente neplacute, in cadrul urmaririi penale, persoana care conduce urmarirea penala are obligatia
de a aduce la cunostinta martorilor prevederile art.313 CP RM: refuzul sau eschivarea martorului ori a partii vatamate de a face
declaratii in cadrul urmaririi penale sau a dezbaterilor judiciare se pedepseste cu amenda in marime de pina la 300 unitati
conventoinale si art.312 din CP RM care prevede declaratia mincinoasa cu buna-stiinta a martorului.
La rindul sau, persoana, care este citata in calitate de martor, are dreptul sa invite un avocat care ii va reprezente interesele in
organul de urmarire penala sio va insoti la actiunile procesuale efectuate cu participarea sa.
Avocatul invitat de catre martor in calitae de reprezentant al sau la organul de urmarire penala, dupa ce si-a confirmat calitatea
si imputernicirile, are dreptul:
. sa stie in care cauza penala este citata persoana pe care o reprezinta;
. sa asiste pe tot parcursul desfasurarii actiunii procesuale la care participa persoana pe care o reprezinta;
. sa ceara, in conditiile prevazute de lege, recuzarea interpretului, traducatorului care participa la audierea martorului respectiv;
. sa inainteze cereri;
. sa-i explice martorului drepturile lui si sa atentioneze persoana care efectuiaza actiunea procesuala asupra incalcarilor legii
comise de ea;
. sa se adreseze, cu permisiunea organului de urmarire penala, persoanei interesele careia la reprezinta cu intrebari, observatii,
indrumari;
. sa faca obiectii impotriva actiunilor organului de urmarire penala si sa ceara includerea obiectiilor sale in procesul-verbal
respectiv;
. sa ia cunostinta de procesele-verbale ale actiunilor procesuale la care el impreuna cu persoana interesele careia le reprezinta
au participat si sa ceara completarea lor sau includerea obiectiilor sale in procesul-verbal respectiv.
Avocatul martorului, luind parte la actiunile procesuale, este obligat sa se supuna dispozitiilor legale ale reprezentantului
organului de urmarire penala.
-- persoanele viata carora este supusa unui pericol.
Astfel de persoane pot fi persoanele care au calitatea procesuala de martor insa din diverse motive, care nu au legatura cu
cauza in privinta careia au fost citate, sau imbolnavit sau si au pricinuit vreo leziune care necesita tratament in institutiile
specializate ale Ministerului Sanatatii, sau supuse tratamentului in regim de pat sau le pune in pericol vita.
Daca martoru, declaratiile caruia au o valoare probatorie deosebita, a patit un astfel de accident el va fi audiat la locul aflarii lui
conform art. 106 CPP RM. In cazul in care martorul sufera de o boala grava audierea lui se face cu consemtamintul medicului.
Mijloacele tehnice care trebuie sa fie folosite, de obicei audiocasetofoanele si camerele de luat vederi, se aduc si se instaleaza
in locul unde se afla martorul inainte de aceasta fiind create conditii pentru inregistrarea sonora si video. De instalarea tehnicii
si de normala ei functionare este responsabil specialistul.
Specialistul este persoana chemata pentru a participa la efectuarea unei actiuni procesuale in cazurile prevazute de CPP RM,
care nu este interesat in rezultatele procesului penal. Cererea organului de urmarire penala sau a instantei cu privire la
chemarea specialistului este obligatorie pentru conducatorii intreprinderii, institutiei sau organizatiei in care activeaza
specialistul.
Specialistul trebuie sa posede suficiente cunostintesi deprinderi speciale pentru acordarea ajutorului necesar organului de
urmarire penala sau instantei. Opinia expusa de specialist nu substituie concluzia expertului.
Specialistul nu poate fi numit sau in alt mod implicat in procesul penal ca specialist in probleme juridice.
Inainte de inceperea actiunii procesuale la care participa specialistul, organul de urmarire penala sau instanta stabileste
identitatea si competenta specialistului, domiciliul lui, precum si in ce relatii se afla el cu persoanele care participa la actiunea
respectiva, ii explica drepturile si obligatiile si il previne de raspunderea pe care o poarta pentru refuzul sau eschivarea de a-si
indeplini obligatiile. Aceasta se comneaza in procesul-verbal al actiunii respective si se certifica prin semnatura specialistului.
Specialistul este obligat:
. sa se prezinte la chemarea organului de urmarire penala sau a instantei;
. sa prezinte organului de urmarire documentele ce confirma calificarea lui de specialist respectiv, sa-si aprecieze obiectiv
capacitatea sa de a acorda ajutorul necesar ca specialist;
. sa comunice, la cererea organului de urmarire penala, a institutiei sau partilor, despre experienta sa in domeniu si despre
relatiile sale cu persoanele participante in cauza penala respectiva;
. sa se afle la locul efectuarii actiunilor procesuale sau in sedinta de judecata atita timp cit este necesar da a asigura acordarea
ajutorului ca specialist si sa nu paraseasca fara permisiune locul efectuarii actiunii procesuale respective sau sedinta de
judecata;
. sa aplice toate cunostintele si deprinderile sale speciale penrtu acordarea de ajutor organului care efectuiaza actiunea
procesuala la descoperirea, fixarea sau excluderea probelor, la aplicarea mijloacelor tehnice, si a programelor computerizate, la
formularea intrebarilor pentru expert, sa dea explicatii referitor la problemele ce tin de competenta sa profesionala;
. sa faca concluzii de constatare tehnico-stintifica sau medico-legala;
. sa se supuna dispozitiilor legale ale organului de urmarire penala;
. sa respecte ordinea stabilita in sedinta de judecata;
. sa confirme, prin semnatura, mersul, continutul si rezultatul actiunii procesuale la care a participat, precum si caracterul
complet si exact al inscrierilor in procesul-verbal al actiunii respective
. 10) sa nu divulge circumstantele si datele care i-au devenit cunoscute in urma efectuarii actiunilor procesuale, inclusiv
circumstantele ce se refera la inviolabilitatea vietii private, de famile, precum si cele care constituie secret de stat, de serviciu,
comercial sau alt secret ocrotit de lege.
Pentru prezentarea cu buna stiinta a unei concluzii false, specialistul poarta raspundere in conformitate cu art. 312 din Codul
penal.
Specialistul are dreptul:
. sa ia cunostinta, cu permisiunea organului de urmarire penala sau a instantei, de materialele cauzei si sa puna intrebari
participantilor la actiunea procesuala respectiva pentru a formula o concluzie adecvata, sa ceara completarea materialelor si
datelor puse la dispozitie pentru darea concluziei;
. sa-i atentioneze pe cei prezenti asupra circumstantelor legate de descoperirea, ridicarea si pastrarea obiectelor si documentelor
respective, asupra aplicarii mijloacelor tehnice si programelor computerizate, sa dea explicatii referitor la chestiunile ce tin de
competenta sa profesionala;
. sa faca obiectii care vor fi incluse in procesul-verbal al actiunii procesuale respective, referitor la descoperirea, ridicarea si
pastrarea obiectelor, precum si sa dea alte explicatii conform competentei sale profesionale;
. sa ia cunostinta de procesele-verbale ale actiunilor la care a participat si sa ceara completarea lor sau includerea obiectiilor
sale in procesul-verbal respectiv;
. sa ceara compensarea cheltuielilor suportate in cauza penala si repararea prejudiciului cauzat de actiunile nelegitime ale
organului de urmarire penala sau ale instantei;
. sa primeasca recompensa pentru lucru efectuat.
Recuzarea specialistului se face in conditiile prevazute pentru recuzarea interpretului, traducatorului conform prevederilor art.
33 CPP RM care se aplica in mod corespunzator.
Daca exista motive temeinice de a considera ca viata, integritatea corporala sau libertatea martorului ori a unei rude apropiate a
lui sunt in pericol in legatura cu declaratiile pe care acesta le face intr-o cauza penala privind o infractiune grava, deosebit de
grava sau exceptional de grava si daca exista mijloace tehnice respective, judecatorul de instructie sau, dupa caz, instanta poate
admite ca martorul respectiv sa fie audiat fara a fi prezent fizic la locul unde se afla organul de urmarire penala sau in sala in
care se desfasoara sedinta de judecata, prin intermediul mijloacelor tehnice prevazute in articolul 110 CPPRM.
Prin rude apropiate, conform articolului 6 p.41 CPPRM, trebuie de inteles copii, parintii, infietorii, infiatii, fratii si surorile,
bunicii, nepotii iar in cazuri exceptionale si alte persoane, prin intermediul carora se fac presiuni asupra persoanelor
enumerate.
Infractiuni grave se considera faptele pentru care legea penala prevede pedeapsa maxima cu inchisoare pe un termen de pina la
15 ani inclusiv.
Infractiuni deosebit de grave se considera infractiunile savirsite cu intentie pentru care legea penala prevede pedeapsa maxima
cu incisoare pe un termen ce depaseste 15 ani.
Infractiuni exceptional de grave se considera infractiunile savirsite cu intentie pentru care legea penala prevde detentiune pe
viata.
In art. 110 CPP RM se spune ca martorul poate fi audiat prin intermediul unei teleconferinte, cu imaginea si vocea
distorsionate astfel incit sa nu pota fi recunoscut.
Audierea martorului in conditiile mentionate se face in baza unei incheieri motivate a judecatorului de instructie sau, dupa caz,
a instantei din oficiu, ori la cererea motivata a procurorului, avocatului, martorului respectiv sau a oricarei persoane interesate.
Martorului audiat in conditiile date i se permite sa comunice alta informatie despre identitatea sa decit cea reala. Informatia
despre identitatea reala a martorului se consemneaza de catre judecatorul de instructie intr-un proces-verbal separat care se
pastreaza la sediul instantei respective in plic sigilat, in conditiile de maxima siguranta a confidentialitatii.
La locul unde se afla martorul care face care face declaratii in conditiile mentionate acesta va fi asistat de judecatorul de
instructie respectiv.
Invinuitului, inculpatului, si aparatorului acestuia, partii vatamate i se asigura posibilitatea de a adresa intrebari martorului
audiat.
Declaratiile martorului se inregistreaza prin mijloace tehnice video si se consemneaza integral in procesul verbal intocmit in
conformitate cu prevederile art. 260 si 261 CPP RM. Casetele video pe care a fost inregistrata declaratia martorului, sigilate cu
sigiliul instantei, se pastreaza in original la instanta impreuna cu copia procesului verbal al declaratiei.
Declaratiile martorului audiat in aceste conditii pot fi utilizate ca mijloc de proba numai in masura in care ele sunt confirmate
de alte probe.
Pot fi audiati camartori in conditiile art. 110 CPP RM si investigatorii sub acoperire, care sunt persoane civile. Conform art. 6
p.20 CPP RM prin investigator sub acoperire trebuie de inteles persoana oficiala care exercita confidential activitate operativa
de investigatie, precum si alta persoana care colaboreaza confidential cu organele de urmarire penala.
Un loc aparte in procesul audierii martorilor cu ajutorul mijloacelor tehnice il ocupa faza de pregatire a acestui proces.
Inregistrarea audio sau video ar fi de dorit sa se petreca intr-o icapere care ar avea perdele la ferestre, pe jos ar fi de dorit sa fie
asternut un covor, pe masa o fata de masa adica diferite obiecte care ar retine zgomotele nedorite.
Pentru inregistrare este necesar:
1) de izolat incaperea de zgomote nedorite, de inchis ferestrele, oberlihturile, usile, si de deconectat telefonul;
2) de unit strins cablurile microfoanelor cu aparatul de inregistrare, nu trebuie de admis ca cablurile sa fie intinse si sa treca pe
linga aparrate electrice;
3) de controlat starea tehnica a aparatelor de inregistrare, de controlat daca functioneaza toate sistemele si regimurile de
inscriere, de activat sistemul de inregistrare si de facut o inregistrare de control cu durata de 1-2 minute dupace trebuie de
ascultat sau de vizionat inregistrarea;
4) inainte de inceperea inregistrarii pe parte de dinafara a usii de pu o inscriptie care atentoineaza faptul ca in biroul dat are loc
o inregistrare audio sau video si intrarea persoanelor este interzisa;
5) ar fi de dorit cain procesul inregistrarii audio sa se foloseasca doua microfoane: unul pentru martorul care depune declaratii
iar altul pentru persoana care conduce audierea ( microfoanele trebuie sa fie instalate la distanta de 40-50 cm. de persoana care
vorbeste). Daca este numai un microfon el trebuie sa fie instalat la distante egale intre persoane (50-70 cm.)
Sub fiecare microfon ar fi de dorit de asternut ceva moale, citeva rinduri de materie sau un burete, care ar micsora vibratiile.
6) de asigurat distanta dintre microfon si aparatul de inregistrare sonora nu mai putin de 1 metru; pe parcursul iregistrarii nu
trebuie de atins de microfon si cablul microfonului;
7) in cazu inregistrarii video este de dorit ca camera de lut vederi sa fie instalata pe un stativ sau cel putin peo suprafata drepta;
camera trebuie sa fie indreptata in asa mod ca sa cuprinda ambii participanti la ascultare.
Tot un procedeu special de ascultare a martoriloeste si confruntarea.
In CPP RM confruntarea este prevazuta de art.113 si prevede ca in cazul in care exista divergente intre declaratiile persoanelor
audiate in aceeasi cauza, se procedeaza la confruntarea acestor persoane, daca este necesar, pentru aflarea adevarului si
inlaturarea divergentelor.
Deci, confruntarea este un procedeu probatoriu complementar prin care se urmareste eliminarea acelor contradictii aparute
intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza. Confruntarea se efectuiaza de catre organul de urmarire penala din
oficiu sau la cererea participantilor la proces.
Audierea persoanelor confruntate se face cu respectarea dispozitiilor privitoare la audierea martorului sau invinuitului, care se
aplica in mod corespunzator, in functie de calitatea procesuala a persoanelor confruntate.
Persoanele confruntate se audiaza privitor la relatiile dintre ele, la faptele si circumstantele in privinta carora declaratiile
depuse anterior se contrazic. Dupa audierea declaratiilor, persoanele confruntate pot sa-si puna reciproc intrebari si raspund la
intrebarile persoanei care efectuiaza actiunea procesuala.
Procesul-verbal care se incheie cu acest prilej va cuprinde, pe linga datele introductive, intrebari puse de organul de urmarire
penala fiecarui subiect in parte si raspunsurile celui chestionat. Dupa terminarea confruntarii, pe baza de intrebari ale organului
de urmarire penala acesta poate incuviinta ca persoanele confruntate sa-si puna reciproc intrebari care vor fi incluse in acelas
proces verbal.
In urma reaudierii prin intermediul confruntarii, persoanele pot reveni asupra celor declarate anterior, putindu-se inlatura in
totul sau in parte contradictiile aparute. In situatia in care contradictiile persista si dupa confruntare, organul judiciar poate cere
o noua evaluare a probelor existente sau chiar administrarea de probe suplimentare.
In cursul desfasurarii confruntarii se impune respectarea unor reguli tactice care sa asigure realizarea scopului propus.
In biroul stabilit, se invita martorul care afirma, considerat sincer, apoi, celalalt martor. Invitarea martorilor in ordinea indicata
se impune din motive tactice , psihologice. In acest mod, martorul considerat sincar va avea posibilitatea sa se obisnuiasca cu
atmosfera creata, sa devina mai ferm in atitudine, in pozitia sa, pe cind pentru cel nesincer se va realiza elementul surpriza, atit
de necesar, uneori, pentru persoanele care ascund sau denatureaza adevarul.
Martorii care urmeaza a fi supusi confruntarii sunt invitati sa ia loc pe scaune orientate cu fata spre organul de urmarire penala,
pentru ca cei ce participa la aceasta activitate sa aiba posibilitatea sa le observe modul cum reactioneaza in timpul desfasurarii
ei.
Se atrage atentia martorilor care urmeaza sa fie confruntati ca nu au voie sa-si faca semne, sa vorbeasca, sa-si adreseze
intrebari decit numai in final si numai prin intermediul celui ce conduce activitatea, iar raspunsurile ce le dau sa se refere
numai la intrebarile care li se adreseaza.
Martorilor li se atrage atentia ca trebuie sa declare adevarul, aducindu-li-se la cunostinta consecintele care decurg din
nerespectarea aceste i obligatiuni. Despre aceasta se face mentiune in procesul-verbal de confruntare.
Confruntarea propriu-zisa incepe prin adresarea intrebarii introductive martorului care afirma, considerat sincer. Aceasta
inrebare, de exemplu: "aratati daca cunoasteti persoana de fata, si in ce reletii sunteti cu ea?", este de natura de a stabili de la
inceput, chiar din afirmatiile persoanelor in cauza, daca se cunosc si relatiile existente intre ele. Aceasta intrebare se impune
intrucit, de regula, nu se poate efectua confruntarea unor martori care nu se cunosc. In astfel de cazuri, se recurge la efectuarea
altei activitati.
Aceiasi intrebare se adreseaza si celeilalte persoane.
Este interzis a se pronunta numele celor confruntati odata cu enuntarea intrebarii pentru a nu se vicia raspunsurile.
Dupa consemnarea intrebarilor introductive sia raspunsurilor primite, se adreseaza intrebarile stabilite, in raport cu scopul care
se urmareste prin confruntare.
Este interzis a se efectua confruntarea prin cu'itarea declaratiilor facute anterior de catre cei confruntati, intrucit in acest fel se
limiteaza sfera relatarilor lor si nu se poate ajunge la aflarea adevarului. Procedindu-se astfel, nu se mai realizeaza ascultarea
martorilor in cadrul careia organul de urmarire penala trebuie sa studieze persoanele in cauza, sa-si exercite prolul activ pentru
inlaturarea contrazicerilor si aflarea adevarului. Or, martorii confruntati trebuie sa fie solicitati sa vorbeasca, sa prezinte fapte,
date, elemente de natura a sustine informatiile pe care le fac.
In timpul confruntarii, se impune observarea atenta a persoanelor confruntate si in special a celei care neaga, considerata
nesincera, pentru a vedea cum reactioneaza la diferitele intrebari ce i se adreseaza, la care intrebare a manifestat neliniste, care
a surprins-o, la care a evitat raspunsul, reactiile sale fata de raspunsurile persoanei cu care este confruntata.
De fapt, pentru cel ce instrumenteaza cauza , confruntarea este un bun prilej de observare psihologica a martorilor confruntati.
Organul de urmarire penala trebuie sa acorede atentie nu numai declaratiilor persoanelor confruntate ci si manifestarilor lor,
efctelor pe care la produc asupra acestora diferitele intrebari, ce li se adreseaza, modului cum sunt formulate si promptitudinea
raspunsurilor pe care le dau. Fiind obsrvator cu temeinice cunostinte psihologice, anchetatorului i se ofera, asadar, prilejul de a
discerne asupra comportamentului simulat al persoanelor confruntate. Permanent atent, nu va pierde niciodata din vedere faptul
ca daca interpretarea psihologica a datelor desprinse cu ocazia ascultarilor anterioare este importanta, aceasta este esntiala la
confruntare.
Din punct de vedere al asigurarii climatului corespunzator pentru desfasurarea confruntarii, prezinta importanta urmatoarele:
-- sa se asigure o atmosfera de luiniste si confort psihic;
-- sa se atenuieze starile emotiv-generale specifice acestui gen de activitate;
-- sa se asigure ca nici unul dintre acei confruntati nu se afla sub imperiul unei afectiuni psihofiziologice;
-- sa se manifeste un climat de abordare egala, importanta fata de persoanele confruntate ;
-- sa se suprime orice tendinta de intimidare a unuia dintre confruntati fata de celalalt -- problema deosebit de importanta in
realizarea scopului "afectiv", de colaborare reciproca;
-- sa se inlature orice gestiuni care ar indica atitudinea organului de urmarire penala fata de raspunsurile primite.
Se recomanda contactul psihologic direct, fata in fata al organului de urmarire penala cu persoanele confruntate pentru
asigurarea tuturor posibilitatilor de studiu si supraveghere. Practica demonstreza ca tatonarea directa, ideosebi vizuala,
observativa pune in stare de inferioritate psihica pe cel care ascunde adevarul. In general, la aceasta se constata, pe parcursul
confruntarii, un intreg cortegiu caracteristic comportamentului simulat. Un anchetator cu o buna pregatire psihologica poate sa
le surprinda, pentru ca este greu de sustinut un neadevar de fata celui care cunoaste realitatea.
Rezultatul observatiilor facute, impresiile culese cu aceasta ocazie nu se consemneaza in pocesul-verbal de confruntare, dar ele
vor fi avute in vedere pentru stabilirea tacticii de folosit cu ocazia ascultarii ulterioare a persoanelor respective, precum si
pentru formarea convingerii celui ce instrumentaeza cauza asupra pozitiei pe care se situiaza fiecare dintre cei confruntati.
Lucratorii care participa la confruntare trebuie sa aiba o atitudine demna, sa dea dovada de calm in orice situatie, in asa fel incit
persoanele confruntate sa nu poata sesiza efectele pa care leau avut asupra lor declaratiile facute. Atitudinea corecta, calmul si
perseverenta celui care conduce confruntarea sunt cu atit mai necesare cu cit, in cursul desfasurarii acestei activitati persoanele
nesincere incearca sa impiedice realizarea scopurilor ei, printre care merita subliniate urmatoarele:
1. persoana nesincera neaga ca ar cunoaste pe cel cu care este confruntat. In asemenea cazuri, cel care conduce confruntarea
trebuie sa adreseze persoanei considerata sincera cit mai multe intrebari detaliu, pentru a obtine amanunte din care sa rezulte,
in mod neindoielnic, ca persoanele confruntate se cunosc.
2. persoana nesincera incearca sa calomnieze sau sa intimideze persoana cu care este confruntata. Acest procedeu este folosit,
in special, atunci cind persoana considerata sincera este implicata in cauza sau este timida. Asemenea incercari pot fi prevenite
printr-o atitudine ferma a celui care conduce confruntarea -- interzicerea oricaror aprecieri facute de persoanele confruntate,
punerea in vedere a faptului ca raspunsurile trebuie sa fie numai la intrebarile care li se adreseaza.
3. un alt procedeu folosit, in special de catre persoanele cu o buna pregatire, consta in a analiza intrebarilor celui considerat
sincer, raspunsurile acestuia, a sesiza contrazicerile dintre raspunsurile date si a le folosi in scopul de al deruta, al face sa ezite
si sa revina asupra celor declarate anterior. Inlaturarea unei esemenea incercari pote fi realizata prin pregatirea temeinica a
persoanei considerata sincera, pregatire in cadrul careia un loc deosebit il ocupa, asa cum s-a aratat, reascultarea acesteia
pentru a capata siguranta in declaratii si a se inlatura premisele aparitiei contrazicerilor intre propriile sale afirmatii, mai ales in
timpul confruntarii.
4. prin raspunsurile pa care le da martorul nesincer incearca sa sugereze celui cu care este confruntat ce anume si cum sa
declare. Si aceasta incercare poate fi inlaturata prin pregatirea persoanei considerata sincera, prin interventia ferma a celui care
conduce confruntarea.
Nimic din comportarea, atitudinea celui care conduce confruntarea nu trebuie sa creeze convingerea martorului nesincer ca ar
putea impiedica organul de urmarire penala sa-si faca datoria.
Pentru buna desfasurare a acestei activitati si realizarea scopului propus, nu este indicat ca altcineva -- indiferent de functia pe
care o detine -- in afara celui care conduce confruntarea sa intervina cu intrebari in timpul ei. In acelasi scop se recomanda sa
nu se abordeze mai multe probleme, aspecte, in cursul aceleiasi cnfruntari. De aceea, daca exista conraziceri intre declaratiile
persoanelor ascultate cu privire la mai multe probleme ale cauzei, se va avea in vedere ca pentru fiecare dintre acestea sa se
efectuieze confruntari separate. Aceasta tactica se impune pe de o parte, pentru a nu se omite nici o problema in cursul
confruntarii iar pe de alta parte, pentru realizarea efectului psihologic necesar zdruncinarii pozitiei persoanei nesincere.
Dupa epuizarea intrebarilor formulate in raport cu scopul pentru care s-a organizat confruntarea, persoanelor li se asigura
posibilitatea de a arata daca mai au de facut completari, precizari. De asemenea, din punct de vedere tactic, ele sunt intrebate
daca doresc sa-si adreseze intrebari reciproc.
In aceasta faza, persoanele confruntate pot sasi adreseze reciproc intrebari, prin intermediul celui care conduce confruntarea. In
acest fel organul de urmarire penala are posibilitatea sa afle aspecte noi privind diversele fapte ori imprejurari pe marginea
carora exista contraziceri.
Organul de urmarire penala nu trebuie sa permita persoanelor confruntate sa-si adreseze intrebari sugestive, prin care sa se
puna de acord asupra unor probleme ale cauzei, asupra a ceea ce trebuie sa declare sau sa ascunda in cursul ascultarii.
Cu aceasta ocazie, organul de urmarire penala trebuie sa-si manifeste rolul activ, sa intervina pentru ca aceasta activitate sa nu
degenereze, sa nu sa se ajunga la rezultatele contrare scopului pentru care a fost organizata.
Numai dupa adresarea intrebarii finale, a eventualelor intrebari reciproce si consemnarea raspunsurilor la acestea, confruntarea
pote fi considerata ca fiind terminata.
Raspunsurile date de persoanele confruntate se consemneaza la persoana intii singular si se semneaza de catre acestea; fiecare
persoana semneaza imediat raspunsul pe care la dat si nu numai la sfirsitul confruntarii.
Rezultatul confruntarii trebuie aprecit in coroborare cu tote mijloacele de proba administrate in dosarul cauzei. Cu aceasta
conditie, el poate fi folosit ca temei pentru elaborarea unor concluzii in cauza. Sarcina aprecierii si folosirii rezultatului
confruntarii revine organului de urmarire care instrumenteaza cauza.
Asa cum s-a aratat, raspunsurile persoanelor confruntate se consemneza in procesul-verbal de confruntare si se semneaza
imediat de catre cei care le-au dat; ele pot fi inregistrate si pe banda magnetica.
Rezultatul confruntarii pote constitui temei pentru: ascultarea unor martori, invinuiti ori inculpati (cind de exemplu persoanele
confruntate precizeaza ca despre imprejurarile in legatura cu care exista contraziceri mai cunoaste si altcineva), verificarea si
ridicarea unor inscrisuri, efectuarea unor perchezitii, dispunerea unor constatari tehnico-stiintifice sau expertize. Ca orice alt
mijloc de proba si rezultatul confruntarii poate si trebuie sa fie verificat prin efectuarea diverselor activitati de urmarire penala
ori cu caracter operativ, in raport cu specificul cauzei.
Trebuie de mentionat faptul ca daca unul din martorii care este supus confruntarii este minor atunci in procesul confruntarii
este necesar ca acest martor sa fie asigurat cu prezenta unui pedagog.